Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)
1927-01-24 / nr. 668
2 [ÎTABUHIjjNÎS PASIM IHIDCLOP VOASTRE, PRIETENILOR VOŞTRI TUTUROR ACELORA CARE SUFERA DE RACEU, DURERI DE GÂT, LARINGITE,BRONŞITE,CATAR^ GRIPE, INFLUENŢA,ASTMA, ETC CA $1 TUTUROR ACELORA CARE VOR SĂ LE EVITE VEŢI RECOMANDA CĂLDUROS PASTILELE VALDA DACĂ AŢI ÎNCERCAT NUMAI SINGURA DATĂ EFICACITATEA LOR REMARCABILĂ FACSIMIL REDUS AL CUTIEI DE VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE Discuţia generală asupra legii tie reorganizare a c. r.Cuvântarea d-lui n. Madgearu Şedinţa dela 22 Ianuarie 1927 Se deadline la 3 jum. sub presideaţia d-lui P. Negulescu. Pe banca ministerială d-nii gen Văleanu, Berlesen, Mititineu, Meisner, gen. lonescu. Comunicări D. SUCIU vnaţ. ţârj semnalează cazul unei moşii din jud. Prahova care deşi expropriată continuă a rămâne în posesia proprietarului. D. C. C. BRAESCU arată că legea pentru accelerarea judecăţilor nu şi a atins scopul. Această lege, tărăgănează soluţionarea proceselor şi pondetează interesele justiţiabililor prin umatismul ei strâmt. De aceia , conchide d. Brăescu revizuirea ei se impune. Păi, LULUNIA mai cere ministrului de război să renunţe la pedepsele aplicate sătenilor cari nu şi-au vizat livrelele militare. D. DUCA maj.) semnalează o machetă care se găseşte în subsolul Camerii. Aceasta machetă poate fi utilizată cu succes la înfrumuseţarea Patriarhiei şi a Palatului Deputaţilor. Chestiunea descinderii la U. E. R. D. PAUL ILIESCU spune că înaintea sărbătorilor a adresat o comunicare d-lui ministru de Interne şi Război cu privire la rezultatul descinderii de către parchetul militar la sediul Uniunei Evreilor Români. S’au cerut lămuriri guvernului dar până astăzi nu s’a adus la cunoştiinţă rezultatul cercetărilor. Totuşi referatul Parchetului militar conţine lucruri foarte grave: U. E. R. are legături cu organizaţiile similare din străinătate. N’are fiinţă legală şi cu cate acestea are un împorant patrimoniu bănesc alimentat de evreii din străinătate. Este constituită in asociaţie deşi legea opreşte formarea asociaţiilor tară scop lucrativ fiind impunite toate formele legaie. D. Iliescu cere să i se pună neîntârsit la dispoziţie toate dosarele în vederea dezvoltărei unei interpelări. Camera — — d.SLUna legei de oganizare a C. F. ti. Intrându-se In ordinea de zi se continuă discuţia generala la legea pentru reorganizarea căilor ferate. D. Ivi ADNEARU releva superficialitatea proectului în discuţie. Nu s’a ţinut seamă de nici o dată statistică, întocmindu-se în pripă un proeet lipsit de oune documentare. Urătorul indică apoi fazele prin care a trecut problema reorganizării căilor noastre ferate şi soluţiile ce s’au dat în împrejurări diferite, s’a greşit — accentuiază d-sa — când s’a recurs la sistemul nenorocit al «navetelor» şi când s au concesionat atelierele de reporgiu ale Uitatului căci s’au pierdut milioane. i’aruitul nostru a susţinut totdeauna formula autonomiei căilor ferate, autonomice cu unplu aspect, financiară, ad-tivă şi autonomia personalului, in unii din urmă guvernul averesean prin reprezentanţii săi a susţinut ideia autonomiei. Astăzi adoptă o soluţie contrarie fără’ s’o justifice. (D. gen. Averescu ia loc pe banca ministerială) Bilanţul activităţii liberale este dezastruos. S’au risipit sume enorme în atelierele volante ale d-lui Tancred Constantinescu. S’a favorizat industria privată în dauna căilor ferate. Nu combatem industria reală ci pe cea bugetară hrănită din banii țării In ultimul an al guvernării liberale s’a adus legea pentru autonomia c. f. r. Eu s’a realizat o autonomie în adevăratul interes al cuvântului. Căile ferate n’au fost scoase de sub regimul contabilităţii de stat; organizarea financiară a acestei întreprinderi era încătuşată în forurile chinezeşti. Consiliul de administraţie nu se bucura de libertate în gestiunea financiara. Nu s’a făcut o politică de împrumuturi căci se prevedea că numai excedentele pot servi la garantarea eventualelor împrumuturi! Nu se realiza nici autonomia administrativă şi a personalului. Membrii consiliului de administraţie sunt dacă nu liberali în orice caz Uberaloizi. Totdeauna partidul liberal a compromis principiile mare. Le îmbrăţişează cu grăbire ca apoi să le abordoneze intereselor de partid. Şedinţa se suspendă. La redeschidere d. Madgearu, continuând, examinează proectul adus de actualul guvern. Acest proeet înseamnă întoarcerea la situaţia din 1901. De aci înainte căile ferate se vor sprijini pe un singur personaj atotputernic: subsecretarul de stat. Se modifică întrucâtva şi consiliul de administraţie introducăndu-se şi parlamentari cari sunt reprezentanţii specifici ai influenţei politice. In forma nouă consiliul nu este de loc reprezentativ. Gestiunea financiară ar trebui controlată de un comitet de censori: 3 delegaţi ai parlamentului, 2 experţi contabili şi doi delegaţi ai Curţii de Conturi. Oratorul critică apoi unele dispoziţii privitoare la organizarea serviciilor superioare, la baza cărora stă preocuparea de a scoate unele iniţiative din mâna consiliului de administraţie şi diferitelor direcţiuni, spre a le da subsecretarului de Stat. Proectul înseamnă trecerea de la sistemul actual al semi-autonomiei căilor ferate la sistemul regiei de Stat, limitând întreaga autoritate în mâna unui singur om. Proectul nu va duce desliberalizarea căilor ferate. Din contră închide orice posibilitate de reorganizarea lor. Cuprinde aceiaşi încadrare birocratică a funcţionarilor ca şi toate instituţiile de stat. Partidul naţional-ţărănesc nu ameninţă. Când va avea însă forţa politică necesară îşi va traduce în fapt ideile sale (apl.) . • D. POSESCU (maj.) descrie situaţia ce domneşte la căile ferate arătând că inctima se datoreşte personalului superior care este incompetent şi interesat. Analizează apoi technica proectului făcând unele obiecţiuni şi subliniind în general progresul care-l aduce în reorganizarea căilor noastre ferate. Camera descomplectârndu-se şedinţa se ridică la 6 luni, anunţându-se cea viitoare Miercuri la ora 3. • Guvernul şi studenţimea O delegaţie de student! la ministerul Instrucţiunei O delegaţie de studenţi în frunte cu d. P. Anghelescu, preşedintele centrului studenţesc din Capitală, s’a prezentat d-lui I. M. Marinescu, directorul general al învăţământului superior, spre a discuta doleanţele studenţilor exprimate în memoriul întocmit cu ocazia congresului ţinut la Iaşi. Discuţia asupra acestui memoriu s-a limitat la chestiuni principale, promiţându-se delegaţiei că unele doleanţe vor fi înfăptuite, rămânând ca ministerul de acord cu senatele universitare să găsească modalităţiie de înfăptuire-In nici un caz ministerul nu poate să admită «numerus clausus» nici unele doleanţe cari nu ar cadra cu principiul de autonomie a universităţilor. O promisiune a d-lui Goga Aceiaşi delegaţie de studenţi s’a prezentat şi d-lui Octavian Goga, ministru de interne pentru a-i exuine o serie de doleanţe studenţeşti. Cu acest prilej, d-l Goga a arătat delegaţiei că guvernul are intenţiunea de a concentra toate căminurile astăzi risipite într’un grandios de forma celor americane, şi care va fi ridicat după toate probabilitățile pe terenul parcului Oppler. Lucrarea care va costa peste 2(!) milioane va fi începută de îndată ce guvernul va găsi mijloacele prin cari să afecteze această sumă. Actualele cămine parte vor fi vândute, iar restul amenajate pentru studente. Pentru aceasta , a conchis d-l ministru de interne — ne trebuie însă linişte şi iar linişte. Cronica dramatică Teatrul Mic: MiNEfftELE de TOAMNA comedie în 4 acte localizata de Mi GibiU. Reprezentarea unei localizări la un teatru din Bucureşti, a-1 tunei, când la «TeatrulNaţional» se joacă «Societatea atleţilor Spirituali» de Duhamel şi «Medicul în dilemă» de Bernard Shaw, trea să aibă o explicaţie şi, fireşte, cu totul alta decât gustul aliterar al unei direcţii. S’a reluat după douăzeci de ani localizarea d-lui Paul Gusty «Manevrele de toamnă» ca un discret omagiu pentru cel ce reprezintă oarecum istoria unei jumătăţi de veac a teatrului românesc. Ferment activ al evoluţiei noastre teatrale, Paul Gusty a fost în bună parte educatorul gustului public şi drumul străbătut, de la melodramele naive la Strindberg, la Shaw sau la Shakespeare cu Paul Gusty, ca o statornică şi pricepută călăuză, l-am străbătut, încadrată in această intenţie de sărbătorire a unei cariere, localizarea «Manevrele de toamnă» îşi găsesc o explicaţie şi o justificare. Situaţiile sunt cam naive, tipuri creionate în maniera Caragiale bineînţeles fără semnificaţie profund umană, glumele, spiritul lipsit de culoare, de noutate, totuşi ceva te impresionează : atmosfera şi vioiciunea ritmului; scenele, actele se închiagă într’un tot unitar, acţiunea se desfăşură logică, firească. Te întrebi însă nedumerit, cum se face că nici după douăzeci de ani nu avem o comedie originală, plină de haz măcar în măsura localizării «Manevrele de toamnă». Nici o ramură de literatura sau artă plastică nu primeşte încurajarea pe care bugetul o pompează literaturii dramatice. Toate piesele originale sunt alcătuite ca şi ţigările cerşetorilor, din mucuri adunate de pe jos. In jgheburi trezite dineminiscenţi aproximative a restrânselor lecturi făcute pe vremuri. Şi nu exagerez dacă voi prefera, neîndoios, localizarea de acum douăzeci de ani «Manevrele de toamnă» a lui Paul Gusty, inepţiei «Mioara» a lui Cămile Petrescu. Reprezentarea «Manevrele de toamnă» a avut un avantaj : s’a montat şi s’a jucat cu oarecare naivitate, cu o atmosferă de provincialism ce se potrivea perfect unei vechi localizări. Succesul pe care l-a obţinut localizarea d-lui Paul Gusty se datoreşte celor doi interpreţi: Toneanu şi Ghiberlcon. Locotenentul de cavalerie cu poticneli de cuvinte franceze în frază, simpluţ la minte şi sigur la gest, a găsit în d. Toneanu un interpret rar, de un humor conţinut, de o nuanţare subtilă. Intr’un ajutor de primar veşnic grăbit d. Uhibericon a isbutit să creeze un tip expresiv, plin de culoare în joc; ar trebui să se ferească de aranja; sunt succese facile și din punct de vedere artistic inferioare. -----------e=osjQjae=a---------- Teatrul „REGHA KARA“, BERG OP ZOOM comedie în 4 acte de SACHA GOITRY. Comedia lui Sacha Guitry se reazima pe amănunt, pe nuanța comunului, pe expresivitatea faptului divers. De aceia comedia lui Sacha Guitry nu are subiect, sau subiectul este aproape inexistent în economia piesei. Chiar tipurile pe care le creiază nu au nimic deosebit, nici un accent de personalitate, nici relief de ritm, nici plastica unei personalităţi. O ingenioasă exploatare a unui fapt divers este orice comedie de Sacha Guitry, deci nici desfăşurarea acţiunii nu interesează, căci invenţia situaţiilor este prea puţin bogată, totul se reduce la verva dialogului şi jocul actorului. Fantezia actorului trebue să suplinească în bună parte lipsa de fantezie a textului deci succesul e reazimă aproape exclusiv pe interpretare în orice comedie de SachaGuitry. In Berg Zoom s’a făcut neeritat greşală de a se da d-nei Lucia Sturdza Bulandra un rol disproporţionat pentru vârsta sa. Nimeni nu va nega d-nei Lucia Sturdza Bulandra o superioară intuiţie dramatică, un rar simţ al ţinutei, al gestului arhitectural, dar nu este mai puţin adevărat că oricât ar fi de mare iluzia în teatru cu greu putem accepta pe d-na Bulandra într’un rol de tânără. Reticenţele noastre de stil sunt suficiente pentru inteligenţa unei actriţe de rasă. Jenată se simţea în rol şi d-na Bulandra, de aceia a exagerat ritmul în actul I până la agitaţie, iar acţiunea precipitată făcea imposibilă înţelegerea textului. Actul al 11-lea a fost în schimb jucat cu multa nuanţare şi fantezie de d-na Bulandra. Dd. Maximilian şi Bulandra au avut o vervă, o fantezie seducătoare. Pamfil Şetcaru înainte de război, în România veche, floarea soarelui conta prea puţin ca plantă oleginoasă, căci cultura ei ocupa o suprafaţa redusa fiind răspândită aproape numai în fesurile Siretului fi Fratului din Moldova. In România întregită floarea soarelui a căpătat o deosebită importanţă prin faptul că Basarabia a venit cu un însemnat aport în ce priveşte suprafaţa cultivată acolo cu această plantă Floarea soarelui s’a semănat în ţara întreagă pe o suprafaţă de 189 468 ha. în 1926 faţă de: 19.313 ha. floareea soarelui în 1925 ; 87.909 ha. floarea soarelui în 1924 ; 74.788 ha. floarea soarelui în 1923 ; 33.716 ha. floarea soarelui în 1922 ; 29.121 ha. floarea soarelui in 1921 Din aceste cifre se vede că în anul 1926 floarea soarelui a ocupat cea mai mare întindere în comparaţie cu întinderile respective din ceilalţi ani ai perioadei 1921—1925, marcând o ascendentă vertiginoasă care a făcut ca în 1926 suprafaţa însemunţată cu această plantă să fie de aporape 7 ori mai mare decât suprafaţa aceleeişi plante în 1921. Producţia mijlocie la ha. dată de floarea soarelui (pe tara întreagă) în 1926 a fost de 7,5 chintale faţă de : 2,6 chint. fl. soarelui la ha în 1925 ; 6,8 chint. fl. soarelui la ha în 1924 ; 11,0 chint. fl. soarelui la ha în 1923.’ Prin urmare, cea mai mare producţie mijlocie la ha, a dat’o floarea soarelui în 1923, după care vine anul 1926 urmat de anii 1921 şi 1925, acest din urmă an (1925) înregistrând cea mai mică producție mijlocie de floarea soarelui la ha din perioada 1921—1926. Producția totală dată de floarea soarelui in Homănna, în anul 1926 a fost de 1.128.663 chintale (cifră provizorie) fată de : 452.014 chint. floarea soarelui în 1925 ; 600.993 chint. floarea soarelui în 1924 1823.368 chint. floarea soarelui in 1923. Aceasta înseamnă că anul 1926 a dat cea mai mare producţie totală de floarea soarelui, adică mai mult decât întreită fată de 1925, mai mult decât îndoită fată de 1921 şi aproape îndoită fată de 1923 care, deşi a înregistrat (pentru floarea soarelui) o suprafaţă redusă la mai puţin de jumătate din suprafaţa floarei soarelui în 1926, a avut totuşi cea mai mare producţie de floarea soarelui la ha, (11 chintale). Foarte interesantă este repartiţia pe provincii a culturilor de floarea soarelui, care repartiţie în 1926 se prezintă astfel : Vechiul Regat 10.753 ha. fl. soarelui; Basarabia 165.810 ha fl. soarelui ; Bucovina 149 ha. fl. soarelui ; Transilvania 12.756 ha. fl. soarelui. In legătură cu cele ce am spus la început, vedem că în 1926, Basarabia singură a cultivat floarea soarelui pe o întindere de 7 ori mai mare ca întinderea ocupată cu aceiaşi plantă in același an în restul tării, ceea ce explică de ce în Basarabia există oindustrie destul de înfloritoare a uleiului de floarea soarelui. In anul trecut (1925) floarea soarelui s’a întins în provinciile ţării pe următoarele suprafeţe : Vechiul Regat 6.300 ha. cu 53.064 chintale producţie totală (8,4 chint. la haj. Basarabia 15L683 ha. 333,599 chint, prod. tot. (2,1 chint. la haj. Bucovina 217 ha. cu 1.416 chint prod, toţ. (6,5 chint. la haj, Transilvania 11.113 ha. cu 63.935 chint. prod. tot. floarea soarelui (5,7 chint la ha.). Fată de suprafaţa de 10.753 ha. cultivată în 1926 cu floarea soarelui în VECHIUL REGAT vedem că în 1925 floarea soarelui a ocupat acolo numai 6.300 ha., iar cu zece ani în urmă, in 1915, Vechiul Regat a cultivat floarea soarelui pe 11.160 ha. faţă de 6.267 ha. în 1914 şi faţă de 4.488 ha. cât a fost media suprafeţei ocupată cu aceeaşi planta tot in Vechiul Regat în perioada anilor 1914—1915. Cele mai întinse culturi de floarea soarelui în Vechiul Regat se găsesc în jud. Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Roman, Vaslui, Pălciu, Tutova şi Tecuci (din fesurile Siretului şi Prutului) cu o suprafaţă globală de 5.501 ha, în 1925 faţă de 1824 ha, în 1915, iar în Basarabia în jud Bălţi, Soroca, Orhei, Hotin şi Cahul, P. Rosiade Cronica agricolă întinderea cultivată în Romania cu această plantă» Producția ei. CUVÂNTUL Groaznica ciocnire tip trenuri din staţia Lunca de Sus Morţi şi răniţi O violentă ciocnire de trenuri s-a produs alaltăeri seara în Ardeal, pe linia Madefalău - Ghimeş. Trenul de marfă No. 4632 a intrat în staţia Lunca de Sus, fără a ţine seama de semnalul de distanţă pus pe oprire, ciocnind garnitura acceleratului No. 405 Galati-Cluj. Ciocnirea a fost atât de puternică încât vagonul de bagaje al trenului accelerat şi un vagon, din garnitura trenului de marfă au fost complect sfărămate. Avarii serioase au suferit și cele două locomotive ale trenurilor acostate. Din cauza loviturei puternice, produse în momentul ciocnirei, călătorii din acceleratul Galaţi-Cluj au trecut prin momente de panică lesne de explicat în asemenea împrejurări. Sunt mai mulţi răniţi din personalul trenului accelerat. Frănarul de siguranţă de la trenul de marfă a fost omorât pe loc. S-a deschis o anchetă. —------------------ iorul jidirBloc-Notes Cărţi cu versuri — «.{fa#---Mi-a căzut In mână o carte proaspăt tipărită la Aiud. Autorul, (Ovidiu Butea; titlul, Be Profundis; iar subtitlul, poezii. lată un lucru care nu ne poate supări : d. Ovidiu Hulea e poet. Scrie, deci, versuri — «i publică poezii. Am cetit cartea. Nu toată. Pentru câ trebuie să o mărturisesc — ’ d. Ovidiu Hulea e un poet irezistibil. Emoţionează intr atât, lectorul — încât acesta e nevoit să se repauzeze, la răstimpuri. «De Profundis» începe printr’o poemă Melancolie. Şi o dedicaţie: Nevestii mele. Nu ne oprim asupra-i. Se găsesc altele şi mai izbutite. De pildă, dintre cele treizeci şi trei de Cântece, reţinem pe al douăzecişi nouălea : Ai casei pun pe masă lapte Şi sorb din el şi-s veseli toţi. Râd geamurile casei scunde Peste bunici, părinţi, nepoţi... Joiana blândă-fi săturase Din ce a rămas fi ea odorul. Şi viţeluşul molcom, merge Şi-i tot întinde botişorul... Delicios. Dar adevăratele realizări în versuri ale d-lui Hulea (Ovidiu) — nu se găsesc în Cântece, Ci în ciclul Amin. n, lată: Era îmbrăcat în haine de marinar şiavea ochii suri. Eră blajin băiatul inspectorului de păduri... Nu ştiu cum se aşezase în bancă tocmai lângă mine, eu nu ştiam ungureşte aproape nimic, dar eram bine... Amintirile poetului sunt, îndeobşte, duioase. Ca orişice amintiri din copilărie. Dar se găsesc şi episoade crunte sângeroase, D. Ovidiu Hulea ne povesteşte, undeva (în versuri) despre un paron şi un vornic. Aceşti oameni păcătoşi «au încercat să fure sufletul şi toată averea satului». N’au izbutit, nu ştim prea bine de ce. Iar aceasta nu împiedică poemul de a fi fermecător. Reţinem două versuri finale, caracteristice. E vorba de fiul vornicului, care batea pe copiii români şi le spunea «hoţi», «proşti», etc. E un episod, repet sângeros. Pentru că, durea mărturiseşte : Reviste Au apărut revista Orizontul No. 3 , «Gazeta de Duminecă No. 64 şi «Oglinda lumei No. 4, De la Teatrul naţional Astăzi Duminică 23 Ianuarie crt. pe scena Teatrului Naţional se reprezintă din nou în matineu drama a lui Victor Eftimiu «Glafira» iar seara «Patima Roşie» de d. Mihail Sorbul. *. Premiera piesei «Greşala lui Dumnezeu» de d. Caton Theodorian, rămâne definitiv fixată pentru seara de 28 Ianuarie crt. Interpreţi principali d-nele: Sorana Topa, Puia Ionescu, Lulu Cruceanu şi d-nii Soreanu, Calboreanu, Bâlţăţeanu, Finteşteanu, Theo. Punere în scenă de l. Paul Gusty. Deasemeni se mai repetă «Enrik al IV-lea» cu d. Al. Demetriad în rolul titular şi «Biruitorul» de Băbeanui şi Siriana. • In ziua de Luni 24 Ianuarie ora 10 dimineaţa pe scena Teatrului Naţional se dă festivalul ocazional al «Tinerimei Române» cu al cărui prilej se reprezintă «Făuritorii» de d. Mircea Rădulescu cu d-nele Ţăranu, G. Danielopol, Ketty Ştefănescu Frunză, Vic. Mierlescu și d-nii Marius, Theod Brancomir. • Ordinea spectacolelor de la 25 Ianuarie până la 6 Februarie Marți 25 Medicul în Dilemă, Miercuri 26 Doamna cu Camelii, Joi 27 matineu Glafira, seara Medicul în Dilemă, Vineri 28 premieră Greşala lui Dumnezeu, Sâmbătă 29 matineu Glafira, seara Doamna cu Camelii, Duminecă 30 matineu Medicul în Dilemă, seara Greşala lui Dumnezeu, Luni 31 Doamna cu Camelii, Marţi 1 Februarie Greşala lui Dumnezeu, Miercuri 2 matineu Medicul în Dilemă, seara Doamna cu Camelii, Joi 3 matineu Femeea îndărătnică, seara Greşala lui Dumnezeu, Vineri 4 premiera Enrik al IV-lea, Sâmbătă 5 matineu S A. S., seara Greşala lui Dumnezeu, Duminecăi 6 matineu Doamna cu Camelii, seara Enrik al IV-lea, L’am scos pe mal în văzul tuturor Şi lam bătut in mod îngrozitor. Dar iată acum câteva amănunte pitoreşti din poema «Bărbierul de Sevilla», Sa ne ierte cetitorii dacă reproducem prea puţine versuri. Intr’o dimineaţă, satu ’ntreg plecă la bălciu. Căci in satul nost, giasunii erau primejduiţi de gâtei. Clăcaşii, cari au trai rămas, au plecat cu tata la secerat. Mama sărmana, era in bucătărie, neu preocupat De un singur gând ce se muncia, s'ajungă păn' la cer, Hai să văd, dacă nu aş putea erija un bărbier, Chem pe frate meu niţă lângă stogul galben de paie Unde ne tunde in amurguri, pe toţi badea Nicolaie. Lui frate meu Niţoi, crescut abia cât un dop, I.aduc scăunelul şi-i pun după cap un prosop. Era ca un rabin peste picioare i se lungea de un cot prosopul Eu l-am murdărit complet, tot învârtindu-mă să mi-ajung scopul Insfârşit, după ce l-am capacitat pe Nițoi să se resemneze. Mâna mea a început pe capul lui adevărate minuni să desemneze I.am tăiat şi cioplit adevărate străzi cu cotituri II pişcam de piele de vocifera din patru seci de guri. Se ridica înfuriat să fugă, dar prosopul, prea lung, mă ajută să-mi pot realiza scopul... Şi-lcheamă şi "Ovidiu... Dar ce ziceţi de Niţă ! Amarnic băiat "şi acesta. Dar oricum : Bărbierul din Sevilla... Trebuie să ne bucurăm însă că d. Hulea «şi-a realizat scopul». Cartea mai coprinde, fără îndoială, şi alte comori. Pe cari nu le am descoperit încă o recomandăm călduros cetitorilor noştri. Mai ales celor convalescenţi. Mircea Eliade Şezători Azi Duminecă 23 Ianuarie orele 4 jura. d. a., Cercul Cultural şi Artistic, de pe lângă şcoala primară de fete No. 1 Popa Rusu. (In curtea Bis. Popa Rusu) va ţine a treia şezătoare culturală din această stagiune. D. Nae Ionescu, profesor universitar va vorbi despre «« ce constă tăria omului», apoi va urma un bogat program artistic. * Azi după amează ora 4 juni. va avea loc a doua şezătoare artisticoliterară, a Societăţei «Generale» a funcţionarilor comerciali, al sediul său din strada Bărăţiei No. 23 etaj. Conferinţe In ciclul de conferinţe organizat de societatea «Amicii Statelor Unite» la Fundaţia Universitară Carol I, Joi 3 Februarie ora 9 seara va vorbi d-l aavocat Vasilescu-Notara despre: «Mirajul Americei». De la Teatrul «Regina Maria» Ordinea spectacolelor de la 25—30 Ian. Marţi 25 Goana după bărbaţi, Miercuri 26 Berg-op-Zoom, Joi 27 Şarlatanul, Vineri 28 Berg-op-Zoom, Sâmbătă 29 matineu Berg-op-Zoom, seara Moartea Civilă, Duminecă 30 matineu Bergop-Zoom, seara Șarlatanul. cO°°. ORDONANTA definitiva C1) PRIVIRE LA CLUBUL NATIONALIST In urma unei descinderi făcută la aşa zisul club naţionalist din str. Academiei 4, făcută de d. judecător loan Stănescu de la cap. 7, d-sa a început cercetările. S-a constatat că, în acest club, intra cine vrea, avea acces oricine indiferent dacă avea sau nu carnet de frecvenţă şi se juca bacara. Clubul nu era constituit, n’avea statute, nu avea registre de membri. Pe baza acestor constatări, d. judecător Stănescu a dat ordonanţă definitivă prin care trimete în judecată pe Petre Nicolae, care închiriase localul şi întreţinea clubul, conform art. 350 din codul penal, căci, deşi Petre Nicolae, căpătase de la Prefectura Poliţiei autorizaţia de a funcţiona, dar această autoritate îi dăduse autorizaţia sub rezerva îndeplinirei cerinţelor prevăzute în codul penal. Prin rechizitoriul definitiv al parchetului a fost scos din cauză d. colonel Marin Şeinescu şi d. jude-instructor, a menţionat părerea parchetului şi în ordonanţa definitivă pe consideraţiunea că d. colonel Şeinescu n’avea nici un amestec în acest club, care, numai după ce era să fie constituit cu toate formele legale, avea să-şi aleagă un preşedinte. RECONFIRMAREA MANDATELOR CRIMINALILOR DIN CALEA DUDEŞTI S. IV a trib. Ilfov, în urma concluziilor d-lui procuror Alevra, a reconfirmat mandatele de arestare emise de d. judecător de instrucţie Al. Minculescu, de la cap. IV, împotriva autorilor crimei din calea Dudeşti şi a complicilor lor: Dionisie Romanovici, Vasile Zveaghin zis Vaska, Brandabura Marin Vlad, Dumitru T. Badea, Tauba Kerulman, Dora Eisgold și Ana Dancilova. DE LA INSTANȚELE MILITARE Consiliul de război al corpului II armată a judecat procesul soldatului Voicu Niculae din reg. 23 infanterie învinuit de dezertare la inamic. In urma pledoariei d-lui avocat cu Ionel Ştefan Marinescu, consiliul a achitat pe inculpat. ----- So— Şeful stafiei Galaţi narcotizat şi furat in trenul de Bucureşti Galaţi 20 Ianuarie. După cele două odioase jefuiri şi asasinate din trenuri săvârşite săptămâna trecută, în urma măsurilor luate şi a alarmei date sa crezut că îndrăzneţele lovituri din trenuri vor înceta, dar o nouă lovitură a cărei victimă a fost d. Popescu, şeful staţiei Galaţi. D. Popescu şeful staţiei, acum două zile a plecat spre Bucureşti în apropierea staţiei Ploeşti, în compartimentul de clasa l-a, unde d-sa se afla singur, îşi face apariţia un pasager elegant îmbrăcat şi ia loc pe canapeaua din faţă. D-l Popescu fără să bănuiască unee pasagerul se rezemă cu capul de spatele canapelei şi adormi, după câteva clipe. Desigur că elegantul individ reuşise să-l adoarmă printr-un narcativ bine parfumat. Hoţul văzându-şi victima inofensivă, grăbit a luat o valiză, paltonul cu blană, căciula de astrahan fularul de mătase şi pitele care valorează între 30—40.000 lei şi dispăru în clipa când trenul se opri pe peronul gării Ploeşti. Întâmplător, efectul narcotic nu fu de multă durată şi deşteptându-se d. Popescu J.telete seama de cele petrecute cu d-sa dădu alarma. Dar totul era în zadar Sesizată poliţia gării şi siguranța Ploeşti s’au luat măsuri pentru descoperiea hoţului. sejt.* - - — Congresul uniunei otiteriser de rezervă Protfismul PRIMA ZI, 24 IANUARIE 1927 Ora 8 a. m. Recepţia congresiştilor la gară. Ora 11 a. m. Tedeum, Parastas şi Sfinţirea drapelului Secţiunei Iaşi U. O. B. la Mitropolie. ORA 12 a m. DESCHIDEREA CONGRESULUI: a) Salutul congresiştilor de către Preşedintele secţiunei Iaşi, d. Dr. Enăşescu. b) Salutul congresiştilor de către -primarul Municipiului Iaşi. c) Răspunsul Preşedintelui U. O. R., d-lui General Rujinschi. d) Constituirea biroului congresului. e) Citirea ordinei de zi de către d-leneral Rujinschi. Ora 3—7 p. m.Participarea congrestiştilor «in corpore» la festivitatea patriotică din 24 ianuarie la Teatrul Naţional (intrarea gratuită), unde d. general Rujinschi va tin© o conferinţă. Ora 9 p. m. Continuarea Programului de dimineaţă. f) Alegerea comisiunilor prevăzute la art. 4 din Protocolul adunărilor generale pentru studiul chestiunilor, cari vor fi dezbătute a doua zi în şedinţă publică. g) începerea în comisiuni a discuţiunilor asupra acestor chestiuni. A DOUA ZI, 25 IANUARIE 1927 Ora 9 jum. a. m. —1 p. m. Şedinţa publică a dezbaterilor congresului şi a hotărârilor asupra propunerilor formulate de comisiunile respective. Ora 2 juni. — 4 p. m Vizitarea Monumentelor ’ Istorice, sub conducerea d-lui O. Tafrali, Profesor Universitar. Ora 4—5 p. m. Conferinţa d-lui Maior Boerescu. Ora 6 P. m. Raportul dezbaterilor şi a soluţiunilor formulate de comisiuni. Prezentarea lor spre aprobarea congresului şi închiderea congresului. Ora 9 p. m. Banchetul Congresiştilor, prezidat de d. Primar al Municipiului Iaşi. Spectacole OPERA ROMANA: matineu: Carmen; seara: Cavaleria rusticană şi Flautul fermecat. TEATRUL NATIONAL: matineu : Glafira; seara: Patima roşie. TEATRUL REGINA MARIA: matineu: Şarlatanul; seara: Bergop-Zoom. TEATRUL MIC: matineu şi seara: Manevrele de toamnă. TEATRUL FANTASIO: matineu: Motanul încălțat; seara: Azais. TEATRUL EFORIA: matineu și tara: Intr’un ceas bun. TEATRUL POPULAR: matineu: Doctorul fără voie; seara: Extemporalul. Solemnitatea distribuire! wPfîos. Cuvântările d fer T» Ctoisbu şi Estrate Mirescu In prezenţa d-lui ministru Cudalbu şi a d-lui prim-preşedinte al Inaitei curţi de Casaţie Buzdugan, s’a făcut eri la ora 4 jum. d. a. solemnitatea distribuitei premiilor acordate avocaţilor stagiari cari s’au distins în cursul anului trecut, prin activitatea lor, în conferinţele de stagiu. Solemnitatea a avut loc în sala curţei cu juraţi şi a fost prezidată de d. decan Istrate Micescu. D. avocat G. Petrovici a citit raportul asupra activităţei stagiarilor avocaţi, făcând elogiul fiecărui premiat. A fost decernat premiul I d-lor Radu Budişteanu, Alfred Fulga şi Dan Dragomirescu. Premiul II: N. Ceauşescu, Alfred Klang, Aurel Sterescu, Dan Niculescu, Radu Goruneanu şi V. Gara Gorbarca. Premiul III: V. Cornea şi A. Scurtu. D. avocat Alfred Fulga a conferenţiat despre Tache Ionescu, marele avocat, evidenţiând însuşirile superioare ale acestui maestru al barei. A citit fragmente din pledoariile lui, modele de ştiinţă juridică şi elocinţă de bară. D. Ministru Cudalbu a rostit o cuvântare arătând folosul, pentru progresul Dreptului şi al împărţirei Dreptăţei, solidarităţei dintre magistratură şi barou, căruia îi aduce elogiul său. Îşi aminteşte cu duioşie de anii petrecuţi în Palatul de justiţie ca magistrat. D. decan Micescu închee solemnitatea printr’o inspirată improvizaţie arătând rolul avocatului în slujba Dreptului şi a Dreptăţii Conferinţa sindicatelor afiliate trades-unionurilor Londra 22 (Rador). — In conferinţa sindicatelor afiliate congresului trades, unionurilor a luat cuvântul Sireignes, fost ministru în Cabinetul laburist, şi care in discursul rostit a pledat pentru îndepărtarea oricăror diferende, cerând cea mai conciliatorie atitudine faţă de toţi cei interesaţi. La aceiaşi conferinţă d. Forster, mensbru în uniune, a pledat contra. --------oc&oo-------