Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)

1927-01-24 / nr. 668

2 [ÎTABUHIjj­NÎS PASIM IHIDCLOP VOASTRE, PRIETENI­LOR VOŞTRI TUTUROR ACELORA CARE SUFERA DE RACEU, DURERI DE GÂT, LARINGITE,BRONŞITE,CATAR^ GRIPE, INFLUENŢA,ASTMA, ETC CA $1 TUTUROR ACELORA CARE VOR SĂ LE EVITE VEŢI RECOMANDA CĂLDUROS PASTILELE VALDA DACĂ AŢI ÎNCERCAT NUMAI SINGURA DATĂ EFICACITATEA LOR REMARCABILĂ FAC­SIMIL REDUS AL CUTIEI DE VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE Discuţia generală asupra legii tie reorganizare a c. r.­Cuvântarea d­-lui n­. Madgearu Şedinţa dela 22 Ianuarie 1927 Se deadline la 3 jum. sub presideaţia d-lui P. Negul­escu. Pe banca ministe­rială d-nii gen Văleanu, Berlesen, Mi­­titineu, Meisner, gen. lonescu. Comunicări D. SUCIU vnaţ. ţârj semnalează ca­zul unei moşii din jud. Prahova care deşi expropriată continuă a rămâne în posesia proprietarului. D. C. C. BRAESCU arată că legea pentru accelerarea judecăţilor nu şi a atins scopul. Această lege, tărăgănează soluţionarea proceselor şi pond­etează interesele justiţiabililor prin um­atismul ei strâmt. De aceia , conchide d. Brăescu revi­zuirea ei se impune. Păi, LULUNIA m­ai­ cere ministru­lui de război să renunţe la pedepsele aplicate sătenilor cari nu şi-au vizat livrelele militare. D. DUCA m­aj.) semnalează o mache­tă care se găseşte în subsolul Camerii. Aceasta machetă poate fi utilizată cu succes la înfrumuseţarea Patriarhiei şi a Palatului Deputaţilor. Chestiunea descinderii la U. E. R. D. PAUL ILIESCU spune că înaintea sărbătorilor a adresat o comunicare d-lui ministru de Interne şi Război cu pri­vire la rezultatul descinderii de către parchetul militar la sediul Uniunei Evrei­lor Români. S’au cerut lămuriri guvernului dar până astăzi nu s’a adus la cunoştiinţă rezultatul cercetărilor. Totuşi referatul Parchetului militar conţine lucruri foarte grave: U. E. R. are legături cu organizaţiile similare din străinătate. N’are fiinţă le­­gală şi cu cate acestea are un împor­­ant patrimoniu bănesc alimentat de e­­vreii din străinătate. E­ste constituită in asociaţie deşi legea opreşte formarea a­­sociaţiilor tară scop lucrativ fiind im­­­­punite toate formele legaie. D. Iliescu cere să i se pună neîntâr­s­it la dispoziţie toate dosarele în ve­derea dezvoltărei unei interpelări. Camera — — d­.SLUn­a legei de oganizare a C. F. ti. Intrându-se In ordinea de zi se con­tinuă discuţia generala la legea pentru reorganizarea căilor ferate. D. Ivi ADNEARU releva superf­iciali­­tatea proectului în discuţie. Nu s’a ţi­nut seamă de nici o dată statistică, în­tocmindu-se în pripă un proeet lipsit de oune documentare. Urătorul indică apoi fazele prin care a trecut problema reorganizării căilor noastre ferate şi soluţiile ce s’au dat în împrejurări diferite, s’a greşit — ac­­centuiază d-sa — când s’a recurs la sistemul nenorocit al «navetelor» şi când s au concesionat atelierele de re­­porgiu ale Uitatului căci s’au pierdut milioane. i’aruitul nostru a susţinut totdeauna formula autonomiei căilor ferate, auto­­nomice cu unplu aspect, financiară, ad-tivă şi autonomia personalului, in unii din urmă guvernul averesean prin reprezentanţii săi a susţinut ideia autonomiei. Astăzi adoptă o soluţie con­trarie fără’ s’o justifice. (D. gen. Ave­­rescu ia loc pe banca ministerială) Bilanţul activităţii liberale este dezas­truos. S’au risipit sume enorme în ate­lierele volante ale d-lui Tancred Cons­­tantinescu. S’a favorizat industria pri­vată în dauna căilor ferate. Nu comba­tem industria reală ci pe cea bugetară hrănită din banii țării­ In ultimul an al guvernării liberale s’a adus legea pentru autonomia c. f. r. Eu s’a realizat o autonomie în adevă­ratul interes al cuvântului. Căile ferate n’au fost scoase de sub regimul conta­bilităţii de stat; organizarea financiară a acestei întreprinderi era încătuşată în forurile chinezeşti. Consiliul de administraţie nu se bu­cura de libertate în gestiunea financia­­ra. Nu s’a făcut o politică de împru­muturi căci se prevedea că numai ex­cedentele pot servi la garantarea even­tualelor împrumuturi! Nu se realiza nici autonomia administrativă şi a persona­lului. Membrii consiliului de administraţie sunt dacă nu liberali în orice caz U­­beraloizi. Totdeauna partidul liberal a com­­promis principiile mare. Le îmbră­ţişează cu grăbire ca apoi să le abordoneze intereselor de partid. Şedinţa se suspendă. La redeschi­dere d. Madgearu, continuând, exa­minează proectul adus de actualul guvern. Acest proeet înseamnă întoarce­rea la situaţia din 1901. De aci înainte căile ferate se vor sprijini pe un singur personaj atot­puternic: subsecretarul de stat. Se modifică întrucâtva şi consiliul de administraţie introducăndu-se şi parlamentari cari sunt reprezen­­tanţii specifici ai influenţei poli­tice. In forma nouă consiliul nu este de loc reprezentativ. Gestiunea fi­nanciară ar trebui controlată de un comitet de censori: 3 delegaţi ai parlamentului, 2 experţi conta­bili şi doi delegaţi ai Curţii de Con­turi. Oratorul critică apoi unele dispo­ziţii privitoare la organizarea ser­viciilor superioare, la baza cărora stă preocuparea de a scoate unele iniţiative din mâna consiliului de administraţie şi diferitelor direc­ţiuni, spre a le da subsecretarului de Stat. Proectul înseamnă trecerea de la sistemul actual al semi-autonomiei căilor ferate la sistemul regiei de Stat, limitând întreaga autoritate în mâna unui singur om. Proectul nu va duce deslibe­­ralizarea căilor ferate. Din contră închide orice posibi­litate de reorganizarea lor. Cuprin­de aceiaşi încadrare bi­rocratică a funcţionarilor ca şi toate institu­ţiile de stat. Partidul naţional-ţărănesc nu a­­meninţă. Când va avea însă forţa politică necesară îşi va traduce în fapt ideile sale (apl.) . • D. POSESCU (maj.) descrie si­tuaţia ce domneşte la căile fe­rate arătând că inctim­a se datore­­şte personalului superior care este incompetent şi interesat. Analizează apoi technica proectului făcând u­­nele obiecţiuni şi subliniind în ge­neral progresul care-l aduce în re­organizarea căilor noastre ferate. Camera descomplectârndu-se şe­dinţa se ridică la 6 luni, anunţân­­du-se cea viitoare Miercuri la ora 3. • Guvernul şi studenţimea O delegaţie de student! la ministerul Instrucţiunei O delegaţie de studenţi în frunte cu d. P. Anghelescu, preşedintele centrului studenţesc din Capitală, s’a prezentat d-lui I. M. Marinescu, directorul general al învăţământu­lui superior, spre a discuta dolean­ţele studenţilor exprimate în me­moriul întocmit cu ocazia congresu­lui ţinut la Iaşi. Discuţia asupra acestui memoriu s-a limitat la chestiuni principale, promiţându-se delegaţiei că unele doleanţe vor fi înfăptuite, rămâ­nând ca ministerul de acord cu se­natele universitare să găsească mo­­dalităţiie de înfăptuire-In nici un caz ministerul nu poa­te să admită «numerus clausus» nici unele doleanţe cari nu ar cadra cu principiul de autonomie a universi­tăţilor. O promisiune a d-lui Goga Aceiaşi delegaţie de studenţi s’a prezentat şi d-lui Octavian Goga, ministru de interne pentru a-i ex­uine o serie de doleanţe studen­ţeşti. Cu acest prilej, d-l Goga a arătat delegaţiei că guvernul are intenţiu­­nea de a concentra toate căminu­­­rile astăzi risipite într’un grandios de forma celor americane, şi care va fi ridicat după toate probabili­­­tățile pe terenul parcului Oppler. Lucrarea care va costa peste 2(!) milioane va fi începută de îndată ce guvernul va găsi mijloacele prin cari să afecteze această sumă. Actualele cămine parte vor fi vândute, iar restul amenajate pen­tru studente. Pentru aceasta , a conchis d-l ministru de interne — ne trebuie însă linişte şi iar linişte. Cronica dramatică Teatrul Mic: MiNEfftELE de TOAMNA comedie în 4 acte localizata de Mi GibiU. Reprezentarea unei localizări­­ la un teatru din Bucureşti, a-1 tunei, când la «Teatrul­­Naţional» se joacă «Societatea atleţilor Spi­rituali» de Duhamel şi «Medicul în dilemă» de Bernard Shaw, tre­a să aibă o explicaţie şi, fireş­te, cu totul alta decât gustul alite­­rar al unei direcţii. S’a reluat după douăzeci de ani localizarea d-lui Paul Gusty «Ma­nevrele de toamnă» ca un discret omagiu pentru cel ce reprezintă oarecum istoria unei jumătăţi de veac a teatrului românesc. Fer­ment activ al evoluţiei noastre teatrale, Paul Gusty a fost în bu­nă parte educatorul gustului pu­blic şi drumul străbătut, de la me­lodramele naive la Strindberg, la Shaw sau la Shakespeare cu Paul Gusty, ca o statornică şi pricepu­tă călăuză, l-am străbătut, înca­drată in această intenţie de săr­bătorire a unei cariere, localiza­rea «Manevrele de toamnă» îşi gă­sesc o explicaţie şi o justificare. Situaţiile sunt cam naive, ti­puri creionate în maniera Cara­­giale bineînţeles fără semnifica­ţie profund umană, glumele, spi­ritul lipsit de culoare, de nouta­te, totuşi ceva te impresionează : atmosfera şi vioiciunea ritmului; scenele, actele se închiagă într’un tot unitar, acţiunea se desfăşură logică, firească. Te întrebi însă nedumerit, cum se face că nici după douăzeci de ani nu avem o comedie originală, plină de haz măcar în măsura localizării «Ma­nevrele de toamnă». Nici o ramu­ră de literatura sau artă plastică nu primeşte încurajarea pe care bugetul o pompează literaturii dramatice. Toate piesele originale sunt al­cătuite ca şi ţigările cerşetorilor, din mucuri adunate de pe jos. In jgheburi trezite din­­­eminiscenţi aproximative a restrânselor lec­turi făcute pe vremuri. Şi nu exa­gerez dacă voi prefera, neîndoios, localizarea de acum douăzeci de ani «Manevrele de toamnă» a lui Paul Gusty, inepţiei «Mioara» a lui Cămile Petrescu. Reprezentarea «Manevrele de toamnă» a avut un avantaj : s’a montat şi s’a jucat cu oarecare naivitate, cu o atmosferă de pro­vincialism ce se potrivea perfect unei vechi localizări. Succesul pe care l-a obţinut localizarea d-lui Paul Gusty se datoreşte celor doi interpreţi: Toneanu şi Ghiberl­­con. Locotenentul de cavalerie cu poticneli de cuvinte franceze în frază, simpluţ la minte şi sigur la gest, a găsit în d. Toneanu un interpret rar, de un humor con­ţinut, de o nuanţare subtilă. In­­tr’un ajutor de primar veşnic grăbit d. Uhibericon a isbutit să creeze un tip expresiv, plin de culoare în joc; ar trebui să se fe­rească de a­ranja; sunt succese fa­cile și din punct de vedere artis­tic inferioare. -----------e=osjQjae=a----------­ Teatrul „REG­HA KARA“, BERG OP ZOOM comedie în 4 acte de SACHA GOITRY. Comedia lui Sacha Guitry se reazima pe amănunt, pe nuanța comunului, pe expresivitatea fap­tului divers. De aceia comedia lui Sacha Guitry nu are subiect, sau subiectul este aproape inexis­tent în economia piesei. Chiar ti­purile pe care le creiază nu au ni­mic deosebit, nici un accent de personalitate, nici relief de ritm, nici plastica unei personalităţi. O ingenioasă exploatare a unui fapt divers este orice comedie de Sacha Guitry, deci nici desfăşu­rarea acţiunii nu interesează, căci invenţia situaţiilor este prea puţin bogată, totul se reduce la verva dialogului şi jocul actorului. Fan­tezia actorului trebue să supli­nească în bună parte lipsa de fan­tezie a textului deci succesul e reazimă aproape exclusiv pe in­terpretare în orice comedie de Sacha­­Guitry. In Berg Zoom s’a făcut neer­itat greşală de a se da d-nei Lu­­­­cia Sturdza­ Bulandra un rol dis­proporţionat pentru vârsta sa. Nimeni nu va nega d-nei Lucia Sturdza Bulandra o superioară intuiţie dramatică, un rar simţ al ţinutei, al gestului arhitectu­ral, dar nu este mai puţin adevă­rat că oricât ar fi de mare iluzia în teatru cu greu putem accepta pe d-na Bulandra într’un rol de tânără. Reticenţele noastre de stil sunt suficiente pentru inteligen­ţa unei actriţe de rasă. Jenată se simţea în rol şi d-na Bulandra, de aceia a exagerat ritmul în ac­tul I până la agitaţie, iar acţiu­nea precipitată făcea imposibilă înţelegerea textului. Actul al 11-lea a fost în schimb jucat cu multa nuanţare şi fantezie de d-na Bu­landra. Dd. Maximilian şi Bulandra au avut o vervă, o fantezie sedu­cătoare. Pamfil Şetcaru înainte de război, în România veche, floarea soarelui conta prea puţin ca plantă oleginoasă, căci cultura ei ocupa o suprafaţa redusa fiind răspândită a­­proape numai în fesurile Siretului fi Fratului din Moldova. In România întregită floarea soarelui a căpătat o deosebită importanţă prin faptul că Basarabia a venit cu un în­semnat aport în ce priveşte suprafaţa cultivată acolo cu această plantă Floarea soarelui s’a semănat în ţara întreagă pe o suprafaţă de 189 468 ha. în 1926 faţă de: 1­9.313 ha. floareea soarelui în 1925 ; 87.909 ha. floarea soarelui în 1924 ; 74.788 ha. floarea soarelui în 1923 ; 33.716 ha. floarea soarelui în 1922 ; 29.121 ha. floarea soarelui in 1921 Din aceste cifre se vede că în anul 1926 floarea soarelui a ocupat cea mai mare întindere în comparaţie cu întin­derile respective din ceilalţi ani ai pe­rioadei 1921—1925, marcând o ascendentă vertiginoasă care a făcut ca în 1926 su­prafaţa însemunţată cu această plantă să fie de aporape 7 ori mai mare de­cât suprafaţa acelee­işi plante în 1921. Producţia mijlocie la ha. dată de floa­­rea soarelui (pe tara întreagă) în 1926 a fost de 7,5 chintale faţă de : 2,6 chint. fl. soarelui la h­a­ în 1925 ; 6,8 chint. fl. soarelui la ha în 1924 ; 11,0 chint. fl. soarelui la ha în 1923.’ Prin urmare, cea mai mare producţie mijlocie la ha, a dat’o floarea soarelui în 1923, după care vine anul 1926 urmat de anii 1921 şi 1925, acest din urmă an (1925) înregistrând cea mai mică pro­­ducție mijlocie de floarea soarelui la ha din perioada 1921—1926. Producția totală dată de floarea soa­relui in Homănna, în anul 1926 a fost de 1.128.663 chintale (cifră provizorie) fată de : 452.014 chint. floarea soarelui în 1925 ; 600.993 chint. floarea soarelui în 1924 1­823.368 chint. floarea soarelui in 1923. Aceasta înseamnă că anul 1926 a dat cea mai mare producţie totală de floa­­rea soarelui, adică mai mult de­cât în­treită fată de 1925, mai mult de­cât în­­doită fată de 1921 şi aproape îndoită fată de 1923 care, deşi a înregistrat (pentru floarea soarelui) o suprafaţă redusă la mai puţin de jumătate din suprafaţa floarei soarelui în 1926, a avut totuşi cea mai mare producţie de floa­­rea soarelui la ha, (11 chintale). Foarte interesantă este repartiţia pe provincii a culturilor de floarea soare­lui, care repartiţie în 1926 se prezintă astfel : Vechiul Regat 10.753 ha. fl. soarelui; Basarabia 165.810 ha fl. soarelui ; Bucovina 149 ha. fl. soarelui ; Transilvania 12.756 ha. fl. soarelui. In legătură cu cele ce am spus la în­ceput, vedem că în 1926, Basarabia sin­gură a cultivat floarea soarelui pe o întindere de 7 ori mai mare ca întinde­rea ocupată cu aceiaşi plantă in ace­lași an în restul tării, ceea ce explică de ce în Basarabia există o­­industrie destul de înfloritoare a uleiului de floa­rea soarelui. In anul trecut (1925) floarea soarelui s’a întins în provinciile ţării pe urmă­toarele suprafeţe : Vechiul Regat 6.300 ha. cu 53.064 chin­tale producţie totală (8,4 chint. la haj. Basarabia 15L683 ha. 333,599 chint, prod. tot. (2,1 chint. la haj. Bucovina 217 ha. cu 1.416 chint prod, toţ. (6,5 chint. la haj, Transilvania 11.113­ ha. cu 63.935 chint. prod. tot. floarea soarelui (5,7 chint la ha.). Fată de suprafaţa de 10.753 ha. culti­vată în 1926 cu floarea soarelui în VE­CHIUL REGAT vedem că în 1925 floa­rea soarelui a ocupat acolo numai 6.300 ha., iar cu zece ani în urmă, in 1915, Ve­chiul Regat a cultivat floarea soarelui pe 11.160 ha. faţă de 6.267 ha. în 1914 şi faţă de 4.488 ha. cât a fost media su­­prafeţei ocupată cu aceeaşi planta tot in Vechiul Regat în perioada anilor 1914—1915. Cele mai întinse culturi de floarea soarelui în Vechiul Regat se găsesc în jud. Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Roman, Vaslui, Pălciu, Tutova şi Tecuci (din fesurile Siretului şi Prutului) cu o su­prafaţă globală de 5.501 ha, în 1925 faţă de 1824 ha, în 1915, iar în Basarabia în jud Bălţi, Soroca, Orhei, Hotin şi Cahul, P. Rosiade C­ronica agricolă întinderea cultivată în Romania cu această plantă» Producția ei. CUVÂNTUL Groaznica ciocnire tip tre­nuri din staţia Lunca de Sus Morţi şi răniţi O violentă ciocnire de trenuri s-a produs alaltăeri seara în Ardeal, pe linia Madefalău - Ghimeş. Trenul de marfă No. 4632 a intrat în staţia Lunca de Sus, fără a ţine sea­ma de semnalul de distanţă pus pe o­­prire, ciocnind garnitura acceleratului No. 405 Galati-Cluj. Ciocnirea a fost atât de puternică încât vagonul de bagaje al trenului ac­­celerat şi un vagon, din garnitura tre­nului de marfă au fost complect sfără­­mate. Avarii serioase au suferit și cele do­­uă locomotive ale trenurilor acostate. Din cauza loviturei puternice, produse în momentul ciocnirei, călăto­­rii din acceleratul Galaţi-Cluj au trecut prin momente de panică lesne de ex­plicat în asemenea împrejurări. Sunt mai mulţi răniţi din personalul trenului accelerat. Frănarul de siguranţă de la trenul de marfă a fost omorât pe loc. S-a deschis o anchetă. —------------------­ ioru­l jidirBloc-Notes Cărţi cu versuri — «.{fa#---­Mi-a căzut In mână o carte proaspăt tipărită la Aiud. Autorul, (Ovidiu Butea; titlul, Be Profundis; iar subtitlul, poe­zii. lată un lucru care nu ne poate su­pări : d. Ovidiu Hulea e poet. Scrie, deci, versuri — «i publică poezii. Am cetit cartea. Nu toată. Pentru câ trebuie să o mărturisesc — ’ d. Ovidiu Hulea e un poet irezistibil. Emoţionează intr atât, lectorul — încât acesta e ne­voit să se repauzeze, la răstimpuri. «De Profundis» începe printr’o poemă Melancolie. Şi o dedicaţie: Nevestii mele. Nu ne oprim asupra-i. Se găsesc altele şi mai izbutite. De pildă, dintre cele treizeci şi trei de Cântece, reţinem pe al douăzecişi nouălea : Ai casei pun pe masă lapte Şi sorb din el şi-s veseli toţi. Râd geamurile casei scunde Peste bunici, părinţi, nepoţi... Joiana blândă-fi săturase Din ce­ a rămas fi ea odorul. Şi viţeluşul molcom, merge Şi-i tot întinde botişorul... Delicios. Dar adevăratele realizări în versuri ale d-lui Hulea (Ovidiu) — nu se găsesc în Cântece, Ci în ciclul Amin. n, lată: Era îmbrăcat în haine de marinar şi­­avea ochii suri. Eră blajin băiatul inspectorului de păduri... Nu ştiu cum se aşezase în bancă tocmai lângă mine, eu nu ştiam ungureşte aproape nimic, dar eram bine... Amintirile poetului sunt, îndeobşte, duioase. Ca orişice amintiri din copi­lărie. Dar se găsesc şi episoade crunte sângeroase, D. Ovidiu Hulea ne poves­teşte, undeva (în versuri) despre un paron şi un vornic. Aceşti oameni păcătoşi «au încercat să fure sufletul şi toată averea satului». N’au izbutit, nu ştim prea bine de ce. Iar aceasta nu împiedică poemul de a fi fermecător. Reţinem două versuri fi­nale, caracteristice. E vorba de fiul vor­nicului, care batea pe copiii români şi le spunea «hoţi», «proşti», etc. E un episod, repet sângeros. Pentru că, d­­­urea mărturiseşte : Reviste Au apărut revista Orizontul No. 3 , «Gazeta de Duminecă No. 64 şi «Oglin­da lumei No. 4, De la Teatrul naţional Astăzi Duminică 23 Ianuarie crt. pe scena Teatrului Naţional se re­prezintă din nou în matineu drama a­ lui Victor Eftimiu «Glafira» iar seara «Patima Roşie» de d. Mihail Sorbul. *. Premiera piesei «Greşala lui Dum­nezeu» de d. Caton Theodorian, ră­mâne definitiv fixată pentru seara de 28 Ianuarie crt. Interpreţi prin­cipali d-nele: Sorana Topa, Puia Ionescu, Lulu Cruceanu şi d-nii So­reanu, Calboreanu, Bâlţăţeanu, Fin­­teşteanu, Theo. Punere în­ scenă de l. Paul Gusty.­ Deasemeni se mai repetă «Enrik al IV-lea» cu d. Al. Demetriad în rolul titular şi «Biruitorul» de Bă­­beanui şi Siriana. • In ziua de Luni 24 Ianuarie ora 10 dimineaţa pe scena Teatrului Na­ţional se dă festivalul ocazional al «Tinerimei Române» cu al cărui pri­lej se reprezintă «Făuritorii» de d. Mircea Rădulescu cu d-nele Ţăra­­nu, G. Danielopol, Ketty Ştefănes­­cu Frunză, Vic. Mierlescu și d-nii Marius, Theo­­d Brancomir. • Ordinea spectacolelor de la 25 Ianuarie până la 6 Februarie Marți 25 Medicul în Dilemă, Mier­curi 26 Doamna cu Camelii, Joi 27 matineu Glafira, seara Medicul în Di­lemă, Vineri 28 premieră Greşala lui Dumnezeu, Sâmbătă 29 matineu Gla­fira, seara Doamna cu Camelii, Dumi­necă 30 matineu Medicul în Dilemă, seara Greşala lui Dumnezeu, Luni 31 Doamna cu Camelii, Marţi 1 Februarie Greşala lui Dumnezeu, Miercuri 2 ma­tineu Medicul în Dilemă, seara Doam­na cu Camelii, Joi 3 matineu Femeea îndărătnică, seara Greşala lui Dumne­zeu, Vineri 4 premiera Enrik al IV-lea, Sâmbătă 5 matineu S­ A. S., seara Greşala lui Dumnezeu, Dum­inecăi 6 matineu Doamna cu Camelii, seara En­rik al IV-lea, L’am­ scos pe mal în văzul tuturor Şi lam bătut in mod îngrozitor. Dar iată acum câteva amănunte pito­reşti din poema «Bărbierul de Sevilla», Sa ne ierte cetitorii dacă reproducem prea puţine versuri. Intr’o dimineaţă, satu ’ntreg plecă la bălciu. Căci in satul nost, giasunii erau pri­mejduiţi de gâtei. Clăcaşii, cari au trai rămas, au plecat cu tata la secerat. Mama sărmana, era in bucătărie, n­eu preocupat De un singur gând ce se muncia, s'a­­jungă păn' la cer, Hai să văd, dacă nu aş putea erija un bărbier, Chem pe frate meu n­­iţă lângă stogul galben de paie Unde ne tunde in amurguri, pe toţi badea Nicolaie. Lui frate meu Niţoi, crescut abia cât un dop, I.aduc scăunelul şi-i pun după cap un prosop. Era ca un rabin peste picioare i se lun­gea de un cot prosopul Eu l-am murdărit complet, tot învârtin­­du-mă să mi-ajung scopul Insfârşit, după ce l-am capacitat pe Nițoi să se resemneze. Mâna mea a început pe capul lui ade­vărate minuni să desemneze I.am tăiat şi cioplit adevărate străzi cu cotituri II pişcam de piele de vocifera din patru seci de guri. Se ridica înfuriat să fugă, dar prosopul, prea lung, mă ajută să-mi pot realiza scopul... Şi-l­­cheamă şi "Ovidiu... Dar ce ziceţi de Niţă ! Amarnic băiat "şi acesta. Dar oricum : Bărbierul din Sevilla... Trebuie să ne bucurăm însă că d. Hulea «şi-a realizat scopul». Cartea mai coprinde, fără îndoială, şi alte comori. Pe cari nu le am descoperit încă o recomandăm călduros cetitori­­lor noştri. Mai ales celor convalescenţi. Mircea Eliade Şezători Azi Duminecă 23 Ianuarie orele 4 jura. d. a., Cercul Cultural şi Ar­tistic, de pe lângă şcoala primară de fete No. 1 Popa Rusu. (In curtea Bis. Popa Rusu) va ţine a treia şe­zătoare culturală din această sta­giune. D. Nae Ionescu, profesor univer­sitar va vorbi despre «­« ce constă tăria omului», apoi va urma un bo­gat program artistic. * Azi după amează ora 4 juni. va avea loc a doua şezătoare artistico­­literară, a Societăţei «Generale» a funcţionarilor comerciali, al sediul său din strada Bărăţiei No. 23 etaj. Conferinţe In ciclul de conferinţe organizat de societatea «Amicii Statelor Unite» la Fundaţia Universitară Carol I, Joi 3 Februarie ora 9 seara va vorbi d-l a­­avocat Vasilescu-Notara despre: «Mi­rajul Americei». De la Teatrul «Re­gina Maria» Ordinea spectacolelor de la 25—30 Ian. Marţi 25 Goana după bărbaţi, Mier­curi 26 Berg-op-Zoom, Joi 27 Şarlata­­nul, Vineri 28 Berg-op-Zoom, Sâmbătă 29 matineu Berg-op-Zoom, seara Moar­­tea Civilă, Duminecă 30 matineu Berg­­op-Zoom, seara Șarlatanul. cO°°. ORDONANTA definiti­va C1) PRIVIRE LA CLUBUL NATIONALIST In urma unei descinderi făcută la aşa zisul club naţionalist din str. Academiei 4, făcută de d. judecător loan Stănescu de la cap. 7, d-sa a în­ceput cercetările. S-a constatat că, în acest club, intra cine vrea, avea ac­ces oricine indiferent dacă avea sau nu carnet de frecvenţă şi se juca bacara. Clubul nu era constituit, n’avea statute, nu avea registre de membri. Pe baza acestor constatări, d. jude­cător Stănescu a dat ordonanţă defi­nitivă prin care trimete în judecată pe Petre Nicolae, care închiriase lo­calul şi întreţinea clubul, conform art. 350 din codul penal, căci, deşi Petre Nicolae, căpătase de la Pre­fectura Poliţiei autorizaţia de a funcţiona, dar această autoritate îi dădu­se autorizaţia sub rezerva în­­deplinirei cerinţelor prevăzute în codul penal. Prin rechizitoriul definitiv al par­chetului a fost scos din cauză d. co­lonel Marin Şeinescu şi d. jude-in­­structor, a menţionat părerea par­chetului şi în ordonanţa definitivă pe consideraţi­unea că d. colonel Şei­nescu n’avea nici un amestec în a­­cest club, care, numai după ce era să fie constituit cu toate formele le­gale, avea să-şi aleagă un preşe­dinte. RECONFIRMAREA MAN­­DATELOR CRIMINA­­LILOR DIN CALEA DU­DE­ŞTI S. IV a trib. Ilfov, în urma conclu­ziilor d-lui procuror Alevra, a re­confirmat mandatele de arestare e­­mise de d. judecător de instrucţie Al. Minculescu, de la cap. IV, împo­triva autorilor crimei din calea Du­deşti şi a complicilor lor: Dionisie Romanovici, Vasile Zveaghin zis Vaska, Brandabura Marin Vlad, Du­mitru T. Badea, Tauba Kerulman, Dora Eisgold și Ana Dancilova. DE LA INSTANȚELE MI­LITARE Consiliul de război al corpului II armată a judecat procesul soldatu­lui Voicu Niculae din reg. 23 infan­terie învinuit de dezertare la ina­mic. In urma pledoariei d-lui avocat cu Ionel Ştefan Marinescu, consiliul a achitat pe inculpat. ----- So— Şeful stafiei Galaţi nar­cotizat şi furat in trenul de Bucureşti Galaţi 20 Ianuarie.­­ După cele două odioase jefuiri şi asasinate din tre­nuri săvârşite săptămâna trecută, în urma măsurilor luate şi a alarmei date sa crezut că îndrăzneţele lovituri din trenuri vor înceta, dar o nouă lovitură a cărei victimă a fost d. Popescu, şe­ful staţiei Galaţi. D. Popescu şeful staţiei, acum două zile a plecat spre Bucureşti în apro­pierea staţiei Ploeşti, în compartimen­tul de clasa l-a, unde d-sa se afla sin­gur, îşi face apariţia un pasager ele­gant îmbrăcat şi ia loc pe canapeaua din faţă. D-l Popescu fără să bănu­iască une­e pasagerul se rezemă cu capul de spatele canapelei şi adormi, după câteva clipe. Desigur că elegan­tul individ reuşise să-l adoarmă prin­­tr-un narcativ bine parfumat. Hoţul vă­­zându-şi victima inofensivă, grăbit a luat o valiză, paltonul cu blană, căciu­la de astrahan fularul de mătase şi pitele care valorează între 30—40.000 lei şi dispăru în clipa când trenul se opri pe peronul gării Ploeşti. Întâm­plător, efectul narcotic nu fu de multă durată şi deşteptându-se d. Popescu J.t­elete seama de cele petrecute cu d-sa dădu alarma. Dar totul era în zadar­ Sesizată poliţia gării şi siguranța Plo­eşti s’au luat măsuri pentru descoperi­­ea hoţului. sejt.* - - — Congresul uniunei otite­­riser de rezervă Protfismul PRIMA ZI, 24 IANUARIE 1927 Ora 8 a. m­. Recepţia­­ congresiştilor la gară. Ora 11­ a. m. Tedeum, Parastas şi Sfinţirea drapelului Secţiunei Iaşi U. O. B. la Mitropolie. ORA 12 a m. DESCHIDEREA CON­­­­GRESULUI: a) Salutul congresiştilor de către Pre­şedintele secţiunei Iaşi, d. Dr. Enăşes­­cu. b) Salutul congresiştilor de către -primarul Municipiului Iaşi. c) Răspunsul Preşedintelui U. O. R., d-lui General Rujinschi. d) Constituirea biroului congresului. e) Citirea ordinei de zi de către d-l­eneral Rujinschi. Ora 3—7 p. m­.­­Participarea congres­tiştilor «in corpore­» la festivitatea pa­triotică din 24 ianuarie la Teatrul Na­ţional (intrare­a gratuită), unde d. ge­neral Rujinschi va tin© o conferinţă. Ora 9 p. m­. Continuarea Programului de dimineaţă. f) Alegerea comisiunilor prevăzute la art. 4 din Protocolul adunărilor gene­rale pentru studiul chestiunilor, cari vor fi dezbătute a doua zi în şedinţă publică. g) începerea în comisiuni a discu­­ţiunilor asupra acestor chestiuni. A DOUA ZI, 25 IANUARIE 1927 Ora 9 jum. a. m. —­1 p. m. Şedinţa publică a dezbaterilor congresului şi a hotărârilor asupra propunerilor for­mulate de comisiunile respective. Ora 2 juni. — 4 p. m Vizitarea Mo­numentelor ’ Istorice, sub conducerea d-lui O. Tafrali, Profesor Universitar. Ora 4—5 p. m. Conferinţa d-lui Ma­ior Boerescu. Ora 6 P. m. Raportul dezbaterilor şi a soluţiunilor formulate de comisiuni. Prezentarea lor spre aprobarea congre­sului şi închiderea congresului. Ora 9 p. m. Banchetul Congresiştilor, prezidat de d. Primar al Municipiului Iaşi. Spectacole OPERA ROMANA: matineu: Carmen; seara: Cavaleria rusticană şi Flautul fermecat. TEATRUL NATIONAL: mati­neu : Glafira; seara: Patima roşie. TEATRUL REGINA MARIA: matineu: Şarlatanul; seara: Berg­­op-Zoom. TEATRUL MIC: matineu şi seara: Manevrele de toamnă. TEATRUL FANTASIO: matineu: Motanul încălțat; seara: Azais. TEATRUL EFORIA: matineu și tara: Intr’un ceas bun. TEATRUL POPULAR: matineu: Doctorul fără voie; seara: Extem­poralul. Solemnitatea distribuire! wPfîos. Cuvântările d fer T» Ctoisb­u şi Estrate Mirescu In prezenţa d-lui ministru Cudal­­bu şi a d-lui prim-preşedinte al Inai­tei curţi de Casaţie Buzdugan, s’a făcut eri la ora 4 jum. d. a. solem­nitatea distribuitei premiilor acor­date avocaţilor stagiari cari s’au distins în cursul anului trecut, prin activitatea lor, în conferinţele de stagiu. Solemnitatea a avut loc în sala curţei cu juraţi şi a fost prezidată de d. decan Istrate Micescu. D. avocat G. Petrovici a citit ra­portul asupra activităţei stagiarilor avocaţi, făcând elogiul fiecărui pre­miat. A fost decernat premiul I d-lor Radu Budişteanu, Alfred Fulga şi Dan Dragomirescu. Premiul II: N. Ceauşescu, Alfred Klang, Aurel Sterescu, Dan Nicu­­lescu, Radu Goruneanu şi V. Gara Gorbarca. Premiul III: V. Cornea şi A. Scurtu. D. avocat Alfred Fulga a confe­renţiat despre Tache Ionescu, mare­le avocat, evidenţiând însuşirile su­perioare ale acestui maestru al ba­rei. A citit fragmente din pledoarii­le lui, modele de ştiinţă juridică şi elocinţă de bară. D. Ministru Cudalbu a rostit o cuvântare arătând folosul, pentru progresul Dreptului şi al împărţi­­rei Dreptăţei, solidarităţei dintre magistratură şi barou, căruia îi a­­duce elogiul său. Îşi aminteşte cu duioşie de anii petrecuţi în Palatul de justiţie ca magistrat. D. decan Micescu închee solemni­tatea printr’o inspirată improvizaţie arătând rolul avocatului în slujba Dreptului şi a Dreptăţii Conferinţa sindicatelor a­­filiate trad­es-unionurilor Londra 22 (Rador). — In conferinţa sindicatelor afiliate congresului trades, unionurilor a luat cuvântul Sir­eignes, fost ministru în Cabinetul laburist, şi care in discursul rostit a pledat pentru îndepărtarea oricăror diferende, cerând cea mai conciliatorie atitudine faţă de toţi cei interesaţi. La aceiaşi conferinţă d. Forster, mens­­bru în uniune, a pledat contra. --------oc&oo-------

Next