Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)

1927-01-28 / nr. 670

Curierul judiciar ARESTAREA UNUI PRE­TINS AVOCAT 1), judecatul de instrucţie al ca­binetului î, luan Stăneneu, a emis ern mandat de arestare împotriva lui Alex. Istratetscu, din str. If­tir­bei Vodă, care a luat prin doi inter­mediari 572.000 lei de la locuitorii din comuna Miroşi (Teleorman) şi Izvorul (Argeş) spre a-i împroprie­tări cu locuri de casă, fără să le îi putut face vre­un serviciu. Dându se drept avocat cu trecere pe la di­feriţi miniştri şi, în special, la mi­nisterul de domenii, a încasat mulţi bani de la diferiţi naivi fără să le fi făcut vre­un serviciu. Acţiunea publică pentru escrocherie califica­tă a fost deschisă de d. procuror Istrate. Mandatul de arestare a fost tot eri confirmat de tribunal. EX­HUUK­ERIA UNUI DIS­PĂRUT SI APARUT IN TARA D. judecător de instrucţie Stăne­­scu, dela cabinetul î, a dat ordonan­ţă definitivă prin care trimete în judecată pe Rrafael Penchas, din str. Lipscani, pentru escrocherie ca­lificată. Acest individ, împreună cu alţi doi, deschisese, finanţaţi de un englez, un magazin de stofe în str. Lipscani. Şi, cu această firmă cel dintâi Penchas s’a apucat de escro­cherii. Una dintre cele mai impor­tante a fost aceea că a dat o poli­ţă de 100.000 lei de la un croitor G. Cristescu şi, prin manopere bine cu­noscute în această materie, a es­crocat pe acest domn păgubindu-l cu suma de mai sus. Rafael Penc­has după săvârşirea acestor escro­cherii, a dispărut din ţară. După terminarea instrucţiei Ra­fael Penchas apare şi se prezintă la cabinetul d-lui judecător, unde a mărturisit faptele lui. D. judecă­tor l-a lăsat liber. ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător Papadopol, de la ca­binetul 5 instrucţie a dat ordonan­ţă definitivă prin care trimite în judecată pe Iosif Gassier, casier, şi Ion Pencu, controlor, dela moa­ra Herdan, cari au sfeterisit suma de 75.000 lei din încasările ce le fă­cea dela clienţii acestei mori. RECURSUL­ UNUI MILI­TAR LA INSTANTA SUPE­RIOARA CIVILA­­Soldatul activ p­etre­in­e fusese condamnat de consiliul de război la 10 ani muncă silnică pentru omor săvârşit pe când era în permisie. Condamnarea a rămas definitivă prin respingerea recursului de că­tre consiliul de război al armatei. Soldatul osândit face recurs la In­­nan­a Curte de Casaţie pe motiv că soldaţii activi în permisie sunt jus­­tiţiabili de instanţele civile. Recur­sul a a înfăţişat ori la secţia II-a a înaltei Curţi de Casaţie, înaintea căreia d. procuror general Dem. O­­prescu a ridicat două incidente ad­mise imediat de Înalta Curte şi pe baza cărora înalta Curte a respins recursul. I soldaţii aceştia n’au ca­lea recursului în casaţie şi II că soldaţii activii, chiar în permisie, nu sunt justiţiabili decât de instan­ţeie militare. RECURG IN CONTENCIOS IN MATERIE AGRARA ^uţiiax impx­,puetăriiilor alcătui­tă din orfani, invalizi, îndreptăţiţi din comuna Işalniţa (împrejurimile Craiovei) Dolj, au făcut cerere în contencios înaintea Curţei de Apel din Craiova cerând ca decizia co­misiei de apel din jud. Dolj să fie respectată de Casa centrală a îm­­proprietarirei şi să li se dea cele 2410 Ha. din această moşie, ce li se cuvenea. Curtea de Apel din Craiova a admis această cere obligând Casa centrală să respecte această decizie şi să le împartă pământurile. Casa Centrală a împroprietăriei a făcut recurs în Casaţie, înaintea înaltei Curţi de Casaţie secţia 111, reprezentantul Casei centrale a sus­ţinut ca acest refuz de a se împărţi pământurile celor îndreptăţiţi, e un act de administraţie şi că acest or­­­­gan superior poate da oricând aces­­te pământuri. D. avocat Pompiliu Ioaniţescu, din partea obştei, a sus­ţinut că actul Casei centrale de im­proprietărire e un act de autoritate care trebue exercitat în virtutea le­gii. înalta Curte a respins recur­sul Casei centrale de împroprietă­rire rămânând astfel definitivă de­cizia Curţei de apel din Craiova care invită Casa centrală să atri­­bue celor îndreptăţiţi pământul ce li se cuvine. ţiu realizat, într’o formă pe alocuri obosită — a scris S-tul Princise. A mai scris — pe lângă «Profilu­rile» tu­ţilor Ambrozie, Toma d’A­­­tulllo, Bernardo — un admirabil vo­lum , Voci cristiane (Libreria di Cultura, Roma) şi o Apologie a Ca­tolicismului. Aceasta din urmă, e­­senţiala pentru înţelegerea concep­ţiilor religioase ale lui Ernesto Buo­­uaiuti. In acelaş timp îngrijeşte o colecţie de texte vech­i creştineşti, în care au apărut aproapie cinspre­­zece volume. Aici a publicat «Scri­soarea către Diognet» şi o bogată culegere de «Fragmente gnostice». Colecţia acesta (Ed. Libreria di Cultura) e necesară oricui cercetă­tor al izvoarelor istoriei Creştinis­mului primitiv. Sunt publicate tex­tele, traducerile, introduceri. Intuiţia Creştinismului a lui Buo­­naiuti—e originală şi impresonantă. Plecând de la faptul, dovedit ştiinţi­­ficeşte, al absenţei ascetismului cre­ştin în timpurile prigonirilor Im­periului — Buon­­iuti afirmă că ma­rea nefericire a Creştinsmului în­­cerge odată cu izbânda lui Constan­tin cel Mare. Pentru că Creştinismul se transformă într’o religie de Stat. Asimilează elementele politice şi e­­conomice împotriva cărora se ridi­case. Creştinismul a fost o formida­bilă răsturnare de valori. Valorile materiale au fost înlo­cuite cu cele spirituale. Valor­ile economice, politice, cere­brale, estetice — au fost nimicite. Credincioşii vieţuiau într’o atmos­feră de puritate, de renunţare, de realizări ale Spiritului. Aceasta era Împărăţia lui Christ. Nevinovăţie, entuziasm, profundă viaţă interioară, dispreţ pentru Lume, dragoste. O dragoste fără margeni, fără ţară. U11 umanitarism autentic, sincer, fără ţeluri ascunse. Creştinismul organizându-se după structura Romei, s’a folosit şi a dat iarăş valori celor fără de preţ. Iar acei pe cari noul regim nu i-a mul­ţumit, au căutat mântuirea în asce­tism, în­tr o renunţare stranie şi ob­sedantă. Excesele creşinismului, şi păcatele lui împotriva Lumii şi a Omului — se datoresc unirii cu Im­periul. Conflictul început în secolul IV s’a agravat din veac în veac. Astăzi, mai mult decât oricând.­­ Germenul fecund e aproape înă­buşit de vestmintele streine. Poate respira o adevărată conştiinţă creş­tină sub toate compromisurile şi le­găturile împlinite de Biserica Ro­mană . Sau trebuie să se reîntoarcă la adevăratul creştinism, cel primi­tiv, al celor dintâi patru secole ! Imensa criză morală pe care o ghicim surpând conştiinţele nu se poate rezolvi decât reînviind pe Christ în sufletele noastre. Şi realizând din nou izbânda ce­lor Cereşti asupra celor Pământeşti. Singura cale a mântuirii. Mircea Eliade Crima din str. Sf. Voevozi Cercetările continuă D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu a ascultat ori un singur martor, D. Traian Hilariu, un mar­tor important, care a dat preţioase informaţiuni cu privire la cele în­tâmplate la cinematograful «Select» în seara crimei. Informaţiunile sale sunt cu atât mai preţioase, cu cât, se pare, e sin­gurul martor care să fi văzut oare­­cari mişcări, oarecari spionări şi precipitate plecări din cinematograf al celor doi duşmani. Ce va fi măr­turisit în amănunt, d-lui judecător acest martor, nu putem ştii. Se va vedea mai apoi, din ansamblul cer­cetărilor, din verificările făcute de d. judecător de instrucţie, partea de adevăr a fiecărei declaraţii şi se va trage, pe cale de deducţie logică, con­cluzia în această afacere. — — Contrabandele d-lui Euse­b­u Hotinceanu! In una din ultimele şedinţe ale Se­natului s’a cerut din partea Ministeru­lui de Justiţie ridicarea imunităţii se­natorului Crotineanu, urmărit de procu­rorul general din Cernăuţi pentru o se­rie întreagă de cotrabande. Nu este pentru întâia dată ca dom­nul Hotineanu să facă cunoştinţă mai de aproape şi pe pielea sa, cu rigidele şi neplăcutele dispoziţiuni ale codului penal. Acelaş­i eran dlotniceanu, acum doi ani, încă înainte de a fi senator şi înainte de a se putea prevala de aceas­tă calitate, a intrat in conflict cu codul penal pentru faliment fraudulos. Maturul Corp, unde Eusebiu Hotin­­ceanu prin scandalurile ce le-a provocat a ajuns o celebritate, va avea să se pro­nunţe asupra ridicării imunităţii acestui senator. In acelaş timp la Cernăuţi se judecă în faţa Curţii de Apel de acolo procesele de contrabandă ale lui Euse- Diu Hotinceanu. Procurorul general d-l Capăţână după un foarte judicios, dar sever rechizitoriu, a dovedit caracterul penal al contrabandelor săvârşite de senatorul Rădăuţilor Nu mai puţin de­cât 34 — treizeci şi patru de avocaţi angajaţi­ au pledat ( 1 partea d-lui Horiceanu pentru ca să arate că aceste contrabande nu ar avea natură penală ci numai civilă şi nu s’ar aplica în această materie dispo­­ziţiunile codului penal, neplăcută pen­tru alesul Rădăuţilor. In­:«*-----­ Activitatea int. „Princi­pele Mircea" Societatea «­Principele Mircea» pentru protecţia copiilor din România , de sub înalta Preşedinţie a M. S. Regina, unul­ numeşte călduros tuturor care şi-au dat concursul la bazarul de la Cercul Mili­tar. In special, aduce mulţumiri doamnelor şi domnilor membri, care au lucr­at tot anul, doamnelor care au servit la res­taurant, distracţii şi bufet, şi donatorilor; domnilor arhitecţi şi şi instituţ­uii­lor care s au ocupat de amenajarea sălilor, contribuind la reuşită; comitetul Cercu­lui Militar, pentru local; domnilor stu­­denţi şi cercetaşi care şi-au dat con­­cursul la vestiar; autorităţilor care au arătat atâta bunăvoinţă; comercianţilor atât de generoşi şi marelui public, care întotdeauna sprijină opera societăţii «Principele Mircea» cu atâta căldură Persoanele care au primit chitanţe la bazar, sunt rugate a veni pentru darea de seamă a acestei serbări. Activitatea societăţii else: 2 şcoale de îngrijitoare rurale şi urbane, cu 100 ab­solvente, la sate; 3 maternităţi; 5 lea­găne; 3­atenee; 6 cantine; 1 sanatoriu; 84 dispensare de copii, în comunele ru­rale şi urbane, unde s’au dat 135-500 consultaţii şi s’au făcut 135-430 vizite la domiciliu. Discu­rsul d-lui La redeschiderea şedinţei ia cu­vântul d. D. R. IOANIŢESCU la le­­gea căilor ferate. Proectul — spune d-sa — este un giuvaer de incompetenţă. A ridicat contra lui toate partidele politice şi toţi factorii de producţie, industria, comerţul, agricultura. Au protestat inginerii şi consiliul de administra­ţie. Când se organizează cea mai mare uzină a ţării trebue să cunoaştem trecutul legislativ şi inventarul aces­tei imense bogăţii. Oratorul face un istoric al legis­laţiei C. F. R. care a început cu sis­temul concesiunilor de tristă memo­rie, Strasberg ei Openhein. Generaţia eroică dela 1877 a răs­­cumpărat C. F. R. şi prin legea din 1883 a dat autonomia complectă, cu buget separat şi practică comercia­lă. După 9 ani de rezultate bune prin legea din 1901 s’a înfiinţat «Regia» de stat din cauza marei crize finan­ciare din 1900 care sdruncinase a­­dânc finanţele statului. Regia a durat 25 de ani în care ip conducătorii şi corpul ingine­resc român a ridicat C. F. R. la o reputaţie mondială. Războiul din 1916 a adus ruina şi dezorganizarea. Parcul de vagoane şi locomotive îngrămădite în Moldova pe 1/3 din teritoriu au putrezit pe liniile moar­te, iar în teritoriul ocupat germanii au ridicat tot ce au găsit din mate­rialul rulant, chiar şi unele linii. După alungarea germanilor ne-a­u găsit în faţa unui adevărat haos care ne-a forţat să trecem prin re­gimul navetelor, concesiunea atelie­relor şi a echipelor volante. Lungimea liniilor crescuse de la 1200 km. la 3700 km. cu cele din te­­­­ritoriile noui. Abia azi avem 2000 locomotive şi ne trebuesc 4000, avem 40.000 vagoa­ne de marfă şi ne trebuesc 80.000. Avem 2827 vagoane călători şi ne trebuesc 5000. Avem 8000 staţiuni,­­ avem un furnicar de salariaţi în număr de 280.000. Atitudinea partidelo­r poli­tice După războiu partidele politice au luat atitudine pentru refacerea şi or­ganizarea C. F. R. Cum î Prin găsi­rea mijloacelor financiare şi prin o nouă lege de organizare. La 1921, Titulescu a creiat cel din­­tâiu fond extraordinar de refacere. Tot la 1921 alcătueşte primul proeet de lege care nu s’a votat cel al d-lui general Văleanu. Partidul ţărănesc şi naţional deşi­­ nu erau la guvern au răspuns cu i­âte un contra-proect. Toate aveau la bază autonomia cu caracter co­­­­mercial și cu buget separat. Ideia bugetului extraordinar s’a a­­­bandonat în cei 4 ani de guvernare liberală. A fost o greșală, deoarece fără acest fond alimentat de un îm­prumut strein nu ne putem reface. La 1925 partidul liberal a votat le­gea azi în vigoare.­­ Baza ei este autonomia însă nu­­ complectă, o spune chiar autorii le­­­­gii.­­ Subsecretarul de Stat Proectul în discuţie păcătueşte prin adoptarea sistemului invers. Consiliul de Administraţie nu mai are atribuţiuni despotice. Rămâne a­­proape ca un comitet consultativ. D. Ioaniţescu analizează textele de legi din care reese rolul ridicol al acestui consiliu. Cel puţn dacă ar fi dat aceste a­­tribuţii unui director general, om de carieră nesupus fluctuaţiunilor po­litice. Din contră şi aci legea cade în D. R. Ioaniţescu absurd, directorul general este com­plect desfiinţat în locul lui apare subsecretarul de stat cu puteri dis­creţionare. Subsecretarul şi ministrul, doi oa­meni politici, devin absolut stăpâ­ni pe C. F. R. Ei exercită atribuţiunile f­inancia­re, administrative şi asupra persona­lului. Apare câteodată comitetul de direcţie şi o comisie disciplinară ca­re au roturi şterse. Cu această lege nimeni nu va con­simţi să ne acorde împrumuturi. Critică compunerea consiliului ca parlamentar, dar fără reprezentanţi ai personalului. Perssnvhig Gr F. VI. Autorii legii ignorează că această mare uzină arte 280 mii salariaţi di­vizaţi în trei categorii : a) Personalul technic, ingineri. b) Personalul superior administra­tiv. c) Personalul inferior şi lucrătorii manuali. Toate categoriile sunt năpăstuite. Nu există nici o garanţie la numiri şi înaintări, şi nici chiar stabilita­tea nu este pusă la adăpost. Subsecretarul de stat şi ministrul pot imediat după votarea legii, în­­înainta pe orice vot, la alegeri şi la vechime pot retrograda în func­ţiuni, pot chiar destitui după bunul lor plac cu hotărâre definitivă şi e­­xecutorii. De ce nu veniţi cu un statut spe­cial pentru personalul C. F. R. ca în Belgia şi în Germania ! Cere o salarizare normală cu sala­rii fixe şi cu mărirea fondurilor de prime. Ocupându-se de reducerile şi gra­tuităţile pe C. F. R., care în siste­mul legii vor da loc la abuzuri, ci­­tează ordinul 2084, prin care gările din Ilfov erau invitate să pună va­goane gratuite pentru ţăranii aduşi să primească pa generalul Averescu din Italia. Practicaţi abuzul în mas­sa, şi precupeţiţi cu cinism drepturi­le gazetarilor, invalizilor şi funcţio­narilor. Şedinţa se ridică la orele 7. cuvântul. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Discuţia asupra legii de reorganizare a c. t.—Cuvântarea d-lui D. R. loani­escu Şedinţa dela 26 ianuarie 1927 Se deschide la orele 3 jum. sub preşedinţia d-lui Alex. Oteteleşanu. Re banca ministerială d-nii: Mitili­ou, Octavian Goga, Cudaluu, gene­ral Văleanu, general Ionescu, Tran­­eu-Iaşi. Comunicări Părintele nn. VacEAR (naţ.-ţăr.) roagă pe ministrul de finanţe să dea fondurile necesare pentru termina­rea unui local şcolar din Reşiţa. D. prof. SĂLCI­UC SA Via AN­U­­,naţ.-ţar.) cere să se ia măsuri pen­­­ru buna funcţionare a şcolilor nor­male din Bucovina, în special cea din Văscâuţi. D. Se­V­ER­BOCU roagă guver­­ nul să dea explicaţii cu privire la situaţia fundaţiei «Uojdu». Cere do­horul acestei fundaţii. D. MITILINIi­U roagă Adunarea să-i încuviinţeze, ca răspunsul ce trebuia să-l dea în chestia optanţilor unguri, să-l facă în şedinţa de as­­tazi, joi, deoarece trebue sa fie pus in posesia broşurei ce conţine ple­doariile reprezentanţilor români. Camera admite. D. dr. ŞUMULEANU (L. A. N. C.) cere ministrului de instrucţie să a­­plice sancţiuni unui preot incorect, Mitru, fost director al seminarului V­eniamin Costache din Iaşi. Interpelări D. FLORESCU (L. A. N. C.) cere ministerului de război să-i pună la dispoziţie nişte dosare cu privire la constatările comisiei sanitare, de­oare­ce s’au făcut fraude şi nu s’a respectat legea contabilităţii Sta­tului. Proecte D. CUDALBU depune un proeet de lege pentru deschiderea unui cre­dit extraordinar de 5 milioane pe seama ministerului de agricultură. De asemenea prezintă şi alte proec­­te pentru anulările de credite pe sea­ma diferitelor ministere. Discuţia generală la legea C. F. R. Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia la legea pentru reorganizarea căilor ferate. D. POSESCU (maj.) arată nece­sitatea votărei noului proiet de lege. Omagii pentru Nestor Cincu D. preşedinte OTETELEŞANU a­­duce la cunoştinţa Adunării moar­tea lui Nestor Cincu care a fost de 3 ori deputat şi de două ori vice­preşedinte a Camerei. Exprimă în numele deputaţilor regrete, propunând suspendarea şe­dinţei pentru 10 minute. D. GENERAL AVERESCU se a­­sociază în numele guvernului la re­gretele exprimate de preşedinte, sco­­ţând apoi în evidenţă calităţile de politician distins ale lui Nestor Cincu. (Deputaţii în picioare ascultă cu­vintele preşedintelui de consiliu şi ale d-lui Oteteleşanu). SENATUL Şedinţa de la 27 Ianuarie 1927 La orele 4 şi 20 şedinţa a fost des­chisă sub preşedinţia d-lui general Coandă. Erau de faţă d-nii miniştri Ber­­lescu, dr. Lupaş şi Busuiocescu. D. HOTINCEANU căruia î se ce­ruse ridicarea imunităţii parlamen­tare pentru trafic şi contrabanda, a dat explicaţiuni arătând că a­ceastă afacere este civilă şi nu pe­nală, cum a caracterizat-o procuro­rul general din Cernăuţi. D. STOIAN face o comunicare de rând să i se pue la dispoziţie contrac­tele pe care le-a făcut poliţia Capi­talei. D. M. BERLESCU depune proec­tul de lege pentru prelungirea până la 1 Iulie 1927, a termenului în ca­re proprietarii de terenuri p-Hr.»­­îifeve pot să-şi consolideze terenu­rile D. general COANDA cu a­vizul Senatului stabileşte ziua de Mier­curi pentru dezvoltarea de inter­pelări. Se mai anunţă că în şedinţa de astăzi Senatul va lua în discuţie, raportul comisiei de verificare a ti­tlurilor pentru Episcopul militar Stroe, dr. Ştefan C. Pop, dr. Niemi­­rower, Theodor Mihály. La orele 4 luni, şedinţa a fost ri­dicată. “ Cronica Ardealului Actualul liceu adăposteşte aproape 639 elevi în­­t’un local destinat pentru 300 Intr’un număr precedent al tCuvdntu­­lui» am relevat situaţia grea in care se află Liceul *Ch. Bar­fiu» din Cluj, din cauza localului, impropriu in care­­se a­­flă instalat, insuficient marelui număr de elevi, care creşte din an te an, cât şi intenţia intelectualilor clujeni de a in­terveni la Ministerul Instrucţiunei pen­­tru construirea unui liceu modern, care să corespundă cerinţelor Metropolei Ar­dealului. Ancheta întreprinsă in această ches­­tiune arată că doleanţele intelectualilor­­ clujeni sunt la total justificate, meri-­ tănd întreaga atenţie a tuturor celor­­ ce se interesează de pregătirea şi sănă­tatea elevilor români, veniţi să se in­­struiască în această şcoală. Arătând care e situaţia actuală a li­ceului, şi necesitatea inzestrărei lui cu un focal propriu vom indica şi mijloa­cele prin care acest local ar putea căpă­ta înfăptuire, dacă factorii autorizaţi ai Clujului, indiferent de nuanţa lor po­­litică ar porni o acţiune solidară în a­­ceastă direcţiune. Actualul liceu funcţionea­­ză intr’un local de îm­prumut Liceul actual, avarii ch­iar de la în­fiinţare 8 clase, deşi mandatul fusese nu­mai de 5 a fost instalat in mod provi­zor în localul fostei şcoli medii civile, care a luat localul şcoalei comerciale de fete, aceasta din urmă fiind silită să se refugieze la Muzeul de Arte şi Me­­seriiS felurea de provizorat ameninţă insă să se definitiveze deşi din an în an, clă­direa în care se află instalat liceul, da­torită numărului crescând al elevilor, devine din ce in ce mai puţin aptă sco­­pului căruia­ a fost destinată. Astăzi nu­mărul elevilor acestui liceu a ajuns la IS0, deşi încăperile clădirei deabia ar putea face faţă la 300­ Aşa se explică hotărârea direcţiei şi a comitetului şco­lar de a creta nu mai puţin de 6 clase divizionare (toate clasei© afară de 4­a şi 6 a) — pentru a nu primejdui sănătatea elevilor —, hotărâre bună bine înţeles, dar care impune profesorilor un surplus de muncă, prin obligaţia de a ţine clas şi după amiază. De adăugat la insuficienţa claselor şi lipsa unor săli bune, spaţioase în care să fie instalate: laboratorul, muzeul, bi­blioteca liceului, cum se află in oraşele mai mari sau mai mici din ţară, ale că­ror licee posedă localuri cu tot utilajul necesar studiului cât şi cu o bibliotecă ce poate fi folosită atât de profesori cât şi de elevi. Lipsa unui internat Dar nevoia unui local Încăpător pen­tru liceul «Gh. Barţiu» se impune şi din punctul de vedere al existenţei interna­tului. Căci nu trebuie să se uite că majori­­tatifcr elenilor ■veniţi, fie de la ţarît, fie din vechiul regat — aceştia din urmă nu mai reprezintă lji din n­ rul total al elevilor au părinţi ce nu posedă destule resurse materiale, pentru a le plăti ma­sa şi casa In oraş. Actualul internat improvizat şi el in etajul şcoalei primare din Calea Regele Ferdinand, pe lângă că stinghereşte bu­nul mers al acestei şcoli primare, redu­să cu încăperile la parter, nu poate a­­dăposti şi hrăni mai mult de 100 de e­­levi, deşi numărul elevilor care ar a­­vea nevoie de internat e întreit. Ideia Inzestrărei Liceului «Uh. Bar­­­rinî iCU ““ local fcura corespunda ce. întţi°road;amai SUa DU Se PUUU Ea a preocupat pe mai mulţi frau­dTl “'s Tw1 intele(­tuale clujene, chiar de la infuntarea liceului, când 8 ia vă făcător.100“1“1 aCtUal nU Poate fi satir- Muit regretatul prefect Mureşanu cu­noscut ca bun român şi bun gospodar s’a gândit s o puie in practică, fixându se împreună cu directorul liceului Ciuru şi asupra locului unde ar urma să se construiască liceul­ Acest loc, aflat la Calea Dorobanţi­­lor (în faţa tribunalului) — aparţinând proprietarului Iacob Dick a şi fost atri­­buit de Comisia de expropiere a jud Cluj, Liceului «Bariţiu» în baza legei care prevede expropierea intravilanelor pe care nu s’au ridicat construcţii in­tr’un timp anumit Mai mult decât atâta, în bugetul a­­nului 1922-23, se prevăzuse o sumă de 5 milioane lei pentru începerea construcţ­­iei, ministerul autorizând pe Directo­rul Liceului să întreţină tratative cu Pri­măria oraşului Cluj, pentru a obţine prin contract pe seama acestuia edifi­carea localului pe intravilanul cores­punzător precum şi obligaţia Primăriei de a suporta pe viitor din bugetul său d­eltuelile de încălzit şi luminat aie şcoalei. Cui se c­atoreşte eşuarea proectului de edificare? Datoria actualului minis­tru al şcoalelor din sgdrcenia sau desinteresarea con­ducătorilor, construcţia lice­ul­ui a fost dată uitărei, iar în anul următor cu toa­te intervenţiile la Minister şi cu toate asigurările date de fostul Ministru An­­gerescu intro vizită făcută la Cluj că chestiunea va fi rezolvată favorabil, — prin stăruinţa sa —, Ministerul n’a ţi­nut seamă nici de unele şi nici de alte­le, călcanău-fi angajamentele luate pun răspunsul categoric «ca nu e in măsură de a rezolva chestia edificărei liceului, ea fiind inactuală.» Credem că nu mai e nevoie să recur­­gem la argumentări de ordin naţional pentru a atrage atenţia actualului mi­nistru al Şcoalelor, că Clujul aşteaptă ca chestiunea edificării liceului să gă­sească mai multă înţelegere la B-sa Când in centrul cultural al Ardealu­­lui există nu mai pufin de 3 licee mino­ritare, instalate in adevărate palate, tată numai de 2 româneşti: unul de fete şi al doilea de băieţi, cel de al doilea funcţionând în condiţii aşa de pufin propice bunului mers al unei şcoli, citînd­ oraşe treu,Lt mai mici ca­ T«rcfat Tg. Mureş, Năsâud, etc. posedă clădiri in care ar încăpea trei ca acea in care e instalat acum Liceul Ioh Baritiu» va pricepe oricine că văm­uirea situaţi­ei zugrăvite mai sus şi indiferenta fac­­torilor conducători nu mai poate fi ier­tată, oricât ar căuta ei s'o ascundă după paravanul aşa de uzitat al slipsei de fonduri». Aşteptăm deci ca d. Ministru al Şcoa­­lelor să arate solicitudinea cuvenită in­telectualilor clujeni, dispunând edificar­­ea mult aşteptatului liceu. Hi­­li ni Ien­s un Mi Directorul serviciului sanitar, cere ca maladia să fie declarată, pentru un mai serios control sanitar ! După situaţiunile buletinelor sani­tare primite la direcţiunea generală a serviciului sanitar al municipiu­lui, din partea medicilor de sectoare, reese cft de cât­va timp în Capitală, cazurile de gripă cu caracter infec­­ţios s’au înmulţit simţitor, prezen­tând chiar un mare pericol pentru întreaga populaţie. .Această situaţiune alarmantă, a îndrituit pe d. dr. Nicolae Staico­­vici, directorul general al serviciu­lui sanitar, să întocmească un me­moriu pe care l-a înaintat ministe­rului de interne. In memoriul înaintat se arată că înmulţirea cazurilor de gripă infec­­tioasă se datorează faptului că nu este nici un mijloc de a se izola bolnavul, de­oarece nici un caz nu este cunoscut medicilor comunali. Maladia fiind foarte contagioasă și sub forma cu care se prezintă în această iarnă, d. dr. Staicovici a ce­rut prin memoriul său, ca această maladie să fie trecuta printre bolile declarante, ca astfel să se poată e­­xercita un control serios, pentru a se împiedica întinderea contagiunei, asupra întregii populații a Capita­ incendiul din lum­ea fun­­daţiunei Carol In curtea fundaţi­unei Carol X, în par­tea dinspre strada Latină, unde se află situata o magazie de scânduri, s’a de­clarat un incendiu, ori seară la orele 5 şi luni-Magazia servea de locuinţă femeiei Iordana I. Marin, care stătea împreună cu o fetiţă a sa, în etate de 2 ani. Flăcările care au cuprins imediat ba­raca de scânduri, a surprins pe femeie dormind, astfel că până să poată să se evacueze, a căpătat grave arsuri pe tot corpul. Din cauza zăpăcelei produsă de foc, nenorocita femeie nu a mai reuşit să-şi salveze fetiţa, care a fost complect car­bonizată. Focul a luat naștere de la o maşină de gătit, al cărui coş, era așezat, prea în apropierea peretului de lemn. Postul central de pompieri, a localizat incendiul. ~-mu-----­ încercarea de sinucidere a unei studente D-ra Maria Făureanu, în etate de 21 ani studentă, originară din Cetatea Albă, domiciliată în Capitală str. Precupeţii Noui­­, a încercat, Marţi seara la orele 1 şi juni, să se sinucidă bând o substanţă toxică. Societatea de salvare sosind imediat i s’au făcut de către doctor spălăturî stomacale. Sinucigașa a fost lăsată apoi la domiciliu. Pe o măsuță din camera sa, s’a găsit între alte scrisori, un bilet pe care scria, Că se sinucide din cauza mizeriei. Ce proecte de legi va depune d.TranoMaşi in Panament D. Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii va depune zilele acestea In parlament. Proectul de lege asupra contrac­­tului de muncă care va reglemen­ta : contractul de ucenicie, contrac­tul individual de muncă, contrac­tul de echipe şi convenţiunea colec­tivă de muncă. Proectul de lege relativ la orga­nizarea inspecţiei muncii, prin ca­re se stabilesc drepturile şi dato­riile inspectorilor ministerului m­un­cii şi obligaţiunile pe cari le au patronii faţă de aceşti inspectori. Proectul de lege relativ la regle­mentarea muncii minorilor şi fe­meilor, unificarea şi îmbunătăţirea situaţiei actuale din diferite pro­vincii. In acest proeet vor figura şi dispoziţiunile mai multor con­ven­ţiuni internaţionale de muncă, ra­tificate de parlamentul român. Hegoderi pentru revizui­rea statutului Tangerahi Paris 28 (Rador). — «Matin» află că actualmente urmează tratative în­tre Madrid, Roma și Londra asupra revizuitei statutului Tangerului. -----­ BlocNotes Conferintele Instituatlui Economic Romanesc Continuând şi în anul acesta activi­tatea cercetarei problemelor economiei de actualitate, Institutul Economic Ro­manesc organizează de astă dată,, cu co­laborar­ea Asociapunei Dancilor Români şi a Asociaţiunei Generale a Ecot­omis­­lor, un al patrulea ciclu de conferinţe cari se vor ţine in Aula noului Palat al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Iidustriaie din Piaţa Romana. Conferinţele vor începe teambăta 29 ianuarie a. c. la ora 6 p. m. şi vor con­tinua in fiecare Sâmbătă după progra­­mul următor: 29 ianuarie. I. N. Angelescu: Româ­nia şi actuala politică economică inter­naţionala. 5 Februarie. I. G. Duca: Raporturile economice şi politica externă a Româ­niei-12 Februarie. Gheron Netta: Transitul prin România şi perspectivele lui vii­toare. 19 Februarie. Victor Slăvescu: Nece­­sitatea reglementarei comertuliu de Bancă. 26 Februarie. N. Bălănescu: Stabili­zare — Revalorizare. 5 Martie­ G. D. Creangă: Politica fi­­nanciara a României în actuala situa­­ţiune. 12 Martie. C. Bungeţeanu: Încercări pentru naţionalizarea industriei româ­neşti. 19 Martie. N. Iorga: Formarea politică a Statelor româneşti o consecinţă a tranzitului comercial pe la Dunărea de jos. 2 Aprilie. M. Oromoiu: Stabilizarea monetară şi metoda ei pentru România. 9 Aprilie. Cezar Popescu: Tendinţele industriei americane şi organizar­ea mun­cei naţionale. 16 Aprilie. Ernest Ene : Datoria pu­blică a României. 30 Aprilie. Mircea Djuvara: Statul modern român şi perspectivele lui vii­toare. 7 Mai. Ştefan Chicoş: Uniunea va­mală europeană. 14 Mai. Constant Georgescu: Situa­ţia financiară internaţională şi proble­­ma reparaţiilor-21 Mai. P. P. Daia: Valorificarea­­deltei Dunărei. 28 Mai. Alex. C. Cusin: Creditul po­pular- Expoziţii Duminecă 30 Ianuarie, se va descinde la Atneu, expoziţia pictorului L. Vio­­rescu. Conferinţe Societatea ortodoxă a Femeilor Române continua ciclul de confe­rinţe început. Sâmbătă 29 ianuarie ora 5 juni, la Fundaţia Carol va vorbi de profesor Caracostea des­pre : «Conştiinţa religioasă în poe­zia modernă». Studenţii şi studen­tele sunt rugate a lua parte. De la Teatrul Naţional In mulineul de azi doi 27 ianua­rie cor. Teatrul Naţional reprezin­tă din nou «Grafica de d. Victor Ef­timiu, iar seara «Medicul în dile­mă» satira dramatică a lui Bernard Shaw.• Mâine seară Vineri 28 cor­, se va reprezenta pentru întâia oară «Gre­şeala lui Dumnezeu», dramă în 4 acte de d. Caton Theodorian cu pri­lejul stirbătorirei de 50 ani de tea­tru a d-lui Paul Gusty director de sceni­­a Teatrul Naţional. • Repetiţiile tragediei «Enric al IV de Pirandello sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare au trecut în scenă. Premiera fiind fixată pentru seara de Vineri 4 Februarie a. c. In foaere se mai repetă «Biruitorul» de Băbeanu și Russu Sirianu. De la Teatrul Mic La Teatrul Mic, azi Joi 27 Ianua­rie, orele 3, matineu cu preţuri re­duse: «Manevrele de toamnă», sea­ra la orele 9 «Manevrele de toam­nă». De la Teatrul Popular Pentru copii, Teatrul Popular pregăteşte un spectacol feeric cu basmul, în patru tablouri, «Comoa­­ra fermecată» de Savin Constant. Piesa se va juca imediat după pre­miera pieselor «Banchetul» şi «Chi­­riţa în Iaşi». Spectacole Opera Română: Rigoletto Teatrul Naţional: matineu: Gla­fira ; seara: Medical în dilemă». Teatrul Regina Maria: Şarlata­nul. Teatrul Mic: matineu şi seara:­ «Manevrele de toamnă». Teatrul Fantasio: matineu: Mo­tanul încălţat; seara: Azais. Teatrul Eforia : Vivat! Teatrul Popular: matineu : Ciu­­fulici; seara: Extemporalul. Manuale didactice pentru învăţământul muncitoresc Ministerul Muncii dorind să stimu­leze iniţiativa alcătuirei de manuale cât mai potrivite pentru învă­ţamântul muncitoresc a institui pentru anul 1927 uin concurs de premii pentru obiectele cele mai importante pentru pregătirea profesională şi cetăţenească a muncitorilor şi anume: Limba Română 20.000 lei; Istoria şi Geografia 10.000 lei; Educaţia Civică 5.000 lei; Ari­tmetica şi Geometria 15 mii lei; Desemnul 20.000 lei; Techno­logia 16000 lei; F­izica şi Chimia 10.000 lei; Mecanica 5.000 lei. Manuscrisele se vor depune la direcţia învăţămân­tului muncitoresc într’un plic cu motto, cel mai târziu până la 1 Iunie 1927. Premiile nu vor fi acordate decât da­că cel mai târziu la 1 Septembrie 1927, lucrarea premiată va fi tipărită. l­a concurs se pot prezenta şi lucrări ari au apărut în ultimii doi ani.

Next