Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)
1927-01-28 / nr. 670
Curierul judiciar ARESTAREA UNUI PRETINS AVOCAT 1), judecatul de instrucţie al cabinetului î, luan Stăneneu, a emis ern mandat de arestare împotriva lui Alex. Istratetscu, din str. Iftirbei Vodă, care a luat prin doi intermediari 572.000 lei de la locuitorii din comuna Miroşi (Teleorman) şi Izvorul (Argeş) spre a-i împroprietări cu locuri de casă, fără să le îi putut face vreun serviciu. Dându se drept avocat cu trecere pe la diferiţi miniştri şi, în special, la ministerul de domenii, a încasat mulţi bani de la diferiţi naivi fără să le fi făcut vreun serviciu. Acţiunea publică pentru escrocherie calificată a fost deschisă de d. procuror Istrate. Mandatul de arestare a fost tot eri confirmat de tribunal. EXHUUKERIA UNUI DISPĂRUT SI APARUT IN TARA D. judecător de instrucţie Stănescu, dela cabinetul î, a dat ordonanţă definitivă prin care trimete în judecată pe Rrafael Penchas, din str. Lipscani, pentru escrocherie calificată. Acest individ, împreună cu alţi doi, deschisese, finanţaţi de un englez, un magazin de stofe în str. Lipscani. Şi, cu această firmă cel dintâi Penchas s’a apucat de escrocherii. Una dintre cele mai importante a fost aceea că a dat o poliţă de 100.000 lei de la un croitor G. Cristescu şi, prin manopere bine cunoscute în această materie, a escrocat pe acest domn păgubindu-l cu suma de mai sus. Rafael Penchas după săvârşirea acestor escrocherii, a dispărut din ţară. După terminarea instrucţiei Rafael Penchas apare şi se prezintă la cabinetul d-lui judecător, unde a mărturisit faptele lui. D. judecător l-a lăsat liber. ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător Papadopol, de la cabinetul 5 instrucţie a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe Iosif Gassier, casier, şi Ion Pencu, controlor, dela moara Herdan, cari au sfeterisit suma de 75.000 lei din încasările ce le făcea dela clienţii acestei mori. RECURSUL UNUI MILITAR LA INSTANTA SUPERIOARA CIVILASoldatul activ petreine fusese condamnat de consiliul de război la 10 ani muncă silnică pentru omor săvârşit pe când era în permisie. Condamnarea a rămas definitivă prin respingerea recursului de către consiliul de război al armatei. Soldatul osândit face recurs la Innana Curte de Casaţie pe motiv că soldaţii activi în permisie sunt justiţiabili de instanţele civile. Recursul a a înfăţişat ori la secţia II-a a înaltei Curţi de Casaţie, înaintea căreia d. procuror general Dem. Oprescu a ridicat două incidente admise imediat de Înalta Curte şi pe baza cărora înalta Curte a respins recursul. I soldaţii aceştia n’au calea recursului în casaţie şi II că soldaţii activii, chiar în permisie, nu sunt justiţiabili decât de instanţeie militare. RECURG IN CONTENCIOS IN MATERIE AGRARA ^uţiiax impx,puetăriiilor alcătuită din orfani, invalizi, îndreptăţiţi din comuna Işalniţa (împrejurimile Craiovei) Dolj, au făcut cerere în contencios înaintea Curţei de Apel din Craiova cerând ca decizia comisiei de apel din jud. Dolj să fie respectată de Casa centrală a împroprietarirei şi să li se dea cele 2410 Ha. din această moşie, ce li se cuvenea. Curtea de Apel din Craiova a admis această cere obligând Casa centrală să respecte această decizie şi să le împartă pământurile. Casa Centrală a împroprietăriei a făcut recurs în Casaţie, înaintea înaltei Curţi de Casaţie secţia 111, reprezentantul Casei centrale a susţinut ca acest refuz de a se împărţi pământurile celor îndreptăţiţi, e un act de administraţie şi că acest organ superior poate da oricând aceste pământuri. D. avocat Pompiliu Ioaniţescu, din partea obştei, a susţinut că actul Casei centrale de improprietărire e un act de autoritate care trebue exercitat în virtutea legii. înalta Curte a respins recursul Casei centrale de împroprietărire rămânând astfel definitivă decizia Curţei de apel din Craiova care invită Casa centrală să atribue celor îndreptăţiţi pământul ce li se cuvine. ţiu realizat, într’o formă pe alocuri obosită — a scris S-tul Princise. A mai scris — pe lângă «Profilurile» tuţilor Ambrozie, Toma d’Atulllo, Bernardo — un admirabil volum , Voci cristiane (Libreria di Cultura, Roma) şi o Apologie a Catolicismului. Aceasta din urmă, esenţiala pentru înţelegerea concepţiilor religioase ale lui Ernesto Buouaiuti. In acelaş timp îngrijeşte o colecţie de texte vechi creştineşti, în care au apărut aproapie cinsprezece volume. Aici a publicat «Scrisoarea către Diognet» şi o bogată culegere de «Fragmente gnostice». Colecţia acesta (Ed. Libreria di Cultura) e necesară oricui cercetător al izvoarelor istoriei Creştinismului primitiv. Sunt publicate textele, traducerile, introduceri. Intuiţia Creştinismului a lui Buonaiuti—e originală şi impresonantă. Plecând de la faptul, dovedit ştiinţificeşte, al absenţei ascetismului creştin în timpurile prigonirilor Imperiului — Buoniuti afirmă că marea nefericire a Creştinsmului încerge odată cu izbânda lui Constantin cel Mare. Pentru că Creştinismul se transformă într’o religie de Stat. Asimilează elementele politice şi economice împotriva cărora se ridicase. Creştinismul a fost o formidabilă răsturnare de valori. Valorile materiale au fost înlocuite cu cele spirituale. Valorile economice, politice, cerebrale, estetice — au fost nimicite. Credincioşii vieţuiau într’o atmosferă de puritate, de renunţare, de realizări ale Spiritului. Aceasta era Împărăţia lui Christ. Nevinovăţie, entuziasm, profundă viaţă interioară, dispreţ pentru Lume, dragoste. O dragoste fără margeni, fără ţară. U11 umanitarism autentic, sincer, fără ţeluri ascunse. Creştinismul organizându-se după structura Romei, s’a folosit şi a dat iarăş valori celor fără de preţ. Iar acei pe cari noul regim nu i-a mulţumit, au căutat mântuirea în ascetism, într o renunţare stranie şi obsedantă. Excesele creşinismului, şi păcatele lui împotriva Lumii şi a Omului — se datoresc unirii cu Imperiul. Conflictul început în secolul IV s’a agravat din veac în veac. Astăzi, mai mult decât oricând. Germenul fecund e aproape înăbuşit de vestmintele streine. Poate respira o adevărată conştiinţă creştină sub toate compromisurile şi legăturile împlinite de Biserica Romană . Sau trebuie să se reîntoarcă la adevăratul creştinism, cel primitiv, al celor dintâi patru secole ! Imensa criză morală pe care o ghicim surpând conştiinţele nu se poate rezolvi decât reînviind pe Christ în sufletele noastre. Şi realizând din nou izbânda celor Cereşti asupra celor Pământeşti. Singura cale a mântuirii. Mircea Eliade Crima din str. Sf. Voevozi Cercetările continuă D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu a ascultat ori un singur martor, D. Traian Hilariu, un martor important, care a dat preţioase informaţiuni cu privire la cele întâmplate la cinematograful «Select» în seara crimei. Informaţiunile sale sunt cu atât mai preţioase, cu cât, se pare, e singurul martor care să fi văzut oarecari mişcări, oarecari spionări şi precipitate plecări din cinematograf al celor doi duşmani. Ce va fi mărturisit în amănunt, d-lui judecător acest martor, nu putem ştii. Se va vedea mai apoi, din ansamblul cercetărilor, din verificările făcute de d. judecător de instrucţie, partea de adevăr a fiecărei declaraţii şi se va trage, pe cale de deducţie logică, concluzia în această afacere. — — Contrabandele d-lui Eusebu Hotinceanu! In una din ultimele şedinţe ale Senatului s’a cerut din partea Ministerului de Justiţie ridicarea imunităţii senatorului Crotineanu, urmărit de procurorul general din Cernăuţi pentru o serie întreagă de cotrabande. Nu este pentru întâia dată ca domnul Hotineanu să facă cunoştinţă mai de aproape şi pe pielea sa, cu rigidele şi neplăcutele dispoziţiuni ale codului penal. Acelaşi eran dlotniceanu, acum doi ani, încă înainte de a fi senator şi înainte de a se putea prevala de această calitate, a intrat in conflict cu codul penal pentru faliment fraudulos. Maturul Corp, unde Eusebiu Hotinceanu prin scandalurile ce le-a provocat a ajuns o celebritate, va avea să se pronunţe asupra ridicării imunităţii acestui senator. In acelaş timp la Cernăuţi se judecă în faţa Curţii de Apel de acolo procesele de contrabandă ale lui Euse- Diu Hotinceanu. Procurorul general d-l Capăţână după un foarte judicios, dar sever rechizitoriu, a dovedit caracterul penal al contrabandelor săvârşite de senatorul Rădăuţilor Nu mai puţin decât 34 — treizeci şi patru de avocaţi angajaţi au pledat ( 1 partea d-lui Horiceanu pentru ca să arate că aceste contrabande nu ar avea natură penală ci numai civilă şi nu s’ar aplica în această materie dispoziţiunile codului penal, neplăcută pentru alesul Rădăuţilor. In:«*----- Activitatea int. „Principele Mircea" Societatea «Principele Mircea» pentru protecţia copiilor din România , de sub înalta Preşedinţie a M. S. Regina, unul numeşte călduros tuturor care şi-au dat concursul la bazarul de la Cercul Militar. In special, aduce mulţumiri doamnelor şi domnilor membri, care au lucrat tot anul, doamnelor care au servit la restaurant, distracţii şi bufet, şi donatorilor; domnilor arhitecţi şi şi instituţuiilor care s au ocupat de amenajarea sălilor, contribuind la reuşită; comitetul Cercului Militar, pentru local; domnilor studenţi şi cercetaşi care şi-au dat concursul la vestiar; autorităţilor care au arătat atâta bunăvoinţă; comercianţilor atât de generoşi şi marelui public, care întotdeauna sprijină opera societăţii «Principele Mircea» cu atâta căldură Persoanele care au primit chitanţe la bazar, sunt rugate a veni pentru darea de seamă a acestei serbări. Activitatea societăţii else: 2 şcoale de îngrijitoare rurale şi urbane, cu 100 absolvente, la sate; 3 maternităţi; 5 leagăne; 3atenee; 6 cantine; 1 sanatoriu; 84 dispensare de copii, în comunele rurale şi urbane, unde s’au dat 135-500 consultaţii şi s’au făcut 135-430 vizite la domiciliu. Discursul d-lui La redeschiderea şedinţei ia cuvântul d. D. R. IOANIŢESCU la legea căilor ferate. Proectul — spune d-sa — este un giuvaer de incompetenţă. A ridicat contra lui toate partidele politice şi toţi factorii de producţie, industria, comerţul, agricultura. Au protestat inginerii şi consiliul de administraţie. Când se organizează cea mai mare uzină a ţării trebue să cunoaştem trecutul legislativ şi inventarul acestei imense bogăţii. Oratorul face un istoric al legislaţiei C. F. R. care a început cu sistemul concesiunilor de tristă memorie, Strasberg ei Openhein. Generaţia eroică dela 1877 a răscumpărat C. F. R. şi prin legea din 1883 a dat autonomia complectă, cu buget separat şi practică comercială. După 9 ani de rezultate bune prin legea din 1901 s’a înfiinţat «Regia» de stat din cauza marei crize financiare din 1900 care sdruncinase adânc finanţele statului. Regia a durat 25 de ani în care ip conducătorii şi corpul ingineresc român a ridicat C. F. R. la o reputaţie mondială. Războiul din 1916 a adus ruina şi dezorganizarea. Parcul de vagoane şi locomotive îngrămădite în Moldova pe 1/3 din teritoriu au putrezit pe liniile moarte, iar în teritoriul ocupat germanii au ridicat tot ce au găsit din materialul rulant, chiar şi unele linii. După alungarea germanilor ne-au găsit în faţa unui adevărat haos care ne-a forţat să trecem prin regimul navetelor, concesiunea atelierelor şi a echipelor volante. Lungimea liniilor crescuse de la 1200 km. la 3700 km. cu cele din teritoriile noui. Abia azi avem 2000 locomotive şi ne trebuesc 4000, avem 40.000 vagoane de marfă şi ne trebuesc 80.000. Avem 2827 vagoane călători şi ne trebuesc 5000. Avem 8000 staţiuni, avem un furnicar de salariaţi în număr de 280.000. Atitudinea partidelor politice După războiu partidele politice au luat atitudine pentru refacerea şi organizarea C. F. R. Cum î Prin găsirea mijloacelor financiare şi prin o nouă lege de organizare. La 1921, Titulescu a creiat cel dintâiu fond extraordinar de refacere. Tot la 1921 alcătueşte primul proeet de lege care nu s’a votat cel al d-lui general Văleanu. Partidul ţărănesc şi naţional deşi nu erau la guvern au răspuns cu iâte un contra-proect. Toate aveau la bază autonomia cu caracter comercial și cu buget separat. Ideia bugetului extraordinar s’a abandonat în cei 4 ani de guvernare liberală. A fost o greșală, deoarece fără acest fond alimentat de un împrumut strein nu ne putem reface. La 1925 partidul liberal a votat legea azi în vigoare. Baza ei este autonomia însă nu complectă, o spune chiar autorii legii. Subsecretarul de Stat Proectul în discuţie păcătueşte prin adoptarea sistemului invers. Consiliul de Administraţie nu mai are atribuţiuni despotice. Rămâne aproape ca un comitet consultativ. D. Ioaniţescu analizează textele de legi din care reese rolul ridicol al acestui consiliu. Cel puţn dacă ar fi dat aceste atribuţii unui director general, om de carieră nesupus fluctuaţiunilor politice. Din contră şi aci legea cade în D. R. Ioaniţescu absurd, directorul general este complect desfiinţat în locul lui apare subsecretarul de stat cu puteri discreţionare. Subsecretarul şi ministrul, doi oameni politici, devin absolut stăpâni pe C. F. R. Ei exercită atribuţiunile financiare, administrative şi asupra personalului. Apare câteodată comitetul de direcţie şi o comisie disciplinară care au roturi şterse. Cu această lege nimeni nu va consimţi să ne acorde împrumuturi. Critică compunerea consiliului ca parlamentar, dar fără reprezentanţi ai personalului. Perssnvhig Gr F. VI. Autorii legii ignorează că această mare uzină arte 280 mii salariaţi divizaţi în trei categorii : a) Personalul technic, ingineri. b) Personalul superior administrativ. c) Personalul inferior şi lucrătorii manuali. Toate categoriile sunt năpăstuite. Nu există nici o garanţie la numiri şi înaintări, şi nici chiar stabilitatea nu este pusă la adăpost. Subsecretarul de stat şi ministrul pot imediat după votarea legii, înînainta pe orice vot, la alegeri şi la vechime pot retrograda în funcţiuni, pot chiar destitui după bunul lor plac cu hotărâre definitivă şi executorii. De ce nu veniţi cu un statut special pentru personalul C. F. R. ca în Belgia şi în Germania ! Cere o salarizare normală cu salarii fixe şi cu mărirea fondurilor de prime. Ocupându-se de reducerile şi gratuităţile pe C. F. R., care în sistemul legii vor da loc la abuzuri, citează ordinul 2084, prin care gările din Ilfov erau invitate să pună vagoane gratuite pentru ţăranii aduşi să primească pa generalul Averescu din Italia. Practicaţi abuzul în massa, şi precupeţiţi cu cinism drepturile gazetarilor, invalizilor şi funcţionarilor. Şedinţa se ridică la orele 7. cuvântul. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Discuţia asupra legii de reorganizare a c. t.—Cuvântarea d-lui D. R. loaniescu Şedinţa dela 26 ianuarie 1927 Se deschide la orele 3 jum. sub preşedinţia d-lui Alex. Oteteleşanu. Re banca ministerială d-nii: Mitiliou, Octavian Goga, Cudaluu, general Văleanu, general Ionescu, Traneu-Iaşi. Comunicări Părintele nn. VacEAR (naţ.-ţăr.) roagă pe ministrul de finanţe să dea fondurile necesare pentru terminarea unui local şcolar din Reşiţa. D. prof. SĂLCIUC SA Via ANU,naţ.-ţar.) cere să se ia măsuri penru buna funcţionare a şcolilor normale din Bucovina, în special cea din Văscâuţi. D. SeVERBOCU roagă guver nul să dea explicaţii cu privire la situaţia fundaţiei «Uojdu». Cere dohorul acestei fundaţii. D. MITILINIiU roagă Adunarea să-i încuviinţeze, ca răspunsul ce trebuia să-l dea în chestia optanţilor unguri, să-l facă în şedinţa de astazi, joi, deoarece trebue sa fie pus in posesia broşurei ce conţine pledoariile reprezentanţilor români. Camera admite. D. dr. ŞUMULEANU (L. A. N. C.) cere ministrului de instrucţie să aplice sancţiuni unui preot incorect, Mitru, fost director al seminarului Veniamin Costache din Iaşi. Interpelări D. FLORESCU (L. A. N. C.) cere ministerului de război să-i pună la dispoziţie nişte dosare cu privire la constatările comisiei sanitare, deoarece s’au făcut fraude şi nu s’a respectat legea contabilităţii Statului. Proecte D. CUDALBU depune un proeet de lege pentru deschiderea unui credit extraordinar de 5 milioane pe seama ministerului de agricultură. De asemenea prezintă şi alte proecte pentru anulările de credite pe seama diferitelor ministere. Discuţia generală la legea C. F. R. Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia la legea pentru reorganizarea căilor ferate. D. POSESCU (maj.) arată necesitatea votărei noului proiet de lege. Omagii pentru Nestor Cincu D. preşedinte OTETELEŞANU aduce la cunoştinţa Adunării moartea lui Nestor Cincu care a fost de 3 ori deputat şi de două ori vicepreşedinte a Camerei. Exprimă în numele deputaţilor regrete, propunând suspendarea şedinţei pentru 10 minute. D. GENERAL AVERESCU se asociază în numele guvernului la regretele exprimate de preşedinte, scoţând apoi în evidenţă calităţile de politician distins ale lui Nestor Cincu. (Deputaţii în picioare ascultă cuvintele preşedintelui de consiliu şi ale d-lui Oteteleşanu). SENATUL Şedinţa de la 27 Ianuarie 1927 La orele 4 şi 20 şedinţa a fost deschisă sub preşedinţia d-lui general Coandă. Erau de faţă d-nii miniştri Berlescu, dr. Lupaş şi Busuiocescu. D. HOTINCEANU căruia î se ceruse ridicarea imunităţii parlamentare pentru trafic şi contrabanda, a dat explicaţiuni arătând că această afacere este civilă şi nu penală, cum a caracterizat-o procurorul general din Cernăuţi. D. STOIAN face o comunicare de rând să i se pue la dispoziţie contractele pe care le-a făcut poliţia Capitalei. D. M. BERLESCU depune proectul de lege pentru prelungirea până la 1 Iulie 1927, a termenului în care proprietarii de terenuri p-Hr.»îifeve pot să-şi consolideze terenurile D. general COANDA cu avizul Senatului stabileşte ziua de Miercuri pentru dezvoltarea de interpelări. Se mai anunţă că în şedinţa de astăzi Senatul va lua în discuţie, raportul comisiei de verificare a titlurilor pentru Episcopul militar Stroe, dr. Ştefan C. Pop, dr. Niemirower, Theodor Mihály. La orele 4 luni, şedinţa a fost ridicată. “ Cronica Ardealului Actualul liceu adăposteşte aproape 639 elevi înt’un local destinat pentru 300 Intr’un număr precedent al tCuvdntului» am relevat situaţia grea in care se află Liceul *Ch. Barfiu» din Cluj, din cauza localului, impropriu in carese află instalat, insuficient marelui număr de elevi, care creşte din an te an, cât şi intenţia intelectualilor clujeni de a interveni la Ministerul Instrucţiunei pentru construirea unui liceu modern, care să corespundă cerinţelor Metropolei Ardealului. Ancheta întreprinsă in această chestiune arată că doleanţele intelectualilor clujeni sunt la total justificate, meri- tănd întreaga atenţie a tuturor celor ce se interesează de pregătirea şi sănătatea elevilor români, veniţi să se instruiască în această şcoală. Arătând care e situaţia actuală a liceului, şi necesitatea inzestrărei lui cu un focal propriu vom indica şi mijloacele prin care acest local ar putea căpăta înfăptuire, dacă factorii autorizaţi ai Clujului, indiferent de nuanţa lor politică ar porni o acţiune solidară în această direcţiune. Actualul liceu funcţionează intr’un local de împrumut Liceul actual, avarii chiar de la înfiinţare 8 clase, deşi mandatul fusese numai de 5 a fost instalat in mod provizor în localul fostei şcoli medii civile, care a luat localul şcoalei comerciale de fete, aceasta din urmă fiind silită să se refugieze la Muzeul de Arte şi MeseriiS felurea de provizorat ameninţă insă să se definitiveze deşi din an în an, clădirea în care se află instalat liceul, datorită numărului crescând al elevilor, devine din ce in ce mai puţin aptă scopului căruia a fost destinată. Astăzi numărul elevilor acestui liceu a ajuns la IS0, deşi încăperile clădirei deabia ar putea face faţă la 300 Aşa se explică hotărârea direcţiei şi a comitetului şcolar de a creta nu mai puţin de 6 clase divizionare (toate clasei© afară de 4a şi 6 a) — pentru a nu primejdui sănătatea elevilor —, hotărâre bună bine înţeles, dar care impune profesorilor un surplus de muncă, prin obligaţia de a ţine clas şi după amiază. De adăugat la insuficienţa claselor şi lipsa unor săli bune, spaţioase în care să fie instalate: laboratorul, muzeul, biblioteca liceului, cum se află in oraşele mai mari sau mai mici din ţară, ale căror licee posedă localuri cu tot utilajul necesar studiului cât şi cu o bibliotecă ce poate fi folosită atât de profesori cât şi de elevi. Lipsa unui internat Dar nevoia unui local Încăpător pentru liceul «Gh. Barţiu» se impune şi din punctul de vedere al existenţei internatului. Căci nu trebuie să se uite că majoritatifcr elenilor ■veniţi, fie de la ţarît, fie din vechiul regat — aceştia din urmă nu mai reprezintă lji din n rul total al elevilor au părinţi ce nu posedă destule resurse materiale, pentru a le plăti masa şi casa In oraş. Actualul internat improvizat şi el in etajul şcoalei primare din Calea Regele Ferdinand, pe lângă că stinghereşte bunul mers al acestei şcoli primare, redusă cu încăperile la parter, nu poate adăposti şi hrăni mai mult de 100 de elevi, deşi numărul elevilor care ar avea nevoie de internat e întreit. Ideia Inzestrărei Liceului «Uh. Barrinî iCU ““ local fcura corespunda ce. întţi°road;amai SUa DU Se PUUU Ea a preocupat pe mai mulţi fraudTl “'s Tw1 intele(tuale clujene, chiar de la infuntarea liceului, când 8 ia vă făcător.100“1“1 aCtUal nU Poate fi satir- Muit regretatul prefect Mureşanu cunoscut ca bun român şi bun gospodar s’a gândit s o puie in practică, fixându se împreună cu directorul liceului Ciuru şi asupra locului unde ar urma să se construiască liceul Acest loc, aflat la Calea Dorobanţilor (în faţa tribunalului) — aparţinând proprietarului Iacob Dick a şi fost atribuit de Comisia de expropiere a jud Cluj, Liceului «Bariţiu» în baza legei care prevede expropierea intravilanelor pe care nu s’au ridicat construcţii intr’un timp anumit Mai mult decât atâta, în bugetul anului 1922-23, se prevăzuse o sumă de 5 milioane lei pentru începerea construcţiei, ministerul autorizând pe Directorul Liceului să întreţină tratative cu Primăria oraşului Cluj, pentru a obţine prin contract pe seama acestuia edificarea localului pe intravilanul corespunzător precum şi obligaţia Primăriei de a suporta pe viitor din bugetul său deltuelile de încălzit şi luminat aie şcoalei. Cui se catoreşte eşuarea proectului de edificare? Datoria actualului ministru al şcoalelor din sgdrcenia sau desinteresarea conducătorilor, construcţia liceului a fost dată uitărei, iar în anul următor cu toate intervenţiile la Minister şi cu toate asigurările date de fostul Ministru Angerescu intro vizită făcută la Cluj că chestiunea va fi rezolvată favorabil, — prin stăruinţa sa —, Ministerul n’a ţinut seamă nici de unele şi nici de altele, călcanău-fi angajamentele luate pun răspunsul categoric «ca nu e in măsură de a rezolva chestia edificărei liceului, ea fiind inactuală.» Credem că nu mai e nevoie să recurgem la argumentări de ordin naţional pentru a atrage atenţia actualului ministru al Şcoalelor, că Clujul aşteaptă ca chestiunea edificării liceului să găsească mai multă înţelegere la B-sa Când in centrul cultural al Ardealului există nu mai pufin de 3 licee minoritare, instalate in adevărate palate, tată numai de 2 româneşti: unul de fete şi al doilea de băieţi, cel de al doilea funcţionând în condiţii aşa de pufin propice bunului mers al unei şcoli, citînd oraşe treu,Lt mai mici ca T«rcfat Tg. Mureş, Năsâud, etc. posedă clădiri in care ar încăpea trei ca acea in care e instalat acum Liceul Ioh Baritiu» va pricepe oricine că vămuirea situaţiei zugrăvite mai sus şi indiferenta factorilor conducători nu mai poate fi iertată, oricât ar căuta ei s'o ascundă după paravanul aşa de uzitat al slipsei de fonduri». Aşteptăm deci ca d. Ministru al Şcoalelor să arate solicitudinea cuvenită intelectualilor clujeni, dispunând edificarea mult aşteptatului liceu. Hili ni Iens un Mi Directorul serviciului sanitar, cere ca maladia să fie declarată, pentru un mai serios control sanitar ! După situaţiunile buletinelor sanitare primite la direcţiunea generală a serviciului sanitar al municipiului, din partea medicilor de sectoare, reese cft de câtva timp în Capitală, cazurile de gripă cu caracter infecţios s’au înmulţit simţitor, prezentând chiar un mare pericol pentru întreaga populaţie. .Această situaţiune alarmantă, a îndrituit pe d. dr. Nicolae Staicovici, directorul general al serviciului sanitar, să întocmească un memoriu pe care l-a înaintat ministerului de interne. In memoriul înaintat se arată că înmulţirea cazurilor de gripă infectioasă se datorează faptului că nu este nici un mijloc de a se izola bolnavul, deoarece nici un caz nu este cunoscut medicilor comunali. Maladia fiind foarte contagioasă și sub forma cu care se prezintă în această iarnă, d. dr. Staicovici a cerut prin memoriul său, ca această maladie să fie trecuta printre bolile declarante, ca astfel să se poată exercita un control serios, pentru a se împiedica întinderea contagiunei, asupra întregii populații a Capita incendiul din lumea fundaţiunei Carol In curtea fundaţiunei Carol X, în partea dinspre strada Latină, unde se află situata o magazie de scânduri, s’a declarat un incendiu, ori seară la orele 5 şi luni-Magazia servea de locuinţă femeiei Iordana I. Marin, care stătea împreună cu o fetiţă a sa, în etate de 2 ani. Flăcările care au cuprins imediat baraca de scânduri, a surprins pe femeie dormind, astfel că până să poată să se evacueze, a căpătat grave arsuri pe tot corpul. Din cauza zăpăcelei produsă de foc, nenorocita femeie nu a mai reuşit să-şi salveze fetiţa, care a fost complect carbonizată. Focul a luat naștere de la o maşină de gătit, al cărui coş, era așezat, prea în apropierea peretului de lemn. Postul central de pompieri, a localizat incendiul. ~-mu----- încercarea de sinucidere a unei studente D-ra Maria Făureanu, în etate de 21 ani studentă, originară din Cetatea Albă, domiciliată în Capitală str. Precupeţii Noui, a încercat, Marţi seara la orele 1 şi juni, să se sinucidă bând o substanţă toxică. Societatea de salvare sosind imediat i s’au făcut de către doctor spălăturî stomacale. Sinucigașa a fost lăsată apoi la domiciliu. Pe o măsuță din camera sa, s’a găsit între alte scrisori, un bilet pe care scria, Că se sinucide din cauza mizeriei. Ce proecte de legi va depune d.TranoMaşi in Panament D. Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii va depune zilele acestea In parlament. Proectul de lege asupra contractului de muncă care va reglementa : contractul de ucenicie, contractul individual de muncă, contractul de echipe şi convenţiunea colectivă de muncă. Proectul de lege relativ la organizarea inspecţiei muncii, prin care se stabilesc drepturile şi datoriile inspectorilor ministerului muncii şi obligaţiunile pe cari le au patronii faţă de aceşti inspectori. Proectul de lege relativ la reglementarea muncii minorilor şi femeilor, unificarea şi îmbunătăţirea situaţiei actuale din diferite provincii. In acest proeet vor figura şi dispoziţiunile mai multor convenţiuni internaţionale de muncă, ratificate de parlamentul român. Hegoderi pentru revizuirea statutului Tangerahi Paris 28 (Rador). — «Matin» află că actualmente urmează tratative între Madrid, Roma și Londra asupra revizuitei statutului Tangerului. ----- BlocNotes Conferintele Instituatlui Economic Romanesc Continuând şi în anul acesta activitatea cercetarei problemelor economiei de actualitate, Institutul Economic Romanesc organizează de astă dată,, cu colaborarea Asociapunei Dancilor Români şi a Asociaţiunei Generale a Ecotomislor, un al patrulea ciclu de conferinţe cari se vor ţine in Aula noului Palat al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Iidustriaie din Piaţa Romana. Conferinţele vor începe teambăta 29 ianuarie a. c. la ora 6 p. m. şi vor continua in fiecare Sâmbătă după programul următor: 29 ianuarie. I. N. Angelescu: România şi actuala politică economică internaţionala. 5 Februarie. I. G. Duca: Raporturile economice şi politica externă a României-12 Februarie. Gheron Netta: Transitul prin România şi perspectivele lui viitoare. 19 Februarie. Victor Slăvescu: Necesitatea reglementarei comertuliu de Bancă. 26 Februarie. N. Bălănescu: Stabilizare — Revalorizare. 5 Martie G. D. Creangă: Politica financiara a României în actuala situaţiune. 12 Martie. C. Bungeţeanu: Încercări pentru naţionalizarea industriei româneşti. 19 Martie. N. Iorga: Formarea politică a Statelor româneşti o consecinţă a tranzitului comercial pe la Dunărea de jos. 2 Aprilie. M. Oromoiu: Stabilizarea monetară şi metoda ei pentru România. 9 Aprilie. Cezar Popescu: Tendinţele industriei americane şi organizarea muncei naţionale. 16 Aprilie. Ernest Ene : Datoria publică a României. 30 Aprilie. Mircea Djuvara: Statul modern român şi perspectivele lui viitoare. 7 Mai. Ştefan Chicoş: Uniunea vamală europeană. 14 Mai. Constant Georgescu: Situaţia financiară internaţională şi problema reparaţiilor-21 Mai. P. P. Daia: Valorificareadeltei Dunărei. 28 Mai. Alex. C. Cusin: Creditul popular- Expoziţii Duminecă 30 Ianuarie, se va descinde la Atneu, expoziţia pictorului L. Viorescu. Conferinţe Societatea ortodoxă a Femeilor Române continua ciclul de conferinţe început. Sâmbătă 29 ianuarie ora 5 juni, la Fundaţia Carol va vorbi de profesor Caracostea despre : «Conştiinţa religioasă în poezia modernă». Studenţii şi studentele sunt rugate a lua parte. De la Teatrul Naţional In mulineul de azi doi 27 ianuarie cor. Teatrul Naţional reprezintă din nou «Grafica de d. Victor Eftimiu, iar seara «Medicul în dilemă» satira dramatică a lui Bernard Shaw.• Mâine seară Vineri 28 cor, se va reprezenta pentru întâia oară «Greşeala lui Dumnezeu», dramă în 4 acte de d. Caton Theodorian cu prilejul stirbătorirei de 50 ani de teatru a d-lui Paul Gusty director de scenia Teatrul Naţional. • Repetiţiile tragediei «Enric al IV de Pirandello sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare au trecut în scenă. Premiera fiind fixată pentru seara de Vineri 4 Februarie a. c. In foaere se mai repetă «Biruitorul» de Băbeanu și Russu Sirianu. De la Teatrul Mic La Teatrul Mic, azi Joi 27 Ianuarie, orele 3, matineu cu preţuri reduse: «Manevrele de toamnă», seara la orele 9 «Manevrele de toamnă». De la Teatrul Popular Pentru copii, Teatrul Popular pregăteşte un spectacol feeric cu basmul, în patru tablouri, «Comoara fermecată» de Savin Constant. Piesa se va juca imediat după premiera pieselor «Banchetul» şi «Chiriţa în Iaşi». Spectacole Opera Română: Rigoletto Teatrul Naţional: matineu: Glafira ; seara: Medical în dilemă». Teatrul Regina Maria: Şarlatanul. Teatrul Mic: matineu şi seara: «Manevrele de toamnă». Teatrul Fantasio: matineu: Motanul încălţat; seara: Azais. Teatrul Eforia : Vivat! Teatrul Popular: matineu : Ciufulici; seara: Extemporalul. Manuale didactice pentru învăţământul muncitoresc Ministerul Muncii dorind să stimuleze iniţiativa alcătuirei de manuale cât mai potrivite pentru învăţamântul muncitoresc a institui pentru anul 1927 uin concurs de premii pentru obiectele cele mai importante pentru pregătirea profesională şi cetăţenească a muncitorilor şi anume: Limba Română 20.000 lei; Istoria şi Geografia 10.000 lei; Educaţia Civică 5.000 lei; Aritmetica şi Geometria 15 mii lei; Desemnul 20.000 lei; Technologia 16000 lei; Fizica şi Chimia 10.000 lei; Mecanica 5.000 lei. Manuscrisele se vor depune la direcţia învăţământului muncitoresc într’un plic cu motto, cel mai târziu până la 1 Iunie 1927. Premiile nu vor fi acordate decât dacă cel mai târziu la 1 Septembrie 1927, lucrarea premiată va fi tipărită. la concurs se pot prezenta şi lucrări ari au apărut în ultimii doi ani.