Cuventul, februarie 1927 (Anul 3, nr. 674-697)
1927-02-27 / nr. 696
2 CODURILE LEGIUITOARE fl IM ERA LEGtil I. C. V. A FOST VOTATA Sedinta dela 25 fbebruarie -ooîj-.oo--- If • Se deschide la 8,4 gab _p residenția 'd-lui ('J. JBrăescu. Pe banca nu»‘«•»îuiu. d-nii gen. Mircescu, Cu* dalba, gen. lonescu, Tanca-lași, Puc fan. D. GEN. IONESCU răspunzând unei comunicări făcute de d. Georgescu-Tulcea, găseşte prilejul de a face o declaraţie privitor la politica guvernului la c. f. r. începe prin a arăta că d. gen. Averescu i-a dat directive astfel că d-sa ştie ce are de spus.... D. V. BRATIANU întreabă pe d. gen. Mircescu dacă subalternul d sale d. gen. Ionescu, care este militar activ are dreptul să facă declaraţii politice. (Aplauze la liberali. Vociferări la majoritate). D. GEN. IONESCU vorbeşte despre nevoile căilor ferate, subliniind că guvernul actual în deosebire de cel precedent va încuraja iniţiativa privată pentru refacerea reţelei noastre de căi ferate. Ocupându-se de construirea liniei Babadag—Turcea, chestiunea ridicată de d. Georgescu, subsecretarul de Stat spune că mai sunt de construit 44 de km. ..in aceasta sunt necesare vreo 340 milioane lei. In această privinţă guvernul face apel la iniţiativa particulară pentru ca linia să fie terminată. I. .V. BRATIANU declară că pariul liberal nu poate lua act de firparaţia d-lui gen. Ionescu — deoarece d-sa n’are răspunderea politică. O. ION FLORESCU adresează o comunicare ministrului de comunicaţii. D. HUŢU (maj.) cere ministrului de război să aibă grijă de ofiţerii invalizi din teritoriile alipite. D. CAPETINEANU (naţ.-ţăr.) întreabă pe ministrul (le finanţe dacă nu socoteşte ca a venit timpul de a supune Parlamentului proectul de lege al armonizării. 1. IUNIU LEUCA anunţă următoarea interpelare: Avem onoare a ruga pe d. ministru de război, să binevoiască a depune pe biroul Adunării deputaţilor. Un tablou, conţinând numele tuturor comandanţilor de armată, de divizii şi brigăzi, de la 14 August 1916, până la 1 Iunie 1918 şi, de când şi până când a comandat fiecare , ce comandă astăzi şi unii şi alţii. Ce au devenit acei cari, au comandat înaintea inamicului! Cerem aceste acte în interesul comandamentului superior al Armatei Române unde domneşte şi, trebuie să domnească, cea mai desăvârşită disciplină morală. D. TH. IACOBESCU, semnalează epidemiile de scarlatină şi tifos exantematie car bântute în Basarabia. Cere ministrului sănătăţii să pună la dispoziţia serviciului sanitar toate cele necesare pentru combaterea acestor boale. Totodată roagă pe ministrul de interne să dispună ajutorarea cu grâu a populaţiei din judeţul Cetatea-Albă. D. 2LELEA CODREANU (L. A. N. C.) cere să se ia măsuri contra unui evreu, conducător al soiietăţii «Ferestra» din Buzău. Adresează o altă comunicare d-lui ministru al instrucţiune! privitor la portul costumului naţional in şcoli, D. V. V. HANEŞ semnalează abuzurile făcute cu schimburile de pământ în judeţul Dâmboviţa, cerând ministrului agriculturei facerea unei anchete pentru reintegrarea lotaşilor în drepturile lor. Anunţă o interpelare în acest sens. Legea I. O. V. Intrându-se în ordinea de zi se ia în discuţie proectul de le I. O. V. pe articole. Articolele 1, 2 şi 3 se votează fără modificări. Amendamentul propus de d. HANEŞ (art. 8) este respins deoarece nu este iscălit de numărul de deputaţi prevăzut de regu- lament. D. D. R. IOANIŢESCU ripostează contra acestui sistem și roagă Adunarea să admită toate amendamentele întemeiate. Art. 4 se votează cu amendamentul d-lui general Iancovescu. Se votează fără modificări articolele 5—9. La art. 10 d. D. R. IOANIȚESCU propune un amendament care însă este respins. Articolul se votează nemodificat precum și articolele 11—19. La art. 20 d. V. TONI propune ca din comitetul central să facă parte și invalizii. Amendamentul este admis. D-sa propune un amendament si la art. 25 in sensul ca invalizii să fie scutiţi de unele impozite. Deasemenea la art. 42 d. TONI propune un amendament care este admis de ministrul de războiu şi de majoritate. Acest amendament prevede că invalizii, orfanii şi văduvele de războiu beneficiază de reducere 75 la sută pe c. f. r. La art. 49 d. TH. IACOBESCU propune un amendament în sensul ca invalizii să fie preferaţi înaintea tuturor la licitaţia restaurantelor, chioşcurilor, camlinelor etc. Amendamentul n’a fost admis. La art. 54 se admite cu aplauze amendamentul propus de d. general MIRCESCU prin care orfanii de razooiu tipsiţi de orice mijloace să fie întreţinuţi de comune. D. MIŞU POP (maj.) propune un nou articol privitor la revizuirea orfanilor. Invalizilor ofiţeri şi gradelor inferioare. Propunerea este respinsă. D. VOICU NIŢESCU roagă guvernul să admită aceleaşi drepturi şi pentru orfanii şi văduvele ostaşilor din regiunea voluntarilor ardeleni. D. GEN. MIRCESCU arată că în acest caz se micşorează pensia celorlalţi. Totuşi Adunarea admite propunerea d-lui Niţescu. Legea este apoi votată în total cu bile. Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la 3 şedinţă. ------00-0 00- seratul vedința dela 25 februarie Prezidează d. general Coandă; de faţă erau d-nii miniştri Meissner, Gorliş. D. colonel BUTTESCU face cunoscut Senatului adunarea ce a avut loc la Cercul militar pentru constituirea Asociaţiei Române pentru propaganda aeronautică relevând importanţa acestui fapt. D-sa propune ca Senatul să cedeze diurna pe o zi pentru această operă patriotică. D. PURCAREANU (liberal) cere din nou tablouri de diurniştii diferitelor ministere şi atrage atenţia asupra neregulilor de la prefectura de Argeş. Se votează legea pentru înfiinţarea Casei grădinilor în oraşul Turnu-Severin. Se mai votează legea pentru autorizarea ministerului de război de a ceda ministerului de agricultură celor din Kapilavastu, torturat fiind de viziunea Suferinţii şi Morţii. Apoi, despărţirea de regele Sudodhana, părintele său; intrarea în pădure, pentru meditaţii; tânguirile soţiei sale Yasodhara; discuţia cu Srenya; regele cetăţii Magadha; admirabilul răspuns al prinţului, împotriva plăcerilor, din cartea XI; şi, in sfârşit, fantasticul atac al geniului răului asupra prinţului ce medita, şi biruinţa deplină a Iluminatului (cartea XIII). Dealungul poemului, covârşitoare, ■e înalţă tot mai sug conştiinţa lui Buda. Deaceia am încercat in articolul trecut să arat Amin.Simtmătatea Renunţării, în budism. Pen.iacă Re-I nunţarea este ceiace emoţionează mai mult şi mai autentic în Buddhapanta. Sfârşind, se cuvine să rezumăm la teren cu moşia expropiată de la episcopia Romano-Catolică de Alba auda. Legea prin care ministerul de razboi este autorizat a vinde Bancei Centrale Şvăbeşti o suprafaţă de43,70 mp. teren din proprietatea armatei denumită «Edificiul Geniului» din Timişoara. — Legea pentru autorizarea ministerului de război pentru cedarea in mod gratuit a unui teren din proprietatea armatei din Braşov spre a servi la împroprietărirea ofiţerilor. — Legea prin care dispoziţiunile art. 60 din legea pentru unificare administrativă se va pune în aplicare în teritoriile alipite cu începere la 1 Ianuarie 1928. Şedinţa viitoare Marţi la orele 3 după amiază. Mircea Eliade ~C=3JoQco=3—— C^L.Ov gj| —- — a AMENDA FISCALA DE 53 MILIOANE LEI IN FATA TRIBUNALULUI ILFOV In faţa trib. Ilfov, secţia II-a s-a prezentat, spre judecată, apelul făcut de soc. «The Danube O Company of Roumania», în contra amen Curierul judiciar în timpul alegerilor generale pentru Parlament D, procuror Ionel Petrescu, invocând decretul de amnistie al delictelor electorale, a cerut amnistia pentru d. general Ştefănescu. Reprezentanţii opoziţiei, d-nii Ed. Mirto şi Pompiliu Ioaniţescu an iiu ui iiu u m umii», iii contra avioii- • ~ v* * • zii aplicată ei de către ministerul a susţinut că delictul ce se pune în ae finanţe, în valoare de 53 milioane lei. Cazul se prezintă astfel: Fiscul a găsit în registrele sug zisarcina d-lui general Ştefănescu nu e delict politic, nici delict electoral, ci un delict de drept comun. M. S. Regele, spun d-nii Mirto şi sei societăţi o sumă de 260.000 lire ’ Ioaniţescu n’are în prerogativele sterline, asupra căreia, societatea după Constituţie, şi dreptul de i’a plătit nici un impozit. Societatea la rândul ei se disculpă prin afirmaţiunea că această sumă ar rezulta dintr’o tranzacţie asupra unei datorii şi ca atare nu este supusă nici unei taxe fiscale. Procesul s’a amânat pentru 21 Martie cor., când se vor face noui şi importante comunicări de acte, a amnistia delictele de drept comun. D-lor mai susţin că delictul ce se impută d-lui general Ştefănescu nu poate fi socotit delict politic deoarece d-sa, militar activ, nu poate face politică. Ori care ar fi caracterul delictului, despăgubirile civile ce s’au cerut, nu se pot respinge şi, pentru a dovedi aceste despăgubiri, a cerut proba cu martori. Chiar şi asupra caracterului delictului imputabil d-lui general Ştefănescu, proba cu martorie admisibilă. Tribunalul, alcătuit din d-nii judecători Maier şi Florin Foişoreanu a amânat pronunţarea asupra probatorulu cerut, la 28 Februarie. PROCESUL EXPROPIEREI DIN BULEVARDUL COLŢEI După mai multe zile de deliberare, d. judecător unic Henri Zamfirescu, dela a IV-a a trib. Ilfov s’a pronunţat ori în procesul de expropriere a imobilului din bulev. Căiţei, proprietate a d-lor Oscar Niculescu, preşedinte al s. N a înaltei Curţi de Casaţie, C. Niculescu şi d-nei Boicescu. Tribunalul a admis cererea de expropriere făcută de Primăria Capitalei. AFACEREA NECURATA DE LA MINISTERUL DE JUSTIŢIE In cursul zilei de ori d. judecător de instrucţie al cub. Z, Stănescu, a continuat cercetările în această afacere despre care se păstrează un complect mutism. A fost ascultat de arhitect I. D. Berindei care a lămurit chestiunea, in urma acestei audieri şi a interogări din nou a d-lui Iarca, directorul contabilităţii, acesta din urmă a fost lăsat complect liber. Cercetările continuă, urmând să fie ascultate şi alte persoane. ARESTARE*. UNUI STUDENT D. judecător de instrucţie G. Brezeanu, de la cap. 6, a emis mandat de arestare împotriva studentului Nae Niespezeanu, de la medicină, care acum câteva zile, a tras un foc de revolver asupra unui grup de studenţi pe str. Progresului. RAREA D-NEI MARIA CRAINICEANU S. IV-a a. trib- Ilfov a admis ori contestaţia făcută de d-na Maria Crăiniceanu împotriva executărei pedepsei de 3 luni, a anulat mandatul de arestare pe baza căruia fusese trimisă la Văcăreşti pentru aşi ispăşi pedeapsa. In acelaş timp, d. judecător de instrucţie al cap. 7, Ioan Stănescu, de- i liifat să cerceteze faptul că d-na , Crăiniceanu a intrat în ţară în mod Să rezumăm, adică, pe Asvaghosa.. fraudulos uzând de un paşaport Să rezumăm budismul... Dar nu mer ,fals pe numele de Hélène Godard, gem atât de departe. jdupă ce i-a luat interogatoriul, ală-Asvaghosa a cunoscut şi a experi- Satra liberă, mentat învăţăturile lui Buda. Şi a, Cercetările totuşi continuă, concretizat turburătoarea viaţă su-iDELIBERARE netească a celui care din prinţ a RESPINSA ajuns călugăr-cerşetor. Şi a invest-t „ ... T .w. rr . . . « . .. . . . . . • . Fraţii Ionel şi Henri Alschek au maniat o mn vestminte de imagini, şi. , . ___ . ... . ... ‘încercat eri o nouă cerere de iibea taunt o în spiritul şi metodele ar-a , . , x, ... . . * I rare pe care d. judecător de instruc tei retorice brahmane. Iar pentrucă’,. ,, ... , . , . . . ţie Al. Mincuțescu, dela cab. 4, lea aceste învăţături au lecundat o ci-, • iiizaţie al cărei rod s’a răspândit °- „ , , ,1 Camera de punere sub acuzare pana la Ocean — povestea vieţii lui , , , , . ‘, • le-a respins apelul impotnva jurna duda coprinde în germen înţelege-,, . . . . , , , I iului de respingere a cererei. rea cadrelor de viaţă şi gândire din Orient Deaceia Asvaghosa a fost poetul budismului. 1 DAREA IN JUDECATA A D-LUI GENERAL RADU STEFANESCU La s. III a trib. Ilfov sa judecat ori procesul intentat de opoziţia unită d-lui general Radu Ştefănescu, comandantul jandarmeriei, pentru abuz de putere şi arestare ilegală. CUVÂNTUL - D enunţare a programului d-lui Vintilă Brătianu (De la redacţia noastră din Ardeal) BRAŞOV 24. — Astăzi la orele 4 a avut loc în sala Sfatului orăşenesc o şedinţă a consiliului de administraţie al Camerei de comerţ, la care reprezintanţii comerţului şi industriei sibiene au participat pentru ultima dată, ei urmând să treacă la camera de comerţ din Sibiu care va lua fiinţă. La şedinţă a participat şi ministrul de finanţe d. I. Lapedatu care a făcut condiţiuniie refacerii economice a ţării câteva declaraţiuni caracteristice afinităţilor de concepţii dintru d-sa şi postul iisternic. A prezidat d. Schreiber preşedintele Camerei care a salutat pe ministrul de finanţe în numele organizaţiei ce prezidează şi a adus mulţumiri membrilor sibieni cari se despart de Camera din Braşov. Balanţa comercială s-a încheiat la finele anului trecut cu un excedent de 4 milioane. Faptul acesta să nu ne facă prea încrezători El aparţine deja trecutului. E vorba de ce vom şti şi vom putea face de aci înainte pentru ameliorarea balanţei comerciale şi de plaţi prin intensificarea exportului şi restrângerea importului None resurse în bugetul statului îi va da putinţa să renunţe la taxele de export şi sa-i pună la adăpostul eventualelor reduceri şi din taxele de import în vederea restrângerii acestuia ori a tratativelor comerciale ce vor trebui încheiate cu străinătatea. Aceasta fiind legătura intre buget şi politica vamală lumea trebue să înțeleagă că, inlesnindu-se condiţiile celui dintâi se înlesnesc şi celui de al doilea, citeşte un documentat raport cu privire la desfiinţarea direcţiei regionale din localitate prin care se arată nevoile economice cari cer imperios menţinerea acestei direcţii. Propune alcătuirea unei comisului din toţi parlamentarii Braşovului in frunte cu d. senator Moga care să intervie la guvern pentru revocarea desfiinţării. 1. Dologan mai citeşte un raport în chestiunea desfiinţării vizei paşapoartelor şi a biletelor de liberă petrecere elaborată printr’un proiect al Uniunei internaţionale a camerilor de comerţ. fie recomandă camerei să nu adere la acest proiect din motive economice specifice în ţara noastră. Ambele rapoarte au fost aprobate de consiliu. Proectul concordatului preventiv D. BINDER anunţă că s’a primit dela Uniunea oamenilor din ţară un proiect al concordatului preventiv. Observă că proiectul care este inspirat din legislaţia austro-ungară dacă face de prisos declararea falimentului nu exclude în schimb pericolul abuzului. D. Binder mai anunţă primirea unui proiect întocmit de ministerul muncii prin care se reglementează munca de noapte pentru femei şi minori. Cere ca proiectul să îmbrăţişeze întreaga problemă a zilei de 8 ore, iar în ce priveşte reglementarea muncii de noapte să fie soluţionată în întregime prin lege și nu prin regulamente speciale. D. KOPONY comunică membrilor că până acum s’au depus 21 planuri în vederea construirii palatului camerei cari reprezintă lucrări solide și de valoare. D. BINDER arată ca s’au făcut demersuri la primăria orașului în sensul de a se percepe taxe comunale asupra mărfurilor importate numai la intrare ci nu şi la eşirea lor. Alte demersuri se vor face la guvern pentru desfiinţarea taxelor comunale şi introducerea aruncurilor comunale. Preşedintele camerei mulţumeşte încă odată membrilor din Sibiu de cari se despart şi ministrului de finanţe pentru participarea la şedinţă. Seara la orele 8 In sala restaurantului Coroana a avut loc un banchet oferit de d. Schreiber preşedintele camerei. Declaraţiile d-lui Ioan Lapedatu Balanţa Comercială D. Lapedatu a mulţumit preşedintelui pentru primirea ce i s’a făcut, apoi trecând la tratarea problemelor economice dela ordinea zilei a spus : Greutăţile excepţionale prin care trecem ca pretutindenea după război vor putea fi — a spus Ministrul de finanţe — mai curând şi mai Sigur învinse dacă organizaţiunile de tot felul şi înainte de toate Camerila de comerţ şi industrie vor şti să coordoneze cât mai bine şi mai sincer interesele celor pe care îi reprezintă cu interesele economice şi financiare de ordin general ale Statului. Aceste organizaţiuni trebue sa spijineasca şi să secundeze pe Stat în scopurile ce le urmăreşte. Două sunt in deosebi condiţiunile refacerii economice: un buget real care să ingădue pe lângă o bună funcţionare a organelor Statului şi resurse suficiente pentru facilitarea activităţii economice şi al 2-lea o ameliorare simţitoare a balanţei comerciale şi de plăţi. Resurse bugetare se pot creta după părerea Ministrului de finanţe fără aug. Buget, ca resurse suficiente şi balanţă comercială ameliorată vor înlesni şi reforma monetară definitivă care nu poate fi decât stabilizarea către care tinde şi programul de realizări al actualului gu mentarea sarcinilor contributive. Aces- verite resurse se vor obţine prin reorganiza-1 jj ! Lapedatu crede că resursele bugetare pe care se vor putea conta penii prin măsuri energice ca statul să recompenseze toate drepturile la care sunt obtigați contribuabilii. Nu e vorba de a cere nimănui mai mult decât ceea ce poate şi treime să dea. E vorba de urmărirea celor cari pot şi au dar nu înțeleg să contribue cu ce sunt obligaţi. Pentru a ajunge la acest rezultat tacer de trebue să secondeze activitatea Ministerului de finanţe. Resursele noi ce se vor obţine vor fi spre binele tuturora având să fie întrebuinţate pentru noi înlesniri in activitatea economică. tru înlesniri în viaţa economică se vor putea aprecia în parte, după stabilirea debitelor de impuneri. Atunci având indicii şi relativ la rezultatele comerţului exterior ca efect al reducerii taxelor vamale de export situaţiunea se va prezenta mai lămurit şi în ce priveşte condiţiunile şi posibilitatea stabilizării. Desfiinţarea regională c. f. r. din Braşov D. V. I. GOLOGAN secretarul camerei Stabilizarea leului “i Excursiunie in străinătate Comisia mixtă pentru sistematizarea excursiunilor în străinătate . aprobat următoarele excursiuni: 1) Unui grup de profesori, sub conducerea d-lui Enache Ionescu, suspector general școlar, la Constantinopole, între 17—27 Aprilie. 2) Soc. academice de turism «România» în Italia, Alegerea şi Tunis între 10 Aprilie şi 5 Mai, sub conducerea d-lui Adrian Corbu. 3) Aceleiaşi societăţi, pentru Paris—Milano—Veneţia (15 Aprilie — 10 Mai) sub conducerea d-lui Trestianu. Idem Budapesta—Viena—Praga (20 Aprilie—5 Mai) sub conducerea lui Marcel Ghirgiu. Idem Constantinopol—Brusa (21— 29 Aprilie) sub conducerea d-lor Sava-Goiu şi Prisiceanu. Idem Atena—Salonic—Macedonia în vacanţa de Paşte) sub conducerea d-lui Valeriu Micu. 4) Liceului «Mihai Viteazu» din Capitală, în Polonia, Germania şi Danemarca între 10 Iulie—10 August, sub conducerea d-lui profesor J P V Hanes. (CALERilLE UtNGHAlb 111 111 --------«pîfci»------- mtwaa Al 10-lea congres international de zoologie se va tine la Budapesta în Septemone 1927 Pierre Champion, cunoscutul autor al celor două volume de «Histoire poétique da XV-e siecle», a publicat de curând o interesantă carte asupra lui «Marcel Schwab et son temps» (n. Grasset Ld. 1927). O lectură plăcută şi ispititoare, cartea lui Champion aduce nftiUu lămuriri şi preciziuni In înţelegerea vieţii şi personalităţii aceluia care a scris «Les Vies Imaginaires». Kl arcel Schwob a fost şi a părut chiar celor cari l’au cunoscut mai deaproape, un om ciudat. Viaţa pe care a dus-o, s’a scurs în bună parte alături de realitate, printre cărţi. In conştiinţa sa, eroi şi vremuri dispărute se concretizau, se individualizau până la însufleţire, har cel Echwob păstra înlăuntrul sufletului său, încă proaspete, viziuni, şi miresme, şi oameni, şi simţăminte, de pe urma cărora nu mai rămâseseră decât prea puţine şi neînsemnate urme istorice. Sub impulsul imaginaţiei sale, reprezentările vagi şi reminiscenţele documentare luau controluri precise, personale, înlauntrul cărora pulsa, autentic, viaţa. Biografiile pe cari le-a scris, in «Vieţile imaginare» aparţin prea puţin istoriei. Lie sunt plăsmuite de sensibilitatea şi meşteşugul lui Marcel Schwob. Aceiaş sensibilitate — complexă şi rafinată, tinzând către fantastic şi emoţionant, către realizări subtilizate, fluide, mignone l’a apropiat de opera şi viaţa lui Villon. Marcel Schwob a îndrăgit de timpuriu poetul celor două «Testamente». Şi -a studiat, in izvoare contemporane şi în operele sale — întreaga viaţă. A năzuit, chiar să scrie o istorie a lui Villon şi a timpului său. Către sfârşitul vieţii, a ţinut chiar un curs — ascultat numai de admiratori — Bibliografie «Un partid şi un om» de Mihail Hotineanu Indeobşte cărţile ce se scot spre a se înfăţişa un partid sunt de o dureroasă lipsă de ţinută literară, sunt simple expediente de a se pompia fondurile de propagandă. Acum doi ani a apărut un volum «Opera partidului liberal», care unea ridicolul exagerărilor cu vulgaritatea scrisului. De data aceasta apare o lucrare asupra partidului poporului scrisă cu decenţă, cu o grijă de ţinuta literară, înfăţişând configuraţia morală a partidului. Pentru evoluţia mentalităţii de partid lucrarea d-lui Mihail Hotineanu este o preţioasă contribuţie şi apare în condiţii tehnice de o deosibită atenţie. Sâmbătă 26 Februarie ora 6 p. m. d. Ştefan Tătărăscu va vorbi la Academia mană despre «aviaţia şi interesele noastre economice», din ciclul de conferinţe organizat de Institutul Economic Românnesc. D-ra Julieta Gh. Orăşeanu, deschide la 15 Martie, o expoziţie de pictură In sula Mozart. Consiliul de Administraţie, Direcţiunea şi funcţionarii Băncei Marmorosch Blank et Co., S. A. aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă, în ziua de 23 Februarie 1927 a prea stimatului şi iubitului lor coleg şi şef asupra poetului. Dar moartea timpurie (la 37 ani) avea Îngăduit realizarea acelea care avea să fie opera cea mai de seamă. Sensibilitatea sa prea fină şi prea nuanţata — l-a făcut să sufere mult şi neîntrerupt. Când Marcel Jiuhwub a iubit — şi-a iubit, in afară de plăpânda şi ignoranta «Monede», pe o actriţă de talent, cu care s’a şi căsătorit — iubirea sa a ajuns şi a rămas obsesie, tortura Sensurile nu sunt o pildă. Dealtfel, iubirea a fost poate smngura valoare pe care a primit-o din realitatea imediată, din viaţa eotitetuporană, pentru că Marcel Schwob trăia mai mult lăuntric. Îşi creiase lumea lui de reprezentări, de oameni, de idei. Era preocupat mai muit de «Persimagiile» conştiinţei sale decât de oamenii din jur. Cu toate acestea, n’a fost un singuratec. Nu avea forţa sufletească formidabilă, tumultoasă, agresivă, pentru a-şi găsi suficienţa in exprimarea netulburată a personalităţii saIe, şi deci in singurătate. Marcel Schwob a fost numai un cerebral de elită. Un b rbat cu o bogată viaţă interioara şi stăpânit de obsesia propriilor sale creaţiuni. A dus, de aceia, o viaţă de cerebral. A cetit mult şi multe, a scris frumos, cu dragoste şi cu artă. A scris câteva cărţi rare, din cari vor rămâne pagini atât timp cât va vieţui limba franceză. Spre sfârşitul vieţii, bolnav de moarte, chinuindu-se cumplit, a călătorit mult. A ajuns chiar până în Australia, unde ii chema amintirea şi mormântul lui Stevenson, autorul favorit şi bun prieten. Feste tot purta insă, chipul soţiei sale şi fantasmele închipuirii sale. A rămas până la moarte sclavul sensibilităţii sale. M. E. Dacă doriţi a cumpăn MOBILE de lemn, fer şi bronz PIANE Bösendorfer, Stingi Wirth şi Producţia genossenschaft de prini calitate, să nu vă pară rău de un drum la târgu Mureş şi căutaţi Székely & Reti Fabrică de Mobile Ardeleana A. S. —— BlooNotes MARCEL SCHWOR * Conferinţe Duminecă 27 Februarie ora 5 d. a. în aula Fundaţiei Universitare Carol . Doamna prof. A. Belciugăreanu va vorbi despre «G. Leopardi», în ciclul organizat de Institutul de cultură italiană. Zoologii români au primit zileie acestea invitaţii pentru participarea la al X-lea congres internaţional de Zoologie care se va ţine la Budapesta, conform deciziei la precedentul congres internaţional de Zoologie ce a avut loc în 1913 la Monaco. Congresul va avea loc în zilele de ____________ _ _____________ 19 Septembrie şi va fi prezidat de dă înalte fiindU Comerciale~(Piăţâ~RÎ dr. G. Horvath membru al Acadelei ungare de Ştanţe şi director al Museului naţional unguresc. Congresul va ţine patru şedinţe plenare, repartizăndu-şi lucrările în nouă secţiuni, după specialitatea congresiştilor. După închiderea congresului vor avea loc două excursiuni una la lacul Balaton, unde se va inaugura noua clădire a staţiunei Hydrobiologiei de la Tihany şi a doua în câmpia Hortobágy unde se vor vizita şi instalaţii de piscicultură. In invitaţiile făcute comitetul organizator al congresului anunţă că participanţii la congres vor beneficia de însemnate reduceri pe căile ferate ungare cât și de încartiruire în colegiile universitare din Budapesta. --------OO-^OO-------- Albert Blank Director al Băncii Marmorosch, Blank et Co., S. A., căruia îi vor păstra o pioasă amintire. . -----cr-noTţoaSB- Expoziţii mobiL 6 CILINDRI Produsele General Motors 1375 Dollar! • socotind dolarul Lei 175 Torpedo-Sport 5 locuri.................. adică . . . Lei 240.000 Acest preţ se înţelege, cu o geantă de rezervă, cu un cauciuc şi inclusiv toate taxele. PREDARE IMEDIATA „NOEL” s. p. R. Ias.Valea Victoriei Bucureşti SINGURUL AGENT PENTRU ROMANIA Sucursale la: Braşov, Craiova, Cluj, Cernăuţi, Iaşi, Sinaia, Timişoara. Timpul probabil de la 25—26 Februarie * Cerul variabil, mai mult semnant slab din sectorul sud-vestic. Temperaturile în continuă scădere^ MINSTIERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI Direcţiunea generală a valorificării bunurilor Statului Fabricațiune No. 14269 din 22 Februarie 1927 Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 5 MARTIE 1927, ora 11 la Ministerul Industriei şi Comerţului, calea Victoriei No. 135, în cabinetul d-lui Secretar General, se va ţine licitaţie publică, cu caracter de urgenţă, în conformitate cu art. 72—83 din legea Contabilităţii Publice, pentru darea in întreprindere a lucrărilor de tăere şi fasonare a cantităţii de cca. 90.000 steri lemne de foc, cum şi a tuturor lucrărilor necesare în legătură cu aceasta exploatare, din pădurea «Peştera-Bolii» proprietatea Wächter şi Jigore fost Nopcea. Cadtul de sarcini se poate vedea în toate zilele de lucru între orele 1—13 la Direcţiunea Generală a Valorificărilor precum şi la Uzinele Statului Hunedoara