Cuventul, februarie 1927 (Anul 3, nr. 674-697)

1927-02-27 / nr. 696

2 CODURILE LEGIUITOARE fl IM ERA LEGtil I. C. V. A FOST VOTATA Sedinta dela 25 fbebruarie -ooîj-.oo--- If • Se deschide la 8,4 gab _p residenția 'd-lui ('­­J. JBrăescu. Pe banca nu­»‘«•»îuiu. d-nii gen. Mircescu, Cu* dalba, gen. lonescu, Tanca-lași, Puc fan. D. GEN. IONESCU răspunzând u­­nei comunicări făcute de d. Geor­­gescu-Tulcea, găseşte prilejul de a face o declaraţie privitor la politica guvernului la c. f. r. începe prin a arăta că d. gen. A­­verescu i-a dat directive astfel că d-sa ştie ce are de spus.... D. V. BRATIANU întreabă pe d. gen. Mircescu dacă subalternul d sale d. gen. Ionescu, care este mi­­litar activ are dreptul să facă de­claraţii politice. (Aplauze la liberali. Vociferări la majoritate). D. GEN. IONESCU vorbeşte des­pre nevoile căilor ferate, subliniind că guvernul actual în deosebire de cel precedent va încuraja iniţiativa privată pentru refacerea reţelei noastre de căi ferate. Ocupându-se de construirea liniei Babadag—Tur­cea, chestiunea ridicată de d. Geor­­gescu, subsecretarul de Stat spune că mai sunt de construit 44 de km. ..in aceasta sunt necesare vre­o 340 milioane lei. In această privinţă guvernul face apel la iniţiativa particulară pentru ca linia să fie terminată. I­­. .V. BRATIANU declară că par­iul­­ liberal nu poate lua act de fir­paraţia d-lui gen. Ionescu — de­oarece d-sa n’are răspunderea poli­tică. O. ION FLORESCU adresează o comunicare ministrului de comuni­caţii. D. HUŢU (maj.) cere ministrului de război să aibă grijă de ofiţerii invalizi din teritoriile alipite. D. CAPETINEANU (naţ.-ţăr.) în­treabă pe ministrul (le finanţe dacă nu socoteşte ca a venit timpul de a supune Parlamentului proectul de lege al armonizării. 1­. IUNIU LEUCA anunţă ur­mătoarea interpelare: Avem onoare a ruga pe d. minis­tru de război, să bine­voiască a de­pune pe biroul Adunării deputaţi­lor. Un tablou, conţinând numele tuturor comandanţilor de armată, de divizii şi brigăzi, de la 14 August 1916, până la 1 Iunie 1918 şi, de când şi până când a comandat fiecare , ce comandă astăzi şi unii şi alţii. Ce au devenit acei cari, au coman­dat înaintea inamicului! Cerem aceste acte în interesul co­mandamentului superior al Arma­tei Române unde domneşte şi, tre­buie să domnească, cea mai desă­vârşită disciplină morală. D. TH. IACOBESCU, semnalea­ză epidemiile de scarlatină şi tifos exantematie car­ bântute în Basa­rabia. Cere ministrului sănătăţii să pună la dispoziţia serviciului sani­tar toate cele necesare pentru com­baterea acestor boale. Totodată roagă pe ministrul de interne să dispună ajutorarea cu grâu a populaţiei din judeţul Ce­­tatea-Albă. D. 2LELEA CODREANU (L. A. N. C.) cere să se ia măsuri contra u­­nui evreu, conducător al soiietăţii «Ferestra» din Buzău. Adresează o altă comunicare d-lui ministru al instrucţiune! privitor la portul costumului naţional in şcoli, D. V. V. HANEŞ semnalează abu­zurile făcute cu schimburile de pă­mânt în judeţul Dâmboviţa, cerând ministrului agriculturei facerea u­­nei anchete pentru reintegrarea lo­­taşilor în drepturile lor. Anunţă o interpelare în acest sens. Legea I. O. V. Intrându-se în ordinea de zi se ia în discuţie proectul de le I. O. V. pe articole. Articolele 1, 2 şi 3 se votează fără modificări. Amendamentul propus de d. HANEŞ (art. 8) este respins de­oarece nu este iscălit de numă­rul de deputaţi prevăzut de regu- l­ament. D. D. R. IOANIŢESCU ripostea­ză contra acestui sistem și roagă A­­dunarea să admită toate amenda­mentele întemeiate. Art. 4 se votează cu amendamen­tul d-lui general Iancovescu. Se votează fără modificări arti­colele 5—9. La art. 10 d. D. R. IOANIȚESCU propune un amendament care însă este respins. Articolul se votează nemodificat precum și articolele 11—19. La art. 20 d. V. TONI propune ca din comitetul central să facă parte și invalizii. Amendamentul este admis. D-sa propune un amendament si la art. 25 in sensul ca invalizii să fie scutiţi de unele impozite. Deasemenea la art. 42 d. TO­NI propune un amendament care este admis de ministrul de răz­­boiu şi de majoritate. Acest a­­mendament prevede că invalizii, orfanii şi văduvele de războiu beneficiază de reducere 75 la sută pe c. f. r. La art. 49 d. TH. IACOBES­CU propune un amendament în sensul ca invalizii să fie prefe­raţi înaintea tuturor la licitaţia restaurantelor, chioşcurilor, cam­­linelor etc. Amendamentul n’a fost admis. La art. 54 se admite cu aplau­­ze amendamentul propus de d. general MIRCESCU prin care orfanii de razooiu tipsiţi de ori­ce mijloace să fie întreţinuţi de comune. D. MIŞU POP (maj.) propune un nou articol privitor la revizui­rea orfanilor. Invalizilor ofiţeri şi gradelor inferioare. Propunerea este respinsă. D. VOICU NIŢESCU roagă gu­vernul să admită aceleaşi drepturi şi pentru orfanii şi văduvele osta­şilor din regiunea voluntarilor ar­deleni. D. GEN. MIRCESCU arată că în acest caz se micşorează pensia celor­lalţi. Totuşi Adunarea admite pro­punerea d-lui Niţescu. Legea este apoi votată în total cu bile. Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la 3 şedinţă. ------00-0 00- seratul vedința dela 25 februarie Prezidează d. general Coandă; de faţă erau d-nii miniştri Meissner, Gorliş. D. colonel BUTTESCU face cunos­cut Senatului adunarea ce a avut loc la Cercul militar pentru consti­tuirea Asociaţiei Române pentru propaganda aeronautică relevând importanţa acestui fapt. D-sa pro­pune ca Senatul să cedeze diurna pe o zi pentru această operă patrio­tică. D. PURCAREANU (liberal) cere din nou tablouri de diurniştii dife­ritelor ministere şi atrage atenţia a­supra neregulilor de la prefectura de Argeş. Se votează legea pentru înfiinţarea Casei grădinilor în ora­şul Turnu-Severin. Se mai votează legea pentru au­torizarea ministerului de război de a ceda ministerului de agricultură celor din Kapilavastu, torturat fi­ind de viziunea Suferinţii şi Morţii. Apoi, despărţirea de regele Sudod­­hana, părintele său; intrarea în pă­dure, pentru meditaţii; tânguirile soţiei sale Yasodhara; discuţia cu Srenya; regele cetăţii Magadha; ad­mirabilul răspuns al prinţului, îm­potriva plăcerilor, din cartea XI; şi, in sfârşit, fantasticul atac al ge­niului răului asupra prinţului ce medita, şi biruinţa deplină a Ilu­minatului (cartea XIII). Dealungul poemului, covârşitoare, ■e înalţă tot mai sug conştiinţa lui Buda. Deaceia am încercat in arti­colul trecut să arat Am­in.Simtm­ătatea Renunţării, în budism. Pen.iacă Re-I nunţarea este ceiace emoţionează mai mult şi mai autentic în Budd­­hapa­nta. Sfârşind, se cuvine să rezumăm l­­a teren cu moşia expropiată de la episcopia Romano-Catolică de Alba a­uda. Legea prin care ministerul de razboi este autorizat a vinde Bancei Centrale Şvăbeşti o suprafaţă de­­43,70 mp. teren din proprietatea ar­matei denumită «Edificiul Geniu­lui» din Timişoara. — Legea pentru autorizarea mi­nisterului de război pentru cedarea in mod gratuit a unui teren din pro­prietatea armatei din Braşov spre a servi la împroprietărirea ofiţeri­lor. — Legea prin care dispoziţiunile art. 60 din legea pentru unificare ad­ministrativă se va pune în apli­care în teritoriile alipite cu începere la 1 Ianuarie 1928. Şedinţa viitoare Marţi la orele 3 după amiază. Mircea Eliade ~C=3JoQco=3­—— C^L.Ov gj| —- — a AMENDA FISCALA DE 53 MILIOANE LEI IN FA­TA TRIBUNALULUI IL­FOV In faţa trib. Ilfov, secţia II-a s-a prezentat, spre judecată, apelul fă­cut de soc. «The Danube O­­ Compa­ny of Roumania», în contra amen­ Curierul judiciar în timpul alegerilor generale pen­tru Parlament D, procuror Ionel Petrescu, invo­când decretul de amnistie al delic­telor electorale, a cerut amnistia pentru d. general Ştefănescu. Reprezentanţii opoziţiei, d-nii Ed. Mirto şi Pompiliu Ioaniţescu an iiu ui iiu u m umii», iii contra avioii- • ~ v* * • zii aplicată ei de către ministerul a susţinut că delictul ce se pune în ae finanţe, în valoare de 53 milioa­ne lei. Cazul se prezintă astfel: Fiscul a găsit în registrele sug zi­sarcina d-lui general Ştefănescu nu e delict politic, nici delict elec­toral, ci un delict de drept comun. M. S. Regele, spun d-nii Mirto şi sei societăţi o sum­ă de 260.000 lire ’ Ioaniţescu n’are în prerogativele sterline, asupra căreia, societatea după Constituţie, şi dreptul de i’a plătit nici un impozit. Societa­tea la rândul ei se disculpă prin a­­firmaţiunea că această sumă ar re­zulta dintr’o tranzacţie asupra unei datorii şi ca atare nu este supusă nici unei taxe fiscale. Procesul s’a amânat pentru 21 Martie cor., când se vor face noui şi importante comunicări de acte, a amnistia delictele de drept co­mun. D-lor mai susţin că delictul ce se impută d-lui general Ştefă­­nescu nu poate fi socotit delict po­litic de­oarece d-sa, militar activ, nu poate face politică. Ori care ar fi caracterul delictu­lui, despăgubirile civile ce s’au ce­rut, nu se pot respinge şi, pentru a dovedi aceste despăgubiri, a cerut proba cu martori. Chiar şi asupra caracterului delictului imputabil d-lui general Ştefănescu, proba cu martori­e admisibilă. Tribunalul, alcătuit din d-nii ju­decători Maier şi Florin Foişoreanu a amânat pronunţarea asupra pro­­batorulu cerut, la 28 Februarie. PROCESUL EXPROPIE­­REI DIN BULEVARDUL COLŢEI După mai multe zile de delibera­re, d. judecător unic Henri Zamfi­­rescu, dela a IV-a a trib. Ilfov s’a pronunţat ori în procesul de expro­priere a imobilului din bulev. Căi­ţei, proprietate a d-lor Oscar Nicu­­lescu, preşedinte al s. N­ a înaltei Curţi de Casaţie, C. Niculescu şi d-nei Boicescu. Tribunalul a admis cererea de ex­propriere făcută de Primăria Ca­pitalei. AFACEREA NECURATA DE LA MINISTERUL DE JUSTIŢIE In cursul zilei de ori d. judecător de instrucţie al cub. Z, Stănescu, a continuat cercetările în această a­­facere despre care se păstrează un complect mutism. A fost ascultat de arhitect I. D. Berindei care a lămurit chestiunea, in urm­a acestei audieri şi a intero­gări din nou a d-lui Iarca, directo­rul contabilităţii, acesta din urmă a fost lăsat complect liber. Cercetă­rile continuă, urmând să fie ascul­tate şi alte persoane. ARESTARE*. UNUI STU­DENT D. judecător de instrucţie G. Bre­­zeanu, de la cap. 6, a emis mandat de arestare împotriva studentului Nae Niespezeanu, de la medicină, ca­re acum câte­va zile, a tras un foc de revolver asupra unui grup de studenţi pe str. Progresului. RAREA D-NEI MA­RIA CRAINICEANU S. IV-a a. trib- Ilfov a admis ori contestaţia făcută de d-na Maria Crăiniceanu împotriva executărei pedepsei de 3 luni, a anulat manda­tul de arestare pe baza căruia fu­sese trimisă la Văcăreşti pentru a­­şi ispăşi pedeapsa. In acelaş timp, d. judecător de in­strucţie al cap. 7, Ioan Stănescu, de- i liifat să cerceteze faptul că d-na , Crăiniceanu a intrat în ţară în mod Să rezumăm, adică, pe Asvaghosa.. fraudulos uzând de un paşaport Să rezumăm budismul... Dar nu mer ,fals pe numele de Hélène Godard, gem atât de departe. jdupă ce i-a luat interogatoriul, a­lă-Asvaghosa a cunoscut şi a experi-­­ Satra liberă, mentat învăţăturile lui Buda. Şi a, Cercetările totuşi continuă, concretizat turburătoarea viaţă su-iDE­LIBERARE n­etească a celui care din prinţ a­ RESPINSA ajuns călugăr-cerşetor. Şi a invest-t „ ... T .w. rr . . . « . .. . . . . . • . Fraţii Ionel şi Henri Alschek au maniat o mn vestminte de imagini, şi­­. , . ___ . ... . ... ‘încercat eri o nouă cerere de iibe­a taunt o în spiritul şi metodele ar-a , . , x, ... . . * I rare pe care d. judecător de instruc tei retorice brahmane. Iar pentrucă’,. ,, ... , . , . . . ţie Al. Mincuțescu, dela cab. 4, le­a aceste învăţături au lecundat o ci-, • iiizaţie al cărei rod s’a răspândit °­- „ , , ,1 Camera de punere sub acuzare pana la Ocean — povestea vieţii lui , , ,­­ , . ‘, • le-a respins apelul impotnva jurna duda coprinde în germen înţelege-,, . . . . , , , I iului de respingere a cererei. rea cadrelor de viaţă şi gândire din Orient Deaceia Asvaghosa a fost poetul­­ budismului. 1 DAREA IN JUDECATA A D-LUI GENERAL RADU STEFANESCU La s. III a trib. Ilfov sa judecat ori procesul intentat de opoziţia u­­nită d-lui general Radu Ştefănescu, comandantul jandarmeriei, pentru­ abuz de putere şi arestare ilegală. CUVÂNTUL - D enunţare a programului d-lui Vintilă Brătianu (De la redacţia noastră din Ardeal) BRAŞOV 24. — Astăzi la orele 4 a a­vut loc în sala Sfatului orăşenesc o şe­dinţă a consiliului de administraţie al Camerei de comerţ, la care reprezin­tan­ţii comerţului şi industriei sibiene au participat pentru ultima dată, ei ur­mând să treacă la camera de comerţ din Sibiu care va lua fiinţă. La şedinţă a participat şi ministrul de finanţe d. I. Lapedatu care a făcut condiţiunii­e refacerii eco­nomice a ţării câteva declaraţiuni caracteristice afini­tăţilor de concepţii dintru d-sa şi pos­tul iisternic. A prezidat d. Schreiber preşedintele Camerei care a salutat pe ministrul de finanţe în numele organizaţiei ce pre­zidează şi a adus mulţumiri membrilor sibieni cari se despart de Camera din Braşov. Balanţa comercială s-a încheiat la fi­nele anului trecut cu un excedent de 4 milioane. Faptul acesta să nu ne facă prea încrezători El aparţine deja tre­cutului. E vorba de ce vom şti şi vom putea face de aci înainte pentru ame­liorarea balanţei comerciale şi de plaţi prin intensificarea exportului şi restrân­gerea importului None resurse în buge­tul statului îi va da putinţa să renunţe la taxele de export şi sa-i pună la adă­postul eventualelor reduceri şi din ta­xele de import în vederea restrângerii a­­cestuia ori a tratativelor comerciale ce vor trebui înch­eiate cu străinătatea. Aceasta fiind legătura intre buget şi politica vamală lumea trebue să înțe­­leagă că, inlesnindu-se condiţiile cel­ui dintâi se înlesnesc şi celui de al doilea, citeşte un documentat raport cu privire la desfiinţarea direcţiei regionale din localitate prin care se arată nevoile e­­conomice cari cer imperios menţinerea acestei direcţii. Propune alcătuirea unei comisului din toţi parlamentarii Braşo­vului in frunte cu d. senator Moga care să intervie la guvern pentru revocarea desfiinţării. 1­. Dologan mai citeşte un raport în chestiunea desfiinţării vizei paşapoar­telor şi a biletelor de liberă petrecere e­­laborată printr’un proiect al Uniunei internaţionale a camerilor de comerţ. fie recomandă camerei să nu adere la acest proiect din motive economice spe­cifice în ţara noastră. Ambele rapoarte au fost aprobate de consiliu. Proectul concordatului preventiv D. BINDER anunţă că s’a primit dela Uniunea oamenilor din ţară un proiect al concordatului preventiv. Observă că proiectul care este inspi­rat din legislaţia austro-ungară dacă face de prisos declararea falimentului nu exclude în schimb pericolul abuzu­­­­lui. D. Binder mai anunţă primirea unui proiect întocmit de ministerul muncii prin care se reglementează munca de noapte pentru femei şi minori. Cere ca proiectul să îmbrăţişeze în­treaga problemă a zilei de 8 ore, iar în ce priveşte reglementarea muncii de noapte să fie soluţionată în întregime pr­in lege și nu prin regulamente spe­ciale. D. KOPONY comunică membrilor că până acum s’au depus 21 planuri în ve­derea construirii palatului camerei cari reprezintă lucrări solide și de valoare. D. BINDER arată ca s’au făcut demer­suri la primăria orașului în sensul de­ a se percepe taxe comunale asupra măr­furilor importate num­ai la intrare ci nu şi la eşirea lor. Alte demersuri se vor face la guvern pentru desfiinţarea ta­xelor comunale şi introducerea aruncurilor comunale. Preşedintele camerei mulţumeşte încă odată membrilor din Sibiu de cari se despart şi ministrului de finanţe pentru participarea la şedinţă. Seara la orele 8 In sala restaurantului Coroana a avut loc un banchet oferit de d. Schreiber preşedintele camerei. Declaraţiile d-lui Ioan Lapedatu Balanţa Comercială D. Lapedatu a mulţumit preşedintelui pentru primirea ce i s’a făcut, apoi tre­când la tratarea problemelor economice dela ordinea zilei a spus : Greutăţile excepţionale prin care tre­cem ca pretutindenea după război vor putea fi — a spus Ministrul de finanţe — mai curând şi mai Sigur învinse dacă organiza­ţiunile de tot felul şi înainte de toate Camerila de comerţ şi industrie vor şti să coordoneze cât mai bine şi mai sincer interesele celor pe care îi repre­zintă cu interesele economice şi finan­ciare de ordin general ale Statului. A­­ceste organizaţiuni trebue sa spijinea­­sca şi să secundeze pe Stat în scopurile ce le urmăreşte. Două sunt in deosebi condiţiunile re­­facerii economice: un buget real care să ingădue pe lângă o bună funcţionare a organelor Statului şi resurse suficien­te pentru facilitarea activităţii econo­mice şi al 2-lea o ameliorare simţitoare a balanţei comerciale şi de plăţi. Resurse bugetare se pot creta după părerea Ministrului de finanţe fără aug. Buget, ca resurse suficiente şi balanţă comercială ameliorată vor înlesni şi reforma monetară defi­­­nitivă care nu poate fi decât stabi­lizarea către care tinde şi progra­mul de realizări al actualului gu­­ mentar­ea sarcinilor contribut­ive. Aces- veri­te resurse se vor obţine prin reorganiza-1 jj ! Lapedatu crede că resursele bu­­­­getare pe care se vor putea conta pen­ii prin măsuri energice ca statul să re­­compenseze toate drepturile la care sunt obtigați contribuabilii. Nu e vorba de a cere nimănui mai mult decât ceea ce poate şi treime să dea. E vorba de ur­mărirea celor cari pot şi au dar nu în­țeleg să contribue cu ce sunt obligaţi. Pentru a ajunge la acest rezultat ta­cer de trebue să secondeze activitatea Ministerului de finanţe. Resursele noi ce se vor obţine vor fi spre binele tuturo­­ra având să fie întrebuinţate pentru noi înlesniri in activitatea economică. tru înlesniri în viaţa economică se vor putea aprecia în parte, după stabilirea debitelor de impuneri. Atunci având in­dicii şi relativ la rezultatele comerţu­lui exterior ca efect al reducerii taxelor vamale de export situaţi­unea se va pre­zenta mai lămurit şi în ce priveşte con­­diţiunile şi posibilitatea stabilizării. Desfiinţarea regională c. f. r. din Braşov D. V. I. GOLOGAN secretarul camerei Stabilizarea leului “i Excursiun­ie in străinătate Comisia mixtă pentru sistemati­zarea excursiunilor în străinătate . aprobat următoarele excursiuni: 1) Unui grup de profesori, sub conducerea d-lui Enache Ionescu, suspector general școlar, la Con­­stantinopole, între 17—27 Aprilie. 2) Soc. academice de turism «Ro­mânia» în Italia, Alegerea şi Tunis între 10 Aprilie şi 5 Mai, sub con­­ducerea d-lui Adrian Corbu­. 3) Aceleiaşi societăţi, pentru Pa­ris—Milano—Veneţia (15 Aprilie — 10 Mai) sub conducerea d-lui Tres­­tianu. Idem Budapesta—Viena—Praga (20 Aprilie—5 Mai) sub conducerea lui Marcel Ghirgiu. Idem Constantinopol—Brusa (21— 29 Aprilie) sub conducerea d-lor Sava-Goiu şi Prisiceanu. Idem Atena—Salonic—Macedonia în vacanţa de Paşte) sub conduce­rea d-lui Valeriu Micu. 4) Liceului «Mihai­ Viteazu» din Capitală, în Polonia, Germania şi Dan­emarca între 10 Iulie—10 Au­gust, sub conducerea d-lui profesor J P V Hanes. (CALERilLE UtNGHAlb 111 111 --------«p­îfci»-------­ mtwaa Al 10-lea congres interna­tional de zoologie se va tine la Budapesta în Septemone 1927 Pierre Champion, cunoscutul autor al celor două volume de «Histoire poéti­­que da XV-e siecle», a publicat de cu­rând o interesantă carte asupra lui «Marcel Schwab et son temps» (n­. Grasset Ld. 1927). O lectură plăcută şi ispititoare, cartea lui Champion a­­duce nftiUu lămuriri şi preciziuni In înţelegerea vieţii şi personalităţii ace­luia care a scris «Les Vies Imaginai­­res». Kl arcel Schwob a fost şi a părut chiar celor cari l’au cunoscut mai dea­­proape, un om ciudat. Viaţa pe care a dus-o, s’a scurs în bună parte ală­­turi de realitate, printre cărţi. In conştiinţa sa, eroi şi vremuri dispărute se concretizau, se individualizau până la însufleţire, h­ar cel Echwob păstra în­­lăuntrul sufletului său, încă proaspete, viziuni, şi miresme, şi oameni, şi simţă­minte, de pe urma cărora nu mai ră­­mâseseră decât prea puţine şi neînsem­nate urme istorice. Sub impulsul imaginaţiei sale, repre­zentările vagi şi reminiscenţele docu­mentare luau controluri precise, per­sonale, înlauntrul cărora pulsa, auten­tic, viaţa. Biografiile pe cari le-a scris, in «Vieţile imaginare» aparţin prea pu­ţin istoriei. Lie sunt plăsmuite de sen­sibilitatea şi meşteşugul lui Marcel Schwob. Aceiaş sensibilitate — complexă şi rafinată, tinzând către fantastic şi e­­moţionant, către realizări subtilizate, fluide, mignone l’a apropiat de opera şi viaţa lui Villon. Marcel Schwob a în­drăgit de timpuriu poetul celor două «Testamente». Şi -a studiat, in izvoare contemporane şi în operele sale — în­treaga viaţă. A năzuit, chiar să scrie o istorie a lui Villon şi­ a timpului său. Către sfârşitul vieţii, a ţinut chiar un curs — ascultat numai de admiratori — Bibliografie «Un partid şi un om» de Mihail Hotineanu In­deobşte cărţile ce se scot spre a se înfăţişa un partid sunt de o dureroasă lipsă de ţinută literară, sunt simple expediente de a se pomp­ia fondurile de propagandă. Acum doi ani a apărut un volum «Opera partidului liberal», care unea ridi­colul exagerărilor cu vulgaritatea scrisului. De data aceasta apare o lucrare asupra partidului poporului scri­să cu decenţă, cu o grijă de ţinuta literară, înfăţişând configuraţia morală a partidului. Pentru evolu­ţia mentalităţii de partid lucrarea d-lui Mihail Hotineanu este o pre­ţioasă contribuţie şi apare în con­diţii tehnice de o deosibită atenţie. Sâmbătă 26 Februarie ora 6 p. m. d. Ştefan Tătărăscu va vorbi la Academia mană­ despre «aviaţia şi interesele noa­stre economice», din ciclul de conferin­ţe organizat de Institutul Economic Ro­­mânnesc. D-ra Julieta Gh. Orăşeanu, deschide la 15 Martie, o expoziţie de pictură In sula Mozart. Consiliul de Administraţie, Direc­ţiunea şi funcţionarii Băncei Mar­­morosch Blank et Co., S. A. aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă, în ziua de 23 Februarie 1927 a prea stimatului şi iubitului lor coleg şi şef asupra poetului. Dar moartea timpu­rie (la 37 ani) av­ea Îngăduit reali­zarea acelea care avea să fie opera cea mai de seamă. Sensibilitatea sa prea fină şi prea nuanţata — l-a făcut să sufere mult şi neîntrerupt. Când Marcel Jiuhwub a iubit — şi-a iubit, in afară de plă­pânda şi ignoranta «Monede», pe o ac­triţă de talent, cu care s’a şi căsătorit — iubirea sa a ajuns şi a rămas ob­sesie, tortura Sensurile nu sunt o pildă. Dealtfel, iubirea a fost poate smngura valoare pe care a primit-o din realita­tea imediată, din viaţa eotitetuporană, pentru că Marcel Schwob trăia m­ai mult lăuntric. Îşi creiase lumea lui de reprezentări, de oameni, de idei. Era preocupat mai m­uit de «Persimagiile» conştiinţei sale decât de oamenii din jur. Cu toate acestea, n’a fost un singura­tec. Nu avea forţa sufletească formi­dabilă, tumultoasă, agresivă, pentru a-şi găsi suficienţa in exprimarea ne­­tulburată a personalităţii saIe, şi deci in singurătate. Marcel Schwob a fost numai un cerebral de elită. Un b rbat cu o bogată viaţă interioara şi stăpânit de obsesia propriilor sale creaţiuni. A dus, de aceia, o viaţă de cerebral. A ce­tit mult şi multe, a scris frumos, cu dragoste şi cu artă. A scris câteva cărţi rare, din cari vor rămâne pagini atât timp cât va vieţui limba franceză. Spre sfârşitul vieţii, bolnav de moar­te, chinuindu-se cumplit, a călătorit mult. A ajuns chiar până în Austra­lia, unde ii chema amintirea şi mor­mântul lui Stevenson, autorul favorit şi bun prieten. Feste tot purta insă, chi­pul soţiei sale şi fantasmele închipuirii sale. A rămas până la moarte sclavul sensibilităţii sale. M. E. Dacă doriţi a cumpăn MOBILE de lemn, fer şi bronz PIANE Bösendorfer, Stingi­ Wirth şi Producţia genossenschaft de prini calitate, să nu vă pară rău de un drum la târgu Mureş şi căutaţi Székely & Reti Fabrică de Mobile Ardeleana A. S. —— BlooNo­tes MARCEL SCHWOR * Conferinţe Duminecă 27 Februarie ora 5 d. a. în aula Fundaţiei Universitare Carol . Doamna prof. A. Belciugă­­reanu va vorbi despre «G. Leopar­di», în ciclul organizat de Institu­tul de cultură italiană. Zoologii români au primit zileie acestea invitaţii pentru participa­rea la al X-lea congres internaţio­nal de Zoologie care se va ţine la Budapesta, conform deciziei la pre­cedentul congres internaţional de Zoologie ce a avut loc în 1913 la Mo­naco. Congresul va avea loc în zilele de ____________ _ _____________ 1­9 Septembrie şi va fi prezidat de dă înalte fiindU Comerciale~(Piăţâ~RÎ dr. G. Horvath membru al Acade­lei ungare de Ştanţe şi director al Muse­ului naţional unguresc. Congresul va ţine patru şedinţe plenare, repartizăndu-şi lucrările în nouă secţiuni, după specialitatea congresiştilor. După închiderea congresului vor avea loc două excursiuni una la la­cul Balaton, unde se va inaugura noua clădire a staţiunei Hydrobio­logie­i de la Tihany şi a doua în câmpia Hortobágy unde se vor vi­­zita şi instalaţii­­ de piscicultură. In invitaţiile făcute comitetul or­­ganizator al congresului anunţă că participanţii la congres vor benefi­­cia de însemnate reduceri pe căile ferate ungare cât și de încartiruire în colegiile universitare din Buda­pesta. --------OO-^OO--------­ Albert Blank Director al Băncii Marmorosch, Blank et Co., S. A., căruia îi vor păstra o pioasă amintire. . -----cr-no­TţoaSB- Expoziţii­ ­m­obiL 6 CILINDRI Produsele General Motors 1375 Dollar! • socotind dolarul Lei 175 Torpedo-Sport 5 locuri.................. adică . . . Lei 240.000 Acest preţ se înţelege, cu o geantă de rezervă, cu un cauciuc şi inclusiv toate taxele. PREDARE IMEDIATA „NOEL” s. p. R. Ias.Valea Victoriei Bucureşti SINGURUL AGENT PENTRU ROMANIA Sucursale la: Braşov, Craiova, Cluj, Cernăuţi, Iaşi, Sinaia, Timişoara. Timpul probabil de la 25—26 Februarie * Cerul variabil, mai mult sem­n­­ant slab din sectorul sud-vestic.­­ Temperaturile în continuă scădere^ MIN­­STIERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI Direcţiunea generală a valorifi­cării bunurilor Statului Fabricațiune No. 14269 din 22 Februarie 1927 Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 5 MARTIE 1927, ora 11 la Ministerul Industriei şi Comer­­ţului, calea Victoriei No. 135, în ca­binetul d-lui Secretar General, se va ţine licitaţie publică, cu carac­ter de urgenţă, în conformitate cu art. 72—83 din legea Contabilităţii Publice, pentru darea in întreprin­dere a lucrărilor de tăere şi faso­nare a cantităţii de cca. 90.000 steri lemne de foc, cum şi a tuturor lu­crărilor necesare în legătură cu a­­ceasta exploatare, din pădurea «Peştera-Bolii» proprietatea Wäch­ter şi Jigore fost Nopcea. Cadtul de sarcini se poate vedea în toate zilele de lucru între orele 1—13 la Direcţiunea Generală a Valorificărilor precum şi la Uzi­­­nele Statului Hunedoara

Next