Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-05 / nr. 701

2 00 «jî*»­ Din partea unui grup de studenţi primim următoarele: La 21 Aprilie 1926 prin modifica­rea Regulamentului Facultăţii de Drept din bucureşti, s’au introdus mai multe disposiţiuni menite a în­lătura unele încuveniente fizivitate din aplicarea sistemului de examen în bloc. .Prin art. 37 al menţionatu­lui Regulament se prevede debloca­rea examenelor, cu obligaţia pentru student de a se presenta în decursul celor trei sesiuni la toate materiile anului de studiu. Cel puţin odată în aceste sesiuni să fi fost examinat la toate materiile. , Dacă în decursul a trei sesiuni candidatul va fi respins de prof­eso­rul său, el va putea fi examinat de profesorul de aceiaş specialitate ca­re a predat materia respectivă în anul școlar în care se trece exame­nul (art. 37 al. 4). de na dar studentului, facultatea de a trece examenul cu celalt domn profesor de aceiaş specialitate cu condiţia ca el să fi fost respins în decursul celor trei sesiuni de primul profesor. Ce se înţelege prin «decursul ce­lor trei sesiuni» e o chestie de in­terpretare care-şi va găsi soluţia a­­bia acuma prima dată când se is­­beea studenţii de dispoziţiunile a­­cestui articol. A fi respins efectiv sau a nu fi trecut examenul în de­cursul celor trei sesiuni . Avându­­se în vedere spiritul acestui art. ca­re conţine dispoziţiunea fundamen­tală a modificărei din April 1926, diminuarea rigurozităţii examenu­lui de până atunci credem că a doua ipoteză constitue adevărata interpre­tare. Ţinta urmărită fiind posibcii­­atea acordată studentului de a fi examinat şi de un alt domn profesor de aceiaş specialitate, iar nu asigu­rarea taxei da trei ori în favoarea aceluiaş examinator, ceea ce ar fi contra elegantiam juris şi deci nu vrem nici măcar s’o bănuim, cre­dem că nu se poate da altă inter­pretare decât cea expusă mai sus de noi. Insuş faptul că studentul e obli­gat să treacă examenele unui an de studiu în maximum şase sesiuni so­cotite de la data când a dat ultimul examen, fie că se prezintă sau nu, dovedeşte că Regulamentul consi­deră drept sesiune ad min­endam, fie că te-ai prezentat fie că ai fost absent oricând aveai dreptul de examen (art. 34 alin. 1). Supunem aceste considerațiuni. Onor. Consiliului profesoral care va avea să soluționeze în mod ofi­cial această chestiune. Un grup de studercfi C­urierul judiciar -SOCOR---­ CERCETĂRILE IN AFA­CEREA CRIMEI DIN STR. SF. VOEVOZI După o laborioasă şi amănunţită cercetare făcută de d. judecător de instrucţie al cab. 7 loan Stănescu, această instrucţie s’a terminat ori prin o acţiune publică deschisă prin ordonanţă de zi de d. jude-instruc­­tor Stănescu împotriva comercian­­­tului Const. Tătara din Ploeşti, ca­re, având magazin de arme, a vân­dut în toamna anului trecut d-lui judecător Cristu un revolver «Brow­ning» fără ca d. Cristu să fi pre­zentat o autorizaţie de a purta ar­mă conform art. 29 din legea asu­pra portului armelor. Faptul imputat d-lui Tătara a fost calificat ca intrând în preve­derile art. 31 din această lege. D. jude-instructor a luat interogatorul comerciantului Tătara. Cercetările terminându-se, dosarul cercetărilor cu privire la această crimă a fost înaintat parchetului spre a da rechi­zitorul definitiv, după care, în câte­va zile, d. j­udecător Stănescu va da ordonanţa definitivă. FRAUDE CU IMPROPRIE­TARI REA D. judecător de instrucţie al ca­binetului 2, Armand Constantines­­cu, a dat ordonanţă definitivă prin care a trimis în judecată pe Const. Vizdei, cârciumar din Preajna, în­vinuit de excrocherie şi Ştefan Bul­gara, învinuit de complicitate la ex­crocherie. Const. Vizdei e învinuit că a luat bani de la consăteni prin intermediul lui Ștefan Bulgara, pen­tru ca să-i împroprietărească fără ca să le fi făcut acest serviciu. PROCESUL FAIMOSULUI GR. DAMBOVICEANU Împotriva hotărârei dată de sec­ţia I a tribunalului Ilfov, prin care Gr. Dâmboviceanu, autorul furtului şi falsului titlurilor de rentă de la ministerul de Finanţe, era condam­nat la 5 ani închisoare, Al. Lupes­­cu, G. Mateescu şi d-ra Iuliana Za­­harescu la câte 2 ani, iar Florescu la un an, aceştia toţi au făcut apel ce a început să fie judecat la secţia 1 a Curţii de apel. A făcut şi par­chetul apel. In şedinţa de cri, d. procuror general Cătuneanu a dez­voltat apelul parchetului cerând ma­jorarea pedepsei. Dezbaterile vor continua azi. PROCESUL UNOR ACŢIO­NARI AI SOCIETĂŢII «PETROL-GOVORA» In camera de consiliu a secţiei I a tribunalului comercial au conti­­­nuat ori dezbaterile în procesul in­tentat de Eforia Spitalelor Civile şi d-na Catargi care cerea anularea deciziilor adunărilor generale prin care redistribuia acţiunilor nouei emisiuni a soc. «Petrol-Govora». Aceşti acţionari ce var­a pe cale de ordonanţă prezidenţială suspenda­­­rea acestor decizii. Ori u­nii aducenţi D. Micescu şi Alex. Otulescu au dezvoltat moti­vele pentru cari cer suspendarea a­­celor decizii atacate ca nule. Dez­baterile vor continua Luni 7 Martie când advocaţii sec «Petril-Govora» vor combate cererea de suspendare. dan­ou,îie aru­diţie» ca să văitească alte tâlc lui, alte orientări, Conştiin­ţa lui Fiuturu nu e jăratecul care să topească un tou muieri al­ui lec­turilor şi experienţelor — şi sâ-i toarne în forme inedite, proprii. rata, veci, meu un lucru cu care nu trebuie să se confunde poligra­fia, cu sistematizarea utilă, cu po­pularizarea nuanţată de artisticism. La lumina acestor precizări, Fer­dinand Hoeffer nu poate fi socotit un autentic poligraf. A compilat şi a rezumat «Istori­e» mai tuturor ştiinţelor pentru editorul Hachette. Şi a tradus din greceşte, pentru a­­celaş editor, în patru volume, opera lui Diodor Sicilianul. Şi se «price­pea» tot atât de bine în etimologiile greceşti, cât şi în experienţele de chimie. Cu toate acestea, Hoeffer nu e un autentic poligraf. Pentru că n’a a­­vut o personalitate. A fost şi a ră­mas până la moarte — un muncitor. Un muncitor ca şi Diderot, ca şi spaniolul Adolfo Beuilla y San Mar­tin în timpurile noastre, cel care a scris «Istoria filosofiei spaniole» în şeaisprezece volume, şi se «în­cepe» atât în studiile de Drept, cât şi în Istorie, mitologie, arheologie şi li­ters­tu­că. Toţi aceştia n’au fost adevăraţi ^uugran — pentrucă sau auânc.t .ea mult în amănunte. Şi nu le-an .uanţat revărsându-le în cărţi. • Deci — poligrafia nu trebuie con­­nolată, nici cu compilaţia seacă, nici cu sistematizarea vulgarizantă, 4x0* (Mi. 1X1 uilccl t1c0i.al5ti.la Sl tiictU* aică. Poligrafia autentică e rară şi sa­vuroasă. Şi nu o putem recunoaşte la producţia veacurilor, decât pie­­ând de la cele două nuclee: Aristot­e Hermes Trismegist. Cineva scrie mult şi multe atunci când e covârşit de o sensibilitate complexă, nedisciplinată, fecundă .11 posibilităţile ei latente. Lumea contemporană şi trecutul istorie, i­­deile şi personalităţile — sunt nes­fârşite prilejuri de a descărca sen­sbilitatea sau a purifica (în înţe­lesul de «Katharsis-ul aristotelic) .ui­n­tea. O vânjoasă forţă lăuntrică —entu­ziasm, ambiţie, conştiinţă morală, bc. — susţine an după an produc­­a. Şi toată această producţie — care are fi, şi e de cele mai multe ori, multiformă, inegală, exaltată, con­­..«notorie — poartă acelaş aumi­­or: personalitatea. E, deci, o operă unitară în adâncurile sale. in jurul crimei din Chişinău CHIŞINĂU 3. — In legătură cu crima săvârşită asupra Catinchii Creţu, astăzi au fost arestaţi com­er­ciantul care a vândut lada, Uzne­­ţov, şi femeea Elena Capaliova mă­tuşa victimei. Judecătorul de instrucţie şi in­spectorul Maxim au plecat într’o comună din apropiere spre a con­tinua cercetările. ------—OO^OO-------­ Un recensământ al popuaţiei Consiliul superior al statisticei, in ultima sa şedinţă, la care a luat parte şi d. Bucşan, subsecretar de stat la interne, s’a hotărât să se facă un nou recensământ sumar al populaţiunei, urmând ca cel deta­­­lat să fie făcf­t în anul 1930, în con­formitate cu dezideratele adunării generale a Institutului internaţio­nal, sta­tistic de la Haga. Actualmente se lucrează la întoc­mirea chestionarului ce va fi tri­mis în toată ţara, urmând ca re­censământul să fie efectuat prin organele externe ale ministerului de instrucţiune. --------corjC---------­ ———os^-oo-------­ Vizita escadrei franceze în apele României Prin telefon dela corespondentul nostru Galaţi 3. — Autorităţile militare au fost înştiinţate că In cursul acester săptămâni va intra in apeie Dunam escadra franceză. Din acest scop a sosit în localitate d. amiral Gabrin­escu, care a început pre­gătirile pentru programul primirii ma­­rinarilor francezi. Escadra se compune din 2 subma­rine, 4 torpiloare și două contra-torpi­­lare. Escadra va rămâne la Galaţi timp de două săptămâni. Mircea Eliade --------polapo—---­ CUVÂNTUL" CORPURILE LEGIUITOARE C o­­m era Şedinţa de la 3 Martie Se deschide la 8 jum. sub presi-­ denţia d-lui­ Al. Oteteleşanu. Pe banca ministerială d-nii Trancu­­laşi, Busuiocescu Mitilineu. Omagiu Camerei pentru Const. Cantacu­zino*Paş­­can­u D. CORNESCU anunţă Adunării moartea la Paris a lui Const. Can­­­tacuzino Paşcanu. Rămăşiţele lui pământeşti urmea­ză să fie transportate Duminică la Roman. Aduce elogii pentru activi­tatea patriotică desfăşurată de Paş­canu, fost preşedinte al Adunării Deputaţilor. Propune să se trimeată o delegaţie de deputaţi la înmor­mântare. D. AL. OTETELEŞANU în nu­mele biroului se asociază la acest omagiu, anunţând totodată că va fi trimeasă o delegaţie la înmormân­tare care va pune o coroană pe mor­mânt. D. GR. TRANCU-IAŞI în numele guvernului se asociază la doliul Ca­merei şi familiei lui Cantacuzino­­­Paşcanu. Comunicări D. ION FLORESCU (ţăr.) atrage atenţia ministrului Sănătăţii asu­pra suferinţelor populaţiei din Ma­ramureş, lipsită de medici şi spi­tale. In schimb alcoolismul bântue cu furie. Cere să se ridice brevetele mai multor cârciumi cari otrăvesc populaţia. D. MITILINEU depune procetul de lege pentru înfiinţarea unui O­­ficiu Internaţional al Epizootiilor l­a Paris. D. PAUL ILIESCU face urmă­toarea comunicare: In urma grevei de acum un an a studenţilor creştini, fapt datorit justelor revendicări de ordin cultu­ral şi naţional, un grup de condu­cători ai studentimei au fost eli­minaţi şi împedicaţi astfel de a-şi desăvârşi studiile. D. prim ministru a sfătuit studen­ţimea să meargă la carte. Nu crede d. Ministru al Instruc­­ţiunei Publice că acest sfat este îm­­ipedicat să se realizeze prin întâr­zierea sa neînţeleasă de a ridica o pedeapsă care nu-şi mai are nici o rafiune astăzi când întreaga studen­t­ie încrezătoare în asigurările date, înţelege să-şi continue adevărata ei menire întreruptă pentru un mo­ment de legitime şi atât de gene­roase motive. D. FLORESCU (naţ.-ţăr.) adre­sează o comunicare ministrului de agricultură în legătură cu aplica­rea reformei agrare în Basarabia. D. dr. AUREL DOBRESCU adre­sează o comunicare ministrului de Domenii, arătându-i că organele subalterne impun pe agricultori la noi taxe pentru a-și face pietre de hotar. D. A. ZAMFIRESCU (maj.) în­treabă guvernul asupra companiei europene de asigurare care nu des­păgubeşte pe călători pentru baga­jele asigurate la această companie şi pierdute. D-sa cere să înceteze a­­ceastă situaţi­une care face ca o so­cietate (cum o Compania Europea­nă) cu un capital de 2.000.000 lei să încaseze mai multe milioane anual, întrebuinţând drept achizitori de a­ Vorbitorul desvoltă consideraţiile care pledează pentru adoptarea a­­cestei măsuri de ordin ad-tiv. D. ANGHELESCU (naţ -ţăr.) cere să i se pună la dispoziţie acte pen­tru desvoltarea unei interpelări în chestia unei moşii din Cadrilater. Intrându-sa în ordinea de zi se dă cuvântul d-lui ing. FLORESCU (L. A. N. C.) care-şi desvoltă interpela­rea privitor la pădurea Râşca (jud. Fălticeni) exploatată de consorţiul Aquaster-Juster. D-sa face o serie de consideraţii generale în legătură cu prejudiciile aduse Statului prin arendări de pă­duri oneroase, subliniind tot­odată necesitatea legii impreviziunii. Face apoi istoricul afacerii pădu­rii Râşca, exploatată de un consor­ţiu evreesc. Cu această ocazie ora­torul trece în revistă greşelile fă­cute de diferitele guverne în politi­ca de arendare a pădurilor Statului. Explicabile d-lui Busuîo­cescu D. BUSUIOCESCU, subsecretar de stat la domenii, răspunde că la 1903 pădurea Râsca er a arendat în întin­dere de 2315 hectare. In timpul răz­boiului s’a întrerupt exploatarea. După război, ministerul de dome­nii a adus continuarea exploatărei cu condiţia ca antreprenorii să re­­planteze ce se fac mai mult. Mai târziu antreprenorii cer să li se a­­corde exploatarea încă a 173 hecta­re, cari făceau parte din parchetele arondate, dar cari depăşeau întinde­rea parchetelor stabilite. Ministerul de domenii a admis acum 3 ani a­­cest lucru, fără a ţine seamă de a­­vizul Casei Pădurilor, care însă nu este obiuij­itor. Preţul acelr parche­te, fiind stipulat în contractul din 1913, nu putea fi mărit astăzi. D. FLORESCU se declară mulţu­mit cu acest răspuns. Politica culturală a Ministerului Artelor Interpelarea d- lui V. V. Haneş D. V. V. HANEŞ dezvoltă apoi­­ special a celor din Franţa. Aceştia interpelarea în legătură cu politica au fost amăgiţi de societăţile de na­­culturală de la ministerul artelor,­­ vigaţie şi acum mor literalmente de Oratorul arată că d. Goldiş, a m­au foame, gurat la ministerul artelor o politi-j Cere totodată ministrului de ex­­că ce nu corespunde marilor cerin- terie să ia măsuri contra politicei te aie ţării. • de emigrare ce se face la noi pe o In legătură cu aceasta d. Haneş scară foarte întinsă, relevă nedreptatea făcută d-lor Po­ D. MITILINEU răspunde că are povici şi Mirea, primul fiind în lo-­­ cunoştinţă de toate cazurile. A luat citit la direcţia şcoalei de Belle Ar- i măsuri pentru repatrierea tuturor te din Iaşi, iar al doilea de la direc-. românilor lipsiţi. A pus la dispozi­ţia din Bucureşti. I s’a promis d­lui­ţia acestora toate mijloacele pentru Mirea că va fi lăsat la conducerea şcolii cu delegaţie. Ministrul nu s’a ţinut de cuvânt; în schimb sunt sute de diurnişti cari au fost menţinuţi pentru că aşa cereau interesele elec­torale. (Apr.). D. MITILINEU: La externe nu există nici un diurnist... întoarcerea în ţară. Discutând chestia propagandei, d-sa arată că toate serviciile au fost concentrate la prezidenţia consiliu­lui într o singură direcţie. Direcţia funcţionează în condiţiuni excelen­te, combătându-se proganda străină. Personalul este selecţionat şi guver-D. D. R. IOANIŢESCU: Dar si­ nul îşi asumă toată răspunderea în necurişti aveţi, d-le ministru de ex- i această chestie.­terne ? (Ilaritate). D. MITILINEU contestă şi acest lucru. D. V. V. HANEŞ continuând, cum­­bate argumentul ministrului care pretinde că cei doi profesori au fost în mod legal înlocuiri pentru vârs­ta lor.­­ Citează exemple din alte ţări, ară­tând că acolo profesorii de merit şi cu calităţi excepţionale sunt menţio­naţi în însuşi interesul culturii. Trecând la partea doua a interpe­lării d­ HANEŞ critică modul cum sunt subvenţionate teatrele particu­lare din Capitală. Teatrele «Regina Maria» şi «Popu­lar» nu sunt sprijinite în acţiunea lor artistică. D. AL. HODOŞ afirmă că s’au a­­cordat subvenţii ambelor teatre. D. V. V. HANEŞ­ stărue apoi asu­pra înfiinţărei teatrului de copii în­­ 1926 printr’o decizie a consiliului de miniştri. In cadtul de sarcini se pre­vedea ca o echipă volantă să dea spectacole pe la şcolile din Capita­lă. Constată că această iniţiativă n’a dat nici un rezultat căci astăzi tea­trul de copii se ţine la «Fantasio», în loc să se încurajeze «Teatrul Popular». Statul a dat 2 milioane şi jumătate teatrului «Fantasio». D. V. V. HANEŞ termină, mulţu­mind d-lui Mitilineu pentru expli­caţiile date. Şedinţa se ridică la orele 7. Azi la 3 şedinţă, de consiliul de miniştri D. AL. HODOŞ (maj.): «Teatrul Popular» beneficiază şi el de o sub­venţie de 500 mii lei... D. MIŞU POP (maj.) : Ce este o subvenţie de 500 mii lei pentru un teatru ? ! Un lucru de nimic. D. V. V. HANEŞ vorbeşte după aceasta şi despre politica greşit in­spirată de la «Casa Şcoalelor» secţia literară de sub conducerea d-lui Mi­hail Dragomirescu. Nu s’a încurajat SCOlUC P3fIICUIur8 UI dfUDt cartea românească de valoare, ci lu­publicat «operile» ciracilor săi, a­­sistent­ dor (în număr de 7) şi a d-nei Laura Dragomirescu. Ministerul n’ajută pe scriitorii lip­siţi. Citează cazul scriitorului Ba­­covia, Arthur Enăşescu. D. MIŞU POP propune să se dea diurna deputaţilor pe două zile pen­tru scriitorii săraci... D. POGONATU : Acestea sunt ex­pediente... D. D. R. IOANIŢESCU : Se im­pune aci o politică de stat serioasă. D. V. V. HANEŞ : Revistele nu rol» Bucureşti. Liceul «Sf. Gheorghe» sunt Încurajate, teatral de vest l­a Bucureşti. Şcoala prunară arhiepisco­­fost înfiinţat; deasemenea trapa pală de băeţi «Sf. Iosif» str. G-l Berthe­­din Craiova a fost împiedicată de l l°t Bucureşti. Gimnaziul arhiepiscopal a face turnee. Interpelatorul pro­- . ... . fără ca să se ajunga scopul dorit Sigurari, pe funcţionarii statului. Funcţionarii statului nu pot face servicii particularilor, primind di­verse indemnizări, adică devenind — prin aceasta — slujbaşi ai intere­selor particularilor. D-sa cere să înceteze această situa­ţie şi roagă ministerul comunicaţii­lor să-i pue la dispoziţie un tablou de toate daunele pitite de companie şi de toate pretenţiunile formulate de pasageri. D.ARMAND CALINESCU roagă pe d- ministru al Lucrărilor publice să dispună ca prestaţiile întârziate,­crări fără nici un merit literar. A din Argeş să fie executate în na- t tură. «.».coasta ar fi poligrafia ce co­­mpura deja Hermes Trismegist. Po­ligrafia personalităţii dinamice, a temperamentului, i­ar sunt şi oameni cari scriu mult şi multe nu atât dintr’un impuls, şi spune, mistic — cât din necesi­­atea de a realiza o viziune unitară a Universului. Poligrafia, deci, sis­­tematică, filosofică. Aristot a scris despre toate — pentru că trebuia să integreze tot în Hidrele sistemului său. Orice mare teoretician e nevoit, în filosofie, să încalce pragul poligrafiei. In ulti­m­iul timp — din pricina imposibili- i pune ca piesele autorilor noştri con tăţii organice de a aduna material; sacraţi să fie jucate mai des nu in­filositiii se mărginesc sa ceree­­,.i ze şi să judece mai mult metodele, spiritul celorlalte ştiinţi, Plotin, i.să, şi Sf. Tom­a, şi Hegel — rămân ancoraţi de poligrafia sistematică, aristotelică. In timpurile moderne, poate Gen­tile şi Wundt sunt singurii gândi­tori originali cari s’au manifestat temeinic în mai mult de cinci do­­nenii. Rămâne acum de cercetat structu­­a spiritului poligrafic la Nicolae Iorga. Ceia ce o vom face în foile­tonul următor, mai la începutul stagiunei. Semnalează apoi propaganda anti­­românească dusă de minoritari la noi în țară precum și propaganda din străinătate. Se impune organi­zarea unei contra-propagande se­rioase. D. DEZIDERIU LASLO (partidul maghiar) se desolidarizează de ac­ţiunea şovină a conaţionalilor săi din Ungaria. (Apr.). D. V. V. HANEŞ se ocupă pe larg de propaganda defăimătoare ce se face României în străinătate. D. ED­­MIRTO atrage atenţia mi în traducere de A. FILOTTI Cereţi GRATIS PRIMA şi A DOUA nisterului de externe asupra situa-' FASCICOLA, tuturor vânzătorilor de tiei românilor din străinătate, în ziare. Editura 1G. HERTZ, București. SENATUL Şedinţa de la 3 Martie Păr. Dăianu prezidează, pe banca ministerială fiind d. Dori Popovici-D. I. MUREŞEANU face o comu­nicare de ordin local, apoi d. AL. TZIGARA-SAMURCAŞ vorbeşte despre cazul episcopului de Buzău, cerând ministrului cultelor să răs­pundă la întrebările puse şi în Ca­mera, aceasta pentru menţinerea prestigiului înalţilor prelaţi. Ar fi de dorit ca acest răspuns să fie dat cât mai neîntârziat, spre li­niştirea drept credincioşilor, nedu­meriţi din cauza amânărei unei in­­tervenţiuni oficivile intr’o chestiu­ne ce depăşeşte cadrul discuţiunilor personale, atingând interesele obş­teşti ale bisericei şi ale mraelui pu­blic. Azi la ora 3.30 şedinţă. --------pe---oo-------­ Un furt de biju­erii în valoare de 1.200.000 lei la Bura hamo­imii Cernăuţi 2. — Noaptea trecută ne­cunoscuţi rău­făcători au pătruns prin spargere în magazinul de biju­terii al d-lui M. Zeiger, din oraşul Gurahomora (Bucovina) furând bi­juterii în valoare de 1.200.000 lei. Poliția locală a deschis o anchetă. --------semion-------­ de pubi­citata In urma avizului Consiliului Perma­nent, ministerul instrucţiunii a acordat până în prezent drept de publicitate ur­mătoarelor şcoli particulare : Institutul de ci-re al «Societăţii Orto­doxe Raţionale a Fem. Române din Bu­cureşti; institutul de f­ete «Bolintineanu» Bucureşti; Institutul de fete «Negoescu» Bucureşti; Institutul de fete «Moteanu» Bucureşti; Externatul secundar şi co­mercial al Societăţii Ort. Naţ. a Fem. Rom. «Zoo Kim­miceanu» (Calea Moşilor) Bucureşti; Institutul «Schewitz Thier­­rin» Bucureşti; Institutul Francez de d-re «Choisy Maugâru, Bucureşti; Insti­tutul internat de băeţi «.Principele Ca­ de băeţi «Sf. Iosif» str. G-l Berthelot, Bucureşti; Şcoala primară arhiepisco­pală de băeţi Calea Călăraşilor, Bucu­reşti; Institutul de fete al Societăţii Ort Naţ. a Fem. Rom. din Craiova; Institutul de ci-re al «Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române» din Galaţi; Liceul statizat de băeţi «M. Kogălniceanu»; Liceul şi şcoala comercială elementară de fete «Valentina Focşa şi Eugenia Po­­povici» din P. Neamţ; Institutul liceal­­ de fete „M. Kogălniceanu» din Iaşi,­­ Şcoala «Luca Moise» Ploeşti. A apărut: „VOEITOIUL CODRILOR“ de EDu.JR RICE BURROUGHS ■ Bloc-No­tes Comemorarea lui Beet­hoven Un volum editat de Fundaţia culturală «Principele Cărei» Alături de toate celelalte ţâri civili­zate, România înţelege să comemoreze şi ea, aşa precum se cuvine centenarul morţii lui Beethoven. Acest titan al muzicii aparţine lumii întregi, arta şi geniul lui neavând pa­trie. Beethoven este al nostru, al tutu­rora. Iniţiativa comemorării lui Beethoven, la noi în ţară, a fost luată de Funda­­­­ţiunea Principele Carol, care cu această I ocazie in afară de concertele simfonice I organizate sub conducerea dirijorului­­ Scherchen, a tipărit şi un interesant vo­­lum intitulat: Beethoven (1827—1927/91­­ pag.) in această carte, viaţa şi opera a­­cestui titan al muzicii, sunt pe larg descrise. Frământările, dureriile, iubirile, lui Beethoven, se contopesc cu geniul său muzical, pentru ca acest conglomerat de pasiuni şi de împrejurări, sa ţâşnească acele nemuritoare opere cari sunt sim­foniile, sonatele, oratoriile. «Beethoven nu este din generaţia tâ­nărului Werther, nu este dintre acei cari mor când iubesc». Din potrivă dra­gostea împletită cu vicisitudinile vieţii, iî stimulează şi îl fac să-şi găsească seninătatea şi liniştea sufletească in creaţiunile sale muzicale, cari îi absorb cu desăvârşire. Beehoven sintetizează în opera sa va­sta, chipul unei lumi întregi, şi fac din acest uriaş al muzicei, un erou al­ ome­­nirei întregi, care stă alături de Homer, de Fidias, Cante, Shakespeare, Rem­­er­udt, Kant. Volumul tipărit de Fundaţia Princi­pele tatei, este întovărăşit de­ o serie de ilustraţii şi reproduceri după tablou­rile celebre, reprezentând pe Beethoven la diferite vârste. Sărbătorirea memoriei lui Beethoven la Paris Berlin 3 (Rador). — La 17 Mar­tie, sub auspiciile Cardinalului Du­bois, va avea loc la Catedrala No­tre Dame din Paris, sărbătorirea memorii lui Beethoven. Universitatea liberă Astăzi 4 Martie ora 6 d. a. va avea loc a şeasea conferinţă din ciclul istoric «Răsboiul 1877—78» organizat de Univer­sitatea liberă. Va vorbi în continuare, d-l General Radu . Rosetti despre «Operaţiile dela 26 August 1877 până la încheierea păcii» (cu proecţiunil. Conferinţa se va ţine In Ateneul Ro­mân. Biletele se găsesc la «Asociaţia Doam­nelor Române «Furnica» str. V. A Ro­­setti 7. Expoziţii Expoziţia pictorului Bunescu , des­chisă în atelierul de la «Muzeul Simu», Bulev. Brătianu 87. «Prietenii României» la Lille O telegramă din Lille anunţă că cu prilejul remiterii decoraţiilor româneşti colonelului Guerre şi contelui Theillier de Roncheville, s’a constituit in acel oraş o secţiune regională a Asociaţiunei «Prietenii României». Setitul acestei secţiuni este la d-l M. Prodi, Preşedintele Asociaţiunei Studen­ţilor Români (LUle, 43 file de Wazem­­ines). Dela Institutul­­ de Cultură italiană Institutul de cultură italiană face cu­noscut doritorilor de a urma cursurile de cultura superioară, de limbă şi de literatură italiană cari se vor ţine intre 3 Iulie — 20 Septembrie 1927 la Perugia (Palazzo Galleng­a, piazza Fortebraccio), cât şi artiştilor cari ar dori să expună la Expositia Internaţională francis and (10 Aprilie — 10 Octombrie 1927) din Assisi, ca pentru orice lămuriri se pot adresa la Direcţiunea Institutului (Aleea Blank B. No. 42) sau direct la R. Uni­versali Italiană per titranieri, Perugia (Italia) Palazze Gallenga, Piazza Forte­­braccio şi la Regreteria della Mostra In­­ternazionale Francescana Assisi (Ita­lia). Un ansamblu Reinhardt la Bucureşti La începutul lunii Aprilie, va sosi în Capitală un ansamblu format din arti­şti ai teatrelor lui Max Reinhardt, pen­tru a da o serie de reprezentaţiuni. Spectacolele vor începe la 1 sau la 1 Aprilie şi vor fi în număr de şase. Reviste Revista ilustrată «Banatul» care se o-­­cupă în deosebi de problemele bănăţene va apare de aci Înainte la Timişoara sub j­a direcţia poetului Aron Cotruş. I­ Fm Aseară la orele 7, la «Cercul profesori­lor» din Capitală, d. Const Kiriţescu, directorul general al învăţământului secundar, şi-a desvoltat, în f­aţa unui select auditor, conferinţa d-sale : «Or­ganizarea studiului despre Soc. Naţiu­nilor in şcoale». Conferenţiarul declară de la început că este un partizan convins al actuali­zării învăţământului, sub care nume, d-sa înţelege năzuinţa de a lega mai strâns învăţământul, în special cel se­cundar, de problemele vieţii actuale. Ca atare găseşte foarte bine venită iniţia­tiva luată de Societatea Naţiunilor, de a se introduce în învăţământ cunoştinţe relative la existenţa, scopurile, idealu­rile şi activitatea ei. Conferenţiarul analizează scopul pen­tru care a fost înfiinţată Soc. Naţ., obli­gaţiile impuse statelor membre şi face o expunere sumară a activităţii ei multi­­aterare în diverse domenii : politic, technic, economic, social, umanitar, cultural. Este drept că, la noi în ţară, există o oarecare neîncredere, şi indispoziţie împotriva Societăţii Naţiunilor. Confe­renţiarul ii recunoaşte două cauze : întâia cauză îşi are origina în marea nedreptate de la Versailles , tratamentul special impus popoarelor mici — şi-şi găseşte expresiunea în protecţia mino­rităţilor etnice. Societatea Naţiunilor e depozitarea acestui mandat. Unele mino­rităţi abuzează de situaţia de protejare Reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional Legaţia regală a Suediei aduce la cunoştinţă că reprezentarea de gală a filmului­ «Carol al XIl-lea» va avea­ loc la Teatrul Naţional astăseară, şi va fi patronată de Ex­pelenţa Sa baronul Alstromer, mi­nistrul Suediei. I­ om­ul va servi pentru ’iitam­p­etarea şi întreţi­nerea monumentului lui Carol al XI - lea din Tiguina Reprezentaţia va fi onorată cu prezenţa Familiei Regale, membrii guvernului, corpului diplomatic, senatorilor, deputaţilor, etc. Pentru reţineri de bilete, publi­cul este rugat a se adresa la maga­zinul de muzică Jean Feder Calea V­ictoriei 44. , Ţinuta va fi de rigoare. Pentru civili frae fără decoraţii, pentru militari ţinuta zilei placă cu deco­raţie şi o comanderie. • Pentru înlesnirea circulaţiei la intrarea teatrului, prefectura de po­liţie, roagă pe toţi cei care vor sosi cu vech­icule, să le achite înaintea plecărei şi să intre la intrarea tea­trului prin Calea Victoriei dinspre bulevard. Eşirea vechiculelor, va fi prin piaţa teatrului, în faţa localului Ellisée. Conferinţe Sâmbătă 5 Martie ora 7 d. a. d-1 Prof. G. Taşcă va vorbi despre «Biroul Inter­naţional al Muncii»,­în locul Institu­tului Ortodox din Str. Principatele U­­nite 63. * Sâmbătă 5 Martie a. c., la ora 6 p. m. va avea loc în Aula Academiei de înalte Studii Comerciale şi industriale, Piaţa Romană, conferinţa d-lui G. O. Creangă, care va vorbi despre: «Politica Financiară a Romăniei in actuala situafiune». Intrarea liberă.• In ciclul conferinţelor artelor plastice organizate de «Sindicatul Artelor Frumoase» în aula Funda­ţiei Regele Carol I. Sâmbătă 5 Mar­tie ora 6 seara, d. St. Neniţescu, critic de artă, va vorbi despre : «Probleme ale stilisticei române de la arta populară până la Lu­­ch­ian. Intrarea generală lei 20. Bilete­le la «Cartea Românească» (secţii picturei) şi în seara conferinţei în Fundaţie.­­ Concerte Miercuri 16 Martie are la 9 seară va avea loc în sala Liedertafel ut, concert clasic dat de d-nul Rafal Ruidinsky, prim cantor al temputt iwt coral cu concursul quartetulU. şcoalei «Eg. Massini». De la Operă La reprezentaţia de Sâmbătă de la Opera Română, rolul Gertrudei din «Lohengrin» va fi susţinut de d-na Florica Ciurcu, primadonă de la Opera din Cluj. De la Teatrul naţional Sâmbătă în matineu se va repre­­zenta pentru a 34 oară în actuala stagiune Patima roşie de Mihai Corbu. In scenă se fac ultimile repetiţii ale tragediei lui Schiller «Hoţii». In­terpreţi principali d-na Sorana To­pa şi d-nii C. Nottara, Vraca şi Băl­­ţăţeanu. Piesa va fi pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. In foaere se repetă «Păcălă» de Horia Furtună şi Allegro ma non troppo de Ion Minulescu, , Spectacole Opera Română: Traviata. Teatrul Naţional: Filmul Carol al XII-lea. Teatrul Regina Maria: Dacă aşi voi (premieră).­­ Teatrul Mic: Maestrul Bolbeck. Teatrul Fantasio: Azais. Teatrul Popular: Anonimul. (lALERilLE LANGHttUT 111 111 ale Soc. Naţ. şi recurg la tot felul de reclamaţii. A doua cauză este caracterul interna­ţionalist, pacifist al Soc. Naţiunilor care exercitându-se în două domenii: politic­­militar şi intelectual-etnic, ar avea ca urmare o slăbire a energiei noastre de aparare, faţă de ausuraniile şi pri­mejdiile ce ne ameninţa atat din afară cât şi dinăuntru. Conferenţiarul spune că aceste temeri sunt nejustificate. Recomandările pe cari le adresează Soc. Naţiunilor in ce priveşte învaţămân­t I, sunt de trei categorii: 1) Cele dintâi adresează guvernelor — mijloace o­­f­iciale directe. Cu ocazia studiului geo­grafiei, istoriei şi instrucţiei civice, fie­care şcolar să ajungă a cunoaşte exis­tenţa, scopurile şi activitatea Soc. Nat. 2) Mijloacele oficiale indirecte, constau în o serie de măsuri de ajutor şi încura­jare a acestui învăţământ. 8) Mijloacele neoficiale, constau in procurarea de di­vers facilităţi de demonstraţii şi propa­gandă, cu care asociaţiile private ar pu­tea veni în ajutorul învăţământului. Conferenţiarul sfârşeşte arătând că i­­dealurile de conciliaţie ale Societăţii Na­ţiunilor, nu vin cât de puţin în conflict cu idealurile naţionale ale fiecărui stat şi că situaţia pe care o ocupă România între statele civilizate şi chiar în Consi­­liul de conducere al Societăţii Naţiuni­lor, îi impune şi datoria — noblesse o­­blige — de a da cauzei pe care ea o re­prezintă, un concurs sincer şi activ.­ ­D. N­. în ii ---«^30 - Conferinţa d-lui C. Kiriţescu

Next