Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-05 / nr. 701
2 00 «jî*» Din partea unui grup de studenţi primim următoarele: La 21 Aprilie 1926 prin modificarea Regulamentului Facultăţii de Drept din bucureşti, s’au introdus mai multe disposiţiuni menite a înlătura unele încuveniente fizivitate din aplicarea sistemului de examen în bloc. .Prin art. 37 al menţionatului Regulament se prevede deblocarea examenelor, cu obligaţia pentru student de a se presenta în decursul celor trei sesiuni la toate materiile anului de studiu. Cel puţin odată în aceste sesiuni să fi fost examinat la toate materiile. , Dacă în decursul a trei sesiuni candidatul va fi respins de profesorul său, el va putea fi examinat de profesorul de aceiaş specialitate care a predat materia respectivă în anul școlar în care se trece examenul (art. 37 al. 4). de na dar studentului, facultatea de a trece examenul cu celalt domn profesor de aceiaş specialitate cu condiţia ca el să fi fost respins în decursul celor trei sesiuni de primul profesor. Ce se înţelege prin «decursul celor trei sesiuni» e o chestie de interpretare care-şi va găsi soluţia abia acuma prima dată când se isbeea studenţii de dispoziţiunile acestui articol. A fi respins efectiv sau a nu fi trecut examenul în decursul celor trei sesiuni . Avânduse în vedere spiritul acestui art. care conţine dispoziţiunea fundamentală a modificărei din April 1926, diminuarea rigurozităţii examenului de până atunci credem că a doua ipoteză constitue adevărata interpretare. Ţinta urmărită fiind posibciiatea acordată studentului de a fi examinat şi de un alt domn profesor de aceiaş specialitate, iar nu asigurarea taxei da trei ori în favoarea aceluiaş examinator, ceea ce ar fi contra elegantiam juris şi deci nu vrem nici măcar s’o bănuim, credem că nu se poate da altă interpretare decât cea expusă mai sus de noi. Insuş faptul că studentul e obligat să treacă examenele unui an de studiu în maximum şase sesiuni socotite de la data când a dat ultimul examen, fie că se prezintă sau nu, dovedeşte că Regulamentul consideră drept sesiune ad minendam, fie că te-ai prezentat fie că ai fost absent oricând aveai dreptul de examen (art. 34 alin. 1). Supunem aceste considerațiuni. Onor. Consiliului profesoral care va avea să soluționeze în mod oficial această chestiune. Un grup de studercfi Curierul judiciar -SOCOR--- CERCETĂRILE IN AFACEREA CRIMEI DIN STR. SF. VOEVOZI După o laborioasă şi amănunţită cercetare făcută de d. judecător de instrucţie al cab. 7 loan Stănescu, această instrucţie s’a terminat ori prin o acţiune publică deschisă prin ordonanţă de zi de d. jude-instructor Stănescu împotriva comerciantului Const. Tătara din Ploeşti, care, având magazin de arme, a vândut în toamna anului trecut d-lui judecător Cristu un revolver «Browning» fără ca d. Cristu să fi prezentat o autorizaţie de a purta armă conform art. 29 din legea asupra portului armelor. Faptul imputat d-lui Tătara a fost calificat ca intrând în prevederile art. 31 din această lege. D. jude-instructor a luat interogatorul comerciantului Tătara. Cercetările terminându-se, dosarul cercetărilor cu privire la această crimă a fost înaintat parchetului spre a da rechizitorul definitiv, după care, în câteva zile, d. judecător Stănescu va da ordonanţa definitivă. FRAUDE CU IMPROPRIETARI REA D. judecător de instrucţie al cabinetului 2, Armand Constantinescu, a dat ordonanţă definitivă prin care a trimis în judecată pe Const. Vizdei, cârciumar din Preajna, învinuit de excrocherie şi Ştefan Bulgara, învinuit de complicitate la excrocherie. Const. Vizdei e învinuit că a luat bani de la consăteni prin intermediul lui Ștefan Bulgara, pentru ca să-i împroprietărească fără ca să le fi făcut acest serviciu. PROCESUL FAIMOSULUI GR. DAMBOVICEANU Împotriva hotărârei dată de secţia I a tribunalului Ilfov, prin care Gr. Dâmboviceanu, autorul furtului şi falsului titlurilor de rentă de la ministerul de Finanţe, era condamnat la 5 ani închisoare, Al. Lupescu, G. Mateescu şi d-ra Iuliana Zaharescu la câte 2 ani, iar Florescu la un an, aceştia toţi au făcut apel ce a început să fie judecat la secţia 1 a Curţii de apel. A făcut şi parchetul apel. In şedinţa de cri, d. procuror general Cătuneanu a dezvoltat apelul parchetului cerând majorarea pedepsei. Dezbaterile vor continua azi. PROCESUL UNOR ACŢIONARI AI SOCIETĂŢII «PETROL-GOVORA» In camera de consiliu a secţiei I a tribunalului comercial au continuat ori dezbaterile în procesul intentat de Eforia Spitalelor Civile şi d-na Catargi care cerea anularea deciziilor adunărilor generale prin care redistribuia acţiunilor nouei emisiuni a soc. «Petrol-Govora». Aceşti acţionari ce vara pe cale de ordonanţă prezidenţială suspendarea acestor decizii. Ori unii aducenţi D. Micescu şi Alex. Otulescu au dezvoltat motivele pentru cari cer suspendarea acelor decizii atacate ca nule. Dezbaterile vor continua Luni 7 Martie când advocaţii sec «Petril-Govora» vor combate cererea de suspendare. danou,îie arudiţie» ca să văitească alte tâlc lui, alte orientări, Conştiinţa lui Fiuturu nu e jăratecul care să topească un tou muieri alui lecturilor şi experienţelor — şi sâ-i toarne în forme inedite, proprii. rata, veci, meu un lucru cu care nu trebuie să se confunde poligrafia, cu sistematizarea utilă, cu popularizarea nuanţată de artisticism. La lumina acestor precizări, Ferdinand Hoeffer nu poate fi socotit un autentic poligraf. A compilat şi a rezumat «Istorie» mai tuturor ştiinţelor pentru editorul Hachette. Şi a tradus din greceşte, pentru acelaş editor, în patru volume, opera lui Diodor Sicilianul. Şi se «pricepea» tot atât de bine în etimologiile greceşti, cât şi în experienţele de chimie. Cu toate acestea, Hoeffer nu e un autentic poligraf. Pentru că n’a avut o personalitate. A fost şi a rămas până la moarte — un muncitor. Un muncitor ca şi Diderot, ca şi spaniolul Adolfo Beuilla y San Martin în timpurile noastre, cel care a scris «Istoria filosofiei spaniole» în şeaisprezece volume, şi se «începe» atât în studiile de Drept, cât şi în Istorie, mitologie, arheologie şi literstucă. Toţi aceştia n’au fost adevăraţi ^uugran — pentrucă sau auânc.t .ea mult în amănunte. Şi nu le-an .uanţat revărsându-le în cărţi. • Deci — poligrafia nu trebuie connolată, nici cu compilaţia seacă, nici cu sistematizarea vulgarizantă, 4x0* (Mi. 1X1 uilccl t1c0i.al5ti.la Sl tiictU* aică. Poligrafia autentică e rară şi savuroasă. Şi nu o putem recunoaşte la producţia veacurilor, decât pieând de la cele două nuclee: Aristote Hermes Trismegist. Cineva scrie mult şi multe atunci când e covârşit de o sensibilitate complexă, nedisciplinată, fecundă .11 posibilităţile ei latente. Lumea contemporană şi trecutul istorie, ideile şi personalităţile — sunt nesfârşite prilejuri de a descărca sensbilitatea sau a purifica (în înţelesul de «Katharsis-ul aristotelic) .uintea. O vânjoasă forţă lăuntrică —entuziasm, ambiţie, conştiinţă morală, bc. — susţine an după an produca. Şi toată această producţie — care are fi, şi e de cele mai multe ori, multiformă, inegală, exaltată, con..«notorie — poartă acelaş aumior: personalitatea. E, deci, o operă unitară în adâncurile sale. in jurul crimei din Chişinău CHIŞINĂU 3. — In legătură cu crima săvârşită asupra Catinchii Creţu, astăzi au fost arestaţi comerciantul care a vândut lada, Uzneţov, şi femeea Elena Capaliova mătuşa victimei. Judecătorul de instrucţie şi inspectorul Maxim au plecat într’o comună din apropiere spre a continua cercetările. ------—OO^OO------- Un recensământ al popuaţiei Consiliul superior al statisticei, in ultima sa şedinţă, la care a luat parte şi d. Bucşan, subsecretar de stat la interne, s’a hotărât să se facă un nou recensământ sumar al populaţiunei, urmând ca cel detalat să fie făcft în anul 1930, în conformitate cu dezideratele adunării generale a Institutului internaţional, statistic de la Haga. Actualmente se lucrează la întocmirea chestionarului ce va fi trimis în toată ţara, urmând ca recensământul să fie efectuat prin organele externe ale ministerului de instrucţiune. --------corjC--------- ———os^-oo------- Vizita escadrei franceze în apele României Prin telefon dela corespondentul nostru Galaţi 3. — Autorităţile militare au fost înştiinţate că In cursul acester săptămâni va intra in apeie Dunam escadra franceză. Din acest scop a sosit în localitate d. amiral Gabrinescu, care a început pregătirile pentru programul primirii marinarilor francezi. Escadra se compune din 2 submarine, 4 torpiloare și două contra-torpilare. Escadra va rămâne la Galaţi timp de două săptămâni. Mircea Eliade --------polapo—--- CUVÂNTUL" CORPURILE LEGIUITOARE C om era Şedinţa de la 3 Martie Se deschide la 8 jum. sub presi- denţia d-lui Al. Oteteleşanu. Pe banca ministerială d-nii Tranculaşi, Busuiocescu Mitilineu. Omagiu Camerei pentru Const. Cantacuzino*Paşcanu D. CORNESCU anunţă Adunării moartea la Paris a lui Const. Cantacuzino Paşcanu. Rămăşiţele lui pământeşti urmează să fie transportate Duminică la Roman. Aduce elogii pentru activitatea patriotică desfăşurată de Paşcanu, fost preşedinte al Adunării Deputaţilor. Propune să se trimeată o delegaţie de deputaţi la înmormântare. D. AL. OTETELEŞANU în numele biroului se asociază la acest omagiu, anunţând totodată că va fi trimeasă o delegaţie la înmormântare care va pune o coroană pe mormânt. D. GR. TRANCU-IAŞI în numele guvernului se asociază la doliul Camerei şi familiei lui CantacuzinoPaşcanu. Comunicări D. ION FLORESCU (ţăr.) atrage atenţia ministrului Sănătăţii asupra suferinţelor populaţiei din Maramureş, lipsită de medici şi spitale. In schimb alcoolismul bântue cu furie. Cere să se ridice brevetele mai multor cârciumi cari otrăvesc populaţia. D. MITILINEU depune procetul de lege pentru înfiinţarea unui Oficiu Internaţional al Epizootiilor la Paris. D. PAUL ILIESCU face următoarea comunicare: In urma grevei de acum un an a studenţilor creştini, fapt datorit justelor revendicări de ordin cultural şi naţional, un grup de conducători ai studentimei au fost eliminaţi şi împedicaţi astfel de a-şi desăvârşi studiile. D. prim ministru a sfătuit studenţimea să meargă la carte. Nu crede d. Ministru al Instrucţiunei Publice că acest sfat este îmipedicat să se realizeze prin întârzierea sa neînţeleasă de a ridica o pedeapsă care nu-şi mai are nici o rafiune astăzi când întreaga studentie încrezătoare în asigurările date, înţelege să-şi continue adevărata ei menire întreruptă pentru un moment de legitime şi atât de generoase motive. D. FLORESCU (naţ.-ţăr.) adresează o comunicare ministrului de agricultură în legătură cu aplicarea reformei agrare în Basarabia. D. dr. AUREL DOBRESCU adresează o comunicare ministrului de Domenii, arătându-i că organele subalterne impun pe agricultori la noi taxe pentru a-și face pietre de hotar. D. A. ZAMFIRESCU (maj.) întreabă guvernul asupra companiei europene de asigurare care nu despăgubeşte pe călători pentru bagajele asigurate la această companie şi pierdute. D-sa cere să înceteze această situaţiune care face ca o societate (cum o Compania Europeană) cu un capital de 2.000.000 lei să încaseze mai multe milioane anual, întrebuinţând drept achizitori de a Vorbitorul desvoltă consideraţiile care pledează pentru adoptarea acestei măsuri de ordin ad-tiv. D. ANGHELESCU (naţ -ţăr.) cere să i se pună la dispoziţie acte pentru desvoltarea unei interpelări în chestia unei moşii din Cadrilater. Intrându-sa în ordinea de zi se dă cuvântul d-lui ing. FLORESCU (L. A. N. C.) care-şi desvoltă interpelarea privitor la pădurea Râşca (jud. Fălticeni) exploatată de consorţiul Aquaster-Juster. D-sa face o serie de consideraţii generale în legătură cu prejudiciile aduse Statului prin arendări de păduri oneroase, subliniind totodată necesitatea legii impreviziunii. Face apoi istoricul afacerii pădurii Râşca, exploatată de un consorţiu evreesc. Cu această ocazie oratorul trece în revistă greşelile făcute de diferitele guverne în politica de arendare a pădurilor Statului. Explicabile d-lui Busuîocescu D. BUSUIOCESCU, subsecretar de stat la domenii, răspunde că la 1903 pădurea Râsca er a arendat în întindere de 2315 hectare. In timpul războiului s’a întrerupt exploatarea. După război, ministerul de domenii a adus continuarea exploatărei cu condiţia ca antreprenorii să replanteze ce se fac mai mult. Mai târziu antreprenorii cer să li se acorde exploatarea încă a 173 hectare, cari făceau parte din parchetele arondate, dar cari depăşeau întinderea parchetelor stabilite. Ministerul de domenii a admis acum 3 ani acest lucru, fără a ţine seamă de avizul Casei Pădurilor, care însă nu este obiuijitor. Preţul acelr parchete, fiind stipulat în contractul din 1913, nu putea fi mărit astăzi. D. FLORESCU se declară mulţumit cu acest răspuns. Politica culturală a Ministerului Artelor Interpelarea d- lui V. V. Haneş D. V. V. HANEŞ dezvoltă apoi special a celor din Franţa. Aceştia interpelarea în legătură cu politica au fost amăgiţi de societăţile de naculturală de la ministerul artelor, vigaţie şi acum mor literalmente de Oratorul arată că d. Goldiş, a mau foame, gurat la ministerul artelor o politi-j Cere totodată ministrului de excă ce nu corespunde marilor cerin- terie să ia măsuri contra politicei te aie ţării. • de emigrare ce se face la noi pe o In legătură cu aceasta d. Haneş scară foarte întinsă, relevă nedreptatea făcută d-lor Po D. MITILINEU răspunde că are povici şi Mirea, primul fiind în lo- cunoştinţă de toate cazurile. A luat citit la direcţia şcoalei de Belle Ar- i măsuri pentru repatrierea tuturor te din Iaşi, iar al doilea de la direc-. românilor lipsiţi. A pus la dispoziţia din Bucureşti. I s’a promis dluiţia acestora toate mijloacele pentru Mirea că va fi lăsat la conducerea şcolii cu delegaţie. Ministrul nu s’a ţinut de cuvânt; în schimb sunt sute de diurnişti cari au fost menţinuţi pentru că aşa cereau interesele electorale. (Apr.). D. MITILINEU: La externe nu există nici un diurnist... întoarcerea în ţară. Discutând chestia propagandei, d-sa arată că toate serviciile au fost concentrate la prezidenţia consiliului într o singură direcţie. Direcţia funcţionează în condiţiuni excelente, combătându-se proganda străină. Personalul este selecţionat şi guver-D. D. R. IOANIŢESCU: Dar si nul îşi asumă toată răspunderea în necurişti aveţi, d-le ministru de ex- i această chestie.terne ? (Ilaritate). D. MITILINEU contestă şi acest lucru. D. V. V. HANEŞ continuând, cumbate argumentul ministrului care pretinde că cei doi profesori au fost în mod legal înlocuiri pentru vârsta lor. Citează exemple din alte ţări, arătând că acolo profesorii de merit şi cu calităţi excepţionale sunt menţionaţi în însuşi interesul culturii. Trecând la partea doua a interpelării d HANEŞ critică modul cum sunt subvenţionate teatrele particulare din Capitală. Teatrele «Regina Maria» şi «Popular» nu sunt sprijinite în acţiunea lor artistică. D. AL. HODOŞ afirmă că s’au acordat subvenţii ambelor teatre. D. V. V. HANEŞ stărue apoi asupra înfiinţărei teatrului de copii în 1926 printr’o decizie a consiliului de miniştri. In cadtul de sarcini se prevedea ca o echipă volantă să dea spectacole pe la şcolile din Capitală. Constată că această iniţiativă n’a dat nici un rezultat căci astăzi teatrul de copii se ţine la «Fantasio», în loc să se încurajeze «Teatrul Popular». Statul a dat 2 milioane şi jumătate teatrului «Fantasio». D. V. V. HANEŞ termină, mulţumind d-lui Mitilineu pentru explicaţiile date. Şedinţa se ridică la orele 7. Azi la 3 şedinţă, de consiliul de miniştri D. AL. HODOŞ (maj.): «Teatrul Popular» beneficiază şi el de o subvenţie de 500 mii lei... D. MIŞU POP (maj.) : Ce este o subvenţie de 500 mii lei pentru un teatru ? ! Un lucru de nimic. D. V. V. HANEŞ vorbeşte după aceasta şi despre politica greşit inspirată de la «Casa Şcoalelor» secţia literară de sub conducerea d-lui Mihail Dragomirescu. Nu s’a încurajat SCOlUC P3fIICUIur8 UI dfUDt cartea românească de valoare, ci lupublicat «operile» ciracilor săi, asistent dor (în număr de 7) şi a d-nei Laura Dragomirescu. Ministerul n’ajută pe scriitorii lipsiţi. Citează cazul scriitorului Bacovia, Arthur Enăşescu. D. MIŞU POP propune să se dea diurna deputaţilor pe două zile pentru scriitorii săraci... D. POGONATU : Acestea sunt expediente... D. D. R. IOANIŢESCU : Se impune aci o politică de stat serioasă. D. V. V. HANEŞ : Revistele nu rol» Bucureşti. Liceul «Sf. Gheorghe» sunt Încurajate, teatral de vest la Bucureşti. Şcoala prunară arhiepiscofost înfiinţat; deasemenea trapa pală de băeţi «Sf. Iosif» str. G-l Berthedin Craiova a fost împiedicată de l l°t Bucureşti. Gimnaziul arhiepiscopal a face turnee. Interpelatorul pro- . ... . fără ca să se ajunga scopul dorit Sigurari, pe funcţionarii statului. Funcţionarii statului nu pot face servicii particularilor, primind diverse indemnizări, adică devenind — prin aceasta — slujbaşi ai intereselor particularilor. D-sa cere să înceteze această situaţie şi roagă ministerul comunicaţiilor să-i pue la dispoziţie un tablou de toate daunele pitite de companie şi de toate pretenţiunile formulate de pasageri. D.ARMAND CALINESCU roagă pe d- ministru al Lucrărilor publice să dispună ca prestaţiile întârziate,crări fără nici un merit literar. A din Argeş să fie executate în na- t tură. «.».coasta ar fi poligrafia ce compura deja Hermes Trismegist. Poligrafia personalităţii dinamice, a temperamentului, iar sunt şi oameni cari scriu mult şi multe nu atât dintr’un impuls, şi spune, mistic — cât din necesiatea de a realiza o viziune unitară a Universului. Poligrafia, deci, sistematică, filosofică. Aristot a scris despre toate — pentru că trebuia să integreze tot în Hidrele sistemului său. Orice mare teoretician e nevoit, în filosofie, să încalce pragul poligrafiei. In ultimiul timp — din pricina imposibili- i pune ca piesele autorilor noştri con tăţii organice de a aduna material; sacraţi să fie jucate mai des nu infilositiii se mărginesc sa ceree,.i ze şi să judece mai mult metodele, spiritul celorlalte ştiinţi, Plotin, i.să, şi Sf. Toma, şi Hegel — rămân ancoraţi de poligrafia sistematică, aristotelică. In timpurile moderne, poate Gentile şi Wundt sunt singurii gânditori originali cari s’au manifestat temeinic în mai mult de cinci donenii. Rămâne acum de cercetat structua spiritului poligrafic la Nicolae Iorga. Ceia ce o vom face în foiletonul următor, mai la începutul stagiunei. Semnalează apoi propaganda antiromânească dusă de minoritari la noi în țară precum și propaganda din străinătate. Se impune organizarea unei contra-propagande serioase. D. DEZIDERIU LASLO (partidul maghiar) se desolidarizează de acţiunea şovină a conaţionalilor săi din Ungaria. (Apr.). D. V. V. HANEŞ se ocupă pe larg de propaganda defăimătoare ce se face României în străinătate. D. EDMIRTO atrage atenţia mi în traducere de A. FILOTTI Cereţi GRATIS PRIMA şi A DOUA nisterului de externe asupra situa-' FASCICOLA, tuturor vânzătorilor de tiei românilor din străinătate, în ziare. Editura 1G. HERTZ, București. SENATUL Şedinţa de la 3 Martie Păr. Dăianu prezidează, pe banca ministerială fiind d. Dori Popovici-D. I. MUREŞEANU face o comunicare de ordin local, apoi d. AL. TZIGARA-SAMURCAŞ vorbeşte despre cazul episcopului de Buzău, cerând ministrului cultelor să răspundă la întrebările puse şi în Camera, aceasta pentru menţinerea prestigiului înalţilor prelaţi. Ar fi de dorit ca acest răspuns să fie dat cât mai neîntârziat, spre liniştirea drept credincioşilor, nedumeriţi din cauza amânărei unei intervenţiuni oficivile intr’o chestiune ce depăşeşte cadrul discuţiunilor personale, atingând interesele obşteşti ale bisericei şi ale mraelui public. Azi la ora 3.30 şedinţă. --------pe---oo------- Un furt de bijuerii în valoare de 1.200.000 lei la Bura hamoimii Cernăuţi 2. — Noaptea trecută necunoscuţi răufăcători au pătruns prin spargere în magazinul de bijuterii al d-lui M. Zeiger, din oraşul Gurahomora (Bucovina) furând bijuterii în valoare de 1.200.000 lei. Poliția locală a deschis o anchetă. --------semion------- de pubicitata In urma avizului Consiliului Permanent, ministerul instrucţiunii a acordat până în prezent drept de publicitate următoarelor şcoli particulare : Institutul de ci-re al «Societăţii Ortodoxe Raţionale a Fem. Române din Bucureşti; institutul de fete «Bolintineanu» Bucureşti; Institutul de fete «Negoescu» Bucureşti; Institutul de fete «Moteanu» Bucureşti; Externatul secundar şi comercial al Societăţii Ort. Naţ. a Fem. Rom. «Zoo Kimmiceanu» (Calea Moşilor) Bucureşti; Institutul «Schewitz Thierrin» Bucureşti; Institutul Francez de d-re «Choisy Maugâru, Bucureşti; Institutul internat de băeţi «.Principele Ca de băeţi «Sf. Iosif» str. G-l Berthelot, Bucureşti; Şcoala primară arhiepiscopală de băeţi Calea Călăraşilor, Bucureşti; Institutul de fete al Societăţii Ort Naţ. a Fem. Rom. din Craiova; Institutul de ci-re al «Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române» din Galaţi; Liceul statizat de băeţi «M. Kogălniceanu»; Liceul şi şcoala comercială elementară de fete «Valentina Focşa şi Eugenia Popovici» din P. Neamţ; Institutul liceal de fete „M. Kogălniceanu» din Iaşi, Şcoala «Luca Moise» Ploeşti. A apărut: „VOEITOIUL CODRILOR“ de EDu.JR RICE BURROUGHS ■ Bloc-Notes Comemorarea lui Beethoven Un volum editat de Fundaţia culturală «Principele Cărei» Alături de toate celelalte ţâri civilizate, România înţelege să comemoreze şi ea, aşa precum se cuvine centenarul morţii lui Beethoven. Acest titan al muzicii aparţine lumii întregi, arta şi geniul lui neavând patrie. Beethoven este al nostru, al tuturora. Iniţiativa comemorării lui Beethoven, la noi în ţară, a fost luată de Fundaţiunea Principele Carol, care cu această I ocazie in afară de concertele simfonice I organizate sub conducerea dirijorului Scherchen, a tipărit şi un interesant volum intitulat: Beethoven (1827—1927/91 pag.) in această carte, viaţa şi opera acestui titan al muzicii, sunt pe larg descrise. Frământările, dureriile, iubirile, lui Beethoven, se contopesc cu geniul său muzical, pentru ca acest conglomerat de pasiuni şi de împrejurări, sa ţâşnească acele nemuritoare opere cari sunt simfoniile, sonatele, oratoriile. «Beethoven nu este din generaţia tânărului Werther, nu este dintre acei cari mor când iubesc». Din potrivă dragostea împletită cu vicisitudinile vieţii, iî stimulează şi îl fac să-şi găsească seninătatea şi liniştea sufletească in creaţiunile sale muzicale, cari îi absorb cu desăvârşire. Beehoven sintetizează în opera sa vasta, chipul unei lumi întregi, şi fac din acest uriaş al muzicei, un erou al omenirei întregi, care stă alături de Homer, de Fidias, Cante, Shakespeare, Remerudt, Kant. Volumul tipărit de Fundaţia Principele tatei, este întovărăşit de o serie de ilustraţii şi reproduceri după tablourile celebre, reprezentând pe Beethoven la diferite vârste. Sărbătorirea memoriei lui Beethoven la Paris Berlin 3 (Rador). — La 17 Martie, sub auspiciile Cardinalului Dubois, va avea loc la Catedrala Notre Dame din Paris, sărbătorirea memorii lui Beethoven. Universitatea liberă Astăzi 4 Martie ora 6 d. a. va avea loc a şeasea conferinţă din ciclul istoric «Răsboiul 1877—78» organizat de Universitatea liberă. Va vorbi în continuare, d-l General Radu . Rosetti despre «Operaţiile dela 26 August 1877 până la încheierea păcii» (cu proecţiunil. Conferinţa se va ţine In Ateneul Român. Biletele se găsesc la «Asociaţia Doamnelor Române «Furnica» str. V. A Rosetti 7. Expoziţii Expoziţia pictorului Bunescu , deschisă în atelierul de la «Muzeul Simu», Bulev. Brătianu 87. «Prietenii României» la Lille O telegramă din Lille anunţă că cu prilejul remiterii decoraţiilor româneşti colonelului Guerre şi contelui Theillier de Roncheville, s’a constituit in acel oraş o secţiune regională a Asociaţiunei «Prietenii României». Setitul acestei secţiuni este la d-l M. Prodi, Preşedintele Asociaţiunei Studenţilor Români (LUle, 43 file de Wazemines). Dela Institutul de Cultură italiană Institutul de cultură italiană face cunoscut doritorilor de a urma cursurile de cultura superioară, de limbă şi de literatură italiană cari se vor ţine intre 3 Iulie — 20 Septembrie 1927 la Perugia (Palazzo Gallenga, piazza Fortebraccio), cât şi artiştilor cari ar dori să expună la Expositia Internaţională francis and (10 Aprilie — 10 Octombrie 1927) din Assisi, ca pentru orice lămuriri se pot adresa la Direcţiunea Institutului (Aleea Blank B. No. 42) sau direct la R. Universali Italiană per titranieri, Perugia (Italia) Palazze Gallenga, Piazza Fortebraccio şi la Regreteria della Mostra Internazionale Francescana Assisi (Italia). Un ansamblu Reinhardt la Bucureşti La începutul lunii Aprilie, va sosi în Capitală un ansamblu format din artişti ai teatrelor lui Max Reinhardt, pentru a da o serie de reprezentaţiuni. Spectacolele vor începe la 1 sau la 1 Aprilie şi vor fi în număr de şase. Reviste Revista ilustrată «Banatul» care se o-cupă în deosebi de problemele bănăţene va apare de aci Înainte la Timişoara sub ja direcţia poetului Aron Cotruş. I Fm Aseară la orele 7, la «Cercul profesorilor» din Capitală, d. Const Kiriţescu, directorul general al învăţământului secundar, şi-a desvoltat, în faţa unui select auditor, conferinţa d-sale : «Organizarea studiului despre Soc. Naţiunilor in şcoale». Conferenţiarul declară de la început că este un partizan convins al actualizării învăţământului, sub care nume, d-sa înţelege năzuinţa de a lega mai strâns învăţământul, în special cel secundar, de problemele vieţii actuale. Ca atare găseşte foarte bine venită iniţiativa luată de Societatea Naţiunilor, de a se introduce în învăţământ cunoştinţe relative la existenţa, scopurile, idealurile şi activitatea ei. Conferenţiarul analizează scopul pentru care a fost înfiinţată Soc. Naţ., obligaţiile impuse statelor membre şi face o expunere sumară a activităţii ei multiaterare în diverse domenii : politic, technic, economic, social, umanitar, cultural. Este drept că, la noi în ţară, există o oarecare neîncredere, şi indispoziţie împotriva Societăţii Naţiunilor. Conferenţiarul ii recunoaşte două cauze : întâia cauză îşi are origina în marea nedreptate de la Versailles , tratamentul special impus popoarelor mici — şi-şi găseşte expresiunea în protecţia minorităţilor etnice. Societatea Naţiunilor e depozitarea acestui mandat. Unele minorităţi abuzează de situaţia de protejare Reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional Legaţia regală a Suediei aduce la cunoştinţă că reprezentarea de gală a filmului «Carol al XIl-lea» va avea loc la Teatrul Naţional astăseară, şi va fi patronată de Expelenţa Sa baronul Alstromer, ministrul Suediei. I omul va servi pentru ’iitampetarea şi întreţinerea monumentului lui Carol al XI - lea din Tiguina Reprezentaţia va fi onorată cu prezenţa Familiei Regale, membrii guvernului, corpului diplomatic, senatorilor, deputaţilor, etc. Pentru reţineri de bilete, publicul este rugat a se adresa la magazinul de muzică Jean Feder Calea Victoriei 44. , Ţinuta va fi de rigoare. Pentru civili frae fără decoraţii, pentru militari ţinuta zilei placă cu decoraţie şi o comanderie. • Pentru înlesnirea circulaţiei la intrarea teatrului, prefectura de poliţie, roagă pe toţi cei care vor sosi cu vechicule, să le achite înaintea plecărei şi să intre la intrarea teatrului prin Calea Victoriei dinspre bulevard. Eşirea vechiculelor, va fi prin piaţa teatrului, în faţa localului Ellisée. Conferinţe Sâmbătă 5 Martie ora 7 d. a. d-1 Prof. G. Taşcă va vorbi despre «Biroul Internaţional al Muncii»,în locul Institutului Ortodox din Str. Principatele Unite 63. * Sâmbătă 5 Martie a. c., la ora 6 p. m. va avea loc în Aula Academiei de înalte Studii Comerciale şi industriale, Piaţa Romană, conferinţa d-lui G. O. Creangă, care va vorbi despre: «Politica Financiară a Romăniei in actuala situafiune». Intrarea liberă.• In ciclul conferinţelor artelor plastice organizate de «Sindicatul Artelor Frumoase» în aula Fundaţiei Regele Carol I. Sâmbătă 5 Martie ora 6 seara, d. St. Neniţescu, critic de artă, va vorbi despre : «Probleme ale stilisticei române de la arta populară până la Luchian. Intrarea generală lei 20. Biletele la «Cartea Românească» (secţii picturei) şi în seara conferinţei în Fundaţie. Concerte Miercuri 16 Martie are la 9 seară va avea loc în sala Liedertafel ut, concert clasic dat de d-nul Rafal Ruidinsky, prim cantor al temputt iwt coral cu concursul quartetulU. şcoalei «Eg. Massini». De la Operă La reprezentaţia de Sâmbătă de la Opera Română, rolul Gertrudei din «Lohengrin» va fi susţinut de d-na Florica Ciurcu, primadonă de la Opera din Cluj. De la Teatrul naţional Sâmbătă în matineu se va reprezenta pentru a 34 oară în actuala stagiune Patima roşie de Mihai Corbu. In scenă se fac ultimile repetiţii ale tragediei lui Schiller «Hoţii». Interpreţi principali d-na Sorana Topa şi d-nii C. Nottara, Vraca şi Bălţăţeanu. Piesa va fi pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. In foaere se repetă «Păcălă» de Horia Furtună şi Allegro ma non troppo de Ion Minulescu, , Spectacole Opera Română: Traviata. Teatrul Naţional: Filmul Carol al XII-lea. Teatrul Regina Maria: Dacă aşi voi (premieră). Teatrul Mic: Maestrul Bolbeck. Teatrul Fantasio: Azais. Teatrul Popular: Anonimul. (lALERilLE LANGHttUT 111 111 ale Soc. Naţ. şi recurg la tot felul de reclamaţii. A doua cauză este caracterul internaţionalist, pacifist al Soc. Naţiunilor care exercitându-se în două domenii: politicmilitar şi intelectual-etnic, ar avea ca urmare o slăbire a energiei noastre de aparare, faţă de ausuraniile şi primejdiile ce ne ameninţa atat din afară cât şi dinăuntru. Conferenţiarul spune că aceste temeri sunt nejustificate. Recomandările pe cari le adresează Soc. Naţiunilor in ce priveşte învaţământ I, sunt de trei categorii: 1) Cele dintâi adresează guvernelor — mijloace oficiale directe. Cu ocazia studiului geografiei, istoriei şi instrucţiei civice, fiecare şcolar să ajungă a cunoaşte existenţa, scopurile şi activitatea Soc. Nat. 2) Mijloacele oficiale indirecte, constau în o serie de măsuri de ajutor şi încurajare a acestui învăţământ. 8) Mijloacele neoficiale, constau in procurarea de divers facilităţi de demonstraţii şi propagandă, cu care asociaţiile private ar putea veni în ajutorul învăţământului. Conferenţiarul sfârşeşte arătând că idealurile de conciliaţie ale Societăţii Naţiunilor, nu vin cât de puţin în conflict cu idealurile naţionale ale fiecărui stat şi că situaţia pe care o ocupă România între statele civilizate şi chiar în Consiliul de conducere al Societăţii Naţiunilor, îi impune şi datoria — noblesse oblige — de a da cauzei pe care ea o reprezintă, un concurs sincer şi activ. D. N. în ii ---«^30 - Conferinţa d-lui C. Kiriţescu