Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-02 / nr. 698

m­ ­arii ale remanierii Cazul Goldiş şi Lapedatu. D.Lupaş rămâne ministru. In cursul acestei săptămâni situa­ţia în guvern va fi clarificată. Pri­mul ministru a încercat diferite for­mule pentru a menţine echilibrul între majoritate şi unii din cola­boratorii săi, d-nii Goldiş şi Lape­datu. D-nii Goldiş şi Lapedatu rezistă Dar sforţările sale nu au fost în­­­cununate de succes, d. Lapedatu ne­voind să admită nici un fel de tran­zacţie asupra scindărei ministeru­lui, iar d. V. Goldiş refuzând să se înscrie în partidul poporului. Se ştie că majoritatea parlamen­tarilor din grupul Goldiş, văzând care le este situaţia i-au părăsit în marea lor parte şi s-au înscris în partidul poporului. Situaţia d-lui Lupaş Singurul care în momentul de faţă nu are situaţie clară este d. dr. Lupaş, D-sa navighează de aşa manieră ca să continue a rămâne în cabinet. Pentru mai multă siguranţă s’a şi înscris în partidul poporului. Conflictul Manoilescu—La­pedatu Pentru aceste motive soluţia con­flictului Manoilescu—Lapedatu este amânată întrucât d. general Ave­­rescu voeşte să pună radical capăt situaţiei de până acum. D. Victor Moldovean al cărui decret a fost semnat de Suveran, nu va depune jurământul ca sub­secretar de Stat al ministerului de Interne, decât după ce se va fi ho­tărât definitiv asupra remanierei. O, Goldiș părăsește gu­vernul ? Ministrul Cultelor nu mai face nici un secret că va fi remaniat. D-sa a făcut intimilor săi cunos­cut că este silit să demisioneze din cauza atitudinei pe care şeful gu­vernului a adoptat-o faţă de d-sa. D. Goldiş se plânge însă de atitu­dinea d-lui Goga, care după ce a a­­ranjat cu primul ministru cum se va face remanierea a plecat în străi­nătate pentru a scăpa de orice acu­zaţii din partea goldiştilor, cu care d-sa a tratat intrarea în guvern, D-l Goldiş a plecat­eri dimineaţă din Capitală, la Arad, unde va pri­mi pe d-na general Averescu, care patronează acolo un bal. D-l Goldiş n’a dat nici un răspuns — până acum — în privinţa atitu­­dinei d-sale faţă de d. general Ave­rescu şi partidul poporului. Minis­trul Cultelor şi Artelor se înapoiază joi seara în Capitală, aşa că pro­blema «grupului Goldiş» nu va fi rezolvată înainte de sfârşitul săp­­­tămânei. D. Mihail Sadoveanu mi­nistru al Artelor In cercurile primului ministru se dă ca sigur numirea d-lui Mi­hail Sadoveanu ca ministru al Cul­telor şi artelor, numire susţinută de d. Goga. Dacă pleacă şi d. Lape­datu». In cazul când d. Lapedatu va părăsi şi d-sa cabinetul, atunci pri­mul ministru va lua conducerea de­partamentului f­inanţelor, iar d. Ma­noilescu va fi numit titular al mi­nisterului de industrie în locul d-lui Berlescu. Remanierea însă nu se va mai face, dacă d. Goldiș, în ultimul mo­ment va porni să se înscrie în par­tidul poporului. In cazul acesta nici d. Victor Moldovan nu va mai fi subsecretar de stat. D. V. GOLDIȘ Încă de acum o lună de zite au început Proectul de acord va fi după toate pro tratativele pentru încheerea unui acord leabilităţile supus examinărei delegaţiei comercial cu Grecia. Condiţiile acordului au format obiec­tul mai multor şedinţe a delegaţiei eco­nomice a guvernului. Azi dimineaţă ministrul de finanţe a discutat pe larg această chestiune cu d. Kinţescu, directorul general al vămilor­ economice a guvernului. In principiu este vorba ca statul elen să ne aplice, d­aus naţiunei celei mai fa­­vorizate, iar statul Român la rândul său să-i facă mai multe concesi de ordin vamal. Banca Naţională va acorda creditul cerut? Proectul de lege pentru încura­jarea construcţiilor va fi trimes zi­lele acestea Consiliului legislativ şi apoi supus Parlamentului. Este inutil să insistăm asupra u­­tilităţii acestui proect căci soco­tim că nu există guvern sau par­tid care să nu aibe ambiţia a-l trans­forma în lege. Rezervele liberale Totuşi partidul liberal a făcut rezerve în ceea ce priveşte sprijinul financiar ce trebue să-l ofere Ban­ca Naţională şi în cercurile liberale se dă ca sigur chiar că guvernul a renunţat de a contracta un împru­mut la institutul nostru de emi­siune. De câteva zile nu se mai vorbeşte despre acest împrumut şi am voi să ştim dacă guvernul s-a lăsat in­fluenţat de cele scrise de «Viitorul» care nu dă voe guvernatorului Băn­cii Naţionale să acorde un credit pentru o operă care nu este de par­tid ci are un caracter profund so­cial. Mulţi socotesc că tocmai pen­tru că nu este operă de partid, li­beralii nu înţeleg să-i acorde spri­jinul lor. In cercurile partidului na­ţional ţărănesc... Celelalte partide însă , după a­­firmaţiile ce le avem, au îmbrăţi­şat în principiu proectul întocmit de d. Trancu-Iaşi cu concursul pre­ţios al d-lui Pleşoianu secretar ge­neral la muncă. De asemenea ni se spune că, ţi­­nându-se seama de utilitatea gene­rală a proectului întocmit, Banca Naţională, care nu este o bancă de partid, va veni în sprijinul acestei legi acordând creditul cerut. Un fruntaş al partidului naţional ţărănist, consultat zilele trecute de noi în această chestiune, ne-a de­clarat că este imposibil ca Banca Naţională să nu dea fondul cerut, fond care s-ar recupera prin anui­tăţi anuale şi care ar avea darul să rezolve în ansamblul ei pro­blema construcţiilor în România. Problema chiriilor şi noul proect al construcţiilor Proectul soluţionează totodată şi chestia chiriilor. Dacă legea chirii­lor de azi mai durează încă un an, casele construite între timp schim­bă într’o măsură apreciabilă rapor­turile dintre chiriaşi şi proprietari. Conflictul dintre aceste două cate­gorii sociale nu poate fi înlăturat decât printr-o intensă campanie de construcţii. Afară de aceasta proectul ne a­­propie foarte mult de normal. Pro­prietarii vor fi siliţi să-şi închirie­ze imobilele. Toată lumea cunoaş­te situaţia creată de neînchirierea acestor imobile sau de chiriile exa­gerate încasate de proprietari. In concluzie — nu se subliniază — proectul va suferi oarecari modifi­cări de detaliu dar în liniile lui ge­nerale, orice partid conştient trebue să-l admită, ridicându-se deasupra patimilor politice. Rămâne să se vadă dac­ă guver­nul d-lui general Averescu va a­­vea suficienta independență de a pune la dosar injecțiunile partidu­lui liberal. CDVÁN TUD MI M­A ORA Un cărturar în inaltul în­ţeles al cuvântului, iubind cultura pentru toate bunu­rile sufleteşti ce le cuprin­de, marele nostru profesor ,va fi erija, creia de la Vălenii de Munte, între alte aşeză­minte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâe­­irile supreme ale unui su­flet în necontenită revăr­sare generoasă, erau sur­sele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată i-au fost protivnice. Un foc năprasnic a dis­trus atât orfelinatul cât șî tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râv­nă de faptă a profesorului N. Iorga. Nu este numai o tristeţi nemărginită pen­tru ctitorul acelor aşeză­minte, dar şi o reală pier­dere pentru centrul de via­ţă naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte. Socotind că o datorie ele­mentară a conştiinţei româ­­neşti, refacerea aşezămin­telor devastate de vitregia întâmplării, ziarul «Cuvân­tul» deschide o listă de sub­scripţie redacţia înscriin­du-se cu 30.000 lei • LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă 101.600 D-l Dante Paolini Bucureşti 2.000 D-l Toader Creţu 2.000 Nicolae Antonovici stud. 200 Colecta Ligei pt. Unitatea Culturală a tuturor Românilor lei D-na Smărăndița I. Arde­lean­u D-l Ile Al. Ardeleanu D-ra Lilica I. Ardeleanu D-l Alex. Ardeleanu D ra Ana Darie misionară D-ra Hildergard Hochmann, misionară D-ra Margareta Hurezeanu misionară D-ra Cecilia Stoicescu mi­­sionară Total lei 106.708 -HM-din Vălenii de Munte «— -«tjsjs«—■ lin apei 800 100 100 100 100 100 100 Inaugurarea clubului partidului ţărănesc Declaraţiile d-lui dr. Lupu.­Alte cuvântări Comitetul clubului central Aseară la orele 7 s’a inaugurat în B-dul Academiei No. 4, clubul central al partidului ţărănesc, al cărui comitet e alcătuit din d-nii C. Musceleanu, Ionel Dumitrescu, dr.­­ Scurtopol, av. Cezar Simio­­nescu, g-ral Vlădescu, Vasile Pău­­nescu, dr. Poloni, pr. Turcu şi av. Cadioski. D. dr. Lupu, care a prezidat so­lemnitatea, a fost primit cu flori, cu urale şi imnuri executate de o orchestră. D-sa «după vechea dati­nă», a dat cuvântul dintâi «preotu­lui, să sfinţească lăcaşul cel nou» (Preoţii Turcu şi Anton Popescu au făcut creştineasca sfeştanie). Pr. Turcu a spus, că preotul de la Arsura (părintele d-lui dr. Lu­pu) trebuie să fie fericit văzândul­­şi fiul pornit să ducă pretutindeni cuvântul de milostenie, adevăr şi dreptate. Ce-ar fi zis preotul de la Arsura, dacă şi-ar fi văzut fiul mi­nistru într'iun guvern de papistaşi? Vorbitorul declară, că în momentul fuziunei, a trebuit să intervină d-sa ca în program, aşa de fermă, să se spună un cuvânt şi despre biserică, fiindcă cei ce făceau fuziunea, fnii puseseră în program, o iotă despre biserică, uitând, că un partid ţă­­rănesc în ţara românească trebuie să fie mai întâi ortodox, aşa cum sunt cele din Yugoslavia, Bulgaria etc. Declaraţiile d-lui dr. Lupu D. dr. Lupu. — La rugile ridica­te de preoţi, adaug şi eu m­a: za­vistia şi duhul urei să nu se încui­­be în casa asta. Venind la clubul nostru, am tre­cut pe la clubul celorlalţi: jale şi bocet. La noi nu poate fi bocet, fiindcă eu acţionez şi clădesc. Pri­viţi ce-am făcut în curs numai de o săptămână. Eri, la Galaţi, 3000 de oameni se stâlciau în sala întruni­­rei, ca chibritele. Iar astă seară, aici, cate capete, inteligente, feri­cite că nu mai sunt îmbâcsite de fosilitatea celor lângă cari au fost In presa lor, sub semnătură, li­nii dintre cel­ pe cari eu i-am ridi­cat, au prins să spună, că de vre­un an, observaseră că am început să fiu așa și altminteri (ilaritate). Nu răspund, împotriva calomniei sunt prea bine cuirasat, ca să răs­pund. Noi ne vedem de treabă. Şi astă­­seară, inau­gurâm casa aceasta, care va fi un focar de activism. O­­ratorul a declarat, că primeşte zil­nic scrisori de adeziune, de încura­jare şi de felicitări din toate stra­turile sociale şi chiar dela prieteni de peste hotare. A mulţumit celor, cari atât de repede, au organizat clubul. Apoi, a pus la vot statutele, cari au fost admise prin aclama­­ţiuni. Alte cuvântări D. C. Musceleanu a amintit, că d. dr. Lupu, dela începuturile sale politice, a scris pe steagul demo­craţiei: «prin credinţă şi dragoste». Astfel, a ajuns cuceritorul de su­flete de mai târziu. L-am urmat fără şovăială, de la început şi aşa să-l urmaţi şi dvs. D. Ionel Demetrescu, directorul clubului central, a subliniat succe­sul noului partid, zilnic, sute şi su­te de adeziuni, din toate colţurile ţărei. A asigurat pe d. dr. Lupu, că marele masse îi sunt gardă credin­cioasă. D. deputat Petre Suciu: D. dr. Lupu mi-a dat fericirea. Ia noap­tea, când i-am scris scrisoarea de adeziune, după atâţi ani de îmbâc­­seală în doctrine, am simţit scân­­teea omenească înlăturând toate acele prafuri ale minţei, cari sunt doctrinele. II I . Au mai vorbit d-nii av. Cezar Simionescu, prof. Popovici­ Lupu, deputat Florea, Velican, dr. Scur­topol, av. Cadimşifoi («am scăpat de­­ ţărănismul măsurat cu magearo­­metrul») dr. Poloni, Mişu Protopo­­pescu, Cioculescu, ing. I. Pitulescu, Cernăţianu ,Mica, Popescu,Răcari (a anunţat, că Duminică, partidul naţional ţărănist din Dâmboviţa a decis să rămână «partidul ţără­nesc») dr. Justin Lupu, moş Moşi­­că (Constanţa), Tronaru, gen. Vlă­descu, Ion Pangal, căp ’ Nitulescu că graiul Chang și D-tru Mazilu, secretarul general Ujutorul oraşului al partidului. După cuvântări, s’au servit asis­tenței gustări. -------—-00*00---------­Plecarea noului ministru al Româniein Spania Principele Anton Bibescu, numit ministru al României la Madrid, — în noul post reînfiinţat — a plecat Duminecă la prânz la Paris. După o scurtă oprire în capitala Franţei, pricipele Anton Bibescu va merge la Madrid, spre a-și lua pos­tul în primire. Paridul maghiar cere gu­vernului respectarea pactului In cercurile oficiale ale partidu­lui maghiar se menţine svonul că conducătorii partidului ar fi ferm decişi să pretindă guvernului să respecte obligaţiunile fixate în pac­tul electoral, fiindcă opinia publică maghiară devine din ce în ce mai nervoasă şi nu mai poate fi cal­mată cu promisiuni. In acest scop contele George Bet­hlen, preşedintele partidului ma­ghiar, Gyárfás Elem­er şi Tornyn Gyula, senatori, vor solicita d-lui general Averescu o audienţă pen­tru a-i face cunoscut revendicările minorităţii maghiare şi ar cere ca să rezolve problema minoritară, fă­ră întârziere, în spiritul pactului. In cazul că d. general Averescu nu ar da un răspuns categoric şi mulţu­mitor, partidul maghiar ar fi hotă­rât să denunţe pactul --------00*00------— ---------00:00--------. Răspunsul sovietic la nota britanică Paris, 28 (Rador). — Guvernul sovietic a fixat textul răspunsului la n cent­a notă britanică. --------00:00-------­ Demis­a unui ministru span­ol Madrid 28 (Rador). — Ministrul Instrucțiune! Publice a demisionat. Demisia lui Ratowski Paris, 28 (Rador). — Ziarul «Le Soin anunţă că un serios conflict izbucnit între Litvinov şi Rakovski ar fi determinat demisiunea amba­sadorului sovietic din Paris, şi a­­mănarea negocierilor franco-ruse până în luna August. -----------------00*00--------X Nu există convenţie mili­tară turco-bulgeră SOFIA, 28. — (Rador). — Ştirea publicată de unele ziare asupra pre­tnselor negocieri conduse de minis­trul de Războiu, generalul Wolfkoff în vederea încheierii unei convenţii militare turco-bulgare este lipsit de orice temei. Sosirea aviatorului Depi­­nedo la Rio de Janeiro Borna 26. (Bador). — Ora exactă de so­sire a aviatorului Depinedo la Rio de Ja­neiro, este 15.15. La arsenalul unde ate­­risa Depinedo, aştepta ministrul de răz­boi, ministrul de marină, al Braziliei, autorităţile şi primarul oraşului Rio-de- J­aneiro. Deasemeni numeroşi ofiţeri, şi repre­zentanţi ai coloniei italiene. O mulţime i­­mensă aştepta dealungul cheiului în port, iar când hidroavionul aviatorului Dopi­­nodo a aterisat, sirenele de la toate va­sele au fluerat îndelung. Mulţimea entu­ziasmată ovaţiona frenetic — trăiască I­­talia, trăiască Depinedo. Hidroavonul «Santa Mara» a fost întâmplată de o es- 1 padrilă de hidroavioane al marinei brazi­liene. Roma 28 (Rador). —' Aviatorul Depinedo a plecat azi dimineață din Rio de Janeiro spre Santos. De aci va pleca cu automobilul la San Paulo, unde va fi primit de numer­­i­roasa colonie italiană şi de autori­­­tăţi. De la Santos se va înapoia la­­Rio de Janeiro, şi va pleca cu avio­­nul spre Buenos Aires. -----------------00*50 --­ Alegerile parţiale din Franţa Paris, 28 (Rador). — Eri a avut loc alegeri parţiale în departam­en­­tul Sarthe, pentru înlocuirea a doi deputaţi socialişti decedaţi şi a u­­nui radical-socialist ales senator. A învins lista moderată, cu 30.500 voturi contra aproximativ 24­00 voturi obţinute de lista radicală, 10.000 de lista socialistă și­­7.080 de comuniști. I -----------------Klaw. Luptele din Chine Londra 28■ (Rador). — Se anunță din Peking că trupele generalului Chang, tso-lin continuă d­e a traversa fluviul Gal­ben între Feng-Kin și Manghsion, având ca obiectiv centru Chang-chaw. LONDRA, 28. (Rador). — «Times» Chang-Sung-Chan­lung a luat măsuri să dezarmeze toate trupele nereale din armata lui Wu-Pey-Fu, pentru a da astfel ma­reșalului Chang-So-Lin, întreaga libertate de mișcare contra cantone­zilor. ----------------05:00-------------­ Incidentele studenţeşti de aseară Aseară s’a reprezentat la «Tea­trul Naţional» piesa «Păiajenul» de A. Hertz. Autorităţile au aflat însă în cursul zilei că reprezentarea pie­sei va fi oprită de studenţi. S’au luat măsuri ca piesa să fie reprezentată şi să nu se permită nici o manifestaţie. In acest scop au fost trimise pa­trule de jandarmi pedeştri, cari au patrulat până târzie noapte. Reprezentaţia a decurs în linişte. Câţiva studenţi cari se aflau în piaţa teatrului au fost prinşi în­tre cordoane de jandarmi şi con­duşi la poliţie. Li s-a luat studenţilor declaraţii şi apoi au fost lăsaţi liberi. --------00*00-------­ ---------00*00--------­ Arestarea unui şef de bandă de hoţi CHISINAU,­­28.­­ Astăseară a fost arestat Spitanu­, şeful bandei de hoţi care acum o lună a furat de la d. Palant suma de 800.000 lei. ---------00*00--------­ Situaţia vapoarelor eşuate Vasul «Cleopatra» şi-a sus­pendat lucrările de salvare CONSTANŢA. 28. Vasul «Duros­­tor» a plecat azi dimineaţă la 7 la locul unde se află vaporul «împăra­tul Traian» pentru a transborda restul mobilierului de pe acest din urmă vas. Din cauza ceţei dese, vaporul de salvare «Cleopatra» şi-a suspendat pentru ament activitatea. Pentru salvarea vasului «Brăila» CONSTANŢA. 29. — Suntem in­formaţi că societatea «Energia» va monta un motor pe bordul vasului «Brăila» care se află scufundat în parte în faţa băilor Movila, pentru pomparea apei din teriorul vasului. ---------00*00--------­ Sofia (Rador). — In legătură cu manifestaţia populaţiunei evreeşti din Bulgaria organizată pentru ziua de 1 Martie ca semn de protes­tare în contra «teroare!» la care ar fi supuşi coreligionarii lor din România, azi a avut loc o întreve­dere între d. Farhi, fost deputat în Sobrania bulgară şi actualmente delegat pentru Bulgaria al Centra­lei Sioniste din Londra şi d. Bilciu­­rescu, ministrul României. A fost discutată situaţia evrei­lor din ţară şi d. Farhi a luat cu­Budapesta, 28 (Rador). — Poli­ţia a descoperit un complot bolşe­­vic, organizat la Budapesta şi în marele oraşe din provincie. Şeful mişcărei este Zoltán Szántó. Fra­tele lui Bella Szántó, care a fost comisar al războiului în vremea dictaturei sovietice, şi colaborator intim al lui Szamuel­y, fost şeful poliţiei comuniste în 1919, noştinţă de măsurile pe care guver­nul român le-a luat, în ultimul timp, pentru curmarea manifesta­ţiilor studenţeşti. Faţă de aceste explicaţiuni d. Farhi a declarat că întrunirea va trebui să aibe loc ca o solidaritate cu organizaţiile evreeşti internaţio­nale, că ea va privi — mai ales — situaţia evreilor din Polonia şi Un­garia că în tot cazul oratorii vor fi obiectivi şi moderaţi în cu­­vân­tările lor. Zoltán Szántó a fost arestat la o staţiune de frontieră, pe când în­cerca să fugă peste graniţă. Ceilalţi agitatori arestaţi au mărturisit că erau însărcinaţi de Moscova să distribuie fonduri de propagandă şi să înfiinţeze o tipo­grafie bolşevică lângă Budapesta. Până acum numărul arestaţilor este de 50. m­ie ori mit O manifestaţie de protestare la Sofia S-au făcut 50 de arestări Berlin, 28 (Rador), de externe a terminat publicarea întregului material de acte diploma­tice în legătură cu declararea răz­boiului. Preşedintele Reichului s-a exprimat declarând că publicarea actelor din partea Germaniei în­seamnă o mărturie publică faţă de întreaga lume. Germania aşteaptă acum un răspuns tot atât de des­chis din partea lumei. ———55?!»58—— ! Ministerul D. Stresemann a repetat că Ger­mania este gata să se supună ori­cărui tribunal imparţial pentru cercetarea cauzelor războiului mon­dial. El a adaugat că din studiul temeinic al actelor publicate, ori­cine îşi poate face convingerea că Germania na deslănţuit nici­decum cu intenţie războiul. INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU». — S. A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2,­­ BUCUREȘTI K­­raji­a uii din tribunalul arbitral Presa maghiară comentează telegrama d-lui Tituiescu Budapesta, 27 (Rador).­­ Ziarele comentează cu unanimă uimire de­peşa d-lui Tituiescu adresată secre­tarului general al Ligei Naţiunilor, declarând că arbitrul­ român în tri­bunalul mixt româno-ungar nu va mai participa la procesele intenta­te de supuşii unguri privitoare la chestiuni agrare. Ziarele ungureşti spun că este imposibilă deocamdată formarea u­­nei imagini clare asupra sensului şi scopului acestui demers al gu­vernului român, totuşi trebue re­marcat că hotărârea recentă a tri­bunalului arbitral mixt româno-un­gar, stabilind competenţa sa asupra reclamaţiunilor introduse indivi­dual de către supuşii unguri în vir­tutea articolului 250 din tratatul de la Trianon nu poate fi pusă în pa­ralelă cu chestiunea proprietăţilor expropriate ale optanţilor unguri. Intr’un articol de fond al ziaru­lui «Pester Lloyd» jurisconsultul renumit în materia dreptului inter­naţional, baronul Jules Wlassics scrie că guvernul român trece sub tăcere aliniatul g al articolului 239­­ din Tratatul de la Trianon, care an­gajează România să considere ho­tărârile tribunalului arbitral mixt ca definitive şi să le facă obligato­rii pentru supuşii săi. Atitudinea adoptată de Bucureşti prezintă o ridicare pe faţă împo­triva obligaţiunilor luate solemn în tratatele internaţionale, ceea ce con­stitue un fenomen neobişnuit în e­poca pactelor de arbitraj. Dacă pe de o parte se propăvădueşte mereu ca chestiunile litigioase internaţio­nale trebuesc regulate pe cale ju­diciară şi pe de altă parte un Stat declară solemn că nu supune unei hotărâri care îi este nefavorabilă, atunci este vorba de o contrazicere care nu poate lăsa indiferent nici un stat. Atitudinea României este de neînţeles, cu atât mai mult cu cât România are multe datorii ex­terne şi conduita ei actuală ar pu­tea uşor provoca neîncrederea cre­ditorilor. Dacă România înţelege să saboteze activitatea tribunalului arbitral mixt, revocând arbitrul ro­mân, o asemenea tentativă este din­nainte destinată să eșueze, de­oare­ce conform aliniatului a din art. 239 al tratatului de la Trianon, în a­­semenea cazuri guvernul advers, deci în cazul de față guvernul un­gar, are dreptul să desemneze în locul arbitrului român revocat un alt arbitru, ales dintre două persoa­ne, aparţinând puterilor care au ră­mas neutre în cursul războiului. Este fără îndoială că guvernul un­gar va insista cu toată energia pe baza forţei obligatorii şi absolute a tratatelor internaţionale. Pentru Liga Naţiunilor e o ches­tiune de primul ordin, dacă va pu­tea sau nu să facă respectate prin propria ei forţă şi în chip absolut obligaţiunile formulate solemn în listatele internaţionale. -­ -potjjoc---­ Ostilitatea poporului bulgar pentru guvern PARIS, 28. (Rador). — Ziarul «La Liberte» publică o lungă corespon­denţă din Sofia, care expune insta­­bilitatea situaţiei interne din Bul­garia şi ostilitatea majorităţii po­­porulu bulgar contra guvernului ac­tual. Autorul corespondenţei subli­niază criza economică acută. Este însă îndoelnic dacă, eşuând măsu­rile legislative propuse guvernul va părăsi puterea căci creşte o jucărie în mâinile Ligei militare şi ale co­mitetului revoluţionar macedonean, care au ca scop revanşa militară şi redobândirea teritoriilor pierdute în urma războiului. Aceste organi­­zațiuni conduc nu numai politica internă a guvernului, ci mai ales politica externă. Corespondenţa citată menţionează mai departe că tratatul italo-alba­­nez ar fi provocat o surescitare mar­­cată în cercurile ce preconizează revanşa ; aceste cercuri declară că este apropiată ora revanşei contra Iugoslaviei, pentru cucerirea Mace­doniei. După unele informaţiuni se atrbuia o mare importanţă ultimei călătorii a regelui Boris în străină­tate, şi se afirmă că Suveranul, a­­vând o întâ­nire cu miniștrii de la tocea și Grandi ar fi încheiat un acord italo-bulgar. De asemenea vi­zita n­inisv­­ul­ui de externe Buroff la Roma ar fi avut rezultate apre­ciabile pentru Bulgaria. -00*60-

Next