Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-02 / nr. 698
m arii ale remanierii Cazul Goldiş şi Lapedatu. D.Lupaş rămâne ministru. In cursul acestei săptămâni situaţia în guvern va fi clarificată. Primul ministru a încercat diferite formule pentru a menţine echilibrul între majoritate şi unii din colaboratorii săi, d-nii Goldiş şi Lapedatu. D-nii Goldiş şi Lapedatu rezistă Dar sforţările sale nu au fost încununate de succes, d. Lapedatu nevoind să admită nici un fel de tranzacţie asupra scindărei ministerului, iar d. V. Goldiş refuzând să se înscrie în partidul poporului. Se ştie că majoritatea parlamentarilor din grupul Goldiş, văzând care le este situaţia i-au părăsit în marea lor parte şi s-au înscris în partidul poporului. Situaţia d-lui Lupaş Singurul care în momentul de faţă nu are situaţie clară este d. dr. Lupaş, D-sa navighează de aşa manieră ca să continue a rămâne în cabinet. Pentru mai multă siguranţă s’a şi înscris în partidul poporului. Conflictul Manoilescu—Lapedatu Pentru aceste motive soluţia conflictului Manoilescu—Lapedatu este amânată întrucât d. general Averescu voeşte să pună radical capăt situaţiei de până acum. D. Victor Moldovean al cărui decret a fost semnat de Suveran, nu va depune jurământul ca subsecretar de Stat al ministerului de Interne, decât după ce se va fi hotărât definitiv asupra remanierei. O, Goldiș părăsește guvernul ? Ministrul Cultelor nu mai face nici un secret că va fi remaniat. D-sa a făcut intimilor săi cunoscut că este silit să demisioneze din cauza atitudinei pe care şeful guvernului a adoptat-o faţă de d-sa. D. Goldiş se plânge însă de atitudinea d-lui Goga, care după ce a aranjat cu primul ministru cum se va face remanierea a plecat în străinătate pentru a scăpa de orice acuzaţii din partea goldiştilor, cu care d-sa a tratat intrarea în guvern, D-l Goldiş a plecateri dimineaţă din Capitală, la Arad, unde va primi pe d-na general Averescu, care patronează acolo un bal. D-l Goldiş n’a dat nici un răspuns — până acum — în privinţa atitudinei d-sale faţă de d. general Averescu şi partidul poporului. Ministrul Cultelor şi Artelor se înapoiază joi seara în Capitală, aşa că problema «grupului Goldiş» nu va fi rezolvată înainte de sfârşitul săptămânei. D. Mihail Sadoveanu ministru al Artelor In cercurile primului ministru se dă ca sigur numirea d-lui Mihail Sadoveanu ca ministru al Cultelor şi artelor, numire susţinută de d. Goga. Dacă pleacă şi d. Lapedatu». In cazul când d. Lapedatu va părăsi şi d-sa cabinetul, atunci primul ministru va lua conducerea departamentului finanţelor, iar d. Manoilescu va fi numit titular al ministerului de industrie în locul d-lui Berlescu. Remanierea însă nu se va mai face, dacă d. Goldiș, în ultimul moment va porni să se înscrie în partidul poporului. In cazul acesta nici d. Victor Moldovan nu va mai fi subsecretar de stat. D. V. GOLDIȘ Încă de acum o lună de zite au început Proectul de acord va fi după toate pro tratativele pentru încheerea unui acord leabilităţile supus examinărei delegaţiei comercial cu Grecia. Condiţiile acordului au format obiectul mai multor şedinţe a delegaţiei economice a guvernului. Azi dimineaţă ministrul de finanţe a discutat pe larg această chestiune cu d. Kinţescu, directorul general al vămilor economice a guvernului. In principiu este vorba ca statul elen să ne aplice, daus naţiunei celei mai favorizate, iar statul Român la rândul său să-i facă mai multe concesi de ordin vamal. Banca Naţională va acorda creditul cerut? Proectul de lege pentru încurajarea construcţiilor va fi trimes zilele acestea Consiliului legislativ şi apoi supus Parlamentului. Este inutil să insistăm asupra utilităţii acestui proect căci socotim că nu există guvern sau partid care să nu aibe ambiţia a-l transforma în lege. Rezervele liberale Totuşi partidul liberal a făcut rezerve în ceea ce priveşte sprijinul financiar ce trebue să-l ofere Banca Naţională şi în cercurile liberale se dă ca sigur chiar că guvernul a renunţat de a contracta un împrumut la institutul nostru de emisiune. De câteva zile nu se mai vorbeşte despre acest împrumut şi am voi să ştim dacă guvernul s-a lăsat influenţat de cele scrise de «Viitorul» care nu dă voe guvernatorului Băncii Naţionale să acorde un credit pentru o operă care nu este de partid ci are un caracter profund social. Mulţi socotesc că tocmai pentru că nu este operă de partid, liberalii nu înţeleg să-i acorde sprijinul lor. In cercurile partidului naţional ţărănesc... Celelalte partide însă , după afirmaţiile ce le avem, au îmbrăţişat în principiu proectul întocmit de d. Trancu-Iaşi cu concursul preţios al d-lui Pleşoianu secretar general la muncă. De asemenea ni se spune că, ţinându-se seama de utilitatea generală a proectului întocmit, Banca Naţională, care nu este o bancă de partid, va veni în sprijinul acestei legi acordând creditul cerut. Un fruntaş al partidului naţional ţărănist, consultat zilele trecute de noi în această chestiune, ne-a declarat că este imposibil ca Banca Naţională să nu dea fondul cerut, fond care s-ar recupera prin anuităţi anuale şi care ar avea darul să rezolve în ansamblul ei problema construcţiilor în România. Problema chiriilor şi noul proect al construcţiilor Proectul soluţionează totodată şi chestia chiriilor. Dacă legea chiriilor de azi mai durează încă un an, casele construite între timp schimbă într’o măsură apreciabilă raporturile dintre chiriaşi şi proprietari. Conflictul dintre aceste două categorii sociale nu poate fi înlăturat decât printr-o intensă campanie de construcţii. Afară de aceasta proectul ne apropie foarte mult de normal. Proprietarii vor fi siliţi să-şi închirieze imobilele. Toată lumea cunoaşte situaţia creată de neînchirierea acestor imobile sau de chiriile exagerate încasate de proprietari. In concluzie — nu se subliniază — proectul va suferi oarecari modificări de detaliu dar în liniile lui generale, orice partid conştient trebue să-l admită, ridicându-se deasupra patimilor politice. Rămâne să se vadă dacă guvernul d-lui general Averescu va avea suficienta independență de a pune la dosar injecțiunile partidului liberal. CDVÁN TUD MI MA ORA Un cărturar în inaltul înţeles al cuvântului, iubind cultura pentru toate bunurile sufleteşti ce le cuprinde, marele nostru profesor ,va fi erija, creia de la Vălenii de Munte, între alte aşezăminte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâeirile supreme ale unui suflet în necontenită revărsare generoasă, erau sursele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată i-au fost protivnice. Un foc năprasnic a distrus atât orfelinatul cât șî tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râvnă de faptă a profesorului N. Iorga. Nu este numai o tristeţi nemărginită pentru ctitorul acelor aşezăminte, dar şi o reală pierdere pentru centrul de viaţă naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte. Socotind că o datorie elementară a conştiinţei româneşti, refacerea aşezămintelor devastate de vitregia întâmplării, ziarul «Cuvântul» deschide o listă de subscripţie redacţia înscriindu-se cu 30.000 lei • LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă 101.600 D-l Dante Paolini Bucureşti 2.000 D-l Toader Creţu 2.000 Nicolae Antonovici stud. 200 Colecta Ligei pt. Unitatea Culturală a tuturor Românilor lei D-na Smărăndița I. Ardeleanu D-l Ile Al. Ardeleanu D-ra Lilica I. Ardeleanu D-l Alex. Ardeleanu D ra Ana Darie misionară D-ra Hildergard Hochmann, misionară D-ra Margareta Hurezeanu misionară D-ra Cecilia Stoicescu misionară Total lei 106.708 -HM-din Vălenii de Munte «— -«tjsjs«—■ lin apei 800 100 100 100 100 100 100 Inaugurarea clubului partidului ţărănesc Declaraţiile d-lui dr. Lupu.Alte cuvântări Comitetul clubului central Aseară la orele 7 s’a inaugurat în B-dul Academiei No. 4, clubul central al partidului ţărănesc, al cărui comitet e alcătuit din d-nii C. Musceleanu, Ionel Dumitrescu, dr. Scurtopol, av. Cezar Simionescu, g-ral Vlădescu, Vasile Păunescu, dr. Poloni, pr. Turcu şi av. Cadioski. D. dr. Lupu, care a prezidat solemnitatea, a fost primit cu flori, cu urale şi imnuri executate de o orchestră. D-sa «după vechea datină», a dat cuvântul dintâi «preotului, să sfinţească lăcaşul cel nou» (Preoţii Turcu şi Anton Popescu au făcut creştineasca sfeştanie). Pr. Turcu a spus, că preotul de la Arsura (părintele d-lui dr. Lupu) trebuie să fie fericit văzândulşi fiul pornit să ducă pretutindeni cuvântul de milostenie, adevăr şi dreptate. Ce-ar fi zis preotul de la Arsura, dacă şi-ar fi văzut fiul ministru într'iun guvern de papistaşi? Vorbitorul declară, că în momentul fuziunei, a trebuit să intervină d-sa ca în program, aşa de fermă, să se spună un cuvânt şi despre biserică, fiindcă cei ce făceau fuziunea, fnii puseseră în program, o iotă despre biserică, uitând, că un partid ţărănesc în ţara românească trebuie să fie mai întâi ortodox, aşa cum sunt cele din Yugoslavia, Bulgaria etc. Declaraţiile d-lui dr. Lupu D. dr. Lupu. — La rugile ridicate de preoţi, adaug şi eu ma: zavistia şi duhul urei să nu se încuibe în casa asta. Venind la clubul nostru, am trecut pe la clubul celorlalţi: jale şi bocet. La noi nu poate fi bocet, fiindcă eu acţionez şi clădesc. Priviţi ce-am făcut în curs numai de o săptămână. Eri, la Galaţi, 3000 de oameni se stâlciau în sala întrunirei, ca chibritele. Iar astă seară, aici, cate capete, inteligente, fericite că nu mai sunt îmbâcsite de fosilitatea celor lângă cari au fost In presa lor, sub semnătură, linii dintre cel pe cari eu i-am ridicat, au prins să spună, că de vreun an, observaseră că am început să fiu așa și altminteri (ilaritate). Nu răspund, împotriva calomniei sunt prea bine cuirasat, ca să răspund. Noi ne vedem de treabă. Şi astăseară, inaugurâm casa aceasta, care va fi un focar de activism. Oratorul a declarat, că primeşte zilnic scrisori de adeziune, de încurajare şi de felicitări din toate straturile sociale şi chiar dela prieteni de peste hotare. A mulţumit celor, cari atât de repede, au organizat clubul. Apoi, a pus la vot statutele, cari au fost admise prin aclamaţiuni. Alte cuvântări D. C. Musceleanu a amintit, că d. dr. Lupu, dela începuturile sale politice, a scris pe steagul democraţiei: «prin credinţă şi dragoste». Astfel, a ajuns cuceritorul de suflete de mai târziu. L-am urmat fără şovăială, de la început şi aşa să-l urmaţi şi dvs. D. Ionel Demetrescu, directorul clubului central, a subliniat succesul noului partid, zilnic, sute şi sute de adeziuni, din toate colţurile ţărei. A asigurat pe d. dr. Lupu, că marele masse îi sunt gardă credincioasă. D. deputat Petre Suciu: D. dr. Lupu mi-a dat fericirea. Ia noaptea, când i-am scris scrisoarea de adeziune, după atâţi ani de îmbâcseală în doctrine, am simţit scânteea omenească înlăturând toate acele prafuri ale minţei, cari sunt doctrinele. II I . Au mai vorbit d-nii av. Cezar Simionescu, prof. Popovici Lupu, deputat Florea, Velican, dr. Scurtopol, av. Cadimşifoi («am scăpat de ţărănismul măsurat cu magearometrul») dr. Poloni, Mişu Protopopescu, Cioculescu, ing. I. Pitulescu, Cernăţianu ,Mica, Popescu,Răcari (a anunţat, că Duminică, partidul naţional ţărănist din Dâmboviţa a decis să rămână «partidul ţărănesc») dr. Justin Lupu, moş Moşică (Constanţa), Tronaru, gen. Vlădescu, Ion Pangal, căp ’ Nitulescu că graiul Chang și D-tru Mazilu, secretarul general Ujutorul oraşului al partidului. După cuvântări, s’au servit asistenței gustări. -------—-00*00---------Plecarea noului ministru al Româniein Spania Principele Anton Bibescu, numit ministru al României la Madrid, — în noul post reînfiinţat — a plecat Duminecă la prânz la Paris. După o scurtă oprire în capitala Franţei, pricipele Anton Bibescu va merge la Madrid, spre a-și lua postul în primire. Paridul maghiar cere guvernului respectarea pactului In cercurile oficiale ale partidului maghiar se menţine svonul că conducătorii partidului ar fi ferm decişi să pretindă guvernului să respecte obligaţiunile fixate în pactul electoral, fiindcă opinia publică maghiară devine din ce în ce mai nervoasă şi nu mai poate fi calmată cu promisiuni. In acest scop contele George Bethlen, preşedintele partidului maghiar, Gyárfás Elemer şi Tornyn Gyula, senatori, vor solicita d-lui general Averescu o audienţă pentru a-i face cunoscut revendicările minorităţii maghiare şi ar cere ca să rezolve problema minoritară, fără întârziere, în spiritul pactului. In cazul că d. general Averescu nu ar da un răspuns categoric şi mulţumitor, partidul maghiar ar fi hotărât să denunţe pactul --------00*00------— ---------00:00--------. Răspunsul sovietic la nota britanică Paris, 28 (Rador). — Guvernul sovietic a fixat textul răspunsului la n centa notă britanică. --------00:00------- Demisa unui ministru spanol Madrid 28 (Rador). — Ministrul Instrucțiune! Publice a demisionat. Demisia lui Ratowski Paris, 28 (Rador). — Ziarul «Le Soin anunţă că un serios conflict izbucnit între Litvinov şi Rakovski ar fi determinat demisiunea ambasadorului sovietic din Paris, şi amănarea negocierilor franco-ruse până în luna August. -----------------00*00--------X Nu există convenţie militară turco-bulgeră SOFIA, 28. — (Rador). — Ştirea publicată de unele ziare asupra pretnselor negocieri conduse de ministrul de Războiu, generalul Wolfkoff în vederea încheierii unei convenţii militare turco-bulgare este lipsit de orice temei. Sosirea aviatorului Depinedo la Rio de Janeiro Borna 26. (Bador). — Ora exactă de sosire a aviatorului Depinedo la Rio de Janeiro, este 15.15. La arsenalul unde aterisa Depinedo, aştepta ministrul de război, ministrul de marină, al Braziliei, autorităţile şi primarul oraşului Rio-de- Janeiro. Deasemeni numeroşi ofiţeri, şi reprezentanţi ai coloniei italiene. O mulţime imensă aştepta dealungul cheiului în port, iar când hidroavionul aviatorului Dopinodo a aterisat, sirenele de la toate vasele au fluerat îndelung. Mulţimea entuziasmată ovaţiona frenetic — trăiască Italia, trăiască Depinedo. Hidroavonul «Santa Mara» a fost întâmplată de o es- 1 padrilă de hidroavioane al marinei braziliene. Roma 28 (Rador). —' Aviatorul Depinedo a plecat azi dimineață din Rio de Janeiro spre Santos. De aci va pleca cu automobilul la San Paulo, unde va fi primit de numeriroasa colonie italiană şi de autorităţi. De la Santos se va înapoia laRio de Janeiro, şi va pleca cu avionul spre Buenos Aires. -----------------00*50 -- Alegerile parţiale din Franţa Paris, 28 (Rador). — Eri a avut loc alegeri parţiale în departamentul Sarthe, pentru înlocuirea a doi deputaţi socialişti decedaţi şi a unui radical-socialist ales senator. A învins lista moderată, cu 30.500 voturi contra aproximativ 2400 voturi obţinute de lista radicală, 10.000 de lista socialistă și7.080 de comuniști. I -----------------Klaw. Luptele din Chine Londra 28■ (Rador). — Se anunță din Peking că trupele generalului Chang, tso-lin continuă de a traversa fluviul Galben între Feng-Kin și Manghsion, având ca obiectiv centru Chang-chaw. LONDRA, 28. (Rador). — «Times» Chang-Sung-Chanlung a luat măsuri să dezarmeze toate trupele nereale din armata lui Wu-Pey-Fu, pentru a da astfel mareșalului Chang-So-Lin, întreaga libertate de mișcare contra cantonezilor. ----------------05:00------------- Incidentele studenţeşti de aseară Aseară s’a reprezentat la «Teatrul Naţional» piesa «Păiajenul» de A. Hertz. Autorităţile au aflat însă în cursul zilei că reprezentarea piesei va fi oprită de studenţi. S’au luat măsuri ca piesa să fie reprezentată şi să nu se permită nici o manifestaţie. In acest scop au fost trimise patrule de jandarmi pedeştri, cari au patrulat până târzie noapte. Reprezentaţia a decurs în linişte. Câţiva studenţi cari se aflau în piaţa teatrului au fost prinşi între cordoane de jandarmi şi conduşi la poliţie. Li s-a luat studenţilor declaraţii şi apoi au fost lăsaţi liberi. --------00*00------- ---------00*00-------- Arestarea unui şef de bandă de hoţi CHISINAU,28. Astăseară a fost arestat Spitanu, şeful bandei de hoţi care acum o lună a furat de la d. Palant suma de 800.000 lei. ---------00*00-------- Situaţia vapoarelor eşuate Vasul «Cleopatra» şi-a suspendat lucrările de salvare CONSTANŢA. 28. Vasul «Durostor» a plecat azi dimineaţă la 7 la locul unde se află vaporul «împăratul Traian» pentru a transborda restul mobilierului de pe acest din urmă vas. Din cauza ceţei dese, vaporul de salvare «Cleopatra» şi-a suspendat pentru ament activitatea. Pentru salvarea vasului «Brăila» CONSTANŢA. 29. — Suntem informaţi că societatea «Energia» va monta un motor pe bordul vasului «Brăila» care se află scufundat în parte în faţa băilor Movila, pentru pomparea apei din teriorul vasului. ---------00*00-------- Sofia (Rador). — In legătură cu manifestaţia populaţiunei evreeşti din Bulgaria organizată pentru ziua de 1 Martie ca semn de protestare în contra «teroare!» la care ar fi supuşi coreligionarii lor din România, azi a avut loc o întrevedere între d. Farhi, fost deputat în Sobrania bulgară şi actualmente delegat pentru Bulgaria al Centralei Sioniste din Londra şi d. Bilciurescu, ministrul României. A fost discutată situaţia evreilor din ţară şi d. Farhi a luat cuBudapesta, 28 (Rador). — Poliţia a descoperit un complot bolşevic, organizat la Budapesta şi în marele oraşe din provincie. Şeful mişcărei este Zoltán Szántó. Fratele lui Bella Szántó, care a fost comisar al războiului în vremea dictaturei sovietice, şi colaborator intim al lui Szamuely, fost şeful poliţiei comuniste în 1919, noştinţă de măsurile pe care guvernul român le-a luat, în ultimul timp, pentru curmarea manifestaţiilor studenţeşti. Faţă de aceste explicaţiuni d. Farhi a declarat că întrunirea va trebui să aibe loc ca o solidaritate cu organizaţiile evreeşti internaţionale, că ea va privi — mai ales — situaţia evreilor din Polonia şi Ungaria că în tot cazul oratorii vor fi obiectivi şi moderaţi în cuvântările lor. Zoltán Szántó a fost arestat la o staţiune de frontieră, pe când încerca să fugă peste graniţă. Ceilalţi agitatori arestaţi au mărturisit că erau însărcinaţi de Moscova să distribuie fonduri de propagandă şi să înfiinţeze o tipografie bolşevică lângă Budapesta. Până acum numărul arestaţilor este de 50. mie ori mit O manifestaţie de protestare la Sofia S-au făcut 50 de arestări Berlin, 28 (Rador), de externe a terminat publicarea întregului material de acte diplomatice în legătură cu declararea războiului. Preşedintele Reichului s-a exprimat declarând că publicarea actelor din partea Germaniei înseamnă o mărturie publică faţă de întreaga lume. Germania aşteaptă acum un răspuns tot atât de deschis din partea lumei. ———55?!»58—— ! Ministerul D. Stresemann a repetat că Germania este gata să se supună oricărui tribunal imparţial pentru cercetarea cauzelor războiului mondial. El a adaugat că din studiul temeinic al actelor publicate, oricine îşi poate face convingerea că Germania na deslănţuit nicidecum cu intenţie războiul. INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU». — S. A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2, BUCUREȘTI Krajia uii din tribunalul arbitral Presa maghiară comentează telegrama d-lui Tituiescu Budapesta, 27 (Rador). Ziarele comentează cu unanimă uimire depeşa d-lui Tituiescu adresată secretarului general al Ligei Naţiunilor, declarând că arbitrul român în tribunalul mixt româno-ungar nu va mai participa la procesele intentate de supuşii unguri privitoare la chestiuni agrare. Ziarele ungureşti spun că este imposibilă deocamdată formarea unei imagini clare asupra sensului şi scopului acestui demers al guvernului român, totuşi trebue remarcat că hotărârea recentă a tribunalului arbitral mixt româno-ungar, stabilind competenţa sa asupra reclamaţiunilor introduse individual de către supuşii unguri în virtutea articolului 250 din tratatul de la Trianon nu poate fi pusă în paralelă cu chestiunea proprietăţilor expropriate ale optanţilor unguri. Intr’un articol de fond al ziarului «Pester Lloyd» jurisconsultul renumit în materia dreptului internaţional, baronul Jules Wlassics scrie că guvernul român trece sub tăcere aliniatul g al articolului 239 din Tratatul de la Trianon, care angajează România să considere hotărârile tribunalului arbitral mixt ca definitive şi să le facă obligatorii pentru supuşii săi. Atitudinea adoptată de Bucureşti prezintă o ridicare pe faţă împotriva obligaţiunilor luate solemn în tratatele internaţionale, ceea ce constitue un fenomen neobişnuit în epoca pactelor de arbitraj. Dacă pe de o parte se propăvădueşte mereu ca chestiunile litigioase internaţionale trebuesc regulate pe cale judiciară şi pe de altă parte un Stat declară solemn că nu supune unei hotărâri care îi este nefavorabilă, atunci este vorba de o contrazicere care nu poate lăsa indiferent nici un stat. Atitudinea României este de neînţeles, cu atât mai mult cu cât România are multe datorii externe şi conduita ei actuală ar putea uşor provoca neîncrederea creditorilor. Dacă România înţelege să saboteze activitatea tribunalului arbitral mixt, revocând arbitrul român, o asemenea tentativă este dinnainte destinată să eșueze, deoarece conform aliniatului a din art. 239 al tratatului de la Trianon, în asemenea cazuri guvernul advers, deci în cazul de față guvernul ungar, are dreptul să desemneze în locul arbitrului român revocat un alt arbitru, ales dintre două persoane, aparţinând puterilor care au rămas neutre în cursul războiului. Este fără îndoială că guvernul ungar va insista cu toată energia pe baza forţei obligatorii şi absolute a tratatelor internaţionale. Pentru Liga Naţiunilor e o chestiune de primul ordin, dacă va putea sau nu să facă respectate prin propria ei forţă şi în chip absolut obligaţiunile formulate solemn în listatele internaţionale. - -potjjoc--- Ostilitatea poporului bulgar pentru guvern PARIS, 28. (Rador). — Ziarul «La Liberte» publică o lungă corespondenţă din Sofia, care expune instabilitatea situaţiei interne din Bulgaria şi ostilitatea majorităţii poporulu bulgar contra guvernului actual. Autorul corespondenţei subliniază criza economică acută. Este însă îndoelnic dacă, eşuând măsurile legislative propuse guvernul va părăsi puterea căci creşte o jucărie în mâinile Ligei militare şi ale comitetului revoluţionar macedonean, care au ca scop revanşa militară şi redobândirea teritoriilor pierdute în urma războiului. Aceste organizațiuni conduc nu numai politica internă a guvernului, ci mai ales politica externă. Corespondenţa citată menţionează mai departe că tratatul italo-albanez ar fi provocat o surescitare marcată în cercurile ce preconizează revanşa ; aceste cercuri declară că este apropiată ora revanşei contra Iugoslaviei, pentru cucerirea Macedoniei. După unele informaţiuni se atrbuia o mare importanţă ultimei călătorii a regelui Boris în străinătate, şi se afirmă că Suveranul, având o întânire cu miniștrii de la tocea și Grandi ar fi încheiat un acord italo-bulgar. De asemenea vizita ninisvului de externe Buroff la Roma ar fi avut rezultate apreciabile pentru Bulgaria. -00*60-