Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-13 / nr. 708

2 din Vălenii de Munte UN "aPEL Un cărturar în înaltul în­ţeles al cuvântului, lun­nd cultura pentru toate bunu­rile sufleteşti ce le cuprin­de, marele nostru profesor N. Iorga, creia de la Vălenii de Munte, intre alte aşeză­minte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâe­­rile supreme ale unui su­flet cu necontenită revăr­sare generoasă, erau sur­sele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată i-au fost protivnice- Un foc năprasnic a dis­trus atât orfelinatul cât și tipograf­ia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râv­nă de faptă a profesorului N. Iorga. Nu este numai o tristeţă nemărginita pen­tru ctitorul acelor aşeză­minte, dar şi o reală pier­dere pentru centrul de via­ţă naţională şi culturală pe care il înseamnă Vălenii de Munte­ Socotind că o datorie ele­mentară a conştiinţei ro­­măneşti, refacerea aşeză­mintelor devastate de vi­tregia întâmplării, ziarul «cuvantul» deschide o lis­tă de subscripţie redacţia finscrindu-se cu 30.000 lei LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă lei 679.859 Ministru Trai­an Stârcea Le­­gaţiunea Română, Buda­pesta 1.099 Colecta Asociaţiei Pescarilor Detalişti din România, Galaţi Asociaţia pescarilor detai­laţi din România, Galaţi 5.990 D. Iancu T. Ionescu, pescar­ ie 1.900 Iacobescu, Iacobescu, Ploeşti D-ra Cornelia Brăila D-ra Nataliţa Brăila Elev loan N. Petrescu, Plo­eşti Elev Vasile D. Petrescu, Ploeşti Elev loan Cristea, Galaţi Elev Meluţa Cristea, Galaţi Elev Petrina Cristea, Galaţi Elev Silvia Cristea, Galaţi D. loan Cristea, Galaţi D. Const. Ionescu, Galaţi D. Sp. Boţianu, Galaţi D. D. Jensen Anastasia, Galaţi D. Const. Stroja, Galaţi Elev Eduard Kessel, Galaţi Colecta profesorilor şcoalei co­merciale superioare. Brăila N. Cionoiu, profesor 100 I. C. lonescu profesor 100 Gh. Hasnaş, profesor 100 V. Cazacu­, profesor 100 Gh. Paulescu profesor 100 M. Stănescu profesor 100 L. Rărciulescu, profesor 100 S. Mircea, profesor 100 Aurel Lepădatu profesor 100 A. Zagaevsky, profesor 100 Junia Petrescu profesor 100 Jean Popescu profesor 200 L Găgiulescu profesor­­ 100 O. Marciapiede profesor 100 itebine profesor 109 Eduard de Bi­rbine, Dersea, Dorohoi 2.909 Ciminor cultural N. Iorga, Bălți 599 N. Ifrim, Iași 299 P. Cuman, institutor, Brăila 199 Aurelia Ştefănescu şi T. Ştefănescu, Oradea-Mare 299 Daniil Constantinescu, Mă­năstirea Dealului 199 Al. Vaida-Voevod 509 Total lei 89L859 109 100 250 250 190 199 190 100 100 100 100 100 200 100 CORPURILE LEGIUITOARE Continuarea discuţiei generale la proectul pentru organizarea Casei Sănătăţii Se deschide la 2% sub presidenţia d-lui P. P. Negulescu. Pe banca mi­nisterială d-nii Mitilineu, Sergiu Niţă, Bucşan. Parlamentul Italian a rati­ficat unirea Basarabiei D. P. P. NEGULESCU aduce la cunoştinţa Adunării adresa trimisă de reprezentantul Italiei nu b­ucu­­reşti marchizul Durazzo, în care se arată că şeful guvernului italian a supus Parlamentului spre ratificare decretul lege pivitor la acordul de la Paris din 1920 pentru recunoaşterea suveranităţii României asupra Basa­rabiei. Preşedintele mulţumeşte în nume­le deputaţilor pentru acest act, ce­rând încuviinţarea Adunării să trimeată Camerii Italiene o tele­gramă de mulţumire. Dă citire a­­cestei telegrame care este salutată cu vii aplauze şi aclamaţii de în­treaga Cameră. D. MAEIJ EBNER (maj. evreu) referind­u-se la cele spuse de d. dr. Sumuleanu în şedinţa precedentă în legătură cu atitudinea evreilor în Parlament când s-a manifestat pen­tru ratificarea unirei Basarabiei, de către Italia, spune că evreii se bucură şi ei de acest act, neavând nici­decum scopuri iredentiste. Evreii se raliază la mulţumirile aduse Regelui şi şefului guvernu­lui italian, precum şi d-lui gen A­­verescu. D. Haneş trimes in faţa co­misiei de disciplină D. V. V. HANEŞ (ieşind din bancă). Nu primesc această insultă. (Majoritatea vociferează. Opozi­ţia manifestează ostil preşedinte­lui). D. P. P. NEGULESCU îl cheamă la ordine cerând să retracteze. D. HANEŞ refuzând, preşedintele anunţă că-l trimete în faţa comi­siei de disciplină. Se produce scandal. VOCI LA OPOZIŢIE: Asta-i die­tatul ? D. D. R. Ioaniţescu:. Este prima oară când dv. d-le preşedinte v-aţi ieşit din calmul cu care zgomotul continuă câteva minute. Restabilindu-se liniştea d. V. V. HANEŞ cere cuvântul în chestia personală. D-sa arată că n’a avut intenţia să jignească personalitatea preşedin­telui. Am cerut — spune vorbitorul — explicaţii căci nu înţelegeam în­târzierea prezentării procetului. De aceia rog pe d. preşedinte să retragă cuvântul pe care nu-l me­rit. D. P. P. NEGULESCU răspunde că spusele d-lui Haneş erau grave şi deci nu puteau rămâne fără răs­puns. Am cerut să mi se precizeze ar­ticolul din regulament. N’am pri­mit nici un răspuns. Preşedintele ştie să respecte re­­gulamntul, care este legea Adu­nării. Eram dator să relev afirmarea d-lui Haneş şi întrucât n’a fost do­vedită am calificat cum se cuvine. Curierul judiciar­­■ Jasosi PROCESUL UNUI FOST DIRECTOR AL ÎNCHI­SORILOR înaintea tribunalului Ilfov secţia II civ. cor. a venit ori în desbatere continuarea procesului d-lui Iones­­cu-Mariţa fost director general al închisorilor. Tribunalul era compus din d-nii Grădişteanu ca prezident şi Răsno­­vanu asesor. Scaunul ministerului public era ocupat de d. procuror Răşcanu. S-a continuat interogatorul d-lui Ionescu­ Mariţa. D-sa a combătut cu mult succes punct ca punct cu trimiteri la acte din dosare şi spri­jinit de martori faptele de acuzare. A făcut impresie asupra auditoru­lui probele ce a dat asupra întregei înscenări a procesului. In special s’a relevat faptul că d. Ionescu-Ma­riţa ar fi tras profituri dintr’un con­tract încheiat cu Societatea Fores­tieră din Iaşi, închiriind munca de­ţinuţilor în schimb de alimente, fu­raje, lemne, etc. D. lonescu a arătat că deşi con­tractul a fost aprobat de ministrul justiţiei de atunci, totuşi nu se as­cunde în dosul acestei aprobări căci contractul era cinstit şi a consiliat pe ministrul de justiţie să-l apro­be. Dar, întreabă d. lonescu, pen­tru ce sunt acuzat, pentru că ace­laşi contract a fost prelungit în 1924 de regretatul ministru Mâr­­zescu şi dânsului nu i s’a făcut nici o acuzaţie,, chiar postumă, de inte­­r­esare în această prelungire. S’a adus în discuţie acuzaţia că d. Ionescu-Mariţa ar fi deturnat 150 pături şi cămăşi Acuzatul arată că nici unul din martori nu declară acest lucru a­­fară de Gr. Marcian, funcţionar des­tituit sub direcţia sa. Procurorul Răşcanu a arătat că pe când era procuror la Chişinău a cerut destituirea lui Marcian, pe atunci director la Chişinău pentru fapte incorecte şi totuşi d. Ionescu- Mariţa nu s a destituit D. Ionescu-Mariţa recunoaşte fap­tul, dar arată că dacă intervenţiile politice nu i-au permis să destitue pe Marcian pentru incorectitudini atunci, a profitat timpurile fiind mai prielnice, el îl destitue pentru alte fapte. Ascultarea martorilor s’a amânat pentru ziua de 4 Aprilie ora 9 a. m­ PROCESUL I. ALSCHEK LAZAR COMPUS ÎNA­INTEA TRIBUNA­LULUI corecţional Prin ordonanţa definitivă a d-lui jude-instructor al cab. 4, Mincules­­cu, au fost trimişi în judecata tri­bunalului corecţional pseudo-ban­­cherii I. Alschek şi Lázar Campus pentru delictele de escrocherie, a­­buz de încredere și bancrută sim­plă. Procesul urma să se judece la s. IV a tribunalului Ilfov. Din lip­să de procedură s-a amânat judeca­ta la 8 Aprilie. Până atunci, cei doi inculpaţi au făcut cerere de libe­rare. Tribunalul compus din d-nii judecători V. Şerbănescu şi Henri Zam­f­irescu, în urma concluziilor d-lui procuror Ioan Zamfirescu, a respins cererea de liberare. INCULPAŢII IN AFACE­REA SOC. MAGAZINELE ROMANESTI MENTI­NUŢI ARESTAT! D-nii Moscu Sabetay şi I. Mază­re, împotriva cărora d. jude-instruc­tor Papadopol a emis mandate de arestare pentru escrocherie, au fă­cut apel la Camera de punere sub acuzare împotriva jurnalului tribu­nalului de notariat care le confir­ma mandatele de arestare. Camera sub prezidenţia d-lui Stă­nescu-Buzău, a respins apelul. OPERA VA FI EVACUATA S­ I a Curtei de apel s-a pronun­ţat cu privire la apelul făcut de Ministerul artelor şi Opera împo­triva hotărârei s. III a tribunalului Ilfov care admise cererea de rezi­liere a contractului şi evacuarea Operei. Curtea a respins apelul O­­perei şi a Ministerului Artelor con­firmând sentința de evacuare dată de tribunal. în conştiinţa neofitului că în exal­tarea mistică, conştiinţa de toate zi­lele era depăşită. Şi o altă conştiin­ţă, mult mai bogată în posibilităţi , se organiza.* Misterele canalizau viaţa lăuntri­că a tuturor noroadelor meditera­­niene. Şi sunt reprezentative pen­tru înţelegerea şi reconstituirea an­tichităţii. Erau culturile cele mai frenetice (in Frigia, de pildă) şi cele mai calme (orfismul). Conţinu­tul experienţelor sale era nesfârşit, rodi­­c, original. Cei care erau ini­ţiaţi câştigau o altă viziune a Uni­versului şi a Omului. Valorile lor erau valorile spirituale, înţelesul pe care îl dedeau vieţii — se apro­pie de cel al creştinismului. Dealtfel, misterele au multe tră­sături comune cu ale creştinismu­lui primitiv. Aceleaşi experienţe, aceiaşi tensiune mistică întru mân­tuire prin învierea Zeului, acelaşi dispreţ către Stat, aceleaşi practi­­ce oculte, etc . a şi spus, chiar, că misterele au înrâurit asupra formaţiei creştinis­mului. Problema aceasta e prea în­semnată ca s’o putem rezolvi în­­tr’un sfârşit de articol. Asupra-i s’au scris nenumărate cărţi. Şi nu trebue să uităm că însuşi Angus, în ultimul capitol al lucrării sale (The Victory of Christianity) arată cauzele pentru care propaganda creştină a cucerit întreaga lume mediteraniană. Se socoteşte vechea Grecie o ţară de înţelepţi, de bărbaţi senini, cum­pătaţi, optimişti, preţuitori ai tru­pului şi luminaţi de virtuţile pe care ne-am deprins a le numi cla­sice. Adâncirea orfismului, cu sim­ţul păcatului atât de accentuat şi educaţia ascetică, pesimistă, tin­zând către cât mai multe şi mai du­reroase renunţări , ar cerceta, poate, viziunea şi ne-ar dărui o pre­cie mai autentică, deşi mai puţin suprafirească, Mircea Eliade —-----«K*18B-------­ ... C­a­m­era Discuţia la sumar O intervenţie D­­OMER POPOVICI din partea majorităţii, roagă pe d. preşedinte să dispună aducerea de urgenţă a proectului celor 86 de catedre pen­tru ca să se înlăture ori­ce echivoc cu privire la raporturile dintre pre­şedinte şi ministrul Instrucţiei. Camera va examina proectul şi va vedea dacă sunt unele puncte de natură a jigni prestigiul corpului profesoral. Continuarea discuţiei ge­nerale la proectul pen­tru organizarea Să­nătăţii . Intrându-se în ordinea de zi d. dr. Aurel Dob­rescu continuă cu­vântarea privitor la Organizarea Casei Sănătăţii. Oratorul examinează în lumina statisticilor starea generală sanita­ră a ţării şi modul cum este orga­nizat serviciul medical. Insistă asupra laturei sociale tre­când apoi la asistenţa spitaliceas­că. In rezumat datele furnizate de d. dr. Aurel Dobrescu pot fi formu­late după cum urmează : După «Situaţia Asistenţei Socia­lei, publicată la 1925 de Ministerul Sănătăţii avem în total 4275 moa­şe, din carie în cele 8704 comune ru­rale sunt 1897. In cele 165 comune urbane: 2749 moaşe (pag. 5). Din totalul de 885.378 naşteri la sate numai 144 994 naşteri au avut asistenţă de moaşe iar restul de 247034 (pag. 7). Asistenta, spitalicească, după ce­rinţele medicinei moderne ar trebui să avem la 200 locuitori 1 pat. Deci la 17.000.000 locuitori 85.000 paturi. Germania are 440.000 paturi, deci 1 la 154 locuitori. Noi câte pa­turi avem. După o statistică dela pag. 660— 661 din darea de seamă a Ministe­rului Sănătăţii pe 1924, am avea: Şedinţa dela 11 Martie Vechiul regat 9436. Ardealul 11486. Basarabia 3519. Bucovina 1703. Total 26.144. Oratorul trece apoi la chestiunea dentiştilor arătând că s’a procedat cu multă uşurinţă. Examinează toate legile cari pre­vedea condiţiile de triare a dentiş­tilor subliniind consecinţele dezas­truoase pentru higiena şi sănăta­tea naţională. Au fost admişi ca dentişti simpli practiciani, s’au dat diplome pe bani, într’un cuvânt s’au fabricat dentişti cu nemiluita.­ Consacră o parte din cuvântarea d-sale şi chestiunii combaterii tu­­berculozii. Revenind la organizarea Casei Sănătăţii spune că ea­ are de scop de a da directive în combaterea boalelor, organizarea profilaxiei, etc. Funcţionând normal această Casă, mortalitatea va scădea. De­gajată de acel biuroertism strâmt, se pot pune noi baze organizării sanitare. Acest biuroeratism a îngrădit ini­tiative frumoase. Citează cazul d-lui Săveanu care a stabilit obli­gativitatea declarării tuberculozei. Nu s’a respectat continuitatea în legiferare dar s’au menţinut, — când s’a prezentat vre’o lege cu ca­racter sanitar — toate serviciile parazitare, îndepărtându-se totoda­tă oameni competenţi. Relevă activitatea rodnică a d-lui prof. Iuliu Moldovan care şi-a pă­răsit catedra dela Viena pentru a ridica serviciul sanitar din Ardeal. Ca recompensă acest profesor a fost şicanat de către organizaţia centrală sanitară şi mai târziu silit I stea ce f­ac Ardealului. | ^ Se impune o schimbare radicală a sistemului care a adus serviciul sanitar în situaţia de azi. Termină exprimând­u -şi speranţa că legea de faţă va schimba menta­litatea biurocraticâ ce domneşte azi. (Apl.). Observaţiile d-lui Cuza D. A C. CUZA constată că noul proect dă Casei Sănătăţii atribuţii pe cari azi le exercită ministerul Sănătăţii. In acest caz cu greu s’ar putea justifica oportunitatea legii. Hărţuit apoi de opoziţie (d. Mir­­to, Mihalache, etc.) d. Cuza se a­­bate de la subiect şi dă unele expli­caţii cu caracter politic. Camera descomplectându-se şe­dinţa se ridică, d. Cuza continuând să vorbească azi. La ora 30 se deschide şedinţa sub preşedenţia d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d-nii gene­ral Mircescu, Trancu-Iaşi, Petroviei. Interpelări D. preşedinte dă cuvântul d-lui senator Iorgulescu spre a-şi desvol­­ta interpelarea anunţată, asupra zo­nelor libere, este rugat însă a şi-o amâna deoarece lipseşte ministrul de resort. D. IORGALA protestează faţă de absenţa d-lui ministru al industri­ei, care împiedecă astfel desvoltarea unei atât de importante Interpe­lări. D. MUREŞEANU adresează o co­municare ministerului de agricul­tură şi domenii prin care cere a se orândui o anchetă care sa cerceteze doleanţele moţilor din jud. Turda, care sunt exploataţi de către orga­nele silvice. In chestiunea hotelului de la Sinaxa D. BUDIŞTEANU începe a-şi des­volta interpelarea asupra cumpă­­rărei hotelului de la Sinaia de către Ministerul de război, pe suma de şasezeci milioane. Expune cum acest hotel nu aducea nici un venit, cu banii ce s’au dat pentru acest hotel se puteau con­strui sanatorii. In Mart’e s’a prezentat ministe­rului o ofertă a Băncei Blank sem­nată de către d-nii Tabacovici și dr. Hönig prin care se spunea că se ce­dează armatei acest hotel ca un o­­magiu pentru ofiţerimea noastră. Pe ofertă nu se găseşte nici o rezo­­uţie.­­ E curios în acelaşi timp că la do­sar se găseşte un referat al d-lui g-ral Mihail cu 3 săpt. înainte de a se presinta oferta, D-sa nu şi-a dat avizul la faţa locului. Tot înainte de această ofertă a fost făcut ra­portul ministerului către consiliul de miniştrii. Odată cu înregistrarea of­e­rtei, Direcția domeniilor mili­tare a făcut o adresă Contenciosu­lui ministerului spre a face actul de vânzare. ,l­'‘"* Arată că evaluarea la data vân­­zărei a fost făcută la peste 100 mi­lioane lei. Prin această dorea să a­­rate că proprietarii ar avea o pier­dere. De această afacere ştia şi minis­trul de finanţe. D. general. Mircescu a dat hotelul in regie, înlesnind pe ofiţeri în măsura posibilă. Cere d-sa ministrului de răsboi să scape de acest hotel, să-l vândă chiar cu pierdere. Cu 60 milioane s’ar fi putut cumpăra câteva zeci de avioane. D. PURCAREANU, liberal îşi des­voltă interpelarea în aceiaşi ches­tiune. Cere precizări. A învinui fără a preciza nu are nici o valoare, şi nici un efect. Crede că dacă ar fi existat în această afacere «mâini n­i­steri­­oase a nu şi-ar fi pus semnătura sa în I. I. C. Brătianu. Reproşează predecesorului că nu a citit şi limatul actului de exper­tiză. D. Purcureanu citeşte actul de expertiză, apoi spune că d. Budiş­­teanu a spus că au­ fost călcate le­gile. Care legi? E o acuzaţie gravă dar neîntemeiată. D. general Mihail a spus lămurit că hotelul valorează peste 100 mii. şi a-l cumpăra cu 60 mii. a fost o afacere avantagioasă pentru minis­terul de război. Dacă socotiţi că d. Vintilă Bră­­ianu ar fi aveat vre­o legătură cu lanra Blanc vă înşelaţi. Este p peu­­tru prima dată când aud această apropiere de nume. D. BUDIȘTEANU. Nu e vorba de altci­Vini­ă Brătianu, e vorba de ceva care nu mai există. D. ALEXANDRESCU declară că așteaptă răspunsul d-lui ministru de răsboi asupra acestei chestiuni. Roagă însă ea să se răspundă în a­­celași timp dacă nu s’a făcut mi­nisterului de răsboi imediat după vânzare, o ofertă chiar de către foştii propietari, de a-l recumpăra cu 30 m­iloane. D. GENERAL MIRCESCU, mi­nistru de răsboi, declară că nu va judeca actele predecesorului său. Declară in acelaşi timp că evalua­rea făcută de d-sa, însoţit de un ex­pert tehnic întrece cu mult pe acea a d-lui general Mihail. (aplauze la liberali). Am reangajat pe intendenţii ace­lui hotel. Declară că banii nu sunt asvârliţi, deoarece localul va fi transformat intr'un internat pentru fiicele de ofiţeri. Mulţumeşte Senatului pentru a­­tenţia ce­ a dat iniţiativa d-sale, pen­tru a se înzestra aviaţia. Chestiunea profesorilor Cursişti D. V. GHIDIONESCU (naţ.-ţără­­nist) desvoltă o interpelare privi­toare la profesorii cursişti Cursiştii şi-au dat capacitatea. Au trecut şi probe practice pedagogice. Este deci necesar ca să se recunoască drepta­tea cererilor lor. D. ZAHARESCU, se asociază la această interpelare. Dsa se opune la echivalarea cursiştilor. Se arun­că o descurajare asupra celorlalţi profesori de carieră. D. ONISIFOR GHIBU crede că ar fi o nedreptate dacă cursiştilor nu li s’ar­ acorda satisfacerea cere­rilor lor. La o singură şcoală nu poate figura două categorii de pro­fesori. D. I. PETROVICI, ministrul in­strucţiei declară că aceşti cursişti şi-au făcut pregătirea într’un mod pripit, incomplect, atunci când Ar­dealul s’a unit cu patria mamă. Au fost studenţi, învăţători, pre­oţi, institutori care după oarecari cursuri, trebuia să se presinte la examenele de capacitate spre a de­veni profesori. Intre cursişti s’au stabilit două categorii—unii cu pregătirea aproa­­complectă—alţi cu o pregătire incomplectă. Primii au fost com­plect asimilaţi. A doua categorie e aşezată de însă­şi comisiunea de e­­xamen, pe o treaptă mai inferioară, adică pentru şcoli medii, pentru gimnazii, etc. Aceştia formează o categorie aparte, care primesc şi o salarizare mai mică. Nu poate fi vorba de sacrificii la acei ce au părăsit şcoala primară, sau parohia, spre a deveni profe­­sori secundari chiar de a 2-a cate­gorie. D. ministru Petrovici declară că ţinând socoteală de cauzele ce­ au produs acest fenomen—trebue să a­­vem acea, coprehensiune istorică şi să mulţumim acelor împrejurări şi să nu fim prea aspri. Noi acei din vechiul regat să fim mai largi. In ultima lui formă, proectul meu în cei­a ce priveşte pe cursişti preve­de posibilitatea de asimilare cu timpul, spre a se supune şi incon­venientele morale şi cele materiale adică după 8 ani şi după avizul fa­­vora­bil al consiliului de inspectori, (aplauze prelungite). Am prevăzut cursuri de perfec­ţionare pentru toţi profesori din în­treg cuprinsul ţării. (Aplauze). Restul interpelărilor se amână pentru cercuri. Şedinţa se ridică la orele 6.30, a­­nunţându-se continuarea pentru as­tăzi la orele 3.30.­ ­ SENATUL Şedinţa de la 10 Martie CUVÂNT­­I ! Brop-Noles Şedinţele Academiei Ro­mâne COMUNICAREA D-LUI Or. 6L Mm ----Lifc Academia Română a ţinut ori d. a. o şedinţă publică sub preşidenţia d-lui profesor Em. Racoviţă. D. prof. Racoviţă, anunţă asis­tenţa că printre cei prezenţi se află şi d. profesor Jules Guiard, un bun amic al României, care a fost ales membru al Academiei Române a­­cum trei ani. D. Guiard este profesor la uni­versitatea noastră din Cluj. D. Racoviţă Baniţă pe distinsul profesor în numele Academiei. D. Guiard mulţumeşte pentru cin­e se face şi declară că nu să-şi dea demisia din inspectoratul , poate să fie cineva care să fi trecut să fi cunoscut România și să n’o iubească. Punerea în cultură a regiunii băltoase a României D. dr. Gr. Antipa a vorbit apoi despre chestiunea punerei în valoa­re a regiunii băltoase din România. D-sa spune că această regiune prezintă o imensă rezervă de ex­ploatare în suprafaţă de două mi­lioane de hectare. Astăzi aceste două milioane de hectare din re­giunea băltoasă nu produc mai nimic. In afară de o intensă cultură a peştelui, s’ar putea utiliza terene­Culturale La şcoala de fete No. 29 din str. Elefterescu, se inaugurează Sâm­bătă 12 Martie, orele 8 jum, seara, Ateneul Popular «Bassarab». D-l . Ştefănescu, profesor Univer­sitas va vorbi despre «Credinţa Creştină şi Iubirea de Ţară». Un turneu senzaţional Un mănunchi compus din cei mai re­marcabili artişti din generaţia tânără a Teatrului Naţional din Bucureşti în frunte cu frumoasa Nataşa Alexandra şi Aurel Atanasescu, societar al teatru­lui, au hotărât să întreprindă un tur­neu în întreaga ţară cu admirabila co­medie în 3 acte a lui Gogol «Căsătoria». După succesul obţinut de această co­medie la Teatrul Naţional din Bucure­­şti. Intiesnl cu care provincia aşteap­tă acest turneu pare firesc, mai cu sea­mă că in fruntea interpretării se găsesc creatorii rolurilor. In afară de cei doi artişti mai sus menţionaţi vor apare d-na Anicuţa Cârje-Vlădicescu, Leny Moisiu şi d-nii AL Botez, V. Vulpescu, etc. etc. Primele oraşe vizitate vor fi Brăila 19 Martie şi Galaţi la­­20 Martie. Vom publica la timp şi celelalte date şi oraşe, ni necesită­rile mai ridicate pentru file agricole. Bălţile de pe malul Dunării sunt anume pregătite de natură pentru a produce cât mai mult peşte. Tre­bue numai să le alimentăm la timp cu apă proaspătă din Dunăre. Lângă aceste bălţi ne trebuesc întinse terenuri inundabile necesare pentru reproducţia peştelui. Vorbind apoi despre pădurile de baltă şi de stufăritul ce se întinde pe o mare distanţă, spune că aces­tea dacă ar fi puse în valoare ar produce enorm. Din fibrele de stuf se poate face o întreagă industrie de covoare. Am putea desvoltă in­dustria celulozei şi am putea ex­porta însemnate cantităţi. Se ocupă apoi pe larg de chestiu­nea pescuitului în apele noastre. Producţia de peşte este proporţio­nală cu inundabilitatea şi curgerea la timp a apelor. In chestiunea peştelui nu poate fi o altă soluţie mai bună decât siste­mul regiei de stat. Este foc suficient şi pentru capi­­talul particular şi poate fi primit cu plăcere. Numai astfel regiunea inunda­bilă a ţării va deveni o imensă bo­găţie naţională. -----­ Conferinte D. O. W. Cisek, critic de artă, va vorbi Sâmbătă 12 Martie ora 6 seara in aula Fundaţiei Univ. Carol I despre: «Pictorul Luchianu, în ci­­clul conferinţelor artelor plastic« organizat de «Sindicatul Artelor Frumoase». Biletele la «Cartea Românească» (secţia pietriei) iar în seara confe­rinţei la Fundaţie. Intrarea generală Iol 20. Spectacole OPERA ROMANA: Lohengrim. TEATRUL NAŢIONAL: mati­neu: Birnitorul; seara: Hoţii. TEATRUL REGINA MARIA: matineu şi seara: Dacă aşi vrea. TEATRUL MIC: matineu: Mă­iastră fără inimă; seara: Maestrul Bolbec. TEATRUL FANTASIO: Azaris. TEATRUL EFORIA: Orlov. TEATRUL POPULAR: Anoni­mul. ■i Procesul Soc. culturale UMK­H umilit . Primim: Stimate Domnule Director, Pentru lămurirea opiniun­ei pu­blice vă rog să binevoiţi a acorda din nou ospitalitatea coloanelor zia­rului d­v. rândurilor de mai jos. E ultimul răspuns ce-l dau narmuri­lor. Cu prilejul procesului dintre So­cietatea Culturală «Lebros» şi Co­munitatea Templului Coral s’au de­pus concluziuni scrise. Am constatat la citirea «inclu­ziunilor Templului Coral o mulţi­me de neadevăruri şi calomnii pe care le voi spulbera fără mare os­teneală. 1) Comunitatea Templului Coral susţine că procesul de evacuare nu a fost pornit pe chestia nerespectă­­rii Sâmbetei în liceul Libros. In­exact. Am primit două somunţiuni semnate de d. dr. Adolf Stern prin care mi se atrage atenţiunea că dacă liceul va continua să ţină cur­suri Sâmbăta va fi evacuat, recur­­gându-se la toate mijloacele. (Vezi «cuvântul» cu data 9 Martie 1927). 2) Motivul invocat e altul şi anu­me faptul că «liceul Libros din şcoală cu intenţii filantropice a de­venit pension şi nu primeşte elevi gratuiţi». «De aceia adversarii no­ştri vor să creeze ei un gimnaziu care să îndeplinească acest scop». Netemeinicia acestor afirmaţiuni nu ar mai trebui relevată. Bilanţul pe anul 1926—1927 aprobat de mi­nisterul instrucţiunii a fost tipărit şi răspândit în public. Dintr’însul se poate vedea că au primit învăţă­tură în mod cu desăvârşire gratuit 41 de elevi, că au urmat ca se­mi­­bursieri 48 de elevi şi că s’au plă­tit ministerului taxele de control pentru 42 de elevi. Iar în acest an şcolar 35 de elevi complect gratuiţi, pentru 18 elevi s’au plătit taxa de control, iar 47 semi­bursieri. Doreşte comunitatea să înfiinţe­ze un alt gimnaziu . Dar dragă Doamne, nu a creiat în anul 1924 un gimnaziu pe care îl anunţa cu trâmci­e şi surle, un gimnaziu în care copiii «vor primi învăţătură gratuită, educaţie evreiască în care se vor respecta Sâmbetele şi sărbă­torile religioase ! Nu s’a întemeiat gimnaziul «Cultura» ! Dar care a fost rezultatul­­ Liceul nostru geme de elevi şi niciodată nu isbutim să satisfacem toate cererile de înscrie­re, iar gimnaziul «Căit­ara» îşi re­crutează puţinii elevi printre cei ce vor să se înscrie la şcoala comer­cială «Cultura» sau dintre cei cari din pricina insuficienţii la învăţă­tură sunt îndepărtaţi din alte şcoli. Nici faptul că în liceul nostru 66 învaţă Sâmbăta nu i-a îndepărtat pe elevi, fii de evrei credincioşi, printre care îi putem număra pe cei zece fii de preoţi mozaici. 8) Pretinde comunitatea că Socie­tatea noastră ar fi fost întemeiată de oameni fără autoritate morală şi strânşi cu arcanul. Cutezanţă! Publicişti, medici, avocaţi, profe­sori şi comercianţi cu vază cari se interesează de mersul unei institu­­ţiuni înfloritoare n’au autoritatea morală a cuialui pantalonul* din comitetul Comunităţii 1­­­4) Ni se face obiecţiunea că direc­torul liceului e şi preşedintele So­cietăţii. Cei cari cunosc regulamen­tul eforiilor şcolare îşi pot da sea­ma de ignoranta celor ce vor să-şi dea aere de conducători de şcoală. Art. 7 arată ca directorul poate fi ales preşedintele unei eforii. 5) «Niciunul din membrii Societă­ţii Libros nu a făcut vre­un sacri­ficiu de ordin obştesc». Nu pot ex­pune în acest spaţiu activitatea fie­căruia în parte. Voiu releva doar faptul că profesorii cari fac parte din societate funcţionează la aceas­tă şcoală de aproape un sfert de veac şi au trăit aici vremuri de mare penurie. 6) «Beneficii» ! Dar ce rost mai are bilanţul! Dar controlat minis­tului! Dar legea persoanelor ju­ridice ! Profesorii primesc salarii mai mici decât le dă dreptul legea şi adesea ori s’au oferit să predea ore gratuit. Şi acestea sunt benefi­ciile 7 ! Pentru cei de bună credinţă ţinem la dispoziţie registrele şi întreaga archivă a liceului, făgăduindu-le a tipări o broşură în care să putem cu date precise să arătăm adevăra­tul substrat al atacurilor îndreptate împotriva unei instituţii cinstite şi de mare interes obştesc. E. SANIELEVICI —-----psity-oo--------­ Un împrumut olandez pentru comunitatea cato­lică din Ardeal Comunitatea bisericească română ca­tolică din Cluj a reuşit să obţină un însemnat Împrumut olandez in condi­­ţiuni fou­rte avantajoase. Tratativele au avut loc la Viena şi au fost încheiate cu succes. In baza acestei con­ven­puni biserica rom. cat. obţine un împrumut de tiOO mii fiorini omendezi, aproximativ 45 milioane lei, plătibil in 25 ani cu o dobândă de 10%. --------OOrfcO»--------

Next