Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-13 / nr. 708
2 din Vălenii de Munte UN "aPEL Un cărturar în înaltul înţeles al cuvântului, lunnd cultura pentru toate bunurile sufleteşti ce le cuprinde, marele nostru profesor N. Iorga, creia de la Vălenii de Munte, intre alte aşezăminte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâerile supreme ale unui suflet cu necontenită revărsare generoasă, erau sursele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată i-au fost protivnice- Un foc năprasnic a distrus atât orfelinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râvnă de faptă a profesorului N. Iorga. Nu este numai o tristeţă nemărginita pentru ctitorul acelor aşezăminte, dar şi o reală pierdere pentru centrul de viaţă naţională şi culturală pe care il înseamnă Vălenii de Munte Socotind că o datorie elementară a conştiinţei romăneşti, refacerea aşezămintelor devastate de vitregia întâmplării, ziarul «cuvantul» deschide o listă de subscripţie redacţia finscrindu-se cu 30.000 lei LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă lei 679.859 Ministru Traian Stârcea Legaţiunea Română, Budapesta 1.099 Colecta Asociaţiei Pescarilor Detalişti din România, Galaţi Asociaţia pescarilor detailaţi din România, Galaţi 5.990 D. Iancu T. Ionescu, pescar ie 1.900 Iacobescu, Iacobescu, Ploeşti D-ra Cornelia Brăila D-ra Nataliţa Brăila Elev loan N. Petrescu, Ploeşti Elev Vasile D. Petrescu, Ploeşti Elev loan Cristea, Galaţi Elev Meluţa Cristea, Galaţi Elev Petrina Cristea, Galaţi Elev Silvia Cristea, Galaţi D. loan Cristea, Galaţi D. Const. Ionescu, Galaţi D. Sp. Boţianu, Galaţi D. D. Jensen Anastasia, Galaţi D. Const. Stroja, Galaţi Elev Eduard Kessel, Galaţi Colecta profesorilor şcoalei comerciale superioare. Brăila N. Cionoiu, profesor 100 I. C. lonescu profesor 100 Gh. Hasnaş, profesor 100 V. Cazacu, profesor 100 Gh. Paulescu profesor 100 M. Stănescu profesor 100 L. Rărciulescu, profesor 100 S. Mircea, profesor 100 Aurel Lepădatu profesor 100 A. Zagaevsky, profesor 100 Junia Petrescu profesor 100 Jean Popescu profesor 200 L Găgiulescu profesor 100 O. Marciapiede profesor 100 itebine profesor 109 Eduard de Birbine, Dersea, Dorohoi 2.909 Ciminor cultural N. Iorga, Bălți 599 N. Ifrim, Iași 299 P. Cuman, institutor, Brăila 199 Aurelia Ştefănescu şi T. Ştefănescu, Oradea-Mare 299 Daniil Constantinescu, Mănăstirea Dealului 199 Al. Vaida-Voevod 509 Total lei 89L859 109 100 250 250 190 199 190 100 100 100 100 100 200 100 CORPURILE LEGIUITOARE Continuarea discuţiei generale la proectul pentru organizarea Casei Sănătăţii Se deschide la 2% sub presidenţia d-lui P. P. Negulescu. Pe banca ministerială d-nii Mitilineu, Sergiu Niţă, Bucşan. Parlamentul Italian a ratificat unirea Basarabiei D. P. P. NEGULESCU aduce la cunoştinţa Adunării adresa trimisă de reprezentantul Italiei nu bucureşti marchizul Durazzo, în care se arată că şeful guvernului italian a supus Parlamentului spre ratificare decretul lege pivitor la acordul de la Paris din 1920 pentru recunoaşterea suveranităţii României asupra Basarabiei. Preşedintele mulţumeşte în numele deputaţilor pentru acest act, cerând încuviinţarea Adunării să trimeată Camerii Italiene o telegramă de mulţumire. Dă citire acestei telegrame care este salutată cu vii aplauze şi aclamaţii de întreaga Cameră. D. MAEIJ EBNER (maj. evreu) referindu-se la cele spuse de d. dr. Sumuleanu în şedinţa precedentă în legătură cu atitudinea evreilor în Parlament când s-a manifestat pentru ratificarea unirei Basarabiei, de către Italia, spune că evreii se bucură şi ei de acest act, neavând nicidecum scopuri iredentiste. Evreii se raliază la mulţumirile aduse Regelui şi şefului guvernului italian, precum şi d-lui gen Averescu. D. Haneş trimes in faţa comisiei de disciplină D. V. V. HANEŞ (ieşind din bancă). Nu primesc această insultă. (Majoritatea vociferează. Opoziţia manifestează ostil preşedintelui). D. P. P. NEGULESCU îl cheamă la ordine cerând să retracteze. D. HANEŞ refuzând, preşedintele anunţă că-l trimete în faţa comisiei de disciplină. Se produce scandal. VOCI LA OPOZIŢIE: Asta-i dietatul ? D. D. R. Ioaniţescu:. Este prima oară când dv. d-le preşedinte v-aţi ieşit din calmul cu care zgomotul continuă câteva minute. Restabilindu-se liniştea d. V. V. HANEŞ cere cuvântul în chestia personală. D-sa arată că n’a avut intenţia să jignească personalitatea preşedintelui. Am cerut — spune vorbitorul — explicaţii căci nu înţelegeam întârzierea prezentării procetului. De aceia rog pe d. preşedinte să retragă cuvântul pe care nu-l merit. D. P. P. NEGULESCU răspunde că spusele d-lui Haneş erau grave şi deci nu puteau rămâne fără răspuns. Am cerut să mi se precizeze articolul din regulament. N’am primit nici un răspuns. Preşedintele ştie să respecte regulamntul, care este legea Adunării. Eram dator să relev afirmarea d-lui Haneş şi întrucât n’a fost dovedită am calificat cum se cuvine. Curierul judiciar■ Jasosi PROCESUL UNUI FOST DIRECTOR AL ÎNCHISORILOR înaintea tribunalului Ilfov secţia II civ. cor. a venit ori în desbatere continuarea procesului d-lui Ionescu-Mariţa fost director general al închisorilor. Tribunalul era compus din d-nii Grădişteanu ca prezident şi Răsnovanu asesor. Scaunul ministerului public era ocupat de d. procuror Răşcanu. S-a continuat interogatorul d-lui Ionescu Mariţa. D-sa a combătut cu mult succes punct ca punct cu trimiteri la acte din dosare şi sprijinit de martori faptele de acuzare. A făcut impresie asupra auditorului probele ce a dat asupra întregei înscenări a procesului. In special s’a relevat faptul că d. Ionescu-Mariţa ar fi tras profituri dintr’un contract încheiat cu Societatea Forestieră din Iaşi, închiriind munca deţinuţilor în schimb de alimente, furaje, lemne, etc. D. lonescu a arătat că deşi contractul a fost aprobat de ministrul justiţiei de atunci, totuşi nu se ascunde în dosul acestei aprobări căci contractul era cinstit şi a consiliat pe ministrul de justiţie să-l aprobe. Dar, întreabă d. lonescu, pentru ce sunt acuzat, pentru că acelaşi contract a fost prelungit în 1924 de regretatul ministru Mârzescu şi dânsului nu i s’a făcut nici o acuzaţie,, chiar postumă, de interesare în această prelungire. S’a adus în discuţie acuzaţia că d. Ionescu-Mariţa ar fi deturnat 150 pături şi cămăşi Acuzatul arată că nici unul din martori nu declară acest lucru afară de Gr. Marcian, funcţionar destituit sub direcţia sa. Procurorul Răşcanu a arătat că pe când era procuror la Chişinău a cerut destituirea lui Marcian, pe atunci director la Chişinău pentru fapte incorecte şi totuşi d. Ionescu- Mariţa nu s a destituit D. Ionescu-Mariţa recunoaşte faptul, dar arată că dacă intervenţiile politice nu i-au permis să destitue pe Marcian pentru incorectitudini atunci, a profitat timpurile fiind mai prielnice, el îl destitue pentru alte fapte. Ascultarea martorilor s’a amânat pentru ziua de 4 Aprilie ora 9 a. m PROCESUL I. ALSCHEK LAZAR COMPUS ÎNAINTEA TRIBUNALULUI corecţional Prin ordonanţa definitivă a d-lui jude-instructor al cab. 4, Minculescu, au fost trimişi în judecata tribunalului corecţional pseudo-bancherii I. Alschek şi Lázar Campus pentru delictele de escrocherie, abuz de încredere și bancrută simplă. Procesul urma să se judece la s. IV a tribunalului Ilfov. Din lipsă de procedură s-a amânat judecata la 8 Aprilie. Până atunci, cei doi inculpaţi au făcut cerere de liberare. Tribunalul compus din d-nii judecători V. Şerbănescu şi Henri Zamfirescu, în urma concluziilor d-lui procuror Ioan Zamfirescu, a respins cererea de liberare. INCULPAŢII IN AFACEREA SOC. MAGAZINELE ROMANESTI MENTINUŢI ARESTAT! D-nii Moscu Sabetay şi I. Mazăre, împotriva cărora d. jude-instructor Papadopol a emis mandate de arestare pentru escrocherie, au făcut apel la Camera de punere sub acuzare împotriva jurnalului tribunalului de notariat care le confirma mandatele de arestare. Camera sub prezidenţia d-lui Stănescu-Buzău, a respins apelul. OPERA VA FI EVACUATA S I a Curtei de apel s-a pronunţat cu privire la apelul făcut de Ministerul artelor şi Opera împotriva hotărârei s. III a tribunalului Ilfov care admise cererea de reziliere a contractului şi evacuarea Operei. Curtea a respins apelul Operei şi a Ministerului Artelor confirmând sentința de evacuare dată de tribunal. în conştiinţa neofitului că în exaltarea mistică, conştiinţa de toate zilele era depăşită. Şi o altă conştiinţă, mult mai bogată în posibilităţi , se organiza.* Misterele canalizau viaţa lăuntrică a tuturor noroadelor mediteraniene. Şi sunt reprezentative pentru înţelegerea şi reconstituirea antichităţii. Erau culturile cele mai frenetice (in Frigia, de pildă) şi cele mai calme (orfismul). Conţinutul experienţelor sale era nesfârşit, rodic, original. Cei care erau iniţiaţi câştigau o altă viziune a Universului şi a Omului. Valorile lor erau valorile spirituale, înţelesul pe care îl dedeau vieţii — se apropie de cel al creştinismului. Dealtfel, misterele au multe trăsături comune cu ale creştinismului primitiv. Aceleaşi experienţe, aceiaşi tensiune mistică întru mântuire prin învierea Zeului, acelaşi dispreţ către Stat, aceleaşi practice oculte, etc . a şi spus, chiar, că misterele au înrâurit asupra formaţiei creştinismului. Problema aceasta e prea însemnată ca s’o putem rezolvi într’un sfârşit de articol. Asupra-i s’au scris nenumărate cărţi. Şi nu trebue să uităm că însuşi Angus, în ultimul capitol al lucrării sale (The Victory of Christianity) arată cauzele pentru care propaganda creştină a cucerit întreaga lume mediteraniană. Se socoteşte vechea Grecie o ţară de înţelepţi, de bărbaţi senini, cumpătaţi, optimişti, preţuitori ai trupului şi luminaţi de virtuţile pe care ne-am deprins a le numi clasice. Adâncirea orfismului, cu simţul păcatului atât de accentuat şi educaţia ascetică, pesimistă, tinzând către cât mai multe şi mai dureroase renunţări , ar cerceta, poate, viziunea şi ne-ar dărui o precie mai autentică, deşi mai puţin suprafirească, Mircea Eliade —-----«K*18B------- ... Camera Discuţia la sumar O intervenţie DOMER POPOVICI din partea majorităţii, roagă pe d. preşedinte să dispună aducerea de urgenţă a proectului celor 86 de catedre pentru ca să se înlăture orice echivoc cu privire la raporturile dintre preşedinte şi ministrul Instrucţiei. Camera va examina proectul şi va vedea dacă sunt unele puncte de natură a jigni prestigiul corpului profesoral. Continuarea discuţiei generale la proectul pentru organizarea Sănătăţii . Intrându-se în ordinea de zi d. dr. Aurel Dobrescu continuă cuvântarea privitor la Organizarea Casei Sănătăţii. Oratorul examinează în lumina statisticilor starea generală sanitară a ţării şi modul cum este organizat serviciul medical. Insistă asupra laturei sociale trecând apoi la asistenţa spitalicească. In rezumat datele furnizate de d. dr. Aurel Dobrescu pot fi formulate după cum urmează : După «Situaţia Asistenţei Socialei, publicată la 1925 de Ministerul Sănătăţii avem în total 4275 moaşe, din carie în cele 8704 comune rurale sunt 1897. In cele 165 comune urbane: 2749 moaşe (pag. 5). Din totalul de 885.378 naşteri la sate numai 144 994 naşteri au avut asistenţă de moaşe iar restul de 247034 (pag. 7). Asistenta, spitalicească, după cerinţele medicinei moderne ar trebui să avem la 200 locuitori 1 pat. Deci la 17.000.000 locuitori 85.000 paturi. Germania are 440.000 paturi, deci 1 la 154 locuitori. Noi câte paturi avem. După o statistică dela pag. 660— 661 din darea de seamă a Ministerului Sănătăţii pe 1924, am avea: Şedinţa dela 11 Martie Vechiul regat 9436. Ardealul 11486. Basarabia 3519. Bucovina 1703. Total 26.144. Oratorul trece apoi la chestiunea dentiştilor arătând că s’a procedat cu multă uşurinţă. Examinează toate legile cari prevedea condiţiile de triare a dentiştilor subliniind consecinţele dezastruoase pentru higiena şi sănătatea naţională. Au fost admişi ca dentişti simpli practiciani, s’au dat diplome pe bani, într’un cuvânt s’au fabricat dentişti cu nemiluita. Consacră o parte din cuvântarea d-sale şi chestiunii combaterii tuberculozii. Revenind la organizarea Casei Sănătăţii spune că ea are de scop de a da directive în combaterea boalelor, organizarea profilaxiei, etc. Funcţionând normal această Casă, mortalitatea va scădea. Degajată de acel biuroertism strâmt, se pot pune noi baze organizării sanitare. Acest biuroeratism a îngrădit initiative frumoase. Citează cazul d-lui Săveanu care a stabilit obligativitatea declarării tuberculozei. Nu s’a respectat continuitatea în legiferare dar s’au menţinut, — când s’a prezentat vre’o lege cu caracter sanitar — toate serviciile parazitare, îndepărtându-se totodată oameni competenţi. Relevă activitatea rodnică a d-lui prof. Iuliu Moldovan care şi-a părăsit catedra dela Viena pentru a ridica serviciul sanitar din Ardeal. Ca recompensă acest profesor a fost şicanat de către organizaţia centrală sanitară şi mai târziu silit I stea ce fac Ardealului. | ^ Se impune o schimbare radicală a sistemului care a adus serviciul sanitar în situaţia de azi. Termină exprimându -şi speranţa că legea de faţă va schimba mentalitatea biurocraticâ ce domneşte azi. (Apl.). Observaţiile d-lui Cuza D. A C. CUZA constată că noul proect dă Casei Sănătăţii atribuţii pe cari azi le exercită ministerul Sănătăţii. In acest caz cu greu s’ar putea justifica oportunitatea legii. Hărţuit apoi de opoziţie (d. Mirto, Mihalache, etc.) d. Cuza se abate de la subiect şi dă unele explicaţii cu caracter politic. Camera descomplectându-se şedinţa se ridică, d. Cuza continuând să vorbească azi. La ora 30 se deschide şedinţa sub preşedenţia d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d-nii general Mircescu, Trancu-Iaşi, Petroviei. Interpelări D. preşedinte dă cuvântul d-lui senator Iorgulescu spre a-şi desvolta interpelarea anunţată, asupra zonelor libere, este rugat însă a şi-o amâna deoarece lipseşte ministrul de resort. D. IORGALA protestează faţă de absenţa d-lui ministru al industriei, care împiedecă astfel desvoltarea unei atât de importante Interpelări. D. MUREŞEANU adresează o comunicare ministerului de agricultură şi domenii prin care cere a se orândui o anchetă care sa cerceteze doleanţele moţilor din jud. Turda, care sunt exploataţi de către organele silvice. In chestiunea hotelului de la Sinaxa D. BUDIŞTEANU începe a-şi desvolta interpelarea asupra cumpărărei hotelului de la Sinaia de către Ministerul de război, pe suma de şasezeci milioane. Expune cum acest hotel nu aducea nici un venit, cu banii ce s’au dat pentru acest hotel se puteau construi sanatorii. In Mart’e s’a prezentat ministerului o ofertă a Băncei Blank semnată de către d-nii Tabacovici și dr. Hönig prin care se spunea că se cedează armatei acest hotel ca un omagiu pentru ofiţerimea noastră. Pe ofertă nu se găseşte nici o rezouţie. E curios în acelaşi timp că la dosar se găseşte un referat al d-lui g-ral Mihail cu 3 săpt. înainte de a se presinta oferta, D-sa nu şi-a dat avizul la faţa locului. Tot înainte de această ofertă a fost făcut raportul ministerului către consiliul de miniştrii. Odată cu înregistrarea ofertei, Direcția domeniilor militare a făcut o adresă Contenciosului ministerului spre a face actul de vânzare. ,l'‘"* Arată că evaluarea la data vânzărei a fost făcută la peste 100 milioane lei. Prin această dorea să arate că proprietarii ar avea o pierdere. De această afacere ştia şi ministrul de finanţe. D. general. Mircescu a dat hotelul in regie, înlesnind pe ofiţeri în măsura posibilă. Cere d-sa ministrului de răsboi să scape de acest hotel, să-l vândă chiar cu pierdere. Cu 60 milioane s’ar fi putut cumpăra câteva zeci de avioane. D. PURCAREANU, liberal îşi desvoltă interpelarea în aceiaşi chestiune. Cere precizări. A învinui fără a preciza nu are nici o valoare, şi nici un efect. Crede că dacă ar fi existat în această afacere «mâini nisterioase a nu şi-ar fi pus semnătura sa în I. I. C. Brătianu. Reproşează predecesorului că nu a citit şi limatul actului de expertiză. D. Purcureanu citeşte actul de expertiză, apoi spune că d. Budişteanu a spus că au fost călcate legile. Care legi? E o acuzaţie gravă dar neîntemeiată. D. general Mihail a spus lămurit că hotelul valorează peste 100 mii. şi a-l cumpăra cu 60 mii. a fost o afacere avantagioasă pentru ministerul de război. Dacă socotiţi că d. Vintilă Brăianu ar fi aveat vreo legătură cu lanra Blanc vă înşelaţi. Este p peutru prima dată când aud această apropiere de nume. D. BUDIȘTEANU. Nu e vorba de altciViniă Brătianu, e vorba de ceva care nu mai există. D. ALEXANDRESCU declară că așteaptă răspunsul d-lui ministru de răsboi asupra acestei chestiuni. Roagă însă ea să se răspundă în același timp dacă nu s’a făcut ministerului de răsboi imediat după vânzare, o ofertă chiar de către foştii propietari, de a-l recumpăra cu 30 miloane. D. GENERAL MIRCESCU, ministru de răsboi, declară că nu va judeca actele predecesorului său. Declară in acelaşi timp că evaluarea făcută de d-sa, însoţit de un expert tehnic întrece cu mult pe acea a d-lui general Mihail. (aplauze la liberali). Am reangajat pe intendenţii acelui hotel. Declară că banii nu sunt asvârliţi, deoarece localul va fi transformat intr'un internat pentru fiicele de ofiţeri. Mulţumeşte Senatului pentru atenţia ce a dat iniţiativa d-sale, pentru a se înzestra aviaţia. Chestiunea profesorilor Cursişti D. V. GHIDIONESCU (naţ.-ţărănist) desvoltă o interpelare privitoare la profesorii cursişti Cursiştii şi-au dat capacitatea. Au trecut şi probe practice pedagogice. Este deci necesar ca să se recunoască dreptatea cererilor lor. D. ZAHARESCU, se asociază la această interpelare. Dsa se opune la echivalarea cursiştilor. Se aruncă o descurajare asupra celorlalţi profesori de carieră. D. ONISIFOR GHIBU crede că ar fi o nedreptate dacă cursiştilor nu li s’ar acorda satisfacerea cererilor lor. La o singură şcoală nu poate figura două categorii de profesori. D. I. PETROVICI, ministrul instrucţiei declară că aceşti cursişti şi-au făcut pregătirea într’un mod pripit, incomplect, atunci când Ardealul s’a unit cu patria mamă. Au fost studenţi, învăţători, preoţi, institutori care după oarecari cursuri, trebuia să se presinte la examenele de capacitate spre a deveni profesori. Intre cursişti s’au stabilit două categorii—unii cu pregătirea aproacomplectă—alţi cu o pregătire incomplectă. Primii au fost complect asimilaţi. A doua categorie e aşezată de însăşi comisiunea de examen, pe o treaptă mai inferioară, adică pentru şcoli medii, pentru gimnazii, etc. Aceştia formează o categorie aparte, care primesc şi o salarizare mai mică. Nu poate fi vorba de sacrificii la acei ce au părăsit şcoala primară, sau parohia, spre a deveni profesori secundari chiar de a 2-a categorie. D. ministru Petrovici declară că ţinând socoteală de cauzele ce au produs acest fenomen—trebue să avem acea, coprehensiune istorică şi să mulţumim acelor împrejurări şi să nu fim prea aspri. Noi acei din vechiul regat să fim mai largi. In ultima lui formă, proectul meu în ceia ce priveşte pe cursişti prevede posibilitatea de asimilare cu timpul, spre a se supune şi inconvenientele morale şi cele materiale adică după 8 ani şi după avizul favorabil al consiliului de inspectori, (aplauze prelungite). Am prevăzut cursuri de perfecţionare pentru toţi profesori din întreg cuprinsul ţării. (Aplauze). Restul interpelărilor se amână pentru cercuri. Şedinţa se ridică la orele 6.30, anunţându-se continuarea pentru astăzi la orele 3.30. SENATUL Şedinţa de la 10 Martie CUVÂNTI ! Brop-Noles Şedinţele Academiei Române COMUNICAREA D-LUI Or. 6L Mm ----Lifc Academia Română a ţinut ori d. a. o şedinţă publică sub preşidenţia d-lui profesor Em. Racoviţă. D. prof. Racoviţă, anunţă asistenţa că printre cei prezenţi se află şi d. profesor Jules Guiard, un bun amic al României, care a fost ales membru al Academiei Române acum trei ani. D. Guiard este profesor la universitatea noastră din Cluj. D. Racoviţă Baniţă pe distinsul profesor în numele Academiei. D. Guiard mulţumeşte pentru cine se face şi declară că nu să-şi dea demisia din inspectoratul , poate să fie cineva care să fi trecut să fi cunoscut România și să n’o iubească. Punerea în cultură a regiunii băltoase a României D. dr. Gr. Antipa a vorbit apoi despre chestiunea punerei în valoare a regiunii băltoase din România. D-sa spune că această regiune prezintă o imensă rezervă de exploatare în suprafaţă de două milioane de hectare. Astăzi aceste două milioane de hectare din regiunea băltoasă nu produc mai nimic. In afară de o intensă cultură a peştelui, s’ar putea utiliza tereneCulturale La şcoala de fete No. 29 din str. Elefterescu, se inaugurează Sâmbătă 12 Martie, orele 8 jum, seara, Ateneul Popular «Bassarab». D-l . Ştefănescu, profesor Universitas va vorbi despre «Credinţa Creştină şi Iubirea de Ţară». Un turneu senzaţional Un mănunchi compus din cei mai remarcabili artişti din generaţia tânără a Teatrului Naţional din Bucureşti în frunte cu frumoasa Nataşa Alexandra şi Aurel Atanasescu, societar al teatrului, au hotărât să întreprindă un turneu în întreaga ţară cu admirabila comedie în 3 acte a lui Gogol «Căsătoria». După succesul obţinut de această comedie la Teatrul Naţional din Bucureşti. Intiesnl cu care provincia aşteaptă acest turneu pare firesc, mai cu seamă că in fruntea interpretării se găsesc creatorii rolurilor. In afară de cei doi artişti mai sus menţionaţi vor apare d-na Anicuţa Cârje-Vlădicescu, Leny Moisiu şi d-nii AL Botez, V. Vulpescu, etc. etc. Primele oraşe vizitate vor fi Brăila 19 Martie şi Galaţi la20 Martie. Vom publica la timp şi celelalte date şi oraşe, ni necesitările mai ridicate pentru file agricole. Bălţile de pe malul Dunării sunt anume pregătite de natură pentru a produce cât mai mult peşte. Trebue numai să le alimentăm la timp cu apă proaspătă din Dunăre. Lângă aceste bălţi ne trebuesc întinse terenuri inundabile necesare pentru reproducţia peştelui. Vorbind apoi despre pădurile de baltă şi de stufăritul ce se întinde pe o mare distanţă, spune că acestea dacă ar fi puse în valoare ar produce enorm. Din fibrele de stuf se poate face o întreagă industrie de covoare. Am putea desvoltă industria celulozei şi am putea exporta însemnate cantităţi. Se ocupă apoi pe larg de chestiunea pescuitului în apele noastre. Producţia de peşte este proporţională cu inundabilitatea şi curgerea la timp a apelor. In chestiunea peştelui nu poate fi o altă soluţie mai bună decât sistemul regiei de stat. Este foc suficient şi pentru capitalul particular şi poate fi primit cu plăcere. Numai astfel regiunea inundabilă a ţării va deveni o imensă bogăţie naţională. ----- Conferinte D. O. W. Cisek, critic de artă, va vorbi Sâmbătă 12 Martie ora 6 seara in aula Fundaţiei Univ. Carol I despre: «Pictorul Luchianu, în ciclul conferinţelor artelor plastic« organizat de «Sindicatul Artelor Frumoase». Biletele la «Cartea Românească» (secţia pietriei) iar în seara conferinţei la Fundaţie. Intrarea generală Iol 20. Spectacole OPERA ROMANA: Lohengrim. TEATRUL NAŢIONAL: matineu: Birnitorul; seara: Hoţii. TEATRUL REGINA MARIA: matineu şi seara: Dacă aşi vrea. TEATRUL MIC: matineu: Măiastră fără inimă; seara: Maestrul Bolbec. TEATRUL FANTASIO: Azaris. TEATRUL EFORIA: Orlov. TEATRUL POPULAR: Anonimul. ■i Procesul Soc. culturale UMKH umilit . Primim: Stimate Domnule Director, Pentru lămurirea opiniunei publice vă rog să binevoiţi a acorda din nou ospitalitatea coloanelor ziarului dv. rândurilor de mai jos. E ultimul răspuns ce-l dau narmurilor. Cu prilejul procesului dintre Societatea Culturală «Lebros» şi Comunitatea Templului Coral s’au depus concluziuni scrise. Am constatat la citirea «incluziunilor Templului Coral o mulţime de neadevăruri şi calomnii pe care le voi spulbera fără mare osteneală. 1) Comunitatea Templului Coral susţine că procesul de evacuare nu a fost pornit pe chestia nerespectării Sâmbetei în liceul Libros. Inexact. Am primit două somunţiuni semnate de d. dr. Adolf Stern prin care mi se atrage atenţiunea că dacă liceul va continua să ţină cursuri Sâmbăta va fi evacuat, recurgându-se la toate mijloacele. (Vezi «cuvântul» cu data 9 Martie 1927). 2) Motivul invocat e altul şi anume faptul că «liceul Libros din şcoală cu intenţii filantropice a devenit pension şi nu primeşte elevi gratuiţi». «De aceia adversarii noştri vor să creeze ei un gimnaziu care să îndeplinească acest scop». Netemeinicia acestor afirmaţiuni nu ar mai trebui relevată. Bilanţul pe anul 1926—1927 aprobat de ministerul instrucţiunii a fost tipărit şi răspândit în public. Dintr’însul se poate vedea că au primit învăţătură în mod cu desăvârşire gratuit 41 de elevi, că au urmat ca semibursieri 48 de elevi şi că s’au plătit ministerului taxele de control pentru 42 de elevi. Iar în acest an şcolar 35 de elevi complect gratuiţi, pentru 18 elevi s’au plătit taxa de control, iar 47 semibursieri. Doreşte comunitatea să înfiinţeze un alt gimnaziu . Dar dragă Doamne, nu a creiat în anul 1924 un gimnaziu pe care îl anunţa cu trâmcie şi surle, un gimnaziu în care copiii «vor primi învăţătură gratuită, educaţie evreiască în care se vor respecta Sâmbetele şi sărbătorile religioase ! Nu s’a întemeiat gimnaziul «Cultura» ! Dar care a fost rezultatul Liceul nostru geme de elevi şi niciodată nu isbutim să satisfacem toate cererile de înscriere, iar gimnaziul «Căitara» îşi recrutează puţinii elevi printre cei ce vor să se înscrie la şcoala comercială «Cultura» sau dintre cei cari din pricina insuficienţii la învăţătură sunt îndepărtaţi din alte şcoli. Nici faptul că în liceul nostru 66 învaţă Sâmbăta nu i-a îndepărtat pe elevi, fii de evrei credincioşi, printre care îi putem număra pe cei zece fii de preoţi mozaici. 8) Pretinde comunitatea că Societatea noastră ar fi fost întemeiată de oameni fără autoritate morală şi strânşi cu arcanul. Cutezanţă! Publicişti, medici, avocaţi, profesori şi comercianţi cu vază cari se interesează de mersul unei instituţiuni înfloritoare n’au autoritatea morală a cuialui pantalonul* din comitetul Comunităţii 14) Ni se face obiecţiunea că directorul liceului e şi preşedintele Societăţii. Cei cari cunosc regulamentul eforiilor şcolare îşi pot da seama de ignoranta celor ce vor să-şi dea aere de conducători de şcoală. Art. 7 arată ca directorul poate fi ales preşedintele unei eforii. 5) «Niciunul din membrii Societăţii Libros nu a făcut vreun sacrificiu de ordin obştesc». Nu pot expune în acest spaţiu activitatea fiecăruia în parte. Voiu releva doar faptul că profesorii cari fac parte din societate funcţionează la această şcoală de aproape un sfert de veac şi au trăit aici vremuri de mare penurie. 6) «Beneficii» ! Dar ce rost mai are bilanţul! Dar controlat ministului! Dar legea persoanelor juridice ! Profesorii primesc salarii mai mici decât le dă dreptul legea şi adesea ori s’au oferit să predea ore gratuit. Şi acestea sunt beneficiile 7 ! Pentru cei de bună credinţă ţinem la dispoziţie registrele şi întreaga archivă a liceului, făgăduindu-le a tipări o broşură în care să putem cu date precise să arătăm adevăratul substrat al atacurilor îndreptate împotriva unei instituţii cinstite şi de mare interes obştesc. E. SANIELEVICI —-----psity-oo-------- Un împrumut olandez pentru comunitatea catolică din Ardeal Comunitatea bisericească română catolică din Cluj a reuşit să obţină un însemnat Împrumut olandez in condiţiuni fourte avantajoase. Tratativele au avut loc la Viena şi au fost încheiate cu succes. In baza acestei convenpuni biserica rom. cat. obţine un împrumut de tiOO mii fiorini omendezi, aproximativ 45 milioane lei, plătibil in 25 ani cu o dobândă de 10%. --------OOrfcO»--------