Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-03 / nr. 699
CORPURILE LEGIUITOARE C a m e r Votarea pe articole a legii inspecţiei muncii Şedinţa de la 1 Martie Se deschide la 3 juni. sub pesidenţia d-lui P. P. Negulescu. Pe banca ministerială d-nii Dr. Trancu-Iaşi, Berlescu, Sergiu Niţă, Lapedatu. Comunicări D. TONI (iorghist) protestează contra concesiei arbitrare acordate unei societăţi privitor la înfiinţarea unor antrepozite nominale permanente în porturile noastre. D. CAIUS BREDICEANU (naţ.ţar.) semnalează anele deziderate formulate de baroul din Lugoj. D. MIŞU POP (maj.) citeşte memoriul protest al unui stareţ dela mănăstirea Turnu (Argeş) în legătură cu intenţia statului de a înstrăina pământul mânăstirei pentru clădirea unui sanatoriu pentru muncitori. Roagă pe d. ministru al comunicaţiilor să utilizeze alt teren. D. LEON (maj.) cere explicaţiuni ministrului artelor privitor la refuzul direcţiei Teatrului Naţional de a juca piesa d-lui SABARU, colegul d-sale de Parlament. Anunţă o interpelare, deoarece comisia de lectură a admis piesa «Cain» a d-lui Sabaru, iar direcţia va vrea s’o joace... D. I. R. IOANIŢESCU: Ai să joci rolul lui «Cain» la interpelare. D. L. OANCEA (maj.) aduce la cunoştinţa ministrului de finanţe că membrii corpului didactic din Năsăud nu sunt plătiţi la vreme. D. DR. AUREL DOBRESCU descrie situaţia dezastruoasă în care se găsesc gospodăriile comunale rurale. Bugetele acestor comune, alimentate numai cu taxe şi amenzi sunt complect dezechilibrate—din cauza unei legislaţii fiscale greşite . Aceste amenzi sunt nedrepte şi antisociale. Comunele trebue să-şi pună singure impozite adiţionale. D. LAPEDATU răspunzând întâi comunicărei d-lui Oancea, arată că va întreprinde o anchetă pentru ca profesorii din Năsăud să fie pe viitor la timp retribuiţi. Referindu-se la cele expuse de d. Dobrescu menţionează că atunci când se va aduce legea pentru modificarea reformei administrative, se va organiza temeinic sistemul de percepere al taxelor locale. Interpelări D. ing. M. P. FLORESCU (cusist) interpelează pe d. ministru al instrucţiunei publice, asupra proastei administraţii a căminarilor şi cantinelor universitare din Bucureşti de sub conducerea falui dr. Hamat. Cere ca localul asociaţiei licenţiaţilor Academiei Comerciale (sala Alaci) din strada Cantacuzino colţ cu Folipescu să fie afectată pentru cămin în loc de local de dans cum este astăzi. Cere să se institue un control parlamentar urgent a gestiunei celor 36 de milioane ce se dau anual cantinelor şi căminelor din Bucureşti, întruct dela 1919 nu s’a publicat gestiunea Iar. In fine cere, de a introduce în comitetul de organizare şi control al căminelor şi un delegat al studenţilor conform hotârârei Senatului Universitar din 12 Mai 1926. D. IUNIU LECCA (L. A. N. C.) interpelează guvernul în chestia muncitorilor români din fabrici, prost salariaţi, fără locuinţă şi fără hrană. In schimb străinii au o situaţie destul de bună şi sunt preferaţi sub toate raporturile românilor. Anunţă desvoltarea unei interpelări. O chestie de regulament Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia generală la proectul de lege privitor la inspecţia muncii. D. D. R. IOANIŢESCU, cerând cuvântul în chestie de regulament, roagă Adunarea să admită publicarea unui buletin care să cuprindă numele deputaţilor cari au discutat o lege precum şi sistematizarea materiilor legiferate. Aceasta din cauza că se manipulează foarte greu dezbaterile parlagrie care s'a risipit rodnic sub paşii noştrii. Şi poate ne bucurăm de aceasta. Sau, poate ne întristăm.... Atât de tristă e povestea lui Şefki, şi a tuturor Osmanlâilor urmăriţi nemilos de Destin. Familii se distramă şi pier. Pierind cu ei pitorescul caselor cu ferestruici, şi al legendelor aduse de corabieri, tocmai de la porţile Mării Negre. O adiere de tragism mut străbate această lucrare a d-lui Bucuţa. Acelaş tragism ca şi în «Legătura Roşie». Poate sunt două dintre puţinele cărţi ale literaturii noastre, cari încheagă cu pricepere, până la emoţie, acest simţământ al tragicului. Dar d-l Emanoil Bucuţa, nu va avea succes de librărie. Ci numai o elită de cetitori credincioşi, cari se vor desfăta îndelung deasupra frazelor cu întorsătură ciudată, şi se vor bucura de fiecare nouă lucrare. Ceiace înseamnă şi preţueşte mai urnit. Mircea Eliade montare, când un deputat are nevoe să se documenteze într’o chestie oarecare. (Aplauze). D. A. C. CUZA se uneşte la propunerea d-lui Ioaniţescu, adăogând că această sistematizare trebue să se înceapă de la materia anului 1914 când au început reformele. D. PREŞEDINTE NEGULESCU răspunde că propunerile făcute intrau în cadrul preocupărilor d-sale. Urmând exemplul Poloniei, parlamentul român va dispune rezumarea activităţii parlamentare de la unire şi până azi în limba franceză. Broşurile întocmite vor fi trimise celorlalte Parlamente. Biroul va studia propunerile d-lor Ioaniţescu şi Cuza pentru a vedea dacă este posibilă întocmirea unui, indice alfabetic. Legea inspecţiei muncii Trecându-se la discuţia generală a legii inspecţiei muncii d. GR. TRANCU-IAŞI constată că legea de faţă s’a bucurat de o discuţie largă atât în Parlament cât şi în presă. Vorbeşte apoi despre producţia noastră industrială în raport cu cea agricolă. Oratorul se ocupă apoi de obiecţiunile şi de atacurile d-lui Cuza contra Biroului, întemeietorul al Muncii spunând că acest Birou a fost vizitat şi de regele nostru şi a rostit acolo un frumos discurs (oratorul îl citeşte). D. ministru Traneu aduce elogii d-lui Albert Thomas, preşedintele Biuroului Internaţional al Muncii. Oratorul trece apoi la analiza proectului şi la criticile aduse de oratori şi spune că scopul proectului este de a apără interesele muncitorimei şi de a urmări mărirea producţiei. D. ministru Trancu Iaşi combate acuzaţiile aduse proectului de d. Cuza că proectul este anaţional şi că prin el se atinge, suveranitatea naţională. Citează din Leon Bourgeois şi alţii spre a dovedi că Liga Naţiunilor nu atinge suveranitatea statelor. Eu, ca ministru al muncii n’am făcut salturi ci m’am ţinut de pasul vremii, de evoluţia normală. In ce priveşte protecţia muncitorului român s’a făcut o mulţime de lucruri: şcoli de ucenici, şcoli de meseriaşi, căminuri, legi de protecţie etc. — Cine nu va proteja mai cu inimă pe conaţionalul său? Şi nu e nevoe de lege pentru aceasta. Străinilor de cari nu mai avem nevoe nu li se va mai prelungi şederea în casă. D. ministru Trancu apără apoi nevoia inspecţiilor inopinate ale fabricilor şi atelierelor. Termină rugând ca legea să fie votată. Proectul este luat în considerare. Discuţia pe articole Se procedează la discuţia şi votarea pe articole. La art. 3 se iscă o discuţie mai animată, şi anume, privitor la vizitele imprimate ale inspectorilor, în orice oră din zi şi noapte. Cum şi la dreptul ce legea acordă acestora de a interoga pe lucrători fără martori şi de a le lua declaraţii scrise şi de a cere registre în legătură cu reglementarea muncii. C. D. R. IOANIŢESCU. Arată că se dau puteri discreţionare inspectorilor, parcă ar fi judecători de instrucţie. Prin aceste dispoziţii se jignesc patronii. D. A. C. CUZA vorbeşte în acelaş scnz. Se admite modificarea paragrafului 1 de la aliniatul 6 în senzul următor: «inspectorii au dreptul să întrebe pe salarizaţii întreprinderii dacă o crede necesar fără martori, asupra tuturor chestiunilor cari intră în competenţa lor, etc. etc, în loc de «să Interogheze pe patron sau pe reprezentantul său cum şi pe Salariaţii întreprinderii» Se mai admite amendarea aliniatului a în felul că »inspecţiunile se vor face în măsura posibilului după înştiinţarea patronilor sau a reprezentanţior lor». La art. 4 d. general Iancovescu, propune un amendament ca inspectorii să nu poată pătrunde în stabilimentele militare. Căci — spune d. general Iancovescu — se poate întâmpla ca sub numele de inspector să intre în Arsenal ori Pulberărie un străin care să pună în primejdie aceste stabilimente militare. D. ministru TRANCU IAŞI răspunde că întrucât legea prevede că inspectorii nu pot intra în acele stabilimente fără consimţământul comandanţilor acelor stabilimente, deci amendamentul este nepotrivit. Amendamentul este respins La art 7 se admite un amendament al d-lui Marinescu, prin care se specifică pedepsele ce se vor aplica inspectorilor cari vor divulga secretele. Ei vor fi răspunzători de toate daunele cauzate şi vor suferi închisoare de la 1 6 luni şi amendă până la 10.000 lei. , La art. 20 se admite propunerea d-lui Mirto ca cuvântul de contravenţie să fie înlocuit cu cel de infracţiune. Apoi că se dea dreptul de apel contra sentinţei judecătorilor relativ la aceste infracţiuni şi ca ministerul muncii să fie citat prin inspectori numai. Se votează toate articolele. Votul cu bile se va da în şedinţa de azi. Şedinţa se ridică la orele 7 jum. seara. Cea viitoare azi la orele 30. SENATUL Şedinţa de la 1 Martie D. general Coandă preşedinte, deschide şedinţa la ora 3.50. Pe banca ministerială d-nii: Mitilineu, Dori Popovici, Groza şi Bucşan. D. I. STOLAN întreabă pe ministru al comunicaţiilor dacă nu găseşte că ar fi bine, ca în fel, ca figurările călătorilor pe c. f. r. să se facă la o societate particulară, să se depună taxele la Casa de Depuneri, unde să se formeze un fond special, din care s’ar putea cumpăra și câteva locomotive, în afară de despăgubirile acordate călătorilor în caz de accident. Aşa a făcut S. M. R., şi-a putut cumpăra vapoare noi., D. GH. POP protestează contra faptului că se ţine Capitala într’o murdărie extraordinară. Topirea zăpezilor a sporit noroiul şi poate ameninţa cu inundaţii. D. CICERONE BUDIŞTEANU anunţă o interpelare privitoare la cumpărarea de către ministerul de război a hotelului din Sinaia. Azi şedinţă la ora 3.30 d. a. încop CONDUIorJAREA UNEI MOAŞE A fost dată în judecată, prin ordonanţă definitivă moaşa Lucia Doncescu din strada Mitropolitul Dosoftei, care provocând avort fameei Trandafira Dumitrescu Grinjeanu, i-a pricinuit moartea. Procesul s’a judecat alaltăeri la Curtea cu juraţi. In urma rechizitorului făcut de procuror Ionel Petrescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza căruia, Curtea, prezidată de d. consilier D. Cernescu, a condamnat pe moaşa Lucia Doncescu să sufere un an închisoare corecţionala şi să plătească 10.000 lei despăgubiri civile lui Ion Grinteanu, tatăl victimei. ABUZ DE ÎNCREDERE D. procuror Alevra a deschis acţiune publică împotriva lui Tudor Marcol, constructor, care a înstrăinat material în valoare de 70.000 lei ce-i fusese încredinţat pentru construcţia imobilului lui Decu Ionescu. ARESTAT PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie al cabinetului 2 Armand Constantinescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Herman Segal, comis-voiajor al firmei «La arbitrul eleganţei», al cărei proprietare d. Nauman din strada Sf. Vineri 17, de unde acest voiajor şi-a însuşit suma de 120.000 lei. PENSIILE VĂDUVELOR DE RĂZBOI D-na Antoneta Chiriceanu, văduvă de război, primea 1326 lei ca pensie de războiu, 663 pentru dânsa, 663 pentru doi copii ai săi, în baza legei din Septembrie 1920. In Septembrie 1925 d-na Chiriceanu sub imperiul legei noui a pensiilor s’a recăsătorit. D-na Chiriceanu în această situaţie, pierde dreptul la pensie. E ştearsă de pe tabloul de pensionare pe motiv că s’a remăritat. D-sa a făcut cerere la comisia regională de pensii susţinând că ea nu şi-a perdut dreptul de a avea pensie deoarece, sub imperiul legei vechi, acordându-i-se această calitate, ea are drepturi câştigate, comisia regională îi respinge cererea. D-na Chiriceanu a făcut apel la comisia centrală a pensiilor, care, de asemenea îi respinge apelul. A făcut apoi recurs la Casaţie. In faţa secţiei III a Inaltei Curţi s’a pus chestia dacă recurenta, ori care i-ar fi fost starea ei civilă, măritată sau nu, are sau nu drepturi câştigate dat fiind faptul că o lege, sub imperiul căreia şi-a câştigat un drept, nu prevede nici o altă dispoziţie cu privire la o nouă situaţie a ei. Asupra acestei chestiuni, înalta Curte a făcut divergintă care se va judeca din nou de complectul înaltei Curţii. Galeriile Langhaus m m CUVÂNTUL eri seară la Ateneu d. I. C. Brătianu şi-a continuat conferinţa intitulată: «Situaţia politică externă de la criza balcanică până la pacea de la San-Stefano». Asistă publicul de la «premieră», numeroşi foşti miniştri liberali, ofiţeri superiori, etc. Conferenţiarul caută să încade firul expunerei, întrerupt în şedinţa precedentă şi anume abordeaza chestiunea Orientului în raport cu puterea «meditieraniană» care a influenţat foarte mult teza orientală. Puterea «mediteraniană» a fost când Franţa, când Anglia. Această din urmă urmărea prin politica sa ca nici o putere continentală să nu devină stăpână pe continent. In chestia Orientului, Turcia era menajată de politica Angliei, dar trebuia să nudapte reacţiunile opiniei publice engleze. Din această cauză criza din Balcani nu s’a limitat la simple conflicte diplomatice. La rândul ei italia urmarea in chestia «mediteraniană», o acţiune care nu se despărţea în marile crize şi situaţii de politica Angliei, a fost stăpânitoare în Mediterana. In aceste împrejurări începe la 1875 criza balcanică. Sub influenta panslavismului şi dezordinelor, sălbăticiilor comise de Turci contra creştinilor din peninsula balcanică izbucneşte revolta care are ca prim efect represiuni sângeroase şi apoi exoduri peste graniţele Austro- Ungariei şi o adevărată emigrare a slavitor din Turcia. In faţa acestei situaţii, Suveranii şi cancelarii puterilor interesate se întrunesc la Berlin, ajungându-se numai la «înţelegerea că vor să se înţeleagă»! Dificultăţile năşteau din faptul că Austria şi Rusia urmăreau scopuri divergente. Rusia în special ambiţiona ca ea să reprezinte interesele creştinilor în Balcani şi apoi să expulzeze pe Turci. D. Brătianu face aci o paranteză pentru a vorbi despre contradicţia şi chiar bizareria raporturilor dintre Austria şi Rusia. Ambele ţări cereau tratative secrete faţă de Berlin, care determinase aceste tratative. Deasemenea «secretul» odată hotărât atât Rusia cât şi Austria îl comunicau Germaniei După înţelegerea de la Reichstadt, prinţul Gordiacof voia să prezideze, în interesul păcii un congres, socotit de mult, ca un izvor de conflicte. Se înlătură propunerea congresului şi în loc că puterile să dispaniei în cazul unui război între Rusia şi Turcia, pe de o parte şi Austria şi Rusia, pe de altă parte, se vorbeşte despre atitudinea Germană în cazul unui război între Rusia şi Austria! Vorbitorul analizează diferite, soluţii care erau indicate pentru rezolvarea crizei din Balcani, stăruind asupra diferitelor negocieri cari nu făceau decât să compromită obiectul urmărit, pacea. Citeşte o scrisoare a fostului Duce, Alexandru al IlI-lea din care se desprinde clar dorinţa Rusiei de declara război Turciei cu orice preţ. Iarăşi, după nesfârşite negocieri puterile formulează propunerile ce trebuiau acceptate de Turcia. Se hotăreşte în acest scop conferinţa de la Constantinopol dar Turcia refuză propunerile răspunzând cu constituţia turcească. Deci se înregistrează, un «fiasco» al Europei în faţa chestiunei orientale şi crizei balcanice. Care era situaţia României la 1875, Regele Carol se gândeşte că în faţa crizei balcanice România nu poate rămâne indiferentă. La 1876 după rezervirea crizei interne prin aducerea primului guvern liberal se subliniaz chestiunea independenţei şi a forţelor militare cari trebue să ne garanteze neutralitatea. Acum începe să se dezvolte politica românească faţă de criza balcanică. In legătură cu aceasta, d. Brătianu conturează personalitatea regelui Carol care era dotat cu o voinţă abstinentă r cunoştea oamenii şi ştie să se înconjoare de politician de valoare: Kogălniceanu, Brătianu, Rosetti. Mai presus de toate era un admirabil tactician politic. Cei trei bărbaţi de stat menţionaţi au ştiut în momente critice să lucreze armonic pentru binele ţării, departe de orice consideraţii de politică măruntă CApl. Regele Carol înclina de multe ori spre soluţii liberale dar era şi conservator. Avea preocupări conservatoare în sensul ordinei şi continuităţii iar ca preocupări de toate zilele: misiunea României şi Conştiinţa datoriei. A dovedit aceasta cu ocazia revizuirii Constituţiei şi în alte situaţii critice pentru ţară. Ocupându-se de acuzaţiile ce s-au adus Regelui Carol şi implicit d-sale, d. Brătianu arată că prima înţelegere cu Rusia, (înainte de izbucnirea războiului) a fost făcută cu învoiala regelui Carol. Prin această înţelegere Ruşii ne garantau neutralitatea, recunoscându-ne dreptul nostru de a revendica Transilvania. ...Dar Regele Carol n’ar fi stat niciodată la îndoială ca să sacrifice interesele de ordin internaţional pe altarul intereselor patriei româneşti (Apl.). Continuând conferenţiarul arată străduinţele depuse de Ion ’Brătianu pentru ca România să iasă bine din criza balcanică. Enumără evenimentele survenite până la 20 Sept. 1876 când I. Brătianu pleacă la Levadia spre a se înţelege cu Rusia asupra atitudinei pe care înţelege s’o adopte România în faţa războiului ce părea iminent. --------00-*--------- Ateneul Român l-lii I. L Er Planurle Academiei Române Concursul pentru planurile viitorului local al Academiei Române a fost închis la 28 Februarie era după o întreagă lună de expoziţie şi studii. Juriul, compus din 8 membri ai Academiei, din doi miniştri, al instrucţiunii şi al artelor, împreună cu 4 arhitecţi şi un delegat al Municipiului Bucureşti, a dat hotărârea asupra celor zece planuri prezentate la concurs. Rezultatul a fost următorul : Premiul I de 300.000 Iei nu a fost acordat. Premiul II de 200.000 Iei a fost acordat planurilor «Roma», al căror autor este de arhitect Duiliu Gh. Marcu. Premiul III de 100.000 lei a fost acordat planurilor cu motto «Platon» al căror autor este d. arhitect Gh. Negoescu. Juriul a acordat şi următoarele trei despăgubiri : 70.000 lei pentru planurile cu motto «Minerva», al căror autor este d. arhitect Jeaan St. Burcuș; 50.000 lei pentru planurile cu mot’ to «Astra», ale căror autori sunt d-uii arhitecţi N. Georgescu şi L. Teodossiu. 50.000 ei pentru planurile cu motto «Dudus al căror autor este d. arhitect A. H. Lorenz. —-----o»-*-»------- Cunoscuta şi statornica bunăvoinţă ce M. S. Regele are pentru Academia Română,s’a arătat din nou prin Statutul promulgat în zilele trecute pentru «Fundaţiunea Regele Ferdinand», Statut în care — prin voinţa suverană — s’a dispus ca înalta instituţiune culturală să fie reprezentată prin delegaţi în Consiliul şi Comitetele de conducere ale Marei Fundaţiuni Regale. Academia, întrunită în şedinţă generală extraordinară Vinerea trecută, a fost adânc mişcată de noua manifestare a bunăvoinţei înaltului ei preşedinte şi protector. Preşedintele activ d-l prof. Em. Racoviţă a deschis şedinţa cu următoarea cuvântare ascultată în picioare, apoi s’a subscris de toţi membrii prezenţi adresa omagială, care în aceeaşi zi a fost încredinţată organelor cuvenite spre a fi prezentată M. R. Regelui: «Domnilor Colegi, «întâiul gând al nostru întruniţi în sesiune generală- extraordinară se îndreptează către Augustul Preşedinte Onorar şi Protector al Academiei Române. Toţi urmărim zilnic cu emoţiune, cu speranţă şi cu j ia ----«o^.jog. O adresă omagială a Înaltei Instituţii către Suveran deplină încredere restabilirea său.«RICERCHE RELIGIOSE» (Vol. II. No. 3) se tipăresc la Roma, sub priceputa îngrijire a lui Ernesto Buonaiuti. Acest ultim număr aduce un lungităţii M- Sale Regelui, care este erudat şi interesant studiu al lui Giorcheta de boltă a fiinţei, a vieţei şi adio La Piana : «Limmigrazione a Roma prosperărei scumpei noastre patrii întregite.«Chiar în aceste zile de îngrijorare marele şi bunul nostru Rege a găsit prilej să arate din nou interesul şi afecţiunea statornică ce are pentru Academia Română, prin Statutul pentru conducerea şi administrarea Fundaţiunii «Regele Ferdinand», statut promulgat pe ziua de em. M. S. Regele dispune ca Academia să aibă reprezentanţii ei atât în Consiliul de conducere şi administraţie cât şi în cele două Comitete cari vor conduce cele două Secţiuni ale Fundaţiunii şi anume una pentru încurajarea şi educaţiunea culturală a tineretului şi pentru cercetările ştiinţifice consacrate cunoaşterii României şi cealaltă pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor. «Avem deci un nou prilej de a exprima Augustului Protector recunoştinţa Academiei şi facem din adâncul inimilor noastre urările cele mai vii pentru grabnica şi deplina însănătoşire a iubitului nostru Rege». JMo€«Noiles Reviste italiene nei primi eecoli dell’empero». Autorul studiază grupările streine imigrate in Vilnna şi in vecinătăţile romane, asociaţiile profesionale ale streinilor şi asociaţiile itinerarii. Arată legăturile grupurilor cu patria mamă, structura noilor organizaţii şi atitudinea romanilor. Intr’un studiu viitor, va cerceta religiile imigranţilor în Roma imperială. fee traduce admirabil, două predici ale mult celebrului şi prea puţin cunoscutului Meister Eckehart. Un larg Buletin al Creştinismului medieval, recenzând toate lucrările apărute in ultimii ani asupra subiectului — publică A. de Stefano. Multe note, cronici, recenzii — majoritatea datorite fecundului și neobositului Buonaiuti. * «ARCHIVIO DI STORIA DELLA SCIENZA» (Vol. VII, No. 4). Ultimul fascicol al renumitei reviste, îngrijite de Aldo Mien, publică în frunte o comemorare a lui Antonio Raimondi (1826— 1926) datorită profesorului H. Valdizan. Raimondi, după cum scrie autorul, «realizados sus estudios con armor y provecho» — nu putu să-şi îndeplinească în Europa cariera, şi ajuns© în Peru. Aci studie moravurile, ştiinţa, istoria, geografia ţinutului aproape patruzeci de ani. Scrise numeroase opere, dintre cari nemuritoarea «El Peru». Interesante, vioaie, erudite, sugestive, colorate — amintirile şi impresiile vii A. Mieu dintr’o «Călătorie în Germania». Un studiu instructiv şi definitiv : «Recenţi studi in Colombo», de Prof. R. Almagia. Nenumărate «Analize critice», majoritatea datorite lui Micu. Bibliografie metodică, notiţe, comentarii, comemorări, etc. M. E. Premiera de la Teatrul Mic In matineul de Sâmbătă 5 Martie, se va reprezenta la Teatrul Mic, cu tot ansamblul trupei d-lui Mişu Fotino, «Măiastră fără inimă» (Turrandot) feerie în 5 acte după un basm din 1001 nopţi, de d. V. Voiculescu. Acest deosebit spectacol face parte dintr’o serie de matineuri de feerie, organizate sub direcţia poetului Adrian Maniu şi sub patronagiul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti. «Măiastră fără inimă» e povestea fetei de împărat care nu vrea să se mărite decât cu cel ce va putea deslega trei ghicitori încurcate. Şi fata de împărat nu se dă învinsă decât atunci când apare — ca o fatalitate lirică — deslegătorul minunat. Subiectul «Măiastrei fără inimă» e acelaş ca şi la italieni (Gozzi) ca şi la germani (Schiller) şi se găseşte şi în basmele noastre populare de unde poetul V. Voiculescu l-a scos şi dramatizat. Decorurile acestei feerii — care în străinătate a inspirat pe Pupeini în ultima sa operă — sunt executate într’un cadru oriental de către d. V. Teodorov, subtilul pictor al Operei Române. Fără îndoială, spectacolele «Măiastrei fără inimă» vor fi adevărate şi complete realizări artistice, din punct de vedere al frumuseţii feeriei şi montărei ei, într’un cadru a- requat, pitoresc şi somptuos. Măiastră fără inimă e o operă de înaltă valoare literară care va interesa — deopotrivă — publicul de toate vârstele şi de toate competenţele. Pentru a face accesibile aceste spectacole întregului nostru tineret, s’au fixat preţurile următoare : (în care se cuprind şi toate taxele legale) fotoliul I 40 lei, fotoliul II 40 lei, balcoanele a 40, 20 şi 10 lei. Şezătorile Ligii Culturale Liga Culturală,Secţiunea Bucureşti, reîncepe la Sf. Biserică Curtea Veche, din strada Carol, (Vis a vis de Hotel Dacia), o serie de 7 şezători culturalreligioase în fiecare Vineri la orele 6% până la 8 seara. Prima va fi Vineri 4 Martie 1927, orele (iia 8 seara când va vorbi :P. S. Tit Târgovişteanul, Vicarul Sf. Patriarhi, despre: «Neliniştea sufletului omenesc». Va urma un concert dat de corul seminarului Central, apoi lectură şi cântece religioase cântate cu poporul. Expoziţii D-na pictor Stella Şerbănescu-Şăineanu a deschis o expoziţie de pictură şi artă decorativă în sala No. 15 a Palatului Ateneului. Vernisajul va avea loc joi 3 Martie dimineaţa. Expoziţia va rămâne deschisă până la 27 Martie 1927, littere, între orele 10—1 şi 37.• O nouă artistă, D-ra Ana Maria Călinescu a deschis o interesantă expoziţie de pictură în salonul «Casa Artei» din strada Câmpineanu No. 17. D sa a studiat în străinătate la Academia Julien şi în ţară a fost eleva pictorului Jean Steriadi. Lucrările expuse dovedesc un puternic şi serios talent. Expoziţia e deschisă întreaga lună Martie. Festivaluri Societatea «Mormintele Eroilor», comitetul central a organizat o reprezentaţiune de gală care va avea loc la Teatrul Naţional din Bucureşti la 7 Martie a. c. (Luni) cu concursul d-nei Ana Luca şi d-lor C. Nottara şi A. Athanasescu, al protagoniştilor Operei Române în frunte cu d-na Snejina şi d-l Jean Athanasiu, al d-nei Niculescu-Kuliban solistă (harpă) a orhestrei «Filarmonica» şi al d-lui Miron Ionescu (tenor), la piano d-1 Umberto -Pes- Sione. Reprezentaţia sa va încheia cu piesa eroică într’un act «Făurito mii» de d-1 Mircea Rădulescu. Pentru membrii Sindicatului Ziariştilor La premiera feeriei «Măiastră fără număr (Turandot), care va avea loc în matrneid de Sâmbătă 5 Martie, orele 3 p. la Teatrul Mic, sub patronagiul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, toţi domnii membri ai Sindicatului, sunt invitaţi să ia parte împreună cu copiii. Cererile se vor adresa d-lui Ionel Ţăranu, la Teatrul Mic. 1 p " Şezătorile Soc. «Tinereţea» Joi 3 Martie 1927 ,orele 9 seara, Societatea Culturala «Tinereţea» va continua Gama de şezători cu a 16-a şezătoare artistico-culturală în Sala Ateneului Popular «Principele Mihai» Calea Griviţei 56 (alături de Biserica Sft. Voevozi) când d-l colonel Dumitru Rădulescu va ţine o conferinţă despre: «Epoca fanariotă şi revoluţia lui Tudor Vladimirescu» şi vor urma: Declamaţii, vioară lectură, comunicări etc. iar la urmă se va juca «Arvinte şi Pepelea» comedie într'un act de Vasile Alexandri. Această şezătoare se dă pentru mărirea fondului Comitetului şcolar. Şezătorile vor continua regulat în fiecare joi seara în aceiaşi sală. De la Universitatea liberă Azi Miercuri 2 Martie ora 6 d- ha, va avea loc a doua conferinţă din ciclul literar organizat de universitatea liberă despre «Motive ale creaţiei populare». Va vorbi d-l dr. Vasile Voiculescu despre «Motivul liric al creaţiei populare». Conferinţa va avea loc la Fundaţia Universitară Carol I. Abonamentele se găsesc la Asociaţia Doamnei Române «Furnica» str. C. A. Rosetti , iar biletele la casa de la intrarea în Fundaţie. D-nii studenţi şi elevii de liceu au intrarea gratuită. Conferinţe Tragedia căsniciei lui Traian Grozăvescu ca ordinea zilei. Celebra scriitoare daneză Karin Michaelis, în conferinţa primă pe care o va ţine Marţi 15 Martie, la teatrul Regina Maria, se va ocupa şi de această dureroasă împrejurare , titlul conferinţei fiind : Dragostea, căsnicia, divorţul. A doua conferinţă, rezervată doamnelor şi domnişoarelor, va fi Joi 17 Martie, cu titlul: Femeile între ele. Biletele la cassa teatrului Regine Maria. D. profesor universitar G. G. Antonescu ţine a doua conferinţă asupra «Valorii de actualitate a operii lui Pestalozzi», Joi 3 Martie cr. la ora 6 p. m. în localul Casei Iscoaielor din strada Berthelot. • Vineri , or. ora 745 seara d. V. M. Ioachim profesor, va vorbi la Cercul de Studii Comerciale din Palatul Camerei de Comerţ despre : «Experţii contabili în străinătate şi în România1).D In localul societăţei generale a funcţionarilor publici din piaţa Victoriei, Joi 3 Martie, orele 8,30 seara precis, d. profesor universitar Mihail Ianculescu va ţine o conferinţă asupra problemei locuinţelor şi chiriilor în general, cu privire specială asupra situaţiei funcţionarilor şi pensionarior Statului de orice categorie. De la Teatrul Maţiottal In scenă se fac ultimele repetiţii cu decor, lumină şi recuzită ale tragediei lui Schiller «Hoţii». Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare şi are ca interpreţi principali pe d-na Sorana Topa şi d-nii Nottara, Vraea şi Bălţăţaanu.• In foaere se repetă «Păcală» de Horia Furauhă cu d-1 Ion Mânu în rolul principal, rolul lui Aghiuţă fiind alternativ jucat de d-nele Victoria Miehescu şi Leutzi Almáján şi «Allegro ma non troppo» de d-1 Ion Minulescu. De la teatrul Regina Maria Ultimele spectacole cu «Omul da altă dată» cu d-na Maria Ventura vor avea loc irevocabil Miercuri 2 şi 3 Joi 8 Martie, pentru cari mai sunt de vânzare doar câteva loji şi fotolii. • • Vineri 4 Martie va avea loc premiera piesei «Data şi voi» cu d-na Maria Ventura. Aceasta va fi ultima premieră cu distinsa societară a Comediei Franceze, deoarece d-na Ventura la data de 14 Martie trebue să plece în turneu prin ţară. Luni 14 Martie va avea loc la teatrul «Regina Maria» premiera piesei «Michel Perrin» comedie în două acte şi piesa «Omul de cristal» cu d-nii V. Laximinlian şi Ion Manolescu în rolurile pricipate. De la Teatrul Mifi Azi Miercuri 2 Martie orele 9 seara, se reprezintă la Teatrul Mic, premiera «Maistrul Bolbec şi Bărbatul său», comedie în trei acte de Beer şi L. Verneuil au următoarea distribuţie : Misn l’otino, G. Charnel, Const. Toneanu, Nie. Velculescu, Marietta Rares, Rence Anne, Annie Capustin. Spectacole OPERA ROMANA : Lohengrin. TEATRUL NAŢIONAL : Tătajenul. TEATRUL REGINA MARIA : Omul de altă dată. TEATRUL MIC : Maestrul Bolbeck TEATRUL FANTASIO : Azais. TEATRUL POPULAR ; Anonimul. ’ •