Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-03 / nr. 699

CORPURILE LEGIUITOARE C a m e r Votarea pe articole a legii inspecţiei muncii Şedinţa de la 1 Martie Se deschide la 3 juni. sub pesi­­denţia d-lui P. P. Negulescu. Pe banca ministerială d-nii Dr. Tran­­cu-Iaşi, Berlescu, Sergiu­ Niţă, La­­pedatu. Comunicări D. TONI (iorgh­ist) protestează contra concesiei arbitrare acordate unei societăţi privitor la înfiinţa­rea unor antrepozite nominale per­manente în porturile noastre. D. CAI­US BREDICEANU (naţ.­­ţar.) semnalează anele deziderate formulate de baroul din Lugoj. D. MIŞU POP (maj.) citeşte me­moriul protest al unui stareţ dela mănăstirea Turnu (Argeş) în legă­tură cu intenţia statului de a în­străina pământul mânăstirei pen­tru clădirea unui sanatoriu pentru muncitori. Roagă pe d. ministru al comuni­caţiilor să utilizeze alt teren. D. LEON (maj.) cere explicaţiuni ministrului artelor privitor la re­fuzul direcţiei Teatrului Naţional de a juca piesa d-lui SABARU, co­legul d-sale de Parlament. Anunţă o interpelare, de­oarece comisia de lectură a admis piesa «Cain» a d-lui Sabaru, iar direcţia va vrea s’o joace... D. I­. R. IOANIŢESCU: Ai să joci rolul lui «Cain» la interpelare. D. L. O­ANCE­A (maj.) aduce la cunoştinţa ministrului de finanţe că membrii corpului didactic din Năsăud nu sunt plătiţi la vreme. D. DR. AUREL DOBRESCU des­crie situaţia dezastruoasă în care se găsesc gospodăriile comunale ru­rale. Bugetele acestor comune, ali­mentate numai cu taxe şi amenzi sunt complect dezechilibrate—din cauza unei legislaţii fiscale gre­şite . Aceste amenzi sunt nedrep­te şi antisociale. Comunele trebue să-şi pună singure impozite adiţio­nale. D. LAPEDATU răspunzând întâi comunicărei d-lui Oancea, arată că va întreprinde o anchetă pentru ca profesorii din Năsăud să fie pe vii­tor la timp retribuiţi. Referindu-se la cele expuse de d. Dobrescu menţionează că atunci când se va aduce legea pentru mo­dificarea reformei administrative, se va organiza temeinic sistemul de percepere al taxelor locale. Interpelări D. ing. M. P. FLORESCU (cusist) interpelează pe d. ministru al ins­­trucţiunei publice, asupra proastei administraţii a căminarilor şi canti­nelor universitare din Bucureşti de sub conducerea falui dr. Hamat. Cere ca localul asociaţiei licenţia­ţilor Academiei Comerciale (sala Alaci) din strada Cantacuzino colţ cu Folipescu să fie afectată pentru cămin în loc de local de dans cum este astăzi. Cere să se institue un control par­lamentar urgent a gestiunei celor 36 de milioane ce se dau anual can­tinelor şi căminelor din Bucureşti, întruc­t dela 1919 nu s’a publicat gestiunea Iar. In fine cere, de a introduce în co­mitetul de organizare şi control al căminelor şi un delegat al studenţi­lor conform hotârârei Senatului U­­niver­sitar din 12 Mai 1926. D. IUNIU LECCA (L. A. N. C.) interpelează guvernul în chestia muncitorilor români din fabrici, prost salariaţi, fără locuinţă şi fă­ră hrană. In schimb străinii au o situaţie destul de bună şi sunt preferaţi sub toate raporturile românilor. Anunţă desvoltarea unei interpe­lări. O chestie de regulament Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia generală la pro­­ectul de lege privitor la inspecţia muncii. D. D. R. IOANIŢESCU, cerând cu­vântul în chestie de regulament, roagă Adunarea să admită publica­rea unui buletin care să cuprindă numele deputaţilor cari au discutat o lege precum şi sistematizarea m­a­teriilor legiferate. Aceasta din cauza că se manipu­lează foarte greu dezbaterile parla­gr­ie care s'a risipit rodnic sub pa­şii noştrii. Şi poate ne bucurăm de aceasta. Sau, poate ne întristăm.... Atât de tristă e povestea lui Şefki, şi a tuturor Osmanlâilor urmăriţi nemilos de Destin. Familii se dis­­tram­ă şi pier. Pierind cu ei pito­rescul caselor cu ferestruici, şi al legendelor aduse de corabieri, toc­mai de la porţile Mării Negre. O adiere de tragism mut străbate această lucrare a d-lui Bucuţa. A­­celaş tragism ca şi în «Legătura Roşie». Poate sunt două dintre pu­­ţinele cărţi ale literaturii noastre, cari încheagă cu pricepere, până la emoţie, acest simţământ al tragicu­lui. Dar d-l Emanoil Bucuţa, nu va avea succes de librărie. Ci numai o elită de cetitori credincioşi, cari se vor desfăta îndelung deasupra frazelor cu întorsătură ciudată, şi se vor bucura de fiecar­e nouă lu­crare. Ceiace înseamnă şi preţueşte mai urnit. Mircea El­iade montare, când un deputat are nevoe să se documenteze într’o chestie oarecare. (Aplauze). D. A. C. CUZA se uneşte la pro­punerea d-lui Ioaniţescu, adăogând că această sistematizare trebue să se înceapă de la materia anului 1914 când au început reformele. D. PREŞEDINTE NEGULESCU răspunde că propunerile făcute in­trau în cadrul preocupărilor d-sale. Urmând exemplul Poloniei, par­lamentul român va dispune rezu­marea activităţii parlamentare de la unire şi până azi în limba france­ză. Broşurile întocmite vor fi tri­mise celorlalte Parlamente. Biroul va studia propunerile d-lor Ioani­­ţescu şi Cuza pentru a vedea dacă este posibilă întocmirea unui, indice alfabetic. Legea inspecţiei muncii Trecându-se la discuţia generală a legii inspecţiei muncii d. GR. TRANCU-IAŞI constată că legea de faţă s’a bucurat de o discuţie largă atât în Parlament cât şi în presă. Vorbeşte apoi despre producţia noastră industrială în raport cu cea agricolă. Oratorul se ocupă apoi de obi­ec­­ţiunile şi de atacurile d-lui Cuza contra Biroului, întemeietorul al Muncii spunând că acest Birou a fost vizitat şi de regele nostru şi a rostit acolo un frumos discurs (oratorul îl citeşte). D. ministru Traneu aduce elogii d-lui Albert Thomas, preşedintele Biuroului Internaţional al Mun­cii. Oratorul trece apoi la analiza proectului şi la criticile aduse de oratori şi spune că scopul proec­tului este de a apără interesele mun­citorimei şi de a urmări mărirea producţiei. D. ministru Trancu Iaşi comba­te acuzaţiile aduse proectului de d. Cuza că proectul este ana­­ţional şi că prin el se atinge, su­veranitatea naţională. Citează din Leon Bourgeois şi alţii spre a dovedi că Liga Naţiu­nilor nu atinge suveranitatea sta­telor. Eu, ca ministru al muncii n’am făcut salturi ci m’am ţinut de pa­sul vremii, de evoluţia normală. In ce priveşte protecţia muncito­rului român s’a făcut o mulţime de lucruri: şcoli de ucenici, şcoli de meseriaşi, căminuri, legi de pro­tecţie etc. — Cine nu va proteja mai cu inimă pe conaţionalul său? Şi nu e nevoe de lege pentru acea­sta. Străinilor de cari nu mai a­­vem nevoe nu li se va mai prelun­gi şederea în casă. D. ministru Trancu apără apoi nevoia inspec­ţiilor inopinate ale fabricilor şi atelierelor. Termină rugând ca legea să fie votată. Proectul este luat în considerare. Discuţia pe articole Se procedează la discuţia şi vo­tarea pe articole. La art. 3 se iscă o discuţie mai animată, şi anume, privitor la vi­zitele imprimate ale inspectorilor, în orice oră din zi şi noapte. Cum şi la dreptul ce legea acordă aces­tora de a interoga pe lucrători fă­ră ma­rtori şi de a le lua declara­ţii scrise şi de a cere registre în legătură cu reglementarea muncii. C. D. R. IOANIŢESCU. Arată că se dau puteri discreţionare inspec­torilor, parcă ar fi judecători de instrucţie. Prin aceste dispoziţii se jignesc patronii. D. A. C. CUZA vorbeşte în ace­­laş scnz. Se admite modificarea paragra­fului 1 de la aliniatul 6 în senzul următor: «inspectorii au dreptul să întrebe pe salarizaţii întreprinderii dacă o crede necesar fără martori, asupra tuturor chestiunilor cari in­tră în competenţa lor, etc. etc, în loc de «să Interogheze pe patron sau pe reprezentantul său cum şi pe Salariaţii întreprinderii» Se mai admite amendarea alinia­tului a în felul că »inspecţiunile se vor face în măsura posibilului după înştiinţarea patronilor sau a reprezentanţi­or lor». La art. 4 d. general Iancovescu, propune un amendament ca inspec­torii să nu poată pătrunde în stabi­limentele militare. Căci — spune d. general Ianco­­vescu — se poate întâmpla ca sub numele de inspector să intre în Ar­senal ori Pulberărie un străin care să pună în primejdie aceste sta­bilimente militare. D. ministru TRAN­CU IAŞI răs­punde că întrucât­ legea prevede că inspectorii nu pot intra în acele sta­bilimente fără consimţământul co­mandanţilor acelor stabilimente, deci amendamentul este nepotrivit. Amendamentul este respins­ La art 7 se admite un amenda­ment al d-lui Marinescu, prin care se specifică pedepsele ce se vor apli­ca inspectorilor cari vor divulga se­cretele. Ei vor fi răspunzători de toate daunele cauzate şi vor suferi închi­soare de la 1­ 6 luni şi amendă până la 10.000 lei. , La art. 20 se admite propunerea­­ d-lui Mirto ca cuvântul de contra­venţie să fie înlocuit cu cel de in­fracţiune. Apoi că se dea dreptul de apel contra sentinţei judecătorilor rela­tiv la aceste infracţiuni şi ca minis­terul muncii să fie citat prin inspec­tori numai. Se votează toate articolele. Votul cu bile se va da în şedinţa de azi. Şedinţa se ridică la orele 7 jum. seara. Cea viitoare azi la orele 3­0. SENATUL Şedinţa de la 1 Martie D. general Coandă preşedinte, deschide şedinţa la ora 3.50. Pe banca ministerială d-nii: Mi­­tilineu, Dori Popovici, Groza şi Bucşan. D. I. STOLAN întreabă pe­­ mi­nistru al comunicaţiilor dacă nu găseşte că ar fi bine, ca în fel, ca f­ig­urări­le călătorilor pe c. f. r. să se facă la o societate particula­ră, să se depună taxele la Casa de Depuneri, unde să se formeze un fond special, din care s’ar putea cumpăra și câteva locomotive, în afară de despăgubirile acordate călătorilor în caz de accident. Aşa a făcut S. M. R., şi-a putut cum­păra vapoare noi., D. GH. POP protestează contra faptului că se ţine Capitala într’o murdărie extraordinară. Topirea zăpezilor a sporit noroiul şi poate ameninţa cu inundaţii. D. CICERONE BUDIŞTEANU anunţă o interpelare privitoare la cumpărarea de către ministerul de război a hotelului din Sinaia. Azi şedinţă la ora 3.30 d. a. încop CONDUIorJAREA UNEI MOAŞE A fost dată în judecată, prin or­donanţă definitivă moaşa Lucia Doncescu din strada Mitropolitul Dosoftei, care provocând avort fa­­meei Trandafira Dumitrescu Grin­­jeanu, i-a pricinuit moartea. Procesul s’a judecat alaltăeri la Curtea cu juraţi. In urma rechizitorului făcut de­­ procuror Ionel Petrescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirma­tiv pe baza căruia, Curtea, prezi­dată de d. consilier D. Cernescu, a condamnat pe moaşa Lucia Don­­­cescu să sufere un an închisoare corecţionala şi să plătească 10.000 lei despăgubiri civile lui Ion Grin­­teanu, tatăl victimei. ABUZ DE ÎNCREDERE D. procuror Alevra a deschis ac­ţiune publică împotriva lui Tudor Marcol, constructor, care a înstrăi­nat material în valoare de 70.000 lei ce-i fusese încredinţat pentru con­strucţia imobilului lui Decu Io­­­nescu. ARESTAT PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie al ca­­binetului 2 Armand Constantinescu, a emis mandat de arestare împo­triva lui Herman Segal, comis-vo­­iajor al firmei «La arbitrul elegan­ţei», al cărei proprietar­e d. Nau­­­man din strada Sf. Vineri 17, de unde acest voiajor şi-a însuşit suma de 120.000 lei. PENSIILE VĂDUVELOR DE RĂZBOI D-na Antoneta Chiriceanu, văduvă de război, primea 1326 lei ca pensie de războiu, 663 pentru dânsa, 663 pentru doi copii ai săi, în baza le­gei din Septembrie 1920. In Septem­brie 1925 d-na Chiriceanu sub im­periul legei noui a pensiilor s’a re­căsătorit. D-na Chiriceanu în aceas­tă situaţie, pierde dreptul la pensie. E ştearsă de pe tabloul de pensio­nare pe motiv că s’a remăritat. D-sa a făcut cerere la comisia re­gională de pensii susţinând că ea nu şi-a perdut dreptul de a avea pensie de­oarece, sub imperiul legei vechi, acordându-i-se această cali­tate, ea are drepturi câştigate, co­misia regională îi respinge cererea. D-na Chiriceanu a făcut apel la comisia centrală a pensiilor, care, de asemenea îi respinge apelul. A făcut apoi recurs la Casaţie. In faţa secţiei III a Inaltei Curţi s’a pus chestia dacă recurenta, ori care i-ar fi fost starea ei civilă, măritată sau nu, are sau nu drepturi câşti­­­gate dat fiind faptul că o lege, sub imperiul căreia şi-a câştigat un drept, nu prevede nici o altă dis­poziţie cu privire la o nouă situa­ţie a ei. Asupra acestei chestiuni, înalta Curte a făcut divergintă care se va judeca din nou de complectul înal­tei Curţii. Galeriile Langhaus m m CUVÂNTUL eri seară la Ateneu d. I. C. Bră­­tianu şi-a continuat conferinţa in­titulată: «Situaţia politică externă de la criza balcanică p­ână la pa­cea de la San-Stefano». Asistă publicul de la «premieră», numeroşi foşti miniştri liberali, o­­fiţeri superiori, etc. Conferenţiarul caută să încade firul expunerei, întrerupt în şe­dinţa precedentă şi anume abordea­za chestiunea Orientului în raport cu puterea «meditieraniană» care a influenţat foarte mult teza orien­tală. Puterea «mediteraniană» a fost când Franţa, când Anglia. Această din urmă urmărea prin po­litica sa ca nici o putere continen­­tală să nu devină stăpână pe con­tinent. In chestia Orientului, Turcia era menajată de politica Angliei, dar trebuia să nudapte reacţiunile opi­niei publice engleze. Din această cauză criza din Balcani nu s’a limitat la simple conflicte diplomatice. La rândul ei italia urmarea in chestia «medi­­teraniană», o acţiune care nu se de­spărţea în marile crize şi situaţii de politica Angliei, a fost stăpâ­­nitoare în Mediterana. In aceste împrejurări începe la 1875 criza balcanică. Sub influen­ta panslavismului şi dezordinelor, sălbăticiilor comise de Turci contra creştinilor din peninsula balcanică izbucneşte revolta care are ca prim efect represiuni sângeroase şi a­­poi exoduri peste graniţele Austro- Ungariei şi o adevărată emigrare a slavitor din Turcia. In faţa acestei situaţii, Suvera­nii şi cancelarii puterilor interesa­te se întrunesc la Berlin, ajun­­gându-se numai la «înţelegerea că vor să se înţeleagă»! Dificultăţile năşteau din faptul că Austria şi Rusia urmăreau scopuri divergen­te. Rusia în special ambiţiona ca ea să reprezinte interesele creşti­ni­lor în Balcani şi apoi să expul­zeze pe Turci. D. Brătianu face aci o parante­ză pentru a vorbi despre contra­dicţia şi chiar bizareria raporturi­lor dintre Austria şi Rusia. Ambe­­le ţări cereau tratative secrete fa­ţă de Berlin, care determinase a­­ceste tratative. Deasemenea «secre­tul» odată hotărât atât Rusia cât şi Austria îl comunicau Germaniei După înţelegerea de la Reichstadt, prinţul Gordiacof voia să prezide­ze, în interesul păcii un congres, socotit de mult, ca un izvor de con­flicte. Se înlătură propunerea con­gresului şi în loc că puterile să dis­paniei în cazul unui război între Rusia şi Turcia, pe de o parte şi Austria şi Rusia, pe de altă parte, se vorbeşte despre atitudinea Ger­mană în cazul unui război între Rusia şi Austria! Vorbitorul analizează diferite, so­luţii care erau indicate pentru re­zolvarea crizei din Balcani, stăru­ind asupra diferitelor negocieri cari nu făceau decât să compromi­tă obiectul urmărit, pacea. Citeşte o scrisoare a fostului Du­ce, Alexandru al IlI-lea din care se desprinde clar dorinţa Rusiei de declara război Turciei cu orice preţ. Iarăşi, după nesfârşite ne­gocieri puterile formulează propu­nerile ce trebuiau acceptate de Turcia. Se hotăreşte în acest­ scop con­ferinţa de la Constantinopol dar Turcia refuză propunerile răspun­zând cu constituţia turcească. Deci se înregistrează, un «fias­co» al Europei în faţa chestiunei o­­rientale şi crizei balcanice. Care era situaţia României la 1875, Regele Carol se gândeşte că în faţa crizei balcanice România nu poate rămâne indiferentă. La 1876 după rezervirea crizei interne prin aducerea primului guvern li­beral se subliniaz chestiunea in­dependenţei şi a forţelor militare cari trebue să ne garanteze neu­tralitatea. Acum începe să se dez­volte politica românească faţă de criza balcanică. In legătură cu aceasta, d. Bră­­tianu conturează personalitatea re­gelui Carol care era dotat cu o voinţă abstinentă r cunoştea oamenii şi ştie să se înconjoare de politi­cian­ de valoare: Kogălniceanu, Brătianu, Rosetti. Mai presus de toate era un admirabil tactician politic. Cei trei bărbaţi de stat menţio­naţi au ştiut în momente critice să lucreze armonic pentru binele ţării, departe de orice consideraţii de politică măruntă CApl.­ Regele Carol înclina de multe ori spre soluţii liberale dar era şi con­servator. Avea preocupări conser­vatoare în sensul ordinei şi conti­nuităţii iar ca preocupări de toate zilele: misiunea României şi Con­ştiinţa datoriei. A dovedit aceasta cu ocazia revizuirii Constituţiei şi în alte situaţii critice pentru ţară. Ocupându-se de acuzaţiile ce s-au adus Regelui Carol şi implicit d-sale, d. Brătianu arată că prima înţelegere cu Rusia, (înainte de izbucnirea războiului) a fost făcu­tă cu învoiala regelui Carol. Prin această înţelegere Ruşii ne garan­tau neutralitatea, recunoscându-ne dreptul nostru de a revendica Tran­silvania. ...Dar Regele Carol n’ar fi stat nici­odată la îndoială ca să sacri­fice interesele de ordin internaţio­nal pe altarul intereselor patriei româneşti (Apl.). Continuând conferenţiarul arată străduinţele depuse de Ion ’Brătia­­nu pentru ca România să iasă bine din criza balcanică. Enumără evenimentele survenite până la 20 Sept. 1876 când I. Brătianu plea­că la Levadia spre a se înţelege cu Rusia asupra atitudinei pe care în­ţelege s’o adopte România în faţa războiului ce părea iminent. --------00-*---------­ Ateneul Român l-lii I. L Er Planur­le Academiei Române Concursul pentru planurile viito­rului local al Academiei Române a fost închis la 28 Februarie era după o întreagă lună de expoziţie şi stu­dii. Juriul, compus din 8 membri ai Academiei, din doi miniştri, al in­strucţiunii şi al artelor, împreună cu 4 arhitecţi şi un delegat al Mu­nicipiului Bucureşti, a dat hotărâ­rea asupra celor zece planuri pre­zentate la concurs. Rezultatul a fost următorul : Premiul I de 300.000 Iei nu a fost acordat. Premiul II­ de 200.000 Iei a fost a­­cordat planurilor «Roma», al căror autor este de arhitect Duiliu Gh. Marcu. Premiul III de 100.000 lei a fost acordat planurilor cu motto «Pla­ton» al căror autor este d. arhitect Gh. Negoescu. Juriul a acordat şi următoarele trei despăgubiri : 70.000 lei pentru planurile cu mot­to «Minerva», al căror autor este d. arhitect Jeaan St. Burcuș; 50.000 lei pentru planurile cu mot­’ to «Astra», ale căror autori sunt d-uii arhitecţi N. Georgescu şi L. Teodossiu. 50.000 ei pentru planurile cu mot­to «Dud­us al căror autor este d. ar­hitect A. H. Lorenz. —-----o»-*-»-------­ ­ Cunoscuta şi statornica bunăvo­inţă ce M. S. Regele are pentru A­­cademia Română,s’a arătat din nou prin Statutul promulgat în zilele trecute pentru «Fundaţiunea Rege­le Ferdinand», Statut în care — prin voinţa suverană — s’a dispus ca înalta instituţiune culturală să fie reprezentată prin delegaţi în Consiliul şi Comitetele de conduce­re ale Marei Fundaţiuni Regale. Academia, întrunită în şedinţă generală extraordinară Vinerea tre­cută, a fost adânc mişcată de noua manifestare a bunăvoinţei înaltu­lui ei preşedinte şi protector. Pre­şedintele activ d-l prof. Em. Raco­­viţă a deschis şedinţa cu următoa­rea cuvântare ascultată în picioare, apoi s’a subscris de toţi membrii prezenţi adresa omagială, care în aceeaşi zi a fost încredinţată orga­nelor cuvenite spre a fi prezentată M. R. Regelui: «Domnilor Colegi, «întâiul gând al nostru întruniţi în sesiune generală- extraordinară se îndreptează către Augustul Pre­şedinte Onorar şi Protector al Aca­­demiei Române. Toţi urmărim zil­nic cu emoţiune, cu speranţă şi cu j ia ----«o^.jog. O adresă omagială a Înaltei Instituţii către Suveran deplină încredere restabilirea său.­«RICERCHE RELIGIOSE» (Vol. II. No. 3) se tipăresc la Roma, sub price­puta îngrijire a lui Ernesto Buona­­iuti. Acest ultim număr aduce un lungi­tăţii M- Sale Regelui, care este erudat şi interesant studiu al lui Gior­­cheta de boltă a fiinţei, a vieţei şi a­dio La Piana : «Limmigrazione a Roma prosperărei scumpei noastre patrii întregite.­­«Chiar în aceste zile de îngrijo­rare marele şi bunul nostru Rege a găsit prilej să arate din nou in­teresul şi afecţiunea statornică ce are pentru Academia Română, prin Statutul pentru conducerea şi ad­ministrarea Fundaţiunii «Regele Ferdinand», statut promulgat pe ziua de em­. M. S. Regele dispune ca Academia să aibă reprezentanţii ei atât în Consiliul de conducere şi ad­ministraţie cât şi în cele două Co­mitete cari vor conduce cele două Secţiuni ale Fundaţiunii şi anume una pentru încurajarea şi educaţiu­­nea culturală a tineretului şi pen­tru cercetările ştiinţifice consacrate cunoaşterii României şi cealaltă pentru ajutorarea culturală a fa­miliilor militarilor. «Avem deci un nou prilej de a exprima Augustului Protector re­cunoştinţa Academiei şi facem din adâncul inimilor noastre urările cele mai vii pentru grabnica şi de­plina însănătoşire a iubitului nos­tru Rege». JMo€«N­o­iles Reviste italiene nei primi eecoli dell’empero». Autorul studiază grupările streine imigrate in Vilnna şi in vecinătăţile romane, asocia­ţiile profesionale ale streinilor şi aso­ciaţiile itinerarii. Arată legăturile gru­purilor cu patria mamă, structura noi­lor organizaţii şi atitudinea romanilor. Intr’un studiu viitor, va cerceta reli­giile imigranţilor în Roma imperială. fee traduce admirabil, două predici ale mult celebrului şi prea puţin cuno­scutului Meister Eckehart. Un larg Buletin al Creştinismului me­dieval, recenzând toate lucrările apărute in ultimii ani asupra­ subiectului — pu­blică A. de Stefano. Multe note, cronici, recenzii — majoritatea datorite fecun­dului și neobositului Buonaiuti. * «ARCHIVIO DI STORIA DELLA SCIENZA» (Vol. VII, No. 4). Ultimul fascicol al renumitei reviste, îngrijite de Aldo Mien­, publică în frunte o come­morare a lui Antonio Raimondi (1826— 1926) datorită profesorului H. Valdizan. Raimondi, după cum scrie autorul, «rea­lizados sus estudios con armor y prove­­cho» — nu putu să-şi îndeplinească în Europa cariera, şi ajuns© în Peru. Aci studie moravurile, ştiinţa, istoria, geo­grafia ţinutului aproape patruzeci de ani. Scrise numeroase opere, dintre cari nemuritoarea «El Peru». Interesante, vioaie, erudite, sugestive, colorate — amintirile şi impresiile vii A. Mieu­ dintr’o «Călătorie în Germania». Un studiu instructiv şi definitiv : «Recenţi studi in Colombo», de Prof. R. Almagia. Nenumărate «Analize critice», majoritatea datorite lui Micu­. Biblio­grafie metodică, notiţe, comentarii, co­memorări, etc. M. E. Premiera de la Teatrul Mic In matineul de Sâmbătă 5 Martie, se va reprezenta la Teatrul Mic, cu tot ansamblul trupei d-lui Mişu Fo­­tino, «Măiastră fără inimă» (Tu­r­randot) feerie în 5 acte după un basm din 1001 nopţi, de d. V. Voicu­­lescu. Acest deosebit spectacol face par­te dintr’o serie de matineu­ri de fee­rie, organizate sub direcţia poetu­lui­­ Adrian Maniu şi sub patrona­­­giul Sindicatului Ziariştilor din Bu­cureşti. «Măiastră fără inimă» e povestea fetei de împărat care nu vrea să se mărite decât cu cel ce va putea des­­lega trei ghicitori încurcate. Şi fata de împărat nu se dă învin­să decât atunci când apare — ca o fatalitate lirică — deslegătorul mi­nunat. Subiectul «Măiastrei fără inimă» e acelaş ca şi la italieni (Gozzi) ca şi la germani (Schiller) şi se gă­seşte şi în basmele noastre populare de unde poetul V. Voiculescu l-a scos şi dramatizat. Decorurile aces­tei feerii — care în străinătate a inspirat pe Pupeini în ultima sa o­­peră — sunt executate într’un ca­dru oriental de către d. V. Teodo­­rov, subtilul pictor al Operei Ro­mâne. Fără îndoială, spectacolele «Mă­­iastrei fără inimă» vor fi adevărate şi complete realizări artistice, din punct de vedere al frumuseţii fee­riei şi montărei ei, într’un cadru a- requat, pitoresc şi somptuos. Mă­iastră fără inimă e o operă de înal­tă valoare literară care va interesa — deopotrivă — publicul de toate vârstele şi de toate competenţele. Pentru a face accesibile aceste spectacole întregului nostru tineret, s’au fixat preţurile următoare : (în care se cuprind şi toate taxele le­gale) fotoliul I 40 lei, fotoliul II 40 lei, balcoanele a 40, 20 şi 10 lei. Şezătorile Ligii Culturale Liga Culturală,Secţ­iunea Bucureşti, reîncepe la Sf. Biserică Curtea Veche, din strada Carol, (Vis a vis de Hotel Dacia), o serie de 7 şezători cultural­­religioase în fiecare Vineri la orele 6% până la 8 seara. Prima va fi Vineri 4 Martie 1927, o­­rele (i­i­a 8 seara când va vorbi :P. S. Tit Târgovişteanul, Vicarul Sf. Patriar­hi, despre: «Neliniştea sufletului ome­nesc». Va urma un concert dat­ de corul se­minarului Central, apoi lectură şi cân­tece religioase cântate cu poporul. Expoziţii D-na pictor Stella Şerbănescu-Şăinea­­nu a deschis o expoziţie de pictură şi artă decorativă în sala No. 15 a Palatu­lui Ateneului. Vernisajul va avea loc joi 3 Martie dimineaţa. Expoziţia va rămâne deschisă până la 27 Martie 1927, littere, între orele 10—1 şi 3­7.• O nouă artistă, D-ra Ana Maria Căli­­nescu a deschis o interesantă expoziţie de pictură în salonul «Casa Artei» din strada Câmpineanu No. 17. D sa a stu­diat în străinătate la Academia Julien şi în ţară a fost eleva pictorului Jean Steriadi. Lucrările expuse dovedesc un puternic şi serios talent. Expoziţia e deschisă întreaga lună Martie. Festivaluri Societatea «Mormintele Eroilor», comitetul central a organizat o re­­prezentaţiune de gală care va avea loc la Teatrul Naţional din Bucu­­­reşti la 7 Martie a. c. (Luni) cu con­cursul d-nei Ana Luca şi d-lor C. Nottara şi A. Athanasescu, al pro­tagoniştilor Operei Române în frun­te cu d-na Snejina şi d-l Jean Atha­­nasiu, al d-nei Niculescu-Kuliban solistă (harpă) a orhestrei «Filar­­­monica» şi al d-lui Miron Ionescu (tenor), la piano d-1 Umberto -Pes- Sione. Reprezentaţia sa va încheia cu piesa eroică într’un act «Făurito­­ mii» de d-1 Mircea Rădulescu. Pentru membrii Sindicatului Ziariştilor La premiera feeriei «Măiastră fă­ră număr (Turandot), care va avea loc în matrneid de Sâmbătă 5 Mar­tie, orele 3 p. la Teatrul Mic, sub patronagiul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, toţi domnii membri ai Sindicatului, sunt invitaţi să ia parte împreună cu copiii. Cererile se vor adresa d-lui Ionel Ţăranu, la Teatrul Mic. 1 p " Şezătorile Soc. «Tinereţea» Joi 3 Martie 1927­ ,orele 9 seara, Socie­tatea Culturala «Tinereţea» va continua Gam­a de şezători cu a 16-a şezătoare ar­­tistico-culturală în Sala Ateneului Po­pular «Principele Mihai» Calea Griviţei 56 (alături de Biserica Sft. Voevozi) când d-l colonel Dumitru Rădulescu va ţine o conferinţă despre: «Epoca fa­nariotă şi revoluţia lui Tudor Vladimi­­rescu» şi vor urma: Declamaţii, vioară lectură, comunicări etc. iar la urmă se va juca «Arvinte şi Pepelea» comedie într'un act de Vasile Alexandri. Această şezătoare se dă pentru mări­rea fondului Comitetului şcolar. Şezătorile vor continua regulat în fiecare joi seara în aceiaşi sală. De la Universitatea liberă Azi Miercuri 2 Martie ora 6 d- ha, va avea loc a doua conferinţă din ciclul literar organizat de universitatea liberă despre «Motive ale creaţiei populare». Va vorbi d-l dr. Vasile Voiculescu despre «Motivul liric al creaţiei popu­lare». Conferinţa va avea loc la Fundaţia U­­niversitară Carol I. Abonamentele se găsesc la Asociaţia Doamnei Române «Furnica» str. C. A. Rosetti , iar biletele la casa de la intra­rea în Fundaţie. D-nii studenţi şi elevii de liceu au in­trarea gratuită. Conferinţe Tragedia căsniciei lui Traian Gro­zăvescu c­a ordinea zilei. Celebra scriitoare daneză Karin Michaelis, în conferinţa primă pe care o va ţine Marţi 15 Martie, la teatrul Re­gina Maria, se va ocupa şi de acea­stă dureroasă împrejurare , titlul conferinţei fiind : Dragostea, căsni­cia, divorţul. A doua conferinţă, rezervată doamnelor şi domnişoarelor, va fi Joi 17 Martie, cu titlul: Femeile între ele. Biletele la cassa teatrului Regine Maria. D. profesor universitar G. G. An­­tonescu ţine a doua conferinţă asu­pra «Valorii de actualitate a ope­­rii lui Pestalozzi», Joi 3 Martie cr. la ora 6 p. m. în localul Casei Iscoa­ielor din strada Berthelot. • Vineri , or. ora 745 seara d. V. M. Ioachim­ profesor, va vorbi la Cercul de Studii Comerciale din Palatul Camerei de Comerţ despre : «Experţii contabili în străinătate şi în România1).D In localul societăţei generale a funcţionarilor publici din piaţa Vic­toriei, Joi 3 Martie, orele 8,30 seara precis, d. profesor universitar Mi­hail Ianculescu va ţine o conferinţă asupra problemei locuinţelor şi chi­riilor în general, cu privire specială asupra situaţiei funcţionarilor şi pensionarior Statului de orice cate­gorie. De la Teatrul Maţiottal In scenă se fac ultimele repetiţii cu decor, lumină şi recuzită ale tragediei lui Schiller «Hoţii». Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare şi are ca interpreţi principali pe d-na Sorana Topa şi d-nii Nottara, Vraea şi Bălţă­­ţaanu.• In foaere se repetă «Păcală» de Horia Furauhă cu d-1 Ion Mânu în rolul prin­cipal, rolul lui Aghiuţă fiind­ alternativ jucat de d-nele Victoria Mieh­escu şi Leutzi Almáján şi «Allegro ma non troppo» de d-1 Ion Minulescu. De la teatrul Regina Maria Ultimele spectacole cu «Omul da altă dată» cu d-na Maria Ventura vor avea loc irevocabil Miercuri 2 şi 3 Joi 8 Martie, pentru cari mai sunt de vânzare doar câteva loji şi fotolii. • • Vineri 4 Martie va avea loc pre­miera piesei «Data şi voi» cu d-na Maria Ventura. Aceasta va fi ulti­ma premieră cu distinsa societară a Comediei Franceze, de­oarece d-na Ventura la data de 14 Martie trebue să plece în turneu prin ţară. Luni 14 Martie va avea loc la tea­trul «Regina Maria» premiera piesei «Michel Perrin» comedie în două acte şi piesa «Omul de cristal» cu d-nii V. Laximinlian şi Ion Mano­lescu în rolurile pricipate. De la Teatrul Mifi Azi Miercuri 2 Martie orele 9 seara, se reprezintă la Teatrul Mic, premiera «Maistrul Bolbec şi Bărbatul său», co­medie în trei acte de Beer şi L. Verneuil au următoarea distribuţie : Misn l’otino, G. Charnel, Const. Toneanu, Nie. Velcu­­lescu, Marietta Rares, Rence Anne, An­nie Capustin. Spectacole OPERA ROMANA : Lohengrin. TEATRUL NAŢIONAL : Tătaje­­nul.­­ TEATRUL REGINA MARIA : Omul de altă dată. TEATRUL MIC : Maestrul Bol­­beck TEATRUL FANTASIO : Azais. TEATRUL POPULAR ; Anoni­mul. ’ •

Next