Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-21 / nr. 715
Vizita mM lții! In porturile României Un mesagiu al comandorului De Belroy de St Lionard către comandantul diviziunei navale în Mediterana Comandorul în retragere Belroy de St. Liénard fost șef al Misiunei Navale Franceze în România pe timpul răz ■ boiului, a adresat contra-amirajului I Bouis, comandantul diviziunei navale în Mediterana Orientală și Marea Neagră, următorul mesagiu cu prilejul vizitei acestei escadre în porturile țării române fii. AMIRAL, In momentul când atingeţi pământul ospitalier al rlomâniei, ţară amică şi afiată, consider de a mea datorie pentru că sunt aici, a vă adresa urările mele de bun sosit şi în acelaşi timp a vă reaminţi de memoria scumpă, nouă tuturora, a acelor marinari Francezi, cari cu preţul vieţei şi al sângelui lor au contribuit la înfăptuirea alianţei şi fraternizărei dintre Franţa şi România, de astăzi. Oraţie vederilor Amiralului Lacaze, fost Ministru al Marinei Franceze, am adus aliatei noastre România câteva săptămâni numai după intrarea sa in război, cel mai larg sprijin în personal material precum şi experienţa a 2 ani de lupte şi grele încercări. Mica noastră misiune navală al cărui şef am avut onoarea de a fi se compunea la acea dată din: Inginerul de geniu maritim E. Mörder, căpitanul de rezervă De Breda, căpitanul Bacherze de Lanlay, locotenen Cariou, căpitanul de rezervă De Nicolay, 32 subofiţeri, maeştrii şi marinari. La aceştia s au adăugat mai târziu: căpitanul Begouen, Demeaux şi locotenetul Harbin. In total 7 ofiţeri şi 32 grade inferioare. Nu-mi aparţine domnule Amiral, a judeca cari au fost meritele noastre şi dacă am corespuns eforturilor războiului. Am însădatoria a vă semnala care a fost tabloul de onoare al acestei misiuni în România. Astfel: Au murit pentru patrie: Căpitanul Begouen Demeaux, locotenentul Cariou, lootenentul Bai'bin, un Constanța, 19 Martie. — Mâine for sosi , în portul nostru cuirasatul «Ongutas Trouin», contra-torpiloarele «ounj'fj.eury.i, «Tempete» şi două submarine «Requin» şi «Simoui», cari formează escadra franceză sub comanda amiralului Bouis. Duminică 20 vor avea loc vizitele de rigoare în Constanţa, iar seara lă 84 dineul oferit de marina română la cercul militar. Luni 21 Martie plecarea amiralului francez cu ofiţerii superiori la Bucureşti. După amiază în Bucureşti vizita la mormântul Eroului Necunoscut. Vizita la Palatul Regal şi la Ministerul de război. Dineu oficial la Legaţia franceză. Luni la orele 5 A în Constanţa vizitarea navelor franceze şi ceai dan sânt pe cuirasat. Marţi 22 ort. vizita amiralului Bouis la ministerul de războiu şi inspectoratul general al Marinei. La ora 11 audienţă la M. S. Regele. Ora 2.15 plecarea la Constanţa. D. gen. Mircescu şi d. inspector general al marinei române vor însoţi pe marinarii francezi. Vizita şcoalei navale de către ofiţerii francezi. La orele 9 seara dineul de gală oferit de municipiul Constanţa la hotel Regina. Miercuri 23 Martie ora 9.30 dimineaţa, vizita generalului Mircescu a inspectorului general al marinei române pe bordul cuirasatului «Duguai Trouin», contra maestru, al cărui nume Îmi scapă. Toţi aceştia şi-au găsit o moarte de eroi în naufragiul Torpilorului român «Zmeul» la gura canalului Patapof. Din marinar a fost omorât de explozia prematură a unei mine. Au fost grav răniţi: Inginerul Mercier, căpitanul De Lanlay, căpitanul De Breda. «Cel dintâi, contra atacând trupele inamice, care trecuseră prin suprindere Dunărea la Zimnicea, cel de al doilea, cu ocazia pregătirei unui baraj de torpile, cel de al treilea în timpul unei recunoașteri la bordul unui torpilor român. Fiind personal rănit într’un accident de tren, singurul ofiţer eştt neatins din această scurtă campanie, a fost căpitanul De Nicolay, a cărui minunată conduită însă, alături de inginerul Mersier, la trecerea Dunărei şi mai în urmă în timpul bătăliei de pe Argeş le-au adus cea mai înaltă şi rară distincţie, pentru bravură: «Crucea Mihai Viteazul». Aducându-mi aminte cu atâta plăcere domnule Amiral, de zilele şi nopţile îndepărtate, petrecute împreună în serviciul bordului, puteţi fi mândru că Marina de astăzi păzitoare a onoarei pavilionului Francez, vizitând această ţară, frumoasă păşeşte demnă pe urmele atâtor eroi francezi, morţi în numele şi pentru România Mare. In amintirea camarazilor Misiunei Navale Franceze în România, morţi pentru patrie şi reuniţi după ce şi-au făcut cu onoare datoria în eternitatea morţei, în numele supravieţuitorilor acestei misiuni, am onoarea d-le Amiral a saluta cu o deosibită căldură în bătaia vântului cald al acestei ţări amice culorile aprinse ale pavilionui francez precum şi pavilionul ce flutură aşa de frumos la arborele cel mare al vasului amiral şi a vă spune după o bătrână şi nobilă formulă marinărească , pentru patrie şi pentru gloria armatei franceze. BELLOY La ora 13 dejun pe bordul cuirasatului. La ora 22 mare balat de marina română în onoarea oaspeţilor la Cazino. Joi 24 Martie minează ca diviziunea navală să părăsească portul Constanţa pentru Constantinopol. Vizita la Galaţi a fost contramandată. Primirea escadrei în portul Constanţa Constanţa, 19. — Astăseară la orele 8 s’a primit de pe cuirasatul francez «Duguai Trouin» o radiogramă prin care se anunţă că escadra ranceză va sosi în portul nostru mâine dimineaţă la orele 8. La intrarea în port vasele româneşti şi cele franţuzeşti se vor saluta reciproc prin 21 lovituri de tun. Vasele care formează escadra franceză vor acosta la danele 05. La orele 10 se va face primirea oficială. La acostare vor fi prezenţi capii autorităţilor dobrogene şi constănţene. Oraşul şi portul au fost pavoazate. Printr’o ordonanţă primăria a invitat populaţia oraşului să facă mirivinci franceze o primire grandioasă .Azi dimineaţă a sosit în localitate ataşatul naval francez pentru România şi Turcia, căpitanul comandor Weverbergh, pentru a asista la primirea escadrei franceze. Se aşteaptă pentru mâine dimineaţă sosirea d-lui Clinehaut, ministrul Franţei în România. -----corfcop---- Programul recepţiei şi al vizitelor mm Mi in Unii III (iii) pttiii ni inii iii -----ooi£«»— Chestiunea va fi discutată în şedinţa delegaţiei permanente La primăria Capitalei, s’a prezentat ori dimineaţă pentru a doua oară, o delegaţie de brutari din sectorul III (Albastru), pentru ca să protesteze, contra modului cum înţelege primăria sectorului să aplice amenzile, pentru contravenţiile la fabricarea pâinei. Delegaţiunea primită de d. dr. Gheorghian In lipsa d-lui Anibal Teodorescu, primarul municipiului, delegaţiunea brutarilor a fost primită de către d. dr. Gheorghian. Delegaţia a repetat doleanţele brutarilor, susţinând că măsurile de sancţiuni prevăzute în regulamentul pentru fabricarea pâinei, aprobat de delegaţiunea permanentă, nu sunt respectate. Intervenţia către primăria sectorului III Faţă de această nedreptate d. dr. Gheorghian, având puteri limitate, în delegaţiunea sa, a căutat să satisfacă cererea brutarilor, adresând d-lui primar de la sectorul III, o scrisoare prin care, atrăgea atenţia sectorului asupra acestei nedreptăţi. Scrisoarea a fost dată de membri, delegaţi d-lui D. Pascu, ajutoruil:'« primar aî sectorului care după ce a citit conţinutul a refuzat să-i dea curs. Chestiunea va fi discutată de delegaţia permanentă Cu acest răspuns delegaţiunea a venit din nou la primărie, punând în cunoştinţă pe d. dr. Gheorghian, despre rezultatul căpătat. Cum însă cererea formulată de brutari este perfect întemeiată, d. dr. Gheorghian a hotărât ca chestiunea să fie discuată în şedinţa delegaţiunei permanente, care va avea loc. Marţi 22 f. c. Un sanatoriu pentru ziarişti Ieri a plecat la Tuşnad o delegaţie a sindicatului Ziariştilor spre a lua măsurile necesare construirei unui cămin de odihnă şi unui sanatori pentru membrii Sindicatului. Potrivit hotărârei d-lui Ministru Petrovici ca planurile construcţiei sanatoriului să fie executate de serviciul arhitectural al Ministerului Instrucţiunei, delegaţiunea a fost însoţiă şi de un reprezentant al serviciului tehnic din Ministerul Instrucțiunei. ----------pa-oo---------- 9 CUVÂNTUL BURSA ***00---- Londra 812 Zurich 312)* Paris 1525 Piaţa calmă, devizele negociază la cursurile uşor inferioare celor precedente. Lstg. 726. Dolarul 160. Afaceri foarte restrânse Francul Francez puţin ameliorat cotând la Londra 123.99. Francul francez 667 Francul belgian 2375 Francul elvețian 3280 Lira sterlină 826 Lira italiană 790 Dolarul 170 Coroana cehă 5054 Schilingul austriac 24 Rentenmark 4040 BURSA DIN PARIS București 1535 Londra 12401 Brüssel 17565 Milano 11775 Amsterdam 1022, BURSA DIN ZURICH București 3124 Berlin 12335 Amsterdam 208 New York 51987 Paris 203520 Londra 252370 Milano 2295 Praga 153920 Belgrad 913)4 Varșovia 58 Viena 73160 BURSA DIN LONDRA București 812 New York 4854 Paris 12399 Belgia 3492 % Italia 10540 Zurich 2524 Amsterdam 1213 1516 Praga 16387 Berlin 2046)4. Viena 3450 Budapesta 2785 Belgrad 270. BURSA DE ACŢIUNI Astra Română câştigă 125 puncte, fiind influenţate de urcare în străinătate. Astra Română 4800—25—50—75 Steaua Română 2250—60. Credit Minier optate 2025-39 Mica 530 Reşiţa 485—75 Banca Blank 1050 ex. cp. Banca Românească 670-80 pui 650 Banca de Scont 375 Banca Carpaților 380 B. N. R. pui 4900 B. N. R. opt. 5225 Banca Minelor 610 INFORMATiUNi — «‹■¥«›• Abonamente la „Cuvântul” LEI 700 pe an M 350 „ 6 luni „ 200 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Administrapi Publice, 100O anual. Pentru străinătate, un an 1700, 6 luni 850, 8 îuni 6OO. Abonamentele incep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Regina a primit Vineri •“ audientă pe d. general I. Răşcanu, comisarul superior al guvernului în Bucovina şi Basarabia. Suveranul a lucrat eri dimineaţă cu d. general Mircescu, ministrul de război. Suveranul a semnat decretul de mutări în armată care se vor face peziua da 1 Aprilie.. Politice D. dir. N. Lupu şeful partidului ţărănesc a fost primit ori la orele 12 în audienţă de M. Sa Regina. Universitate Ministerul instrucţiunei a confirmat alegerea d-lui Sabba Ştefănescu ca decan al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti pe un period de 2 soi. D. profesor. N. Iorga va continua a ţine cursul şi seminarul de «Istorie Universală» în toate zilele săptămâna dela ora 5—6 afară de Vineri, când se va ţine dela 4 jum.—5 jum. Tot la Casa Şcoalelor se vor ţine pentru acei studenţi seminariul d-lui asistent M. Emerit (bibliografie medievală) Lunea dela 4—5, precum şi cursul d-lui conferenţiar de ştiinţe auxiliare N. A. Constantinescu, Miercurea dela 4—5, iar seminariul Joia dela 4—5. Aceste cursuri se vor ţine la Cassa Şcoalelor, până când se vor pune la dispoziţie sălile necesare catedrei de Istorie Universală în noul local al Universităţii. Studenţeşti Membrii cercului studenţesc muscelean sunt convocaţi în adunare generală extraordinară azi Duminică 20 Martie a. c. orele 2 p. m. în localul căminului (str. Câmpineanu No. 17 etaj II). Cercul studenţilor Bihoreni ţine azi Duminecă 20 Martie, adunare generală în liceul Sf. Sava, din strada General Berthelot. Cercul studențesc Târnavele, va ţine adunare generală extraordinară, Duminecă 20 Martie ora 15 în localul Facultăţii de medicină veterinară. Toţi membrii Societăţii studenţilor în drept sunt rugaţi să ia parte la alegerea noului comitet şi a comisiei de censori, cari se face azi de la orele 9 dimineaţa până la 6 seara, neîntrerupt, în sala No. V a Universităţii (vechiul local). Cercul studenţilor hunedoreni ţine adunare generală Duminecă 20 Martie a. c. ora 3 p. m. în localul Şcoalei de arte şi meserii (lângă politechnică). Cercul studenţesc Teleorman ţine adunare generală extraordinară azi Duminică, ora 2 jum. d. a. la liceul Sf. Sava. La ordinea zilei: Darea de seamă şi depunerea mandatului comitetului. Cercul studenţesc Gorjan ţine şedinţă generală ordinară azi Duminecă 20 Martie ora 2 jum. p. m. la lceul Sf. Sava din str. Berthelot. Culturale Comitetul de doamne al Ligei culturale în dorinţe, de a strânge fonduri pentru construirea palatului Ligii a organizat «O serată de jocuri româneşti pentru Luni 21 Martie crt. ora 9, în sala teatrului Popular. Biletele la librăria Stăudulescu şi la casta teatrului. D-lui Enache Ionescu, inspector şcolar secundar, i s-a dat delegaţia de director general al învăţământului primar. D. Titus Patriciu va rămâne numai director general al învăţământului normal. Ministerul instrucţiunii face cunoscut studenţilor secţiei pedagogice (seria 1925—1926) să se prezinte Marţi 22 Martie, orele 19—11 a. m., la minister spre a-şi ridica diplomele de bacalaureat. Cei din seriile 1923—1924 şi 1925—1926, cari nu s’au prezentat cu carnetele de cursuri, urmează să se prezinte Luni 21 Martie, orele 9—11, altfel nu vor putea primi salariul pe luna Aprilie. In zilele de 25 şi 26 Martie se va ţine în Capitală congresul general al profesorilor de pedagogie din întreaga ţară. D-şoara Margareta Dinculescu, profesoară definitivă de educaţie fizică la şcoala secundară de fete gr. II Internat (Şcoala Centrală) din Bucureşti a fost numită inspectoare pentru specialitatea educaţia fizică în învăţământul secundar al fetelor de toate gradele din ţară, cu începere de la 15 Martie a. c. Militare Azi Duminică, 20 Martie ora 9 dimineaţa, 14 unităţi militare vor depune jurământul pe platoul cazarmei Malmaison. Serviciul religios de la «Casa ostăşească» se suspendă, deoarece preoţii confensori ai corpului şi garnizoanei, Inocenţiu Ştefănescu şi G. Georgescu, vor oficia la cazarma Malmeison. Economice dii dimineața s’a întrunit la Ministerul de Industrie delegaţia economică a guvernului. S’a discutat în continuare noul tarif vamal. Sanitare Ministerul sănătăţii a delegat pe d. prof. dr. Danielopol să reprezinte ţara la congresul internaţional al medicilor ce se va ţine anul acesta în luna iunie la Bruxelles. D. prof. dr. C. Daniel a fost numit director al Institutului clinicoginecologic de la spitalul Filantroa. D. prof. dr. Nanu Muscel a fost numit director al Institutului clinico-medical din spitalul Colţea. Ministerul sănătăţii a numit pe d. prof. Mironescu, membru în comisiunea de higienă a judeţului Iaşi, în locul d-lui prof. dr. Parhon. Diverse Astăzi încep cursurile practice de horticultura, în Parcul Carol, organizate de sec. de horticultura. Duminecă 20 Martie a. c. orele 11 a. m. va avea loc Deschiderea conferinţelor a medicilor, in strada Isvor 16. Luni 21 Martie c. orele 10 a. m. va avea loc la Clinica I medicală, spitalul Colţea, conferinţa d-lui profesor dr. I. Nanu Muşcol despre Oxigeno-Terapia; Semnul banului cu prezentare de bolnavi. Duminică dimineaţa va avea loc adunarea asociaţiei cavalerii «Virtutea militară», întrunirea se ţine în localul Cercului subofiţerilor. «Liga Chiriaşilor» va ţine azi la orele 9 dimineaţa un mare meeting în sala «Tomis» din calea Călăraşi (colţ cu Sf. Vineri). D. general Traian Moşoiu a fost primit Vineri în audienţă de către M. S. Itegina Maria. Intre alte chestiuni pe care le-a adus la înalta cunoştinţă a M. Sale, d. general Moşoiu în calitate de preşedinte al Marei Legiuni Române, a prezentat M. Sale constituirea Legiunii şi rolul ce-i va juca această mare organizare naţională, cerând pentru Legiunea Românâ, înaltul sprijin al M. Sale. M. Santegina a felicitat Pe d. general Moșoiu pentru Înfăptuirea Legiunei rtomâne, și a promis înaltul său sprijin. ---------00--00-------- I eri la orele 9 dim., a început la Consiliul de răsboi al Corp. II arm. judecarea procesului adventistului Iosif Bauer. Consiliul este presidat de d. Col. Pârcălăbescu. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. lt.-col. Carapancea. Incident de incompetinţă Înainte de începerea desbaterilor apărarea a ridicat incidentul de incompetență. D. av. Pompiliu Ioanifescu, cere ca inculpatul Ioan Bauer să nu fie judecat de instanțele militare, fiind civil. Starea de asediu nu mai poate exista pe baza decretului 2798 din 14 August 1Slf, întrucât prin suspendarea asediului, la 13 Ianuarie 1920 s’a abrogat acel decret. La 2 Oct. 1920 reînfiinţându-se asediul în Capitală prin decretul 4209 nu s’a mai arătat ce fapte se iau din competinţa instanţelor civile spre a fi date celor militare, astfel că ultragiilu nu se pot judeca decât numai de instanţele civile. D. av. Bezar Partheniu, susţine de asemenea că s’a produs un fapt şi anume ratificarea unirei Basarabiei , cu România de către Italia, in urma căruia starea de asediu cade in mod automat. D. lt.-col. Carapancea, prim comisar regal, susţine că Consiliul nu poate desfiinţa legea asediului şi că in orice caz ratificarea alipirei Basarabiei, la I ndi este posterioară faptului aşa că Consiliul este competent de a judeca ultragiul. D. av. B. Dobrescu, in replică arată că starea de asediu a căzut prin ratificarea Italiei, conform tratatelor de pace. Legile de procedură fiind de ordine publică şi asediul ne mai existând nu este posibilă şi admisibilă competenţa militară. Consiliul după o chibzuită deliberare respinge incidentul de incompetenţă ridicat de apărare. Audierea martorior După interogatoriul acuzatului începe audierea martorilor. Martorul Ioan Teşilă, cântăreţ bisericesc, arată cum adventiştii îşi fac propaganda intrând nechemaţi, şi îndeasă cărţi adventiste pe la periferii. Ei arată că religia ortodoxă e rătăcită şi greşită. Ei îndeamnă pe oameni să ţină ziua Sâmbetei şi să se lapede de tot ce este ortodoxie. Arată că în ziua de 13 Februarie, ducându-se la casa de rugăciuni, unde predica Ion Bauer, s-a reprezentat un tablou care este un ultraj adus preoţilor ortodoxi ai bisericei. La acea întrunire asistau peste 200 de oameni. Declară că văzând acestea le-a spus preotului paroh Alexandrescu. A făcut apoi o declaraţie pe care a trimis-o prin protoereul autorităţilor în drept. Preotul Alexandrescu, arată că Sf. Sa ştia că Tesilă fre inventa casa adventiştilor şi îl îndemna să se ducă acolo ca să vadă ce vorbesc adventiştii despre religia ortodoxă. II consideră că este un bun şi adevărat creştin. Depoziţia Preotului Petre Chiricuţă Adventiarul predică de aproape una sută ani, imediata a doua venire a Domnului Cristos. El s-a născut din iluzia unui vizionar numit William Müller care a profeţit această a doua venire a fi in anul 1843, ceia ce nu s’a întâmplat. («Mirele a întârziat») şi de atunci întârzie mereu, lăsând timp ce Spiritul invenţiunilor timpului, frământările sociale în curs, indică totuşi, după adventişti, certitudinea apropiatei veniri. Nebunie ori înşelătoriei Oricum adventismul este un nou creştinism falsificat, o întoarcere spre iudaism. Intră în detaliile adventismului care învaţă despre a doua venire Sâmbăta in locul Duminicei, desfiinţează tradiţia, erarhia şi tainele bisericei, şi introduce forme de cult noui şi anume practici care exaltează pe oamenii simplii şi necunoscători. Supunerea la autorităţi, este numai un paravan îndărătul căruia se desăvârşeşte o reală operă de subminare a ordinei sociale-politice în statul românesc. D. av. Pomp.lovniţescu. Constituţia garantează libertatea oricărui cult. Pr. Chiricuţă, cât timp exerciţiul acelui cult nu este în contradicţie cu interesele de Stat şi ordinea publică. Actul defăimător al inculpatului Bauer intră în construcţia ideologică ponegritoare de ortodoxie, de multă vreme. Sf. Sa. citează din publicaţiuni româneşti adventiste, multe pasagii unde slujitorii lui Dumnezeu sunt arătiţi ca preoţi netrebnici, farisei, etc. Această acţiune subversivă cu templu religios este în cea mai mare parte îmbrăţişată de propagandiştii străini. D. av. Cezar Parthenie. — Puteţi face această dovadă . Pr. Chiricuţă, citează dela 1870 până azi numele propagandiştilor adventismului in România între cari sunt: M. Czechowski, Lucieu de Prato, Bourodouz, Bertolia, L. B. Konradi, Kriger, Kreutz, Baierle, Waggouer, Seefried- ULmarjartun, etc., până ce au putut câştiga câţiva aderenţi români. D. Dem. Dobrescu, ar urma să ne dovediţi că Isus Hristos e român. Consiliul se opune la formularea acestei întrebări. Pr. Chiricuţă. — Aşi ruga onoratul Consiliu să-mi îngădue răspunsul cuvenit acestei întrebări formulată de un intelectual de elită român, ce se află pe banca apărărei adventistului Bauer, adresată unui preot creştin ortodox, care sângerează aci apărând credinţa sfinţilor strămoşi. Dar întreb onorata bancă a apărărei ce creştini şi ce români sunt propagandiştii adventismului care cutreeră meleagurile ţârei abia îndrugând stricat două trei vorbe româneşti, sau ce români şi ce creştini sunt acei care cutreeră lagările de prizonieri români în Germania, şi îndeamnă să intre în oastea trădătorului Sturza şi azi unul se află pe banca apărărei ! Apărarea caută victime printre adventişti. Este cazul să se ştie : victimele suntem noi, marele popor de români şi de creştini care ne vedem bruscaţi, de primul venit dintre străini. D. av. Pompiliu Ioaneţescu. — Rog onoratul Consiliu să constate că Bauer nu e străin. Pr. Chiricuţă, dar cum să se numească germanul sau oricare alt individ de alt neam conlocuitor cu , noi, care lucrează în contra ordinei sociale din satul român î Sf. Sa roagă Consiliul ca faţă de faptele ce se vor produce, să sancţioneze acest caz aşa precum merită, faţă de pericolul ce-l presintă această mişcare adventistă care primejdueşte cea mai tare dintre temeliile Statului nostru,Hericn ortodoxă. Şedinţa se ridică la ora 1, anunţân- du-se în continuare pentru Luni la orele 8 dim., când se va continua audierea martorilor. REP. -----pdifico-ZIUA I HIPISM ZIUA 25 DE TRAP - SAMBATA ÎN MARTIE 1927 I. PR. DE ÎNCURAJARE : 1. Basma. 2. Znac. 3. Furtună. T. 16— 12-13. II. PR. DE PRIMAVARA : Lagut. 2. Gul. 3. Jigania. T. C. 23— 12-12. III. PR. DUDUCA : 1. Bacşiş. 2. Trilbi. 3. Petriţa. T. 15-13-19. IV. PR. 1ZERZIEL R. I): 1. Logofăt. 2. Fulger. 3. Jigania. 4. Samum. T. 32—16-31-112. V. R. II) 1. Burlivai. 2. Joimărița. 3. Lastosca. T. 57—17—12 —22. PR. ISBANDA : 1. Baba Vişa. 2. Vulpea. 3. Carmen. 4. Badea. T. 31-17-51-18. VI. PR. PRIVIGHETOAREA : 1. Ofelia. 2. Birokia. 3. Prosceai. 4 Fulger. 619-42—18-21. VII. PR. JUCARIA : 1. Toba. 2. Dame. 3. Jidofcuţa Draga. DUMINECA 20 MARTIE 1927 Ziua 26 de trup FAVORIŢII NOSTRII I. PR. JOCASTE - Groaznic, Domnu. II. PR. JAMAICA - Jidanca, Topliţa. III. PR. ROME HIL - G Lupescu, leu, Banat, Logofăt. IV. PR. BALLADE — B. Vişa, Domnescu II. V. PR. GIPSEY — Domnişoru, Texas, Nograd, Imaş. VI. PR. ELZA - Dame, Trufaş, Vulpea. VII. PR. BISTRIŢA - Drăcuşor, Logofăt, Ofelia. Dacă doriţi a cumpăra SZOBIE de lemn, ferm şi fronz PISIK Rosendorfer, Stingi, Wirth şi Producţia genossenschaft de primă calitate, sa nu vă pară rău de un drum la târgu Mureş şi căutari Székely & Reti Fabrica de Mobile Ardeleanu S. A. TABLE, FUNDURI, BARE, SARMA, CABLURI de Aramă şi Alamă în toate dimensiunile vinde: Fitnea Boraciul pulii nemn 5 iris Hsian prin birourile şi depozitele I. Nacht din ARAD: Str. Vasile Alexandri 6. GALAŢI: Str. Portului 13 BUCUREȘTI, Calea Victoriei 33 Et. II și str. Plantelor 37 lei mai cutezătoare propagande. Situaţia femeii în noul cod civil român Doamnele române au fost consultate de Consiliul Legislativ, în chestiunea modificărilor ce urmează să se facă Codului Civil, privitoare la situaţiunea femeiei. Au luat parte la discuţii doamnele Miraela Catargi, Alexandrina Cantacuzino, Calipso Botez, Elle Netruzzi, Paximade, Paula Francesco şi Satmari, ca reprezentante ale societăţilor de doamne. S'a discutat chestiunea alegerei domiciliului pentru doamnele care exercită profesiuni libere, situafiunea femeiei funcţionare, etc. ----------eo »'«i»--------- Situaţia atmosferică TIMPUL PROBABIL Azi 20 Martie In estul ţării cerul variabil pe când în vest timpul se va menţine frumos cu cerul senin. Temperaturile vor continua să crească exceptând N. şi N. E. unde vor scădea. Vânturi slabe din restul vest. [ (Mișcare in armată Pe ziua de 1 Aprilie 1927, se fau următoarele mutări de ofițeri superiori, în interesul serviciului și după cerere, după cum urmează: In interesul serviciului INFANTERIA COLONEL1 Adam loan din reg. 13 inf., In reg. 16 inf.; Ali Cudar Izet, din reg. 11 tbf„ In reg. 91 inf.; Amzulescu Dumitra din reg. 26 inf., in reg. 2 inf.; Jiudeanu Anatol contând, cerc. recr. Argeș, la comand, terit, al corp. 7 arm.; Constantinescu Arghir comand. cerc. recr. Bacău, la comand, terit, al corp. 5 arm.; Dumbravă Virgil dela comand, corp. 4 arm., la comand, terit, al corp. 4 arm; Fiorescu Gheorghe dela comand, corp. 3 arm., la comand, terit, al corp. 3 arm.; Filip loan șef de stat major al comand, terit, al corii, 2 arm. la comand, terit, al corp. 2 arm.; Gerota loan dela comand.,corp. 1 arm., la comand, div. li-a; Gheorgiiu L Dumitru Uiu rog. 7 ini., în _u. R. servieul controlului; Gheorgitiu Alexandru dela comand, corp. i arm., la comand, térit, al corp. i arm.; Iordăchescu Gheorghe dela comand, corp. 2 arm, la comând, térit, al corp. 2 arm.; Homoceanu Teodor din reg. 10 inf., ca comand, al reg. 33 inf.; Lotr Friederich din reg. 28 infant., ca comand, al aceluiaș reg.; Luzirescu Niculae dela se. preg. ofițeri rez. Bacău, ca comand, al reg. ,sti inf.; Mihailescu Nicolae dela comand. corp. 5 arm., la comand, térit al corp. 5 arm.; Mircu Vasile dela disp. div. 8 a, la comand, térit, al corp. 4 arm.; Păunescu T. Gheorghe din reg. 4 inf., ca comand. ai cerc. recr. Argeş; Răutzoiu Constantin comand, reg. 28 inf., în reg. 3 inf; Saul Carol din reg. 29 inf., în reg. 9 inf.; Sbârcea Teodor comand, cerc. recr. Bistriţa, în reg. 5 inf.; Şerbanescu Cristea din reg. 27 inf., ca comand. ai reg. 3 vânători; Schnell Herman comand, grupului 4 v-tori de munte, la contend, pieţii Focşani; Todicescu Dumitru dela comand, corp. 4 arm. la comand, div. 7-a ; Vasiiescu Grigore comand, corn. Buzău, la comand, terit, ai corp 7 armată. CAVALERIA Coloneii: Herescu Marius, dela disp. comand. terit, al corp. I arm., ca comand. al cerc. rect. Dolj. ARTILERIA Coloneii: Florescu G. loan, o©mandantul reg. 35 art., ca șef stat maj. div. 8-a; Georgescu Haralambie, comandantul reg. 6 art. grea, ca comand. al reg. 26 obuz.; Georgescu Vasile, comandantul. reg. 27 obuz., ca comand. al reg. 30 obuz.; Gheorghe Alexandru, dela comandamentul corp. vânători munte, la contr. instr. art.; Linteș Gheorghe, dela mirele stat-major, ca director al dir. 11 techn.; Mauiu loan, comandantul reg. 1 obuz., munte, ca șef al serv. arm. și un. cox'P, 2 arm.; Maviocordat Dumitru, din reg. art. antiaer., ca comand. al reg. 22 art.; Paladi Silivescru, omandantul reg. 3 art. grea, în marele stat major; Sofronescu Nicolae, șeful serv. arm. și mun. corp. 3 arm., la disp. comand. corp. 3 arm.; Stoica Grigore, dela comand. corp. 2 arm, ca comand. al reg. 27 obuz.; Şoaxec Nicolae, din M. R. control, ca șef al serv. ax-m. și mun. corp. 6 arm. TRUPE SPECIALE Colonel Iorgulescu Gh., comand. bat. tract. auto, comand. al șc. militare geniu. MARINA Comandori: Paseral Urban, de la arsenalul marinei, la corp. echipajelor maritime, ca comand. al grupului de distrugătoare şi comandant al distrug. Mărăşeşti. Schmidt Victor ,dela corp. echip. maritime, la div. de mare, ca şef de stat major. După cerere INFANTERIA Coloneii: Antonescu Benedict, comand. reg. 96 inf., ca comand. al cerc. rect. Buzău; Dănilă Gheorghe șeful de stat major al div. 2 vânători de munte, ca conmad. al reg. 5 vântăori; Dona Constantin, comand. reg. 5 vânători, ca șef de stat major ale cinând, terit. col. 2 arm.; Ghieorghiu S. Gheorghe, comand. reg. 6 vânători, la centr. de instr. al inf.; Iulian Gheorghe, comand. cerc. recr. Rovine, ca comand. al cerc. recr. OL; loan Gheorghe, comand. reg. 33 inf. în reg. 11 inf.; Jekely Friderich, din reg. 17 inf., în reg. 92 inf.; Mihailescu S. Vasile, comand. cerc. recr. Hotin, ca comand. al reg. 6 vânători; Popa Traian, din reg. 83 inf., la comend. pieţii Cluj; Tulescu Radu, din reg. 25 inf., în reg. 27 inf. ARTILERIA Coloneii : Divaii Gherase, comand. reg. 20 obuz., ca comand. reg. 3 art. grea; Pătroianu loan comand. reg. 2 obuz munte, ca comand. al reg. 1 obuz munte ; Stratilescu Gheorghe din M. R., la centrul instr. art. ; Tănăsescu Aristide, comand. reg. 3 ari., în M. R. dir. 11 technic. * De asemenea s’a mai făcut o mare mişcare şi printre ceilalţi ofiţeri superiori, cât şi prin ofiţerii inferiori, ---------ocv..-pa---------