Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-21 / nr. 715

Vizita mM lții! In porturile României Un mesagiu al comandorului De Belroy de St Lio­­nard către comandantul diviziunei navale în Mediterana Comandorul în retragere Belroy de St. Liénard fost șef al Misiunei Navale Franceze în România pe timpul răz ■ boiului, a adresat contra-amirajului I Bouis, comandantul diviziunei navale în Mediterana Orientală și Marea Nea­gră, următorul mesagiu cu prilejul vi­zitei acestei escadre în porturile țării române fii. AMIRAL, In momentul când atingeţi pământul ospitalier al rlomâniei, ţară amică şi a­­fiată, consider de a mea datorie pentru că sunt aici, a vă adresa urările mele de bun sosit şi în acelaşi timp a vă rea­minţi de memoria scumpă, nouă tuturo­ra, a acelor marinari Francezi, cari cu preţul vieţei şi al sângelui lor au contribuit la înfăptuirea alianţei şi fra­ternizărei dintre Franţa şi România, de astăzi. Oraţie vederilor Amiralului Lacaze, fost Ministru al Marinei Franceze, am adus aliatei noastre România câteva săptămâni numai după intrarea sa in război, cel mai larg sprijin în personal material precum şi experienţa a 2 ani de lupte şi grele încercări. Mica noastră misiune navală al cărui şef­ am avut onoarea de a fi se com­punea la acea dată din: Inginerul de geniu maritim E. Mör­der, căpitanul de rezer­vă De Breda, căpitanul Bacherze de Lanlay, locote­­nen Cariou, căpitanul de rezervă De Nicolay, 32 subofiţeri, maeştrii şi mari­nari. La aceştia s au adăugat mai târ­ziu: căpitanul Begouen, Demeaux şi lo­­cotenetul Harbin. In total 7 ofiţeri şi 32 grade infe­rioare. Nu-mi aparţine domnule Amiral, a judeca cari au fost meritele noastre şi dacă am corespuns eforturilor războiu­lui. Am însă­­datoria a vă semnala care a fost tabloul de onoare al acestei mi­siuni în România. Astfel: Au murit pentru patrie: Căpitanul Begouen Demeaux, locote­nentul Cariou, lo­otenentul Bai'bin, un Constanța, 19 Martie. — Mâine f­or sosi , în portul nostru cui­­rasatul «Ongutas Trouin», contra-tor­piloarele «ounj'fj.eury.i, «Tempete» şi două submarine «Requin» şi­­ «Si­­m­oui», cari formează escadra fran­ceză sub comanda amiralului Bouis. Duminică 20 vor avea loc vizitele de rigoare în Constanţa, iar seara lă 8­4 dineul oferit de marina ro­mână la cercul militar. Luni 21 Martie plecarea amiralu­lui francez cu ofiţerii superiori la Bucureşti. După amiază în Bucureşti vizita la mormântul Eroului Necunoscut. Vizita la Palatul Regal şi la Mi­nisterul de război. Dineu oficial la Legaţia franceză. Luni la orele 5­ A în Constanţa vi­zitarea navelor franceze şi ceai dan sânt pe cui­rasat. Marţi 22 ort. vizita amiralului Bouis la ministerul de războiu şi inspectoratul general al Marinei. La ora 11 audienţă la M. S. Regele. Ora 2.15 plecarea la Constanţa. D. gen. Mircescu şi d. inspector general al marinei române vor în­soţi pe marinarii francezi. Vizita şcoalei navale de către ofi­ţerii francezi. La orele 9 seara dineul de gală oferit de municipiul Constanţa la hotel Regina. Miercuri 23 Martie ora 9.30 dimi­neaţa, vizita generalului Mircescu a inspectorului general al marinei române pe bordul cuirasatului «Duguai Trouin», contra maestru, al cărui nume Îmi scapă. Toţi aceştia şi-au găsit o moarte de eroi în naufragiul Torpilorului r­­o­mân «Zmeul» la gura canalului Patapof. Din marinar a fost omorât de explozia pre­matură a unei mine. Au fost grav răniţi: Inginerul Mercier, căpitanul De Lan­lay, căpitanul De Breda. «Cel dintâi, contra atacând trupele ina­mice, care trecuseră prin suprindere Du­nărea la Zimnicea, cel de al doilea, cu ocazia pregătirei unui baraj de torpile, cel de al treilea în timpul unei recunoaș­teri la bordul unui torpilor român. Fiind personal rănit într’un accident de tren, singurul ofiţer eştt neatins din această scurtă campanie, a fost căpi­tanul De Nicol­ay, a cărui minunată conduită însă, alături de inginerul Mer­­s­ier, la trecerea Dunărei şi mai în ur­mă în timpul bătăliei de pe Argeş le-au adus cea mai înaltă şi rară distincţie, pentru bravură: «Crucea Mihai Vitea­­z­ul». Aducându-mi aminte cu atâta plăcere domnule Amiral, de zilele şi nopţile în­depărtate, petrecute împreună în ser­viciul bordului, puteţi fi mândru că Marina de astăzi păzitoare a onoarei pavilionului Francez, vizitând această ţară, frumoasă păşeşte demnă pe ur­mele atâtor eroi francezi, morţi în nu­mele şi pentru România Mare. In amintirea camarazilor Misiunei Navale Franceze în România, morţi pen­tru patrie şi reuniţi după ce şi-au făcut cu onoare datoria în eternitatea mor­­ţei, în numele supra­vieţuitorilor aces­tei misiuni, am onoarea d-le Amiral a saluta cu o deosibită căldură în bă­taia vântului cald al acestei ţări ami­ce culorile aprinse ale pavilion­ui francez precum şi pavilionul ce flutu­ră aşa de frumos la arborele cel mare al vasului amiral şi a vă spune după o bătrână şi nobilă formulă marină­rească , pentru patrie şi pentru gloria armatei franceze. BELLOY La ora 13 dejun pe bordul cuira­satului. La ora 22 mare bal­­at de marina română în onoarea oaspeţilor la Ca­zino. Joi 24 Martie minează ca diviziu­nea navală să părăsească portul Constanţa pentru Constantinopol. Vizita la Galaţi a fost contraman­dată. Primirea escadrei în portul Constanţa Constanţa, 19. — Astăseară la o­­rele 8 s’a primit de pe cuirasatul francez «Duguai Trouin» o radiogra­mă prin care se anunţă că escadra ranceză va sosi în portul nostru mâine dimineaţă la orele 8. La intrarea în port vasele româ­neşti şi cele franţuzeşti se vor salu­ta reciproc prin 21 lovituri de tun. Vasele care formează escadra franceză vor acosta la danele 05. La orele 10 se va face primirea oficială. La acostare vor fi prezenţi capii autorităţilor dobrogene şi con­stănţene. Oraşul şi portul au fost pavoaza­te. Printr’o ordonanţă primăria a in­vitat populaţia oraşului să facă mi­rivinci franceze o primire grandioa­să .Azi dimineaţă a sosit în localita­te ataşatul naval francez pentru Ro­mânia şi Turcia, căpitanul coman­dor Weverbergh, pentru a asista la primirea escadrei franceze. Se aşteaptă pentru mâine dimi­neaţă sosirea d-lui Clinehaut, mi­nistrul Franţei în România. -----corfcop----­ Programul recepţiei şi al vizitelor mm Mi in Unii III (iii) pttiii ni inii iii -----ooi£«»— Chestiunea va fi discutată în şedinţa delegaţiei permanente La primăria Capitalei, s’a prezen­tat ori dimineaţă pentru a doua oară, o delegaţie de brutari din sec­torul III (Albastru), pentru ca să protesteze, contra modului cum în­ţelege primăria sectorului să apli­ce amenzile, pentru contravenţiile la fabricarea pâinei. Delegaţiunea primită de d. dr. Gheorghian In lipsa d-lui Ani­bal Teodorescu, primarul municipiului, delegaţiu­­nea brutarilor a fost primită de către d. dr. Gheorghian. Delegaţia a repetat doleanţele bru­tarilor, susţinând că măsurile de sancţiuni prevăzute în regulamen­tul pentru fabricarea pâinei, apro­bat de delegaţiunea permanentă, nu sunt respectate. Intervenţia către primăria sectorului III Faţă de această nedreptate d. dr. Gheorghian, având puteri limitate, în delegaţiunea sa, a căutat să sa­tisfacă cererea brutarilor, adresând d-lui primar de la sectorul III, o scrisoare prin care, atrăgea atenţia sectorului asupra acestei nedrep­­tăţi. Scrisoarea a fost dată de mem­bri, delegaţi d-lui D. Pascu, ajuto­­rui­l:'« primar aî sectorului care du­p­ă ce a citit conţinutul a refuzat să-i dea curs. Chestiunea va fi discutată­­ de delegaţia permanentă Cu acest răspuns delegaţiunea a venit din nou la primărie, punând în cunoştinţă pe d. dr. Gheorghian, despre rezultatul căpătat. Cum însă cererea formulată de brutari este perfect întemeiată, d. dr. Gheorghian a hotărât ca ches­tiunea să fie discuată în şedinţa de­legaţiunei permanente, care va a­­vea loc. Marţi 22 f. c. Un sanatoriu pentru ziarişti Ieri a plecat la Tuşnad o delega­ţie a sindicatului Ziariştilor spre a lua măsurile necesare construirei unui cămin de odihnă şi unui sa­­nator­i pentru membrii Sindica­tului. Potrivit hotărârei d-lui Ministru Petrovici ca planurile construcţiei sanatoriului să fie executate de ser­viciul arhitectural al Ministerului Instrucţiunei, delegaţiunea a fost însoţiă şi de un reprezentant al serviciului tehnic din Ministerul Instrucțiunei. ----------pa-­­oo---------- 9 CUVÂNTUL BURSA ***00----­ Londra 812 Zurich 312)* Paris 1525 Piaţa calmă, devizele negociază la cursurile uşor inferioare celor precedente. Lstg. 726. Dolarul 160. Afaceri foarte restrânse Francul Francez puţin ameliorat cotând la Londra 123.99. Francul francez 667 Francul belgian 2375 Francul elvețian 3280 Lira sterlină 826 Lira italiană 790 Dolarul 170 Coroana cehă 505­4 Schilingul austriac 24 Rentenmark 4040 BURSA DIN PARIS București 1535 Londra 12401 Brüssel 1­7565 Milano 11775 Amsterdam 1022, BURSA DIN ZURICH București 312­4 Berlin 12335 Amsterdam 208 New York 51987 Paris 203520 Londra 252370 Milano 2295 Praga 153920 Belgrad 913)4 Varșovia 58 Viena 73160 BURSA DIN LONDRA București 812 New­ York 485­4 Paris 12399 Belgia 3492 % Italia 10540 Zurich 2524 Amsterdam 1213 15­16 Praga 16387 Berlin 2046)4. Viena 3450 Budapesta 2785 Belgrad 270. BURSA DE ACŢIUNI Astra Română câştigă 125 pun­cte, fiind influenţate de urcare în străinătate. Astra Română 4800—25—50—75 Steaua Română 2250—60. Credit Minier optate 2025-39 Mica 530 Reşiţa 485—75 Banca Blank 1050 ex. cp. Banca Românească 670-80 pui 650 Banca de Scont 375 Banca Carpaților 380 B. N. R. pui 4900 B. N. R. opt. 5225 Banca Minelor 610 INFORMATiUNi — «‹■¥«›• Abonamente la „Cuvântul” LEI 700 pe an M 350 „ 6 luni „ 200 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Admi­nistra­pi Publice, 100O anual. Pentru străinătate, un an 1700, 6 luni 850, 8 îuni 6OO. Abonamentele incep la 1 şi 15 ale fie­cărei luni Regina a primit Vineri •“ audientă pe d. general I. Răşcanu, comisarul superior al guvernului în Bucovina şi Basarabia. Suveranul a lucrat eri dimineaţă cu d. general Mircescu, ministrul de răz­boi. Suveranul a semnat decretul de mutări în armată care se vor face pe­­ziua da 1 Aprilie.. Politice D. dir. N. Lupu şeful partidului ţărănesc a fost primit ori la orele 12 în audienţă de M. Sa Regina. Universitate Ministerul instrucţiunei a confirmat alegerea d-lui Sabba Ştefănescu ca de­can al facultăţii de ştiinţe din Bucu­reşti pe un period de 2 soi. D. profesor. N. Iorga va continua a ţine cursul şi seminarul de «Is­torie Universală» în toate zilele săp­tămâna dela ora 5—6 afară de Vi­neri, când se va ţine dela 4 jum.—5 jum. Tot la Casa Şcoalelor se vor ţine pentru acei studenţi seminariul d-lui asistent M. Emerit (bibliogra­fie medievală) Lunea dela 4—5, pre­cum şi cursul d-lui conferenţiar de ştiinţe auxiliare N. A. Constanti­­nescu, Miercurea dela 4—5, iar se­min­ariul Joia dela 4—5. Aceste cursuri se vor ţine la Cassa Şcoalelor, până când se vor pune la dispoziţie sălile nece­sare catedrei de Istorie Univer­­sală­ în noul local al Universităţii. Studenţeşti Membrii cercului studenţesc mus­celean sunt convocaţi în adunare generală extraordinară azi Dumi­nică 20 Martie a. c. orele 2 p. m. în localul căminului (str. Câmpineanu No. 17 etaj II). Cercul studenţilor Bihoreni ţine azi Duminecă 20 Martie, adunare generală în liceul Sf. Sava, din strada General Berthelot. Cercul studențesc Târnavele, va ţine adunare generală extraordinară, Dumi­necă 20 Martie ora 15 în localul Fa­­cultăţii de medicină veterinară. Toţi membrii Societăţii studenţi­lor în drept sunt rugaţi să ia parte la alegerea noului comitet şi a co­misiei de censori, cari se face azi de la orele 9 dimineaţa până la 6 seara, neîntrerupt, în sala No. V a Universităţii (vechiul local). Cercul studenţilor hunedoreni ţi­ne adunare generală Duminecă 20 Martie a. c. ora 3 p. m. în localul Şcoalei de arte şi meserii (lângă po­litechnică). Cercul studenţesc Teleorman ţine adunare generală extraordinară azi Duminică, ora 2 jum. d. a. la liceul Sf. Sava. La ordinea zilei: Darea de seamă şi depunerea mandatului comitetu­lui. Cercul studenţesc Gorjan ţine şe­dinţă generală ordinară azi Dumi­necă 20 Martie ora 2 jum. p. m. la lceul Sf. Sava din str. Berthelot. Culturale Comitetul de doamne al Ligei culturale în dorinţe, de a strânge fonduri pentru construirea palatu­lui Ligii a organizat «O serată de jocuri româneşti pentru Luni 21 Martie crt. ora 9, în sala teatrului Popular. Biletele la librăria Stău­­d­ulescu şi la casta teatrului. D-lui Enache Ionescu, inspector şcolar secundar, i s-a dat delegaţia de director general al învăţămân­tului primar. D. Titus Patriciu va rămâne nu­mai director general al învăţămân­tului normal. Ministerul instrucţiunii face cunos­cut studenţilor secţiei pedagogice (se­ria 1925—1926) să se prezinte Marţi 22 Martie, orele 19—11 a. m., la minister spre a-şi ridica diplomele de bacalau­reat. Cei din seriile 1923—1924 şi 1925—1926, cari nu s’au prezentat cu carnetele de cursuri, urmează să se prezinte Luni 21 Martie, orele 9—11, altfel nu vor pu­tea primi salariul pe luna Aprilie. In zilele de 25 şi 26 Martie se va ţi­ne în Capitală congresul general al pro­fesorilor de pedagogie din întreaga ţară. D-şoara Margareta Dinculescu, profesoară definitivă de educaţie fizică la şcoala secundară de fete gr. II Internat (Şcoala Centrală) din Bucureşti a fost numită inspec­toare pentru specialitatea educaţia fizică în învăţământul secundar al fetelor de toate gradele din ţară, cu începere de la 15 Martie a. c. Militare Azi Duminică, 20 Martie ora 9 di­mineaţa, 14 unităţi militare vor depune jurământul pe platoul ca­­zarmei Malma­ison. Serviciul religios de la «Casa ostă­şească» se suspendă, de­oarece preoţii confensori ai corpului şi garnizoanei, Inocenţiu Ştefănescu şi G. Georgescu, vor oficia la ca­zarma Malmeison. Economice dii dimineața s’a întrunit la Minis­terul de Industrie delegaţia economică a guvernului. S’a discutat în continuare noul tarif vamal. Sanitare Ministerul sănătăţii a delegat pe d. prof. dr. Danielopol să reprezin­te ţara la congresul internaţional al medicilor ce se va ţine anul acesta în luna iunie la Bruxelles. D. prof. dr. C. Daniel a fost nu­mit director al Institutului clinico­­ginecologic de la spitalul Filantro­­a. D. prof. dr. Nanu Muscel a fost nu­mit director al Institutului clinico-me­­dical din spitalul Colţea. Ministerul sănătăţii a numit pe d. prof. Mironescu, membru în comisiunea de higienă a judeţului Iaşi, în locul d-lui prof. dr. Parhon. Diverse Astăzi încep cursurile practice de horticultura, în Parcul Carol, organi­zate de sec. de horticultura. Duminecă 20 Martie a. c. orele 11 a. m. va avea loc Deschiderea conferin­ţelor a medicilor, in strada Isvor 16. Luni 21 Martie c. orele 10 a. m­. va avea loc la Clinica I medicală, spita­lul Colţea, conferinţa d-lui profesor dr. I. Nanu Muşcol despre­ Oxigeno-Tera­­pia; Semnul banului cu prezentare de bolnavi. Duminică dimineaţa va avea loc a­­dunarea asociaţiei cavalerii «Virtutea militară», întrunirea se ţine în localul Cercului subofiţerilor. «Liga Chiriaşilor» va ţine azi la orele 9 dimineaţa un mare meeting în sala «Tomis» din calea Călăraşi (colţ cu Sf. Vineri). D. general Trai­an Moşoiu a fost pri­mit Vineri în audienţă de către M. S. Itegina Maria. Intre alte chestiuni pe care le-a a­­dus la înalta cunoştinţă a M. Sale, d. general Moşoiu în calitate de preşe­dinte al Marei Legiuni Române, a pre­zentat M. Sale constituirea Legiunii şi rolul ce-i va juca această mare organi­zare naţională, cerând pentru Legiunea Rom­ânâ, în­altul sprijin al M. Sale. M. Sa­ntegina a felicitat Pe d. gene­ral Moșoiu pentru Înfăptuirea Legiu­­nei rtomâne, și a promis înaltul său sprijin. ---------00-­-00--------­ I­ eri la orele 9 dim., a început la Con­siliul de răsboi al Corp. II arm. jude­carea procesului adventistului Iosif Bauer. Consiliul este presidat de d. Col. Pâr­­călăbescu. Fotoliul ministerului public este ocu­pat de d. lt.-col. C­arapancea. Incident de incompetinţă Înainte de începerea desbaterilor a­­părarea a ridicat incidentul de incom­petență. D. av. Pompiliu Ioanifescu, cere ca inculpatul Ioan Bauer să nu fie jude­cat de instanțele militare, fiind civil. Starea de asediu nu mai poate exista pe baza decretului 2798 din 14 August 1Sl­f, întrucât prin suspendarea asediu­lui, la 13 Ianuarie 1920 s’a abrogat acel decret. La 2 Oct. 1920 reînfiinţându-se asediul în Capitală prin decretul 4209 nu s’a mai arătat ce fapte se iau din competinţa instanţelor civile spre a fi date celor militare, astfel că ultragiilu nu se pot judeca decât numai de instan­­ţele civile. D. av. Bezar Partheniu, susţine de a­­semenea că s’a produs un fapt şi anu­me ratificarea unirei Basarabiei , cu România de către Italia, in urma că­ruia starea de asediu cade in mod au­tomat. D. lt.-col. Carapancea, prim comisar regal, susţine că Consiliul nu poate desfiinţa legea asediului şi că in orice caz ratificarea alipirei Basarabiei, la I ndi este posterioară faptului aşa că Consiliul este competent de­ a judeca ultragiul. D. av. B. Dobrescu, in replică arată că starea de asediu a căzut prin ratifi­carea Italiei, conform tratatelor de pace. Legile de procedură fiind de or­dine publică şi asediul ne mai existând nu este posibilă şi admisibilă com­pe­­tenţa militară. Consiliul după o chibzuită deliberare respinge incidentul de incompetenţă ridicat de apărare. Audierea martorior După interogatoriul acuzatului înce­pe audierea martorilor. Martorul Ioan Teşilă, cântăreţ bise­ricesc, arată cum adventiştii îşi fac propaganda intrând nechemaţi, şi în­deasă cărţi adventiste pe la periferii. Ei arată că religia ortodoxă e rătăcită şi greşită. Ei îndeamnă pe oameni să ţină ziua Sâmbetei şi să se lapede de tot ce este ortodoxie. Arată că în ziua de 13 Februarie, du­­cându-se la casa de rugăciuni, unde predica Ion Bauer, s-a reprezentat un tablou care este un ultraj adus preoţi­lor ortodoxi ai bisericei. La acea întru­nire asistau peste 200 de oameni. Declară că văzând acestea le-a spus preotului paroh Alexandrescu. A făcut apoi o declaraţie pe care a trimis-o prin protoereul autorităţilor în drept. Preotul Alexandrescu, arată că Sf. Sa ştia că Tesilă fre inventa casa ad­ventiştilor şi îl îndemna să se ducă a­­colo ca să vadă ce vorbesc adventiştii despre religia ortodoxă. II consideră că este un bun şi adevă­rat creştin. Depoziţia Preotului Petre Chiricuţă Adventiarul predică de aproape una sută ani, imediata a doua venire a Domnului Cristos. El s-a născut din i­­luzia unui vizionar numit William Müller care a profeţit această a doua venire a fi in anul 1843, ceia ce nu s’a întâmplat. («Mirele a întârziat») şi de atunci întârzie mereu, lăsând timp ce­ Spiritul invenţiunilor timpului, fră­mântările sociale în curs, indică totuşi, după adventişti, certitudinea apropiatei veniri. Nebunie ori înşelătoriei Ori­cum adventismul este un nou creştinism fal­sificat, o întoarcere spre iudaism. Intră în detaliile adventismului care învaţă despre a doua venire Sâmbăta in locul Duminicei, desfiinţează tradi­ţia, erarhia şi tainele bisericei, şi in­troduce forme de cult noui şi anume practici care exaltează pe oamenii sim­plii şi n­ecunoscători. Supunerea la autorităţi, este numai un paravan îndărătul căruia se desă­vârşeşte o reală operă de subminare a ordinei sociale-politice în statul româ­nesc. D. av. Pomp.­lovniţescu. Constituţia garantează libertatea oricărui cult. Pr. Chiricuţă, cât timp exerciţiul a­­celui cult nu este în contradicţie cu in­teresele de Stat şi ordinea publică. Actul defăimător al inculpatului Bauer intră în construcţia ideologică ponegritoare de ortodoxie, de multă vreme. Sf. Sa. citează din publicaţiuni româneşti adventiste, multe pasagii unde slujitorii lui Dumnezeu sunt ară­­t­iţi ca preoţi netrebnici, farisei, etc. Această acţiune subversivă cu te­­mplu religios este în cea mai mare parte îmbrăţişată de propagandiştii străini. D. av. Cezar Parthenie. — Puteţi face această dovadă . Pr. Chiricuţă, citează dela 1870 până azi numele propagandiştilor adventis­mului in România între cari sunt: M. Czechowski, Lucieu de Prato, Bouro­­douz, Bertolia, L. B. Konradi, Kr­iger, Kreutz, Baierle, Waggouer, Seefried- ULm­arjartun, etc., până ce au putut câştiga câţi­va aderenţi români. D. Dem. Dobrescu, ar urma să ne do­vediţi că Isus Hristos e român. Consiliul se opune la formularea a­­cestei întrebări. Pr. Chiricuţă. — Aşi ruga onoratul Consiliu să-mi îngădue răspunsul cu­venit acestei întrebări formulată de un intelectual de elită român, ce se află pe banca apărărei adventistului Bauer, adresată unui preot creştin ortodox, care sângerează aci apărând credinţa sfinţilor strămoşi. Dar întreb onorata bancă a apărărei ce creştini şi ce români sunt propagan­­diştii adventismului care cutreeră me­leagurile ţârei abia îndrugând stricat două trei vorbe româneşti, sau ce ro­mâni şi ce creştini sunt acei care cu­treeră lagările de prizonieri români în Germania, şi îndeamnă să intre în oas­tea trădătorului Sturza şi azi unul se află pe banca apărărei­­ ! Apărarea caută­ victime printre ad­ventişti. Este cazul să se ştie : victi­mele suntem noi, marele popor de ro­mâni şi de creştini care ne vedem brus­caţi, de primul venit dintre străini. D. av. Pompiliu Ioaneţescu. — Rog onoratul Consiliu să constate că Bauer nu e străin. Pr. Chiricuţă, dar cum să se numeas­că germanul sau oricare alt individ de alt neam conlocuitor cu , noi, care lu­crează în contra ordinei sociale din satul român î Sf. Sa roagă Consiliul ca faţă de fap­tele ce se vor produce, să sancţioneze acest caz aşa precum merită, faţă de pericolul ce-l presintă această mişcare adventistă care primejdueşte cea mai tare dintre temeliile Statului nostru,­­Hericn ortodoxă. Şedinţa se ridică la ora 1, anunţân- du-se în continuare pentru Luni la o­­rele 8 dim., când se va continua audi­erea martorilor. REP. -----pdifico-ZIUA I HIPISM ZIUA 25 DE TRAP - SAMBATA ÎN MARTIE 1927 I. PR. DE ÎNCURAJARE : 1. Basma. 2. Znac. 3. Furtună. T. 16— 12-13. II. PR. DE PRIMA­VARA : L­agut. 2. Gul. 3. Jigania. T. C. 23— 12-12. III. PR. DUDUCA : 1. Bacşiş. 2. Trilbi. 3. Petriţa. T. 15-13-19. IV. PR. 1ZERZIEL R. I): 1. Logo­făt. 2. Fulger. 3. Jigania. 4. Sa­mum. T. 32—16-31-112. V. R. II) 1. Burlivai. 2. Joimă­­rița. 3. Lastosca. T. 57—17—12 —22. PR. ISBANDA : 1. Baba Vişa. 2. Vulpea. 3. Carmen. 4. Badea. T. 31-17-51-18. VI. PR. PRIVIGHETOAREA : 1. Ofelia. 2. Birokia. 3. Prosceai. 4 Fulger. 619-42—18-21. VII. PR. JUCARIA : 1. Toba. 2. Dame. 3. Jidofcuţa Draga. DUMINECA 20 MARTIE 1927 Ziua 26 de trup FAVORIŢII NOSTRII I. PR. JOCASTE - Groaznic, Domnu. II. PR. JAMAICA - Jidanca, Topliţa. III. PR. ROME HIL - G Lupes­­cu, leu, Banat, Logofăt. IV. PR. BALLADE — B. Vişa, Domnescu II. V. PR. GIPSEY — Domnişoru, Texas, Nograd, Imaş. VI. PR. ELZA - Dame, Trufaş, Vulpea. VII. PR. BISTRIŢA - Drăcuşor, Logofăt, Ofelia. Dacă doriţi a cumpăra SZOBIE de lemn, fer­m şi f­ronz PISIK Rosendorfer, Stingi, Wirth şi Producţia genossenschaft de primă calitate, sa nu vă pară rău de un drum la târgu Mureş şi căutari Székely & Reti Fabrica de Mobile Ardelean­u S. A. TABLE, FUNDURI, BARE, SARMA, CABLURI de Aramă şi Alamă în toate dimensiunile vinde: Fitn­ea Boraciul pulii nemn 5 iris Hsian prin birourile şi depozitele I. Nacht din ARAD: Str. Vasile Alexandri 6. GALAŢI: Str. Portului 13 BUCUREȘTI, Calea Victoriei 33 Et. II și str. Plantelor 37 lei mai cutezătoare propagande. Situaţia femeii în noul cod civil român Doamnele române au fost consul­tate de Consiliul Legislativ, în ches­tiunea modificărilor ce urmează să se facă Codului Civil, privitoare la situaţiunea femeiei. Au luat parte la discuţii doamne­­le Miraela Catargi, Alexandrina Can­tacuzino, Calipso Botez, Elle Ne­­truzzi, Paximade, Paula Francesco şi Satmari, ca reprezentante ale so­cietăţilor de doamne. S'a discutat chestiunea alegerei domiciliului pentru doamnele care exercită profesiuni libere, situafiu­­nea femeiei funcţionare, etc. ----------eo »'«i»---------­ Situaţia atmosferică TIMPUL PROBABIL Azi 20 Martie In estul ţării cerul variabil pe când în vest timpul se va menţine frumos cu cerul senin. Temperatu­rile vor continua să crească excep­tând N. şi N. E. unde vor scădea. Vânturi slabe din restul vest. ­ [ (Mișcare in armată Pe ziua de 1 Aprilie 1927, se f­au următoarele mutări de ofițeri su­periori, în interesul serviciului și după cerere, după cum urmează: In interesul serviciului INFANTERIA COLONEL1 Adam loan din reg­. 13 inf., In reg. 16 inf.; Ali Cudar Izet, din reg. 11 tbf„ In reg. 91 inf.; Amzulescu Du­mitra din reg. 26 inf., in reg. 2 inf.; Jiudeanu Anatol contând, cerc. recr­. Argeș, la comand, terit, al corp. 7 arm.; Constantinescu Arghir co­­mand. cerc. recr. Bacău, la coman­d, terit, al corp. 5 arm.; Dumbravă Virgil dela comand, corp. 4 arm., la comand, terit, al corp. 4 arm; Fio­­rescu Gh­eorghe dela comand, corp. 3 arm., la comand, terit, al corp. 3 arm.; Filip loan șef de stat major al comand, terit, al corii, 2 arm. la comand, terit, al corp. 2 arm.; Ge­­rota loan dela comand.,corp. 1 arm­., la comand, div. li-a; Gheorgi­iu L Dumitru Uiu rog. 7 ini­., în _u. R. ser­vieul controlului; Gheorgitiu Ale­xandru dela comand, corp. i arm., la comand, térit, al corp. i arm.; Ior­­dăch­escu Gheorg­he dela comand, corp. 2 arm, la com­ând, térit, al corp. 2 arm.; Homoceanu Teodor din reg. 10 inf., ca comand, al reg. 33 inf.; Lot­r Friederich­ din reg. 28 in­fant., ca comand, al aceluiaș reg.; Lu­­z­­ires­cu Niculae dela se. preg. o­­fițeri rez. Bacău, ca comand, al reg. ,sti inf.; Mihailescu Nicolae dela co­mand. corp. 5 arm., la comand, térit al corp. 5 arm.; Mircu Vasile dela disp. div. 8­ a, la comand, térit, al corp. 4 arm.; Păunescu T. Gheor­­ghe din reg. 4­­ inf., ca comand. ai cerc. recr­. Argeş; Răutzoiu Constan­tin comand, reg. 28 inf., în reg. 3 inf; Saul Carol din reg. 29 inf., în reg. 9 inf.; Sbârcea Teodor comand, cerc. recr. Bistriţa, în reg. 5 inf­.; Şerbane­scu Cristea din reg. 27 inf., ca co­mand. ai reg. 3 vânători; Schnell Herman comand, grupului 4 v-tori de munte, la contend, pieţii Focşani; Todicescu Dumitru dela comand, corp. 4 arm. la comand, div. 7-a ; Vas­ii­es­cu Grigore comand, corn. Buzău, la comand, terit, ai corp 7 armată. CAVALERIA Coloneii: Herescu Marius, dela disp. comand. terit, al corp. I arm., ca comand. al cerc. rect. Dolj. ARTILERIA Coloneii: Florescu G. loan, o©­­mandantul reg. 35 art., ca șef stat maj. div. 8-a; Georgescu Haralam­­bie, comandantul reg. 6 art. grea, ca comand. al reg. 26 obuz.; Geor­gescu Vasile, comandantul. reg. 27 obuz., ca comand. al reg. 30 obuz.; Gheorghe Alexandru, dela coman­damentul corp. vânători munte, la contr. instr. art.; Linteș Gheorghe, dela mirele stat-major, ca director al dir. 11 techn.; Mauiu loan, co­mandantul r­eg. 1 obuz., munte, ca șef al serv. arm. și un. cox'P, 2 arm.; Mavi­ocordat Dumitru, din reg. art. antiaer., ca comand. al reg. 22 art.; Paladi Silivescru, omandantul reg. 3 art. grea, în marele stat major; Sofronescu Nicolae, șeful serv. arm. și mun. corp. 3 arm., la disp. co­mand. corp. 3 arm.; Stoica Grigore, dela comand. corp. 2 arm, ca co­mand. al reg. 27 obuz.; Şoax­ec Ni­­colae, din M. R. control, ca șef al serv. ax-m­. și mun. corp. 6 arm. TRUPE SPECIALE Colonel Iorgulescu Gh., comand. bat. tract. auto, comand. al șc. mili­tare geniu. MARINA Comandori: Paseral Urban, de la arsenalul marinei, la corp. echi­­pajelor maritime, ca comand. al grupului de distrugătoare şi coman­dant al distrug. Mărăşeşti. Schmidt Victor ,dela corp. echip. maritime, la div. de mare, ca şef de stat ma­jor. După cerere INFANTERIA Coloneii: Antonescu Benedict, co­m­and. reg. 96 inf., ca com­and. al cerc. rect. Buzău; Dănilă Gheorghe șeful de stat­ major al div. 2 vână­tori de munte, ca conmad. al reg. 5 vântăori; Dona Constantin, comand. r­eg. 5 vânători, ca șef de stat ma­jor ale cinând, terit. col. 2 arm.; Ghieor­ghiu S. Gheorghe, comand. reg. 6 vânători, la centr. de i­nstr. al inf.; Iulian Gheorghe, comand. cerc. recr. Rovine, ca comand. al cerc. recr. OL; loan Gheorghe, co­mand. reg. 33 inf. în reg. 11 inf.; Je­kely Friderich, din reg. 17 inf., în reg. 92 inf.; Mihailescu S. Vasile, com­and. cerc. recr. Hotin, ca co­mand. al reg. 6 vânători; Popa Tra­­ian, din reg. 83 inf., la comend. pie­­ţii Cluj; Tulescu Radu, din reg. 25 inf., în reg. 27 inf. ARTILERIA Coloneii : Divai­i Gherase, co­mand. reg. 20 obuz., ca comand. reg. 3 art. grea; Pătroianu loan co­mand. reg. 2 obuz munte, ca co­mand. al reg. 1 obuz munte ; Stra­­tilescu Gheorghe din M. R., la cen­­trul instr. art. ; Tănăsescu Aristi­de, comand. reg. 3 ari., în M. R. dir. 11 technic. * De asemenea s’a mai făcut o mare mişcare şi printre ceilalţi o­­fiţeri superiori, cât şi prin ofiţerii inferiori, ---------ocv..-pa---------­

Next