Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-24 / nr. 717

CUVÂNTUL 2 Sc­u' &C­EVSIA SE ÎNGRIJEȘTI SECO^IBATE TOATE MALADIILE câiLoa respiratoare "prin întrebuinţarea PASTILELOR ANTISEPTICE V­ALDA V^C-SIML REDUS. AL CUTIEI' DE VÂNZARE LA. TOATE FARMACIILE STlUESl VLWn . ----00*00-----­ Tot aci am arătat cu alt prilej că pro-­­ Ungaria 11,9 grâu, 11,1 orz, 10­7 ovăz. Du­cţia noastră agricolă din 1026 este pre­ţuită la circa 80 miliarde lei adică a­­proape iacă odată cât producţia noa­stră industrială din acelaşi an. Am mai arătat că dacă agricultura ar fi orga­nizată aşa fel ca pământul să fie culti­vat în chip raţional, producţia agricolă ar spori la noi cu 50 la sută, iar pentru a învedera şi mai mult temeiul acestei din urmă afirmaţii, dăm pentru trei ce­reale principate: grâul, orzul şi ovăzul producţia medie la hectar în căutale in câteva ţâri, comparativ cu România, în pu­rioada antebelică 1011-1014 precum şi în perioada postbelică 1022-1025, după cum urmează: 1910 1914 Austria 13 9 grâu, 15,6 orz, 13,1 ovăz Belgia 2515 grâu, 27,5 orz, 23­ 8 ovăz. lianem­arca 31,6 grâu, 22,5 orz, 18,7 ovăz. l­ingittera. 21,3 grâu, 18,7 orz, 180 ovăz. Franța 13,5 grâu, 14,1 orz, 13,1 ovăz. Germania 21,7 grâu, 20,9 orz, 19 9 ovăz. Olanda 25,2 grâu, 26,2 orz, 20 6 ovăz. România 11,5 grâu, 10,1 orz, 9,5 ovăz. Suedia 21,0 grâu, 16,9 orz, 14 9 ovăz. Ungaria 13,4 grâu, 14,3 orz, 11 5 ovăz. 1922 — 1925 Austria 12,5 grâu, 11,9 orz, 11,0 ovăz. Belgia 25,5 grâu, 25,9 orz, 22­8 ovăz. Danemarca 28 7 grâu, 25,2 orz, 20­0 ovăz. Iringittera 22,1 grâu, 18,6 orz, 17­7 ovăz. Franța 14,0 grâu, 14,1 orz, 131 ovăz. Germania 17,7 grâu, 16,4 orz, 15,7 ovăz. Olanda 27,2 grâu, 27,9 orz, 19­3 ovăz. România 8,6 grâu, 7,1 orz, 6,0 ovăz. Suedia 19,5 grâu, 17,2 orz, 15 o ovăz. Cifrele de mai sus vorbesc de la sine, astfel încât ne dispensează de comenta­rii. Extrem de interesantă însă este comparaţia cu producţia aceloraşi plan­te din ţările vecine cu România, căci pentru perioada 1022-1025 producţia me­die a grâului este de 9,4 chint. la ha. în Bulgaria, 1011 în Serbia, 11,7 în Polonia, 152 în Cehoslovacia şi 7£ în Rusia, — a orzului de 10,0 în Bulgaria, 815 în Ser­bia, 12,1 în Polonia, 16,1 în Cehoslovacia şi 8,0 chint. la ha. în Rusia, — a ovăzu­lui de 7,7 în Bulgaria, 8,4 în Serbia, 11,6 în Polonia, 14,5 în Cehoslovacia și 71 chint. la ha. în Rusia. Asta înseamnă că Ungaria, Bulgaria, Polonia, Serbia şi Cehoslovacia produc mai mult grâu la hectar de­cât Româ­­nia care, cu cele 8,5 chint. grâu la ha. ale ei este aproape ajunsă şi de Rusia (7,2 g. grâu la ha.), — că în ce priveşte producţia la ha.­a orzului ne întrece şi Rusia cu cele 8,0 chint. ale ei faţă de 7,1 chint. de la noi şi că acelaşi lucru se întâmplă şi cu producţia ovăzului. Iar dacă reţinem şi faptul că aproape nici una din ţările vecine arătate mai sus nu sunt mai eminamente agricole decât România, ci dimpotrivă, rămâne de la sine înţeles că, pe când ţările respective au reuşit să-şi reorganizeze după răz­­b­oi producţia naţională, la noi reorgani­zarea producţiei agricole e chestie de viitor iar până atunci ţara noastră pier­de zeci de miliarde în fiecare an. P- Ressade Curierul judiciar -----00*00----­ DE LA CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV Zilele trecute s-a judecat la con­tenciosul administrativ recursul d­­lui inginer inspector general D. Stă­nescu, directorul general al servi­ciului podurilor și a șoselelor din ministerul lucrărilor publice. Recursuri făcuseră ambele părţi şi d. inginer Bănescu şi ministerul de lucrări publice. Cel d’întâi îm­potriva faptului că, deşi i se admi­sese recursul, nu-i dăduse daunele cerute, ministerul împotriva deci­ziei curţei care îi admitea recursul împotriva ordinului de suspendare, înalta curte s. III s’a pronunțat ori respingând ambele recursuri. RECHIZITOR DEFINI­­TIV PENTRU ESCRO­CHERIE Pe baza cercetărilor făcute de d. judecător de instrucție G. Bregea-­nu, de la cap. 6, d. procuror Ionel Petrescu a dat rechizitor definitiv prin care trimite în judecată pen­tru escrocherie calificată pe Os­­wald Einstein şi pe mama sa, Ra­­şela Einstein. Ambii au cerut, cu ajutorul unor acte false de notorie­­tate publică, dispensă de armată ca unic fiu la mamă văduvă. Din cercetările făcute, se consta­ta că Raşela mai avea un fiu, Isi­­ dor. « DE LA CURTEA CU JU­RAT» Trei clienţi ai puşcăriilor: Ioan Bologan, Ion Gălănuş, D. Dumitres­cu zis Buţurică, cari s’au intro­dus în noaptea de 1 spre 2 Septem­brie 1926 în locuinţa cârciuma­­rului Ion Andronache din splaiul maior G­iu,reset­, de lângă abator şi strân­gându-l de gât, i-au luat dintr’un cufăr 130.000 Iei. Banii apoi i-au îm­părţit între ei, iar 25.000 lei au fost daţi în păstrare Janei Dincă Gălă­­t­uş, la care s’au şi găsit. Prin ordonanţa definitivă au fost trimişi în judecata Curţei cu juraţi cei trei dântâi pentru tâlhă­rie, iar Jeana Dincă Gălătuş pen­tru tăinuire. Procesul s’a judecat ori de Curtea cu juraţi. In urma concluziilor puse de d. procuror Al. Procop-Dumitrescu, Comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza căruia curtea, sub prezidenţia d-lui consilier D. Cernescu, a condamnat pe Ioan Bo­loaga la 2 luni. închisoare corecţio­­nală, pe Ion Gălătuş la doi ani, iar pe D. D­uim­itrescu fiind minor, l-a condamnat la un an. Comisia juraţilor a adus verdict negativ, în ce priveşte pe Jeana Dincă Gălă­tuş, pe baza căruia curtea a achi­tat-o de orice penalitate. --------oo*------­ Inorogului — birueşte şi Dreptatea. «Istoria hieroglifică» — făptuind a­­pologia prinţului moldovean —făp­tueşte în acelaş timp şi pe cea a Justiţiei, a Binelui. to’ar putea face alăturări intere­sante cu romanele alegorice îve­­dievale, în deosebi cu prea cunos­cut«l *Roman de la Rose», început de Guillame de Lorris, şi sfârşit de eruditul Jean de Meung. Insuş ge­nul romanului alegoric înlesneşte sudarea unor elemente atât de fe­lurite, enciclopedice, şi cu pronun­ţate tendinţa morale. • In­­versiunea d-lui Grigoraş, se întâlnesc pagini de o rară frumu­seţe. Sunt proaspete şi vioaie. Şi cu greu ni s’ar părea că le-a scris căr­turarul principe Dimitrie Cantemir. Iată una din ele, în care se zugră­veşte valea Nilului: «Aşa dar Nilul venia din­spre Munţi înalţi ca de cinci mile, ieşia din izvoare, se ajuta din bălţi şi curgea apa lin şi frumos spre şe­­muri, unde înverzea câmpul cu o­­ară şi cât vezi cu ochii,„făcea tot o mare de smai’ald. Acolo tot chipul de flori ca de mâni sădite, se îm­prăştiau şi când zefirul aburia, stâr­uia tot felul de dulce miros, aşa că nu putea mătura ochilor şi nărilor, iar pe maluri se odrasliau tot felul de pomi roditori şi de copaci frun­­zoşi şi umbroşi, aşezaţi de-a rândul ca şi cum ar fi traşi cu aţa, şi de­părtaţi unul de altul, ca şi când ar fi fost puşi cu pirghelul. Umbra lor se lăsa mângâioasă, jumătate pe apa lină a Nilului, jumătate pe faţa câmpului. Iar roada pomilor, nici Asia n’a văzut, nici Europa n’a gustat, aşa frumoasă şi dulce. Tot­deodată mugurul crăpa, frunza se desvelia, floarea se deschidea, poa­ma lega, creştea, se cocea, şi se tre­cea. Viptul (rodul) nu umbla după vremi, ei în aceiaş vreme se afla şi poamă coaptă şi necoaptă». Cu adevărat o pagină de antologie, dacă ne gândim la vremea când a fost scrisă. Numai că, originalul nu lasă aceia? impresie. Iată versurile cari alcătuiesc una din cele mai frumoase părţi ale crâmpeiului ci­tat : «In carele tot chipul de flori, din fire răsărite, — ca cum au mâna in grădină, pre rând şi pre socoteală ar fi sădite, — Cuvios se împrăştia, — Şi când zefirul, vântul despre a­pus, aburia, — Tot felul de bună şi dulce miroseală de pe flori scor­­mia, — Aşa cât nici ochilor la pri­­vală, — Nici nărilor la mirosală,— Dât se putea da». Deşi au un farmec rar, versurile originale sunt cu mult întrecute de proza «tălmăcită». Iar dacă «Istoria Hieroglifică» va pătrunde în cercuri cât mai largi de cetitori, aceasta nu se va putea face decât cu ajutorul versiunilor moderne. Ne putem a­­minti traducerile poeziei medievale în franceza modernă — cari au în­tâmpinat atâta izbândă. • Am încheia notiţele acestea cu mulţumiri aduse d-lui Grigoraş pentru munca şi dragostea arătată literaturii sec. XVIII-lea — dacă n’am fi nevoiţi să mărturisim câ­teva rezerve. Anume, în ceia ce pri­veşte relaţiile dintre Cantemir şi Van Helmont, precum şi asupra al­tor câteva afirmaţii aflate în «In­troducere». D-l Em. Grigoraş, alături de ne­numărate însuşiri, are şi păcatul de a accentua prea mult unele amă­nunte secundare, şi de a trece prea repede la generalizări. O pildă ne o dă pasăgiul referitor la Cantemir teozof. Noi nu ne îndoim asupra Teosofiei principelui moldovean, ci asupra dovezilor aduse de d-l Gri­goraş.. Dacă principele credea că «Omul este creatura care trăieşte în corp. Natura este ordinul lui D-zeu. Dumnezeu este totul şi totul este în Dumnezeu» (p. 9) — aceasta nu ni-l arată numai­decât teosof. Oare mai e nevoie să reamintim d-lui Grigo­raş nenumăratei sisteme filosofice şi credinţe cari afirmau acelaş lu­cru? De asemenea, se poate spune că întreaga ştiinţă modernă purcede de la Van Helmont? Acesta — care nu a fost alchimist, ci medic, înte­meietorul iatrochimiei — e fără în­doială un însemnat personagiu, re­numit prin experiențele asupra așa numitului gas silvestre, prin desco­perirea câtorva acizi, a legii sări­­lor, rezultând din unirea unui acid ca o bază (1620), prin fapul că a intuit stereochimia, etc. E drept că Van Helmont s’a împotrivit fizicei ui Aristot, dar nu a fost el acela care a nimicit’o. Ci Teles­tie, Coper­­nic, Galilei, Gassendi, Descartes, şi întreaga pleiadă de «observatori» printre cari trebuie să numărăm şi pe genialul Paracelsius, maestrul­­ui Van Helmont. Se mai întâlnesc în interesanta «Introducere» a d-lui Grigoraş şi alte afirmări pe cari nu le sprijină, ✓ar nu ne putem opri asupra fiecă­reia. Ceia ce trebuie să recunoaştem, şi să ne bucure d­e dragostea şi mora­la d-lui Em. Grigoraş pentru cu­noaşterea secolului al XVIII-lea. După Petru Stamatiadi, — Spătarul Milescu şi Cantemir. Aşteptăm şi alte cărţi, inedite sau puţin cunos­­ute. Mircea Eliade --»*00-------­ Preoţii şi învăţătorii nu-şi primesc salariile Preoţii din jud. Dâmboviţa nu şi-au primit salariile încă din luna ianuarie crt. Administraţia finan­ciară refuză să le achite drepturile, întrucât ministerul cultelor n’a co­municat până acum creditul nece­sar. Ne întrebăm cum este cu putinţă CORPURILE LEGIUITOARE Camera Şedinţele de la 22 Martie Prezidează d. P. P. Negulescu. Pe banca ministerială d-nii gen. Mir­­cescu, Trancu-Iaşi, Bucşaa, Cudal­bii. In loja prezidenţială ia loc se­natorul japonez Katsutaro Enabeta sosit de curând în Capitala noastră. Comunicări făcând excepţie numai cu terenuri­le necesare armatei. Ministerul de război însă, oferă unor particulari, ca schimb, terenul de 2000 hect., de la Jigălia, ceia ce înseamnă că armata n’are nevoe de el şi ca atare le urm­ează să revină celor îndreptăţiţi în conformitate cu legea agrară.­­De asemenea legea prevede vinde­rea de terenuri ale Statului numai la ţărani şi numai în­ loturi de 5 hect. Ori acum se vând cu to­tanul 2000 hect. In obiectul de schimb nu intră numai moşia Baia dar şi onu, teren de 28 hect. care aparţineau ţărani­lor ce nu şi-au dat consimţământul la acest schimb, cum şi terenurile de islaz ale comunelor Bogata, Săl­­cioara şi Sinea. Oratorul protestează contra adu­cerii acestui proect cerând respin­gerea lui. Observaţiile d-lui Florescu M. P. FLORESCU (L. A. N. G.) face un istoric documentat al chestiunei care formează obiec­tul proiectului. Oratorul subliniază estimaţia exa­gerată a terenului păduros aparţi­nând fraţilor Iancu şi Granspan­u. Aceştia realizează de pe urma ace­stui schimb un câştig de 13 milioa­ne, diferenţa cu care ei au cumpă­­rat pădurea şi preţul la care a fost estimată cu ocazia schimbului. Acest câştig este în afară de cel realizat din exploatarea pădurii din 1922 până azi. Ceia ce e mai impor­tant este faptul că numiţii evrei a­­bia în 1926 au achitat ultima rată din preţul de cumpărare! Tot­odată ei scapă şi de amenda de 3 milioane. Oratorul argumentează apoi că se sustrage regimului silvic un te­ren de o întindere apreciabilă, ară­tând că rău s’a făcut când nu s’a consultat într’o chestie atât de im­portantă consiliul technic al Cas­­sai pădurilor. Proectul — adaugă d-sa — nu poate fi votat până nu se face din partea Parlamentului un control estimativ. Acest control trebue fă­cut de specialişti. Oferă d-lui ministru de război serviciile d-sale pentru a duce la bun sfârşit lucrările de estima­ţi­u­ne. D. Florescu indică­ apoi d-lui mi­nistru de război, terenuri propice pentru nevoile armatei în regiunea Rădăuţi, terenuri cărora li se poate da aceiaşi destinaţiune ca cele din proect. (Apl.) D. INCULEŢ (lib.) combate şi d-sa proectul pe motiv că la mijloc este o mare afacere. D. col. SAVIAM BADULESCU (raportor) susţine că terenul care formează obiectul schimbului este absolut necesar armatei şi că esti­­maţia s’a făcut cu toate garanţiile legale. D. gen. MIRCESCU, vorbeşte des­pre utilitatea procesului care satis­face nevoile armatei lipsită azi de tabere de instrucţie. ■ a Legea este luată în considerare. Se votează pe articole. Votul în total este declarat nul de­oarece Camera nu este în număr. Şedinţa se ridică la 7 luni. Şedinţa de noapte Prezidează d. Alex. Oteteleşanu. Pe banca ministerială d-nii Trancu­­laşi, Bucşan. Legea Camerelor de muncă Se continuă ai­seu­ţia pe articole a procetului de lege pentru organiza­rea Camerelor de muncă şi a con­siliului superior al muncii. La art. 3 C. D. R. IOANIŢESCU propune următorul amendament: 1. Ministerul muncii să fie obli­gat s a­ lua avizul camerelor de mun­că. 11. Aceste camere trebue să ai­­bă inițiativă proprie în măsurile cu caracter legislativ şi administrativ ce urmează a se lua. (Primul amendament respins, al doilea este admis). III. Pe lângă fiecare cameră de muncă să se institue comisiuni dâ zr, arbitraj pentru aplanarea conflic­telor individuale între patroni şi muncitori. D. SUCu­J (Lupist) cere ca aceste comisiuni să aibă şi jurisdicţia con­cietelor colective. Se admite punctul de vedere al d-lui Ioaniţescu. La art. 5 care reglementează ches­tiunea membrilor de drept, d. IOA­­NIŢESCU cere suprimarea alinia­tului­­ referitor la delegatul Came­rei de Comerţ şi Industrie. Acest membru nu trebue să figu­reze în camerile de muncă (admis). La art. 6 tot d-sa susţine că şi mica industrie trebue să aibă ace­­laş număr de membrii la camerile de muncă, ca şi marea industrie. Să se ţină seama subliniază d. Ioani­­ţescu , nu de interesele capitalu­lui ci de interesele muncii. De aceia e bine ca numărul membrilor să fie în raport cu importanţa numerică a salariaţilor. (Admis). Şedinţa se ridică la orele 11 luni. Azi la 3 şedinţă. D. TONI (iorghist) arată că nici până azi casa centrală a băncilor populare n’a dat înaintarea pentru înfiinţarea unor bănci populare pen­tru corpul didactic. II. TRANCU-IAȘI, recunoaşte că direcţia băncilor populare se opune la constituirea acestor bănci, inter­pretând altfel legea de cum o inter­pretează ministerul muncii. Promite că dacă direcţia va per­­sista în hotărîrea ei, va aduce în v­ariantat un proect de lege pentru modificarea legii de organizare a casei centrale a băncilor populare. D. TONI, în a doua comunicare cere min­istrului de finanţe o păsui­re la plata impozitelor a ţăranilor, a căror ogoare au fost bântuite de secetă. D. V. RADULESCU (naţ.-ţăr.) sem . D. ing­uarează situaţia intolerabilă de la Severin unde primarul a fost impus de ministerul de Interne contra vo­inţei consiliului comunal. * Tot­odată cere ministrului muncii şi celui de interne să ia măsuri pen­tru stricta aplicare a legii repauzu­­lui duminical. Pomeneşte de desele intervenţii făcute de Asociaţia U­­niunei Funcţionarilor din Comerţ, industrie, bănci şi birouri, atrăgând atenţia asupra sancţiunilor ce tre­ime aplicate contra­ven­ienţilor la le­gea menţionată. D. TH. IACOBESCU (naţ.-ţăr.) roagă pe ministrul de domenii să vie în ajutorul populaţiei de la Nis­tru, am­endându-le terenurile dispo­nibile, tfilieje şi stufăriile din re­giunea jud. Cetatea-Albă. tot­odată cere denunţarea unor contracte încheiate între minister şi unii speculanţi de peşte, cari ex­ploatează în mod neomenos popu­laţia din Basarabia. Mai cere 6 milioane pentru ter­minarea şcolei profesionale din Ce­tatea-Albă. Noul regim al chiriilor D. ED. MIRTO, prof­itând de pre­zenţa ministrului de justiţie, descrie starea de nesiguranţă in care se gă­sesc cetăţenii în preajma noului re­gim al chiriilor. •Cere ministrului să precizeze da­că pentru Sf. Gheorghe 1927 va exis­ta vreo evacuare, adică dacă se va beneficia la această dată de prelun­gire. In al doilea rând ministrul e invitat să dea explicaţii dacă noul proect prevede un teren înăuntrul căruia chiriaşii sunt obligaţi să de­pună chiria, spre a se evita aglome­raţia la administraţiile f­inanciare şi neliniştea ce a cuprins pe chiiaşi. D. CUDALBU, răspunde că a fixat termenul de depunere a chiriilor pâ­nă la 23 Aprilie 1927. Prima etapă de evacuare începe la 26 Oct. 1927. Au deci chiriaşii la dispoziţie 6 luni de zile pentru folo­sinţă. V. ED. MIRTO, se declară mulţu­mit de aceste afirmaţii.­­ D. ING. FLORESCU (L. A. N. C.) roagă guvernul­ să revină asupra măsurii luate în legătură cu interzi­cerea rulării filmului «Vitejii Nea­­mului». B. V. V. HANEŞ (nat. ţar.) pro­testează contra deposedării de pă­mânt a unor ţărani din corn. Roş­­­,,ua (jud. Ialomiţa). Intervertindu-se ordinea de zi se continuă discuţia generală la pro­­ectul de lege privitor la un schimb de terenuri intre ministerul­ de râz­i şi soc. forestieră «Baia». D. C. ANGHELESCU (naţ.-tăr.) combate proect­ul pe motiv că statul face o afacere proastă, admiţând a­­cest schimb de terenuri. Statul pierde peste 30 milioane lei de­oarece evaluarea terenurilor s’a făcut în defavoarea lui, ca funcţionarii cu familii numeroa­se să fie lăsaţi fără salarii timp de! Afară de aceasta se sustrag de la 3 luni de zile. In aceiaşi situaţie se găsesc şi în-'iau să revină ţăranilor. Schimbul văţăturii din acest judeţ­ ise face cu călcarea legii agrare ca­--------—oo-,,,-oo----------- Jre a desfiinţat marea proprietate, expropriere 2000 hect. cari trebu-• procetului de lege I. O. V. Raportor d. col. Burtescu, Din cauza lipsei d-lui ministru de război în urma cererei senatului se SENATUL'' Şedinţa de la 22 Martie La orele 4 se deschide şedinţa sub preşedenţia d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d. V. Gol­­diş şi M. Manoilescu, D. M. GROPŞIAN adresează o co­municare d-lui ministru a justiţiei şi internelor să acorde consiliului le­gislativ şi consiliului administrativ superior, amploarea şi solicitudinea cuvenită. Mai fac comunicări d. dr. Enă­­şescu, Theodoran­ Carada. D. GH. POPP interpelează pe d. ministru de răsboi asupra situaţiei ofiţerilor din promoţia 917 care sunt nedreptăţiţi. D. PAN HALIPA cere să se a­­corde despăgubirile cuvenite Zemst­vei jud. Lăpuşna pentru instalaţiile telefonice şi telegrafice care au fost preluate de către direcţia P. T. T. Legea I- O. V. începe discuţia generală asupra hotărăşte ca discuţia să fie amânată pentru mâine. Se aprobă raportul comisiunei de petiţiuni. Şedință de azi la orele 3 p. m. ----------00*00---------­ înmormântarea lui C. San­du-Aldea Astăzi la orele 2 va avea loc ce­remonia înmormântării lui C. San­­du-Aldea. Vor lua parte funcţiona­rii ministerului de domenii în frun­te cu d-nii miniştri Garofid­e Busu­­iocescu, precum şi toţi profesorii şcoalei superioare de agricultură de la Herăstrău. Spectacole L. ” Opera Română: Regele Ysului. Teatrul Naţional: Doamna cu ca­melii. Teatrul Regina Maria: Michel Perrin şi Omul de cristal. Teatrul Mic: Maestrul Bolbec Teatrul Fantasio: Azais Teatrul Popular: Extemporalul. *po din Vălenii de Munte -—----­ UN apel Un cărturar in înaltul în­ţeles al cuvântului, luftând iui tura pentru toate bunu­rile sufleteşti ce le cuprin­de, marele nostru pro­fe­sor IM. lorga, creiase la Vălenii de Munte, între alte aşeză­minte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâe­­rile supreme ale unui su­flet in necontenita revăr­sare generoasă, erau sur­sele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată i-au fost protivnice- Un foc năprasnic a dis­­trus atât orf­elinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râv­nă de faptă a profesorului Nad Iorga. Nu este numai o tr­iste­ţa nemărginita pen­­­t­ru ctitorul acelor aşeză­minte, dar şi o reală pier­dere pentru centrul de via­­ţa naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte­ Socotind că o datorie ele­mentară a conştiinţei ro­mâneşti, refacerea aşeză­mintelor devastate de vi­tregia întâmplării, ziarul cuvantul» deschide o lis­tă de subscripţie redacţia însci­indu-se cu 30.000 ie» LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă 852.264 O necunoscută, pentru Aşezămin­­tele culturale secţia misionare­lor 30.000 Colecta d-lui prof.­ I. N. Dianescu Tecuci, prin d. av. Gh. Casan 1.825 Banca «Prevederea» 2.000 Prof. liceului N. A. Sturdza, Te­cuci , Protopop NI- Conduratu I. Dan 400 800 V. Filip loan Dorin Al. Nicolau Gh. Angelescu I. Gabor L. Fischhof V, Alexandrescu Const. Vişinescu V. lateviuc Clement Avgapiescu Preot St. Veinicenu Doctor Movileanu I. hr. Dianescu Şcoala prof. Tecuci­ d-na Irina Rusu D-na A. Balaban D-ra Vera Curşumndji D-ra Maria Giuciu D-na­­Natalia Popo­vici D-na Zenobia Stiopoi D-ra Măndiţa Casan D-ra Ecat. Miloş D-na A. Hrâncuiescu Scoala comerciala Tecuci: d. Ion Irodeanu Gh. loan Alex. Teodosiu Mihail G. cantacuzino Cercul stud. Teleorman Colecta stud. Teodorescu, deschisă printre stud. Teleormăneni Inginer Atanasiu Moreni Preotul Kohurescu cmşinău Isidora Goul­mer Dorohoi Gh. M. Drăghici, magistra­t Foc­şani Elevele şcoalei secundare de fete gr. II Focşani Dr. Vespasian Drăg­escu, Craiova Ing. Virgil Cotovu, Constanţa Colceta u­lui avocat Miron Con­­stantinescu, Tg.-Jiu; Miron Con­­stantinescu, avocat Ilie Bădescu, institutor Petre Antonescu, institutor Mai mulţi cetăţeni D.tru Stelian, conductor Gh. Cosoroabă, învăţător N- M. Danacică, agricultor C. Sperlea, cântăreţ C. Rovenţa, învăţător Spiridon Constantinescu, student Preda Pană, institutor Gh. Popescu, institutor Colecta d-lui avocat G. Moscu, T. Măgurele Preotul Anghelescu, Brăila 500 200 100 100 100 100 200 100 100 100 100 55 ae. 200 100 100 100 îoo 100 100 60 60 100 100 100 10.000 1.500 750 509 100 100 200 4.000 1.000 400 1.000 100 100 1.000 1.000 50 100 100 100 50 50 20 4.100 100 TOTAL LEI 916.384 BicoNotes Spania de astăzi Conferinţa d-lui profesor N- lorga Aseară la Teatrul isaţional, d. pro­fesor N. lorga a vorbit despre Spa­nia de astâzi. Conferinţa s-a ţ­inut în­ folosul şcoalei de misionare «Regina Maria» de la Vălenii de Munte. Conferenţiarul a fost primit cu aplauze de întreaga sală. «Spania, ca şi România, spune d-sa — nu sunt cunoscute de străini, iar rarii călători cari le vizitează, nu dau totdeauna informaţiuni exacte. Poa­te însă că cea mai mare parte a­­informaţiilor din Spania, sunt şi rezultatul călătorilor romancieri, deja în începutul secolului trecut, care ca Edgar Quinet, au făcut o descrierea mai mult decât poetică decât adevărată. Spania de astăzi munceşte ordo­nat şi temeinic, iar dictatura, care pentru democraţii noştri este o mon­struozitate, a adus ordine în ţară şi a pus frâu guvernelor de mântuia­e, care ţineau mai mult la căi­rea partizanilor, decât la legalitate. Dar Spania prezintă interes şi sub alt aspect. Munţii sunt înalţi şi râuri năvalnice croiesc văi adânci cu desişuri de păduri umbroase, printre cari se arată călătorului lu­minişuri în bătaia soarelui. Oraşele sunt numeroase și impu­nătoare. Unele noui, păstrează ca­racterul arhitecturii ultimelor două secole, iar altele, vechi centre man­te sau spaniole, formează trecutul glorios și etern al Spaniei eroice. O epigramă d-rului Hamal Prefectura a pus d-rului Ha­­mal o gardă acasă ca să-l păzească de studenţi. Ţi-au pus gardul Foarte bine Iţi păzeşti pielea... aleasă, Ilar mă ’ntreb : oameni ca tine, Se păzesc la ei acasă! Un student căruia i-a şterpelt porţia, sistemul de înfometare Hamat 4 _______ Muzee Muzeul de colecţiuni de mărci şi mo­­nezi vechi «Al. G. Cantacuzino» strada General Budișteanu No. 26 este deschis pentru public Joia și Duminica de la o­rele 2 — 4 p. m. Naţionalizarea oraşelor Duminică ora 5 d. a. d-l Şt. Zeletin, cunoscutul sociolog şi economist a vor­bit la «fundaţia Carol» despre Naţio­­nalizarea oraşelor. Conferinţa a fost bogată, concisă şi deosebit de atrăgă­toare prin feluritele resurse ale confe­renţiarului. Oraşul se diferenţiază de cealaltă în­chegare socială, satul — prin punerea în circulaţie a produselor. Satul apar­ţine regimului agrarian. Oraşul, al co­rul comercial. De aceia, oraşul are o populaţie pestriţă, multinaţională. Împotriva oraşelor s’au ridicat două curen­te reacţionare. Cel dintâi, mistic­­revoluţionar, porneşte de la sate şi se îndreaptă împotriva­ evreilor capitalişti. Al doilea, mai potolit şi mai fecund, tinde să naţionalizeze capitalul urban. Prin aceasta se înfăptueşte însăş na­­tionalizarea oraşelor. Curent construc­tiv, care a început la noi încă din 1880. Conferinţele medicilor Miercuri 23 Martie cor, orele 10 a. m. va avea loc la Clinica «Oto­rino-La­­ringologie — spitalul Filantropia. De­­monstraţiuni practice făcute de d. Pro­fesor Dr. N. Meţianu ajutat de Asisten­ţii Clinicei, Docenţii: Teţu, Fetiade, şi Tompea asupra chestiunei. Intervenţiile de urgenţă in Oto-Kino-Laringologie Orele 3 (15) Amfiteatrul Spitalului de Copii, conferinţa d-lui profesor Dr. Ma­­nicatide: Meningita cerebro-spinală e­­pidemică. Orele 9 (21), Asociaţia Generală a Me­dicilor strada Isvor No. 16. Conferinţa­­d-lui Profesor Dr. S. Nicolau: Conside­­raţiuni critice asupra unor noui concep­­ţiuni în tratamentul Sifilisului. Şezători Sâmbătă 26 Martie 1927, ora 8 ju­­măt. seara va avea loc în sala Ate­neului Popular «Obor», o şezătoa­re dată da Asociaţia artistică cul­turală «Lumina». Serată Cercul domnişoarelor de sub preşe­denţia d­ nei Efraim, pentru ajutorarea tuberculoşilor, face­­ pregătiri mari şi speciale pentru serata artistică dan­santă care va avea loc Sâmbătă 26 ort­, S» saloanele cercului «Libertatea». Bunii membrii ai cercului precum şi toţi invitaţii sunt rugaţi să vie de vre­me, deoarece, din cauza bogăţiei pro­­gramului artistic, reprezentaţia va în­cepe la ora 10 precis. Festivaluri Federaţia Studenţilor din Oltenia, or­ganizează pentru 25 Martie Buna Vesti­re, Vineri ora 10 dim­ in sala cinema Capitol, un frumos festival artistic. Va conferenţia d. Dr. Comoiu despre zViața Studenţească de cri­gi azi. Restul programului va fi complectat cu rularea filmului luat la Congresul studenţilor olteni in vara anului 1926 la Tg. Jiu, recitări, muzică instrumenta­lă cântece populare, voce, fluer şi frun­ză. Festivalul studenţi­lor musceleni Duminecă 27 Martie a. c. orele 5 d. a., Cercul studenţesc muscelean dă un mare festival artistic-cultu­­ral la teatrul Popular, în­­ folosul căminului. D. prof. A. O. Cuza va conferin­­ţia despre «Legea naţionalităţii». Vor mai da concursul: d. Silviu Florescu, prof. la conservator; d. A. Pop-Marţian de la teatrul Naţio­nal, d-na Aglaia Ionescu, prof. la conservator; tenorul Octav Cristes- Hi de la Opera Română. Corul seminarului Central va con­certa din Beethoven. Intrarea 50 lei, pentru studenţi 25 lei. Conferinţe Joi 24 Martie la orele 6 va avea loc la Casa Şcoalelor conferinţa d-lui pro­fesor universitar D. Pompei despre «­Ti­­rento noui în ştiinţă». Soc. Elevilor Şcoalei Politechnice, or­ganizează ca şi anul trecut, un ciclu de conferinţe cu caracter extra şcolar care va fi deschis de domnul profesor uni­versitar Simion Mehedinţi, Joi 24 Martie ora 9 seara. Vor urma apoi conferinţele d-lor Tu­dor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Nae Ionescu, etc. Conferinţele au loc în amfiteatrul şcoa­lei. Intrarea liberă. De la teatrul Regina Maria Joi 24 Martie, are loc la Teatrul Regina. Maria premiera piesei «Stri­goii» de Ibsen în rolurile principa­le d-nele Lucia-Sturdza Bulandra, Maria Mohor și d-nii Ion Manolescu V. Maximilian și I. Talianu. ----------00*00---------

Next