Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-24 / nr. 717
CUVÂNTUL 2 Scu' &CEVSIA SE ÎNGRIJEȘTI SECO^IBATE TOATE MALADIILE câiLoa respiratoare "prin întrebuinţarea PASTILELOR ANTISEPTICE VALDA V^C-SIML REDUS. AL CUTIEI' DE VÂNZARE LA. TOATE FARMACIILE STlUESl VLWn . ----00*00----- Tot aci am arătat cu alt prilej că pro- Ungaria 11,9 grâu, 11,1 orz, 107 ovăz. Ducţia noastră agricolă din 1026 este preţuită la circa 80 miliarde lei adică aproape iacă odată cât producţia noastră industrială din acelaşi an. Am mai arătat că dacă agricultura ar fi organizată aşa fel ca pământul să fie cultivat în chip raţional, producţia agricolă ar spori la noi cu 50 la sută, iar pentru a învedera şi mai mult temeiul acestei din urmă afirmaţii, dăm pentru trei cereale principate: grâul, orzul şi ovăzul producţia medie la hectar în căutale in câteva ţâri, comparativ cu România, în purioada antebelică 1011-1014 precum şi în perioada postbelică 1022-1025, după cum urmează: 1910 1914 Austria 13 9 grâu, 15,6 orz, 13,1 ovăz Belgia 2515 grâu, 27,5 orz, 23 8 ovăz. lianemarca 31,6 grâu, 22,5 orz, 18,7 ovăz. lingittera. 21,3 grâu, 18,7 orz, 180 ovăz. Franța 13,5 grâu, 14,1 orz, 13,1 ovăz. Germania 21,7 grâu, 20,9 orz, 19 9 ovăz. Olanda 25,2 grâu, 26,2 orz, 20 6 ovăz. România 11,5 grâu, 10,1 orz, 9,5 ovăz. Suedia 21,0 grâu, 16,9 orz, 14 9 ovăz. Ungaria 13,4 grâu, 14,3 orz, 11 5 ovăz. 1922 — 1925 Austria 12,5 grâu, 11,9 orz, 11,0 ovăz. Belgia 25,5 grâu, 25,9 orz, 228 ovăz. Danemarca 28 7 grâu, 25,2 orz, 200 ovăz. Iringittera 22,1 grâu, 18,6 orz, 177 ovăz. Franța 14,0 grâu, 14,1 orz, 131 ovăz. Germania 17,7 grâu, 16,4 orz, 15,7 ovăz. Olanda 27,2 grâu, 27,9 orz, 193 ovăz. România 8,6 grâu, 7,1 orz, 6,0 ovăz. Suedia 19,5 grâu, 17,2 orz, 15 o ovăz. Cifrele de mai sus vorbesc de la sine, astfel încât ne dispensează de comentarii. Extrem de interesantă însă este comparaţia cu producţia aceloraşi plante din ţările vecine cu România, căci pentru perioada 1022-1025 producţia medie a grâului este de 9,4 chint. la ha. în Bulgaria, 1011 în Serbia, 11,7 în Polonia, 152 în Cehoslovacia şi 7£ în Rusia, — a orzului de 10,0 în Bulgaria, 815 în Serbia, 12,1 în Polonia, 16,1 în Cehoslovacia şi 8,0 chint. la ha. în Rusia, — a ovăzului de 7,7 în Bulgaria, 8,4 în Serbia, 11,6 în Polonia, 14,5 în Cehoslovacia și 71 chint. la ha. în Rusia. Asta înseamnă că Ungaria, Bulgaria, Polonia, Serbia şi Cehoslovacia produc mai mult grâu la hectar decât România care, cu cele 8,5 chint. grâu la ha. ale ei este aproape ajunsă şi de Rusia (7,2 g. grâu la ha.), — că în ce priveşte producţia la ha.a orzului ne întrece şi Rusia cu cele 8,0 chint. ale ei faţă de 7,1 chint. de la noi şi că acelaşi lucru se întâmplă şi cu producţia ovăzului. Iar dacă reţinem şi faptul că aproape nici una din ţările vecine arătate mai sus nu sunt mai eminamente agricole decât România, ci dimpotrivă, rămâne de la sine înţeles că, pe când ţările respective au reuşit să-şi reorganizeze după război producţia naţională, la noi reorganizarea producţiei agricole e chestie de viitor iar până atunci ţara noastră pierde zeci de miliarde în fiecare an. P- Ressade Curierul judiciar -----00*00---- DE LA CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV Zilele trecute s-a judecat la contenciosul administrativ recursul dlui inginer inspector general D. Stănescu, directorul general al serviciului podurilor și a șoselelor din ministerul lucrărilor publice. Recursuri făcuseră ambele părţi şi d. inginer Bănescu şi ministerul de lucrări publice. Cel d’întâi împotriva faptului că, deşi i se admisese recursul, nu-i dăduse daunele cerute, ministerul împotriva deciziei curţei care îi admitea recursul împotriva ordinului de suspendare, înalta curte s. III s’a pronunțat ori respingând ambele recursuri. RECHIZITOR DEFINITIV PENTRU ESCROCHERIE Pe baza cercetărilor făcute de d. judecător de instrucție G. Bregea-nu, de la cap. 6, d. procuror Ionel Petrescu a dat rechizitor definitiv prin care trimite în judecată pentru escrocherie calificată pe Oswald Einstein şi pe mama sa, Raşela Einstein. Ambii au cerut, cu ajutorul unor acte false de notorietate publică, dispensă de armată ca unic fiu la mamă văduvă. Din cercetările făcute, se constata că Raşela mai avea un fiu, Isi dor. « DE LA CURTEA CU JURAT» Trei clienţi ai puşcăriilor: Ioan Bologan, Ion Gălănuş, D. Dumitrescu zis Buţurică, cari s’au introdus în noaptea de 1 spre 2 Septembrie 1926 în locuinţa cârciumarului Ion Andronache din splaiul maior Giu,reset, de lângă abator şi strângându-l de gât, i-au luat dintr’un cufăr 130.000 Iei. Banii apoi i-au împărţit între ei, iar 25.000 lei au fost daţi în păstrare Janei Dincă Gălătuş, la care s’au şi găsit. Prin ordonanţa definitivă au fost trimişi în judecata Curţei cu juraţi cei trei dântâi pentru tâlhărie, iar Jeana Dincă Gălătuş pentru tăinuire. Procesul s’a judecat ori de Curtea cu juraţi. In urma concluziilor puse de d. procuror Al. Procop-Dumitrescu, Comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza căruia curtea, sub prezidenţia d-lui consilier D. Cernescu, a condamnat pe Ioan Boloaga la 2 luni. închisoare corecţională, pe Ion Gălătuş la doi ani, iar pe D. Duimitrescu fiind minor, l-a condamnat la un an. Comisia juraţilor a adus verdict negativ, în ce priveşte pe Jeana Dincă Gălătuş, pe baza căruia curtea a achitat-o de orice penalitate. --------oo*------ Inorogului — birueşte şi Dreptatea. «Istoria hieroglifică» — făptuind apologia prinţului moldovean —făptueşte în acelaş timp şi pe cea a Justiţiei, a Binelui. to’ar putea face alăturări interesante cu romanele alegorice îvedievale, în deosebi cu prea cunoscut«l *Roman de la Rose», început de Guillame de Lorris, şi sfârşit de eruditul Jean de Meung. Insuş genul romanului alegoric înlesneşte sudarea unor elemente atât de felurite, enciclopedice, şi cu pronunţate tendinţa morale. • Inversiunea d-lui Grigoraş, se întâlnesc pagini de o rară frumuseţe. Sunt proaspete şi vioaie. Şi cu greu ni s’ar părea că le-a scris cărturarul principe Dimitrie Cantemir. Iată una din ele, în care se zugrăveşte valea Nilului: «Aşa dar Nilul venia dinspre Munţi înalţi ca de cinci mile, ieşia din izvoare, se ajuta din bălţi şi curgea apa lin şi frumos spre şemuri, unde înverzea câmpul cu oară şi cât vezi cu ochii,„făcea tot o mare de smai’ald. Acolo tot chipul de flori ca de mâni sădite, se împrăştiau şi când zefirul aburia, stâruia tot felul de dulce miros, aşa că nu putea mătura ochilor şi nărilor, iar pe maluri se odrasliau tot felul de pomi roditori şi de copaci frunzoşi şi umbroşi, aşezaţi de-a rândul ca şi cum ar fi traşi cu aţa, şi depărtaţi unul de altul, ca şi când ar fi fost puşi cu pirghelul. Umbra lor se lăsa mângâioasă, jumătate pe apa lină a Nilului, jumătate pe faţa câmpului. Iar roada pomilor, nici Asia n’a văzut, nici Europa n’a gustat, aşa frumoasă şi dulce. Totdeodată mugurul crăpa, frunza se desvelia, floarea se deschidea, poama lega, creştea, se cocea, şi se trecea. Viptul (rodul) nu umbla după vremi, ei în aceiaş vreme se afla şi poamă coaptă şi necoaptă». Cu adevărat o pagină de antologie, dacă ne gândim la vremea când a fost scrisă. Numai că, originalul nu lasă aceia? impresie. Iată versurile cari alcătuiesc una din cele mai frumoase părţi ale crâmpeiului citat : «In carele tot chipul de flori, din fire răsărite, — ca cum au mâna in grădină, pre rând şi pre socoteală ar fi sădite, — Cuvios se împrăştia, — Şi când zefirul, vântul despre apus, aburia, — Tot felul de bună şi dulce miroseală de pe flori scormia, — Aşa cât nici ochilor la privală, — Nici nărilor la mirosală,— Dât se putea da». Deşi au un farmec rar, versurile originale sunt cu mult întrecute de proza «tălmăcită». Iar dacă «Istoria Hieroglifică» va pătrunde în cercuri cât mai largi de cetitori, aceasta nu se va putea face decât cu ajutorul versiunilor moderne. Ne putem aminti traducerile poeziei medievale în franceza modernă — cari au întâmpinat atâta izbândă. • Am încheia notiţele acestea cu mulţumiri aduse d-lui Grigoraş pentru munca şi dragostea arătată literaturii sec. XVIII-lea — dacă n’am fi nevoiţi să mărturisim câteva rezerve. Anume, în ceia ce priveşte relaţiile dintre Cantemir şi Van Helmont, precum şi asupra altor câteva afirmaţii aflate în «Introducere». D-l Em. Grigoraş, alături de nenumărate însuşiri, are şi păcatul de a accentua prea mult unele amănunte secundare, şi de a trece prea repede la generalizări. O pildă ne o dă pasăgiul referitor la Cantemir teozof. Noi nu ne îndoim asupra Teosofiei principelui moldovean, ci asupra dovezilor aduse de d-l Grigoraş.. Dacă principele credea că «Omul este creatura care trăieşte în corp. Natura este ordinul lui D-zeu. Dumnezeu este totul şi totul este în Dumnezeu» (p. 9) — aceasta nu ni-l arată numaidecât teosof. Oare mai e nevoie să reamintim d-lui Grigoraş nenumăratei sisteme filosofice şi credinţe cari afirmau acelaş lucru? De asemenea, se poate spune că întreaga ştiinţă modernă purcede de la Van Helmont? Acesta — care nu a fost alchimist, ci medic, întemeietorul iatrochimiei — e fără îndoială un însemnat personagiu, renumit prin experiențele asupra așa numitului gas silvestre, prin descoperirea câtorva acizi, a legii sărilor, rezultând din unirea unui acid ca o bază (1620), prin fapul că a intuit stereochimia, etc. E drept că Van Helmont s’a împotrivit fizicei ui Aristot, dar nu a fost el acela care a nimicit’o. Ci Telestie, Copernic, Galilei, Gassendi, Descartes, şi întreaga pleiadă de «observatori» printre cari trebuie să numărăm şi pe genialul Paracelsius, maestrului Van Helmont. Se mai întâlnesc în interesanta «Introducere» a d-lui Grigoraş şi alte afirmări pe cari nu le sprijină, ✓ar nu ne putem opri asupra fiecăreia. Ceia ce trebuie să recunoaştem, şi să ne bucure de dragostea şi morala d-lui Em. Grigoraş pentru cunoaşterea secolului al XVIII-lea. După Petru Stamatiadi, — Spătarul Milescu şi Cantemir. Aşteptăm şi alte cărţi, inedite sau puţin cunosute. Mircea Eliade --»*00------- Preoţii şi învăţătorii nu-şi primesc salariile Preoţii din jud. Dâmboviţa nu şi-au primit salariile încă din luna ianuarie crt. Administraţia financiară refuză să le achite drepturile, întrucât ministerul cultelor n’a comunicat până acum creditul necesar. Ne întrebăm cum este cu putinţă CORPURILE LEGIUITOARE Camera Şedinţele de la 22 Martie Prezidează d. P. P. Negulescu. Pe banca ministerială d-nii gen. Mircescu, Trancu-Iaşi, Bucşaa, Cudalbii. In loja prezidenţială ia loc senatorul japonez Katsutaro Enabeta sosit de curând în Capitala noastră. Comunicări făcând excepţie numai cu terenurile necesare armatei. Ministerul de război însă, oferă unor particulari, ca schimb, terenul de 2000 hect., de la Jigălia, ceia ce înseamnă că armata n’are nevoe de el şi ca atare le urmează să revină celor îndreptăţiţi în conformitate cu legea agrară.De asemenea legea prevede vinderea de terenuri ale Statului numai la ţărani şi numai în loturi de 5 hect. Ori acum se vând cu totanul 2000 hect. In obiectul de schimb nu intră numai moşia Baia dar şi onu, teren de 28 hect. care aparţineau ţăranilor ce nu şi-au dat consimţământul la acest schimb, cum şi terenurile de islaz ale comunelor Bogata, Sălcioara şi Sinea. Oratorul protestează contra aducerii acestui proect cerând respingerea lui. Observaţiile d-lui Florescu M. P. FLORESCU (L. A. N. G.) face un istoric documentat al chestiunei care formează obiectul proiectului. Oratorul subliniază estimaţia exagerată a terenului păduros aparţinând fraţilor Iancu şi Granspanu. Aceştia realizează de pe urma acestui schimb un câştig de 13 milioane, diferenţa cu care ei au cumpărat pădurea şi preţul la care a fost estimată cu ocazia schimbului. Acest câştig este în afară de cel realizat din exploatarea pădurii din 1922 până azi. Ceia ce e mai important este faptul că numiţii evrei abia în 1926 au achitat ultima rată din preţul de cumpărare! Totodată ei scapă şi de amenda de 3 milioane. Oratorul argumentează apoi că se sustrage regimului silvic un teren de o întindere apreciabilă, arătând că rău s’a făcut când nu s’a consultat într’o chestie atât de importantă consiliul technic al Cassai pădurilor. Proectul — adaugă d-sa — nu poate fi votat până nu se face din partea Parlamentului un control estimativ. Acest control trebue făcut de specialişti. Oferă d-lui ministru de război serviciile d-sale pentru a duce la bun sfârşit lucrările de estimaţiune. D. Florescu indică apoi d-lui ministru de război, terenuri propice pentru nevoile armatei în regiunea Rădăuţi, terenuri cărora li se poate da aceiaşi destinaţiune ca cele din proect. (Apl.) D. INCULEŢ (lib.) combate şi d-sa proectul pe motiv că la mijloc este o mare afacere. D. col. SAVIAM BADULESCU (raportor) susţine că terenul care formează obiectul schimbului este absolut necesar armatei şi că estimaţia s’a făcut cu toate garanţiile legale. D. gen. MIRCESCU, vorbeşte despre utilitatea procesului care satisface nevoile armatei lipsită azi de tabere de instrucţie. ■ a Legea este luată în considerare. Se votează pe articole. Votul în total este declarat nul deoarece Camera nu este în număr. Şedinţa se ridică la 7 luni. Şedinţa de noapte Prezidează d. Alex. Oteteleşanu. Pe banca ministerială d-nii Tranculaşi, Bucşan. Legea Camerelor de muncă Se continuă aiseuţia pe articole a procetului de lege pentru organizarea Camerelor de muncă şi a consiliului superior al muncii. La art. 3 C. D. R. IOANIŢESCU propune următorul amendament: 1. Ministerul muncii să fie obligat s a lua avizul camerelor de muncă. 11. Aceste camere trebue să aibă inițiativă proprie în măsurile cu caracter legislativ şi administrativ ce urmează a se lua. (Primul amendament respins, al doilea este admis). III. Pe lângă fiecare cameră de muncă să se institue comisiuni dâ zr, arbitraj pentru aplanarea conflictelor individuale între patroni şi muncitori. D. SUCuJ (Lupist) cere ca aceste comisiuni să aibă şi jurisdicţia concietelor colective. Se admite punctul de vedere al d-lui Ioaniţescu. La art. 5 care reglementează chestiunea membrilor de drept, d. IOANIŢESCU cere suprimarea aliniatului referitor la delegatul Camerei de Comerţ şi Industrie. Acest membru nu trebue să figureze în camerile de muncă (admis). La art. 6 tot d-sa susţine că şi mica industrie trebue să aibă acelaş număr de membrii la camerile de muncă, ca şi marea industrie. Să se ţină seama subliniază d. Ioaniţescu , nu de interesele capitalului ci de interesele muncii. De aceia e bine ca numărul membrilor să fie în raport cu importanţa numerică a salariaţilor. (Admis). Şedinţa se ridică la orele 11 luni. Azi la 3 şedinţă. D. TONI (iorghist) arată că nici până azi casa centrală a băncilor populare n’a dat înaintarea pentru înfiinţarea unor bănci populare pentru corpul didactic. II. TRANCU-IAȘI, recunoaşte că direcţia băncilor populare se opune la constituirea acestor bănci, interpretând altfel legea de cum o interpretează ministerul muncii. Promite că dacă direcţia va persista în hotărîrea ei, va aduce în variantat un proect de lege pentru modificarea legii de organizare a casei centrale a băncilor populare. D. TONI, în a doua comunicare cere ministrului de finanţe o păsuire la plata impozitelor a ţăranilor, a căror ogoare au fost bântuite de secetă. D. V. RADULESCU (naţ.-ţăr.) sem . D. inguarează situaţia intolerabilă de la Severin unde primarul a fost impus de ministerul de Interne contra voinţei consiliului comunal. * Totodată cere ministrului muncii şi celui de interne să ia măsuri pentru stricta aplicare a legii repauzului duminical. Pomeneşte de desele intervenţii făcute de Asociaţia Uniunei Funcţionarilor din Comerţ, industrie, bănci şi birouri, atrăgând atenţia asupra sancţiunilor ce treime aplicate contravenienţilor la legea menţionată. D. TH. IACOBESCU (naţ.-ţăr.) roagă pe ministrul de domenii să vie în ajutorul populaţiei de la Nistru, amendându-le terenurile disponibile, tfilieje şi stufăriile din regiunea jud. Cetatea-Albă. totodată cere denunţarea unor contracte încheiate între minister şi unii speculanţi de peşte, cari exploatează în mod neomenos populaţia din Basarabia. Mai cere 6 milioane pentru terminarea şcolei profesionale din Cetatea-Albă. Noul regim al chiriilor D. ED. MIRTO, profitând de prezenţa ministrului de justiţie, descrie starea de nesiguranţă in care se găsesc cetăţenii în preajma noului regim al chiriilor. •Cere ministrului să precizeze dacă pentru Sf. Gheorghe 1927 va exista vreo evacuare, adică dacă se va beneficia la această dată de prelungire. In al doilea rând ministrul e invitat să dea explicaţii dacă noul proect prevede un teren înăuntrul căruia chiriaşii sunt obligaţi să depună chiria, spre a se evita aglomeraţia la administraţiile financiare şi neliniştea ce a cuprins pe chiiaşi. D. CUDALBU, răspunde că a fixat termenul de depunere a chiriilor până la 23 Aprilie 1927. Prima etapă de evacuare începe la 26 Oct. 1927. Au deci chiriaşii la dispoziţie 6 luni de zile pentru folosinţă. V. ED. MIRTO, se declară mulţumit de aceste afirmaţii. D. ING. FLORESCU (L. A. N. C.) roagă guvernul să revină asupra măsurii luate în legătură cu interzicerea rulării filmului «Vitejii Neamului». B. V. V. HANEŞ (nat. ţar.) protestează contra deposedării de pământ a unor ţărani din corn. Roş,,ua (jud. Ialomiţa). Intervertindu-se ordinea de zi se continuă discuţia generală la proectul de lege privitor la un schimb de terenuri intre ministerul de râzi şi soc. forestieră «Baia». D. C. ANGHELESCU (naţ.-tăr.) combate proectul pe motiv că statul face o afacere proastă, admiţând acest schimb de terenuri. Statul pierde peste 30 milioane lei deoarece evaluarea terenurilor s’a făcut în defavoarea lui, ca funcţionarii cu familii numeroase să fie lăsaţi fără salarii timp de! Afară de aceasta se sustrag de la 3 luni de zile. In aceiaşi situaţie se găsesc şi în-'iau să revină ţăranilor. Schimbul văţăturii din acest judeţ ise face cu călcarea legii agrare ca--------—oo-,,,-oo----------- Jre a desfiinţat marea proprietate, expropriere 2000 hect. cari trebu-• procetului de lege I. O. V. Raportor d. col. Burtescu, Din cauza lipsei d-lui ministru de război în urma cererei senatului se SENATUL'' Şedinţa de la 22 Martie La orele 4 se deschide şedinţa sub preşedenţia d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d. V. Goldiş şi M. Manoilescu, D. M. GROPŞIAN adresează o comunicare d-lui ministru a justiţiei şi internelor să acorde consiliului legislativ şi consiliului administrativ superior, amploarea şi solicitudinea cuvenită. Mai fac comunicări d. dr. Enăşescu, Theodoran Carada. D. GH. POPP interpelează pe d. ministru de răsboi asupra situaţiei ofiţerilor din promoţia 917 care sunt nedreptăţiţi. D. PAN HALIPA cere să se acorde despăgubirile cuvenite Zemstvei jud. Lăpuşna pentru instalaţiile telefonice şi telegrafice care au fost preluate de către direcţia P. T. T. Legea I- O. V. începe discuţia generală asupra hotărăşte ca discuţia să fie amânată pentru mâine. Se aprobă raportul comisiunei de petiţiuni. Şedință de azi la orele 3 p. m. ----------00*00--------- înmormântarea lui C. Sandu-Aldea Astăzi la orele 2 va avea loc ceremonia înmormântării lui C. Sandu-Aldea. Vor lua parte funcţionarii ministerului de domenii în frunte cu d-nii miniştri Garofide Busuiocescu, precum şi toţi profesorii şcoalei superioare de agricultură de la Herăstrău. Spectacole L. ” Opera Română: Regele Ysului. Teatrul Naţional: Doamna cu camelii. Teatrul Regina Maria: Michel Perrin şi Omul de cristal. Teatrul Mic: Maestrul Bolbec Teatrul Fantasio: Azais Teatrul Popular: Extemporalul. *po din Vălenii de Munte -—---- UN apel Un cărturar in înaltul înţeles al cuvântului, luftând iui tura pentru toate bunurile sufleteşti ce le cuprinde, marele nostru profesor IM. lorga, creiase la Vălenii de Munte, între alte aşezăminte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâerile supreme ale unui suflet in necontenita revărsare generoasă, erau sursele de împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată i-au fost protivnice- Un foc năprasnic a distrus atât orfelinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râvnă de faptă a profesorului Nad Iorga. Nu este numai o tristeţa nemărginita pentru ctitorul acelor aşezăminte, dar şi o reală pierdere pentru centrul de viaţa naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte Socotind că o datorie elementară a conştiinţei româneşti, refacerea aşezămintelor devastate de vitregia întâmplării, ziarul cuvantul» deschide o listă de subscripţie redacţia însciindu-se cu 30.000 ie» LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă 852.264 O necunoscută, pentru Aşezămintele culturale secţia misionarelor 30.000 Colecta d-lui prof. I. N. Dianescu Tecuci, prin d. av. Gh. Casan 1.825 Banca «Prevederea» 2.000 Prof. liceului N. A. Sturdza, Tecuci , Protopop NI- Conduratu I. Dan 400 800 V. Filip loan Dorin Al. Nicolau Gh. Angelescu I. Gabor L. Fischhof V, Alexandrescu Const. Vişinescu V. lateviuc Clement Avgapiescu Preot St. Veinicenu Doctor Movileanu I. hr. Dianescu Şcoala prof. Tecuci d-na Irina Rusu D-na A. Balaban D-ra Vera Curşumndji D-ra Maria Giuciu D-naNatalia Popovici D-na Zenobia Stiopoi D-ra Măndiţa Casan D-ra Ecat. Miloş D-na A. Hrâncuiescu Scoala comerciala Tecuci: d. Ion Irodeanu Gh. loan Alex. Teodosiu Mihail G. cantacuzino Cercul stud. Teleorman Colecta stud. Teodorescu, deschisă printre stud. Teleormăneni Inginer Atanasiu Moreni Preotul Kohurescu cmşinău Isidora Goulmer Dorohoi Gh. M. Drăghici, magistrat Focşani Elevele şcoalei secundare de fete gr. II Focşani Dr. Vespasian Drăgescu, Craiova Ing. Virgil Cotovu, Constanţa Colceta ului avocat Miron Constantinescu, Tg.-Jiu; Miron Constantinescu, avocat Ilie Bădescu, institutor Petre Antonescu, institutor Mai mulţi cetăţeni D.tru Stelian, conductor Gh. Cosoroabă, învăţător N- M. Danacică, agricultor C. Sperlea, cântăreţ C. Rovenţa, învăţător Spiridon Constantinescu, student Preda Pană, institutor Gh. Popescu, institutor Colecta d-lui avocat G. Moscu, T. Măgurele Preotul Anghelescu, Brăila 500 200 100 100 100 100 200 100 100 100 100 55 ae. 200 100 100 100 îoo 100 100 60 60 100 100 100 10.000 1.500 750 509 100 100 200 4.000 1.000 400 1.000 100 100 1.000 1.000 50 100 100 100 50 50 20 4.100 100 TOTAL LEI 916.384 BicoNotes Spania de astăzi Conferinţa d-lui profesor N- lorga Aseară la Teatrul isaţional, d. profesor N. lorga a vorbit despre Spania de astâzi. Conferinţa s-a ţinut în folosul şcoalei de misionare «Regina Maria» de la Vălenii de Munte. Conferenţiarul a fost primit cu aplauze de întreaga sală. «Spania, ca şi România, spune d-sa — nu sunt cunoscute de străini, iar rarii călători cari le vizitează, nu dau totdeauna informaţiuni exacte. Poate însă că cea mai mare parte ainformaţiilor din Spania, sunt şi rezultatul călătorilor romancieri, deja în începutul secolului trecut, care ca Edgar Quinet, au făcut o descrierea mai mult decât poetică decât adevărată. Spania de astăzi munceşte ordonat şi temeinic, iar dictatura, care pentru democraţii noştri este o monstruozitate, a adus ordine în ţară şi a pus frâu guvernelor de mântuiae, care ţineau mai mult la căirea partizanilor, decât la legalitate. Dar Spania prezintă interes şi sub alt aspect. Munţii sunt înalţi şi râuri năvalnice croiesc văi adânci cu desişuri de păduri umbroase, printre cari se arată călătorului luminişuri în bătaia soarelui. Oraşele sunt numeroase și impunătoare. Unele noui, păstrează caracterul arhitecturii ultimelor două secole, iar altele, vechi centre mante sau spaniole, formează trecutul glorios și etern al Spaniei eroice. O epigramă d-rului Hamal Prefectura a pus d-rului Hamal o gardă acasă ca să-l păzească de studenţi. Ţi-au pus gardul Foarte bine Iţi păzeşti pielea... aleasă, Ilar mă ’ntreb : oameni ca tine, Se păzesc la ei acasă! Un student căruia i-a şterpelt porţia, sistemul de înfometare Hamat 4 _______ Muzee Muzeul de colecţiuni de mărci şi monezi vechi «Al. G. Cantacuzino» strada General Budișteanu No. 26 este deschis pentru public Joia și Duminica de la orele 2 — 4 p. m. Naţionalizarea oraşelor Duminică ora 5 d. a. d-l Şt. Zeletin, cunoscutul sociolog şi economist a vorbit la «fundaţia Carol» despre Naţionalizarea oraşelor. Conferinţa a fost bogată, concisă şi deosebit de atrăgătoare prin feluritele resurse ale conferenţiarului. Oraşul se diferenţiază de cealaltă închegare socială, satul — prin punerea în circulaţie a produselor. Satul aparţine regimului agrarian. Oraşul, al corul comercial. De aceia, oraşul are o populaţie pestriţă, multinaţională. Împotriva oraşelor s’au ridicat două curente reacţionare. Cel dintâi, misticrevoluţionar, porneşte de la sate şi se îndreaptă împotriva evreilor capitalişti. Al doilea, mai potolit şi mai fecund, tinde să naţionalizeze capitalul urban. Prin aceasta se înfăptueşte însăş nationalizarea oraşelor. Curent constructiv, care a început la noi încă din 1880. Conferinţele medicilor Miercuri 23 Martie cor, orele 10 a. m. va avea loc la Clinica «Otorino-Laringologie — spitalul Filantropia. Demonstraţiuni practice făcute de d. Profesor Dr. N. Meţianu ajutat de Asistenţii Clinicei, Docenţii: Teţu, Fetiade, şi Tompea asupra chestiunei. Intervenţiile de urgenţă in Oto-Kino-Laringologie Orele 3 (15) Amfiteatrul Spitalului de Copii, conferinţa d-lui profesor Dr. Manicatide: Meningita cerebro-spinală epidemică. Orele 9 (21), Asociaţia Generală a Medicilor strada Isvor No. 16. Conferinţad-lui Profesor Dr. S. Nicolau: Consideraţiuni critice asupra unor noui concepţiuni în tratamentul Sifilisului. Şezători Sâmbătă 26 Martie 1927, ora 8 jumăt. seara va avea loc în sala Ateneului Popular «Obor», o şezătoare dată da Asociaţia artistică culturală «Lumina». Serată Cercul domnişoarelor de sub preşedenţia d nei Efraim, pentru ajutorarea tuberculoşilor, face pregătiri mari şi speciale pentru serata artistică dansantă care va avea loc Sâmbătă 26 ort, S» saloanele cercului «Libertatea». Bunii membrii ai cercului precum şi toţi invitaţii sunt rugaţi să vie de vreme, deoarece, din cauza bogăţiei programului artistic, reprezentaţia va începe la ora 10 precis. Festivaluri Federaţia Studenţilor din Oltenia, organizează pentru 25 Martie Buna Vestire, Vineri ora 10 dim in sala cinema Capitol, un frumos festival artistic. Va conferenţia d. Dr. Comoiu despre zViața Studenţească de crigi azi. Restul programului va fi complectat cu rularea filmului luat la Congresul studenţilor olteni in vara anului 1926 la Tg. Jiu, recitări, muzică instrumentală cântece populare, voce, fluer şi frunză. Festivalul studenţilor musceleni Duminecă 27 Martie a. c. orele 5 d. a., Cercul studenţesc muscelean dă un mare festival artistic-cultural la teatrul Popular, în folosul căminului. D. prof. A. O. Cuza va conferinţia despre «Legea naţionalităţii». Vor mai da concursul: d. Silviu Florescu, prof. la conservator; d. A. Pop-Marţian de la teatrul Naţional, d-na Aglaia Ionescu, prof. la conservator; tenorul Octav Cristes- Hi de la Opera Română. Corul seminarului Central va concerta din Beethoven. Intrarea 50 lei, pentru studenţi 25 lei. Conferinţe Joi 24 Martie la orele 6 va avea loc la Casa Şcoalelor conferinţa d-lui profesor universitar D. Pompei despre «Tirento noui în ştiinţă». Soc. Elevilor Şcoalei Politechnice, organizează ca şi anul trecut, un ciclu de conferinţe cu caracter extra şcolar care va fi deschis de domnul profesor universitar Simion Mehedinţi, Joi 24 Martie ora 9 seara. Vor urma apoi conferinţele d-lor Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Nae Ionescu, etc. Conferinţele au loc în amfiteatrul şcoalei. Intrarea liberă. De la teatrul Regina Maria Joi 24 Martie, are loc la Teatrul Regina. Maria premiera piesei «Strigoii» de Ibsen în rolurile principale d-nele Lucia-Sturdza Bulandra, Maria Mohor și d-nii Ion Manolescu V. Maximilian și I. Talianu. ----------00*00---------