Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-30 / nr. 722
CORPURILE LEGIUITOARE C. m. era Comunicarea d-lui Il.CCuza asupra manifestatiilor studentesti.Răspunsul d-lui LPetrovici Şedinţa de la 28 Martie Prezidează d. dr. Bardescu. Pe banca ministerial d-nii Oct. Goga, Petrovici. COMUNICĂRI Manifestaţiile studenţeşti D. A. C. CUZA interpelează guvernul în chestia agitaţiilor studenţeşti de Duminecă. Studenţii —spune d-sa — au voit să se întrunească pentru a discuta doleanţele lor. Rectorul a oprit întrunirea. Mai târziu un grup de studenţi au voit să vină la mine la «Teatrul Popular» unde conferenţiam, spre a-mi aduce la cunoştinţă hotărârile lor. Atunci s-a produs conflictul cu reprezentanţii autorităţilor. Acest conflict îmi dă prilej să mă ocup mai aproape de situaţia studenţilor care este intolerabilă. Guvernul este dator să ia odată pentru totdeauna o hotărâre legală în interesul menţinerii ordinei. Studenţii au cerut în congresul lor «numerus clausus» care este o măsură raţională şi legală. Ungaria a luat această măsură, s’a protestat dar mai târziu totul a intrat în ordine. O a doua chestiune este acea a cadavrelor. In această privinţă situaţia este revoltătoare pentru demnitatea noastră şi guvernul este dator să intervină. Oratorul semnalează un alt punct din programul studenţilor: bursele întrăinătate care trebue să se acordă după criterii raţionale şi naţionale. Numai satisfăcându-se doleanţele studenţeşti se poate restabili ordinea, punându-se capăt agitaţiilor care durează de 4 ani. Nimeni nu înţelege să exploateze aceasta chestiune în favoarea lui. Este vorba de cultura românească. Pe calea coercitivă nu se poate merge prea mult; studenţii sunt hotârâţi la sacrificarea vieţei lor. Se manifestează un curent de o adâncă semnificaţie, un curent pe care-l putem numi mistic. Guvernul are datoria să examineze măsurile ce trebuesc luate pentru a se restabili ordinea. «Numerus clausus» este un deziderat general şi guvernul trebue să îl aplice. Numai prin măsuri pozitive se pot realiza o parte din nevoile studenţimei. D. ING. M. P. FLORESCU (Cuzist) interpelează pe d. ministru al finanţelor asupra lichidării ca «Tişiţa» cât şi a cedărei soc. «Oituz» a tuturor instalaţiilor technice în mod gratuit, de pe urma cărora Statul e lezat cu câteva zeci de milioane. D-sa cere a i se da dosarele pe banca parlamentului pentru a face lumină şi în această afacere, ca în atâtea altele. Răspunsul ministrului de instrucţie D. PETROVICI, răspunde că apelul d-lui Cuza «nu va suna în deşert». Guvernul actual însă a satisfăcut multe din punctele înscrise în memoriul studenţilor. Studenţii — este foarte adevărat — sunt gata să-şi sacrifice viaţa lor, dar până atunci voesc sacrificarea altor vieţi. (D. Petrovici citeşte un manifest în care se îndeamnă tineretul la violenţe). De aceia autorităţile erau în dreptul lor să ia măsuri de ordine. Guvernul n’a satisfăcut doleanţele studenţilor! Am început cu prima şi chiar cea mai importantă: reintegrarea d-lui Cuza. Chestiunea cadavrelor este şi ea soluţionată în sensul dorit de studenţi. Nu e nevoie de reglementare, prin lege, o simplă dispoziţie e suficientă. Ne-am ocupat şi de bursierii noştri. S’ă intervenit la guvernul francez şi credem că intervenţia noastră va fi încoronată de succes. S’au introdus deasemenea sporuri sensibile faţă de trecut pentru ajutorarea studenţilor, majorarea alocaţiilor la hrană, etc. Am avut derutat — subliniază d-sa — cu ministerul de finanţe. Sumele sunt prea mari dar s’a făcut totul în limitele posibilităţilor. Ni s’a cerut şi alte lucruri: modificări de regulament şi examene pentru asistenţi. Toate doleanţele vor fi avute în vedere afară de acelea cari aveau un caracter de directive de stat. Nu putem asculta sugestiile ,venite de la o minoritate, atât ca vârste şi ca număr. Pretenţia studenţilor de a da azi directive îi va pune în imposibilitate de a da atunci când trebue. Nepregătindu-se azi, vor fi incapabili mâine. Doleanţele nu trebuesc formulate cu caracter de ultimatum. Nu se poate trata de la putere la putere. (Apl). Am judecat nevoile lor cu elementa firească a părintelui, nu cu asprimea judecătorului. Vom face tot ce vom putea dar nu ne puteţi cere capitularea demnităţii noastre. Avem în proees înzestrarea confortabilă a căminelor în general şi vom lua toate măsurile ca opera noastră să fie salutară. Lecţiile le ascultăm, le trecem în jurnalul reflecţiei noastre, ne coborâm în inima noastră românească şi constatăm că ea vibrează în aceleaşi pulsaţii ca şi inima studenţilor. (Apl). D. ING. FLORESCU cere dosarele soc. «Tişiţa» şi «Oituz» pentru desvoltarea unei interpelări. D. M. MANOILESCU răspunde că va cerceta cazurile semnalate. Dă apoi explicaţii cu privire la chestiunea contrabandelor de la Arad, ridicată în nenumărate gânduri de d. Florescu. Recunoaşte gravitatea contrabandelor, adăugând că ministerul n’a terminat încă operaţiile de evaluare. In ceea ce priveşte latura penală, parchetul a fost sesizat şi vinovaţii îşi vor primi pedeapsa. D. ING. FLORESCU se declară mulţumit de acest răspuns. D. dr. BARDESCU, citeşte o adresă din partea Ligii Creştine, care prin şeful ei d. Cuza, anunţă că d-l PAUL ILIESCU, deputat nu mai face parte din Ligă. D. P. P. RADULESCU-PUTNA (maj.) se asociază la interpelarea d-lui Florescu, în chestia soc. «Tişiţa». Legea pentru înfiinţarea de noui catedre universitare Intrându-se în ordinea de zi se începe discuţia generală la proectul de lege pentru înfiinţarea a 33 catedre universitare. Observaţiile d-lui N. Iorga D. prof. N. IORGA luând cuvântul, spune că «în dosul acestor catedre vede urechile celor interesaţi să ajungă acolo unde nu merită». Pe lângă aceste 34 de catedre pe care ţara le va plăti şi Universitatea le va tolera, trebuesc înfiinţate altele care sunt necesare. Avem nevoe la Bucureşti de o catedră pentru istoria Artelor, alta pentru limbile orientale, la noi neexistând această specialitate. De asemenea, e o datorie pentru noi, care suntem o ţară latină, să înfiinţăm cel puţin conferinţe pentru limbile latine. (Oratorul citează cazul d-lui Popescu-Telega de la Craiova, specializat în limba spaniolă). Eminentul arheolog, care este d. Pârvan, are un asistent, mâna lui dreaptă, d. Andrieşescu, specialist în studii preistorice şi cercetător în domeniul arheologic. Trebue înfiinţată o catedră şi pentru dânsul. In concluzie d. Iorga, spune că, dacă se fac noul catedre, ţinându-se seama de interese în afară de ştiinţă, — în schimb sunt oară de ştiinţă, în Parlament cari protestează contra acestui lucru. (Apl.). D. C. DIMITRIU (lib.) găseşte inoportun acest proeet. Ar fi fost mai bine — susţine d-sa — să se aducă un proeet pentru perfecţionarea techniică a universităţii. Cuvântarea d-lui V. V. Haneş Luând cuvântul la discuţia generală a legii, d. V. V. HANEŞ a început prin a arăta că proiectul d-lui ministru Petrovici are două părţi distincte: prima parte prin care se dă recunoaştere legală unor catedre universitare la diferite universităţi din ţară, catedre cari erau înfiinţate numai pe cale budgetară; a doua parte priveşte înfiinţarea unei instituţiuni de cultură superioară — o Facultate de teologie — la Chişinău; întârzierea discuţiei proiectului Proiectul a fost prezentat în Cameră la 15 Februarie a. c. Ministrul a cerut urgenţa votării şi Adunarea a încuviinţat-o. Ca urmare, conform regulamentului Adunării, proectul a fost trimis de îndată la Comisiunea de instrucţie publică a Camerii, fără a mai trece prin secţiuni. Oratorul argumentează apoi că amânarea se datoreşte altor cauze cari vădesc destul de clar adversitatea d-lui Negulescu pentru proiect. Nici un proiect — adaugă d-sa — prezentat de alt ministru, decât d. Petrovici, n’a fost ţinut în cartoane o lună şi jumătate. Legea Oficiului naţional I. O. V. a fost depusă la 3 Februarie şi votată la 16 Februarie; legea Inspecţiei Muncii depusă la 9 Februarie şi votată la 3 Martie, etc. Facultatea de la Chişinău A fost bine inspirat d. Petrovici, când a atribuit un caracter mai larg Facultăţii de la Chişinău, din punct de vedere naţional. Pe lângă studiile de specialitate, d-sa a adăugat o catedră de istoria literaturii româneşti, alta de istoria artelor, alta de literatură modernă religioasă, etc. In adevăr, această facultate, întrunind şi o parte din atribuţiunile facultăţii de litere, va îndeplini în Basarabia un frumos rol de înălţare românească, de educaţie serioasă, pentru generaţiile tinere (Apl.). D. prof. I. GAVANESCU (L. A. N. C.) laudă scopul urmărit de proect şi în deosebi înfiinţarea facultăţei de la Chişinău. Declară apoi că votează proectul. D. prof. BORCEA, constată că proectul sporeşte mijloacele de cultură ale poporului românesc în general şi ale poporului basarabean în special. Se asociază totuşi la observaţia d-lui Iorga, care a declarat că proectul urmăreşte şi creierea unor catedre de interes îndoelnic. Combate apoi sistemul care duce la înfiinţarea prea multor catedre de specialitate. D. TH. IACOBESCU (nat. ţar.), vorbeşte pe larg despre nevoile culturale ale Basarabiei. Consideră drept un «eveniment cultural» înfiinţări a catedrei de teologie de la Chişinău. Această facultate este de o netăgăduită însemnătate pentru viaţa culturală a Basarabiei. Oratorul face o paralelă între situaţia trecută a culturei basarabene şi situaţia creiată azi. Şedinţa se ridică la orele 7. sau loleratii, sau peregrinările cugetului. S’ar putea astfel culege din cărţile panziniene o înşiruire de afirmaţii in faţa vieţii, a omului, a femeii, a morţii, a artei, etc. — care ar putea fi luată în seamă. Dar aceasta ar coprinde foarte puţin din Alfredo Panzini. Ironizarea neobosită a soţiei sau dragostea pentru poeţii latini şi italieni, pentru italia şi Carducci, sau atitudinea luată în faţa războiului — nu sunt valori literare decât în cărţile panziliene. A rezuma Santippe — permanenta şi ascunsa biciuire a păcatelor femeiei, cu mentalitatea strâmtă şi tulburată de simţuri, încăpăţânată, dizolvând elanul creator şi greu de idei al masculului — nu e un lucru lesnicios. Dar e, în acelaş timp, inutil. Pentru că, tot farmecul cărţii, şi toată valoarea ei artistică —s e într’însa. Acelaş lucru sar putea spune despre foarte multe din cărţile lui Alfredo Panzini. S’ar putea rezuma câteva volume de confesiuni, câteva culegeri de poeme, câteva sute de pagini coprinzând oglindiri din viaţă ? Ce s’ar putea spune, de pildă, despre acel minunat II romanzo della guerra — coprinzând povestirea zi de zi a unei luni din 1915, la începutul războiului Italiei! Şi ce s’ar putea spune despre atâtea alte volume ale lui Panaim ? Că sunt scrise în cea mai ritmată şi mai pură italiană! Că în mmmmmmmmmmmmm i mmpwbmi—— ele se ironizează lumea modernă şi femeia modernă, alături de lumea de întotdeauna şi eternul fe,minin ! Vă se vădesc cunoştinţe şi gust clasic ? Şi scepticism, şi poezie, şi nostalgie . Dar toate acestea, nu spun nimic... Şi nu pot folosi la nimic. Se găsesc, însă, printre cărţile lui Alfredo Panzini — câteva cari concretizează frânturi din lumea modernă, şi cari pot fi discutate din mai multe puncte de vedere. Aşi număra printre acestea — Signorine, la cerco moglie! şi admirabilul roman 11 padrone sono me! capodopiera panziniană, şicartea reprezentativă pentru Italia din timpul şi imediat după încheerea războiului. In primele două volume, Panzini îşi vădeşte iarăşi acea atitudine bănuitoare, ironică şi indulgentă în faţa femeei. Dar, de data aceasta, cercetează feluritele specii ale femeiei moderne, în mediul modern. Pentru că Panzini nu prea se împacă nici cu timpurile de astăzi. Italia îmbâcsită de mireasma benzinei, italienii cuvântând argot şi italiencele cu părul scurtat — nu-l entuziasmează. Şi-şi arată această lipsă de entuziasm în pagini cam desfată. Pagini incisive sau melancolice, grele de gând, dar afectând simplitatea, deşi scrise cu humor. Capodopera panziniană, Il padrone sonome! — închide, însă nenumărate valori. O construcţie mai sigură şi mai unitară; personagii vii, multiple, simpatice; realităţi sociale prea aproape de noi ca să nu ne îndurereze sufletele; conflict precizat; observaţie rafinată, analiză sobră; şi minunate pagini triste, triste, către sfârşitul romanului. 11 padrone sonome! e povestea unei familii burgheze scrisă de feciorul paznicului vilei. Un tânăr isteţ, care înseamnă toate slăbiciunile stăpânilor săi, dar, care trădează, de asemenea, păcatele clasei sale. Povestea începe cu copilăria lui Robertino, singurul vlăstar. Apoi adolescenţa, în tovărăşia celui care îşi scrie amintirile, şi a neastâmpăratei Dolly. Se scurg anii de şcoală, cu vacanţe însorite pe plaja din faţa vilei. Apoi, războiul, şi moartea lui Robertino. Pacea aduce tulburârile lăuntrice, revolta plebei, ura împotriva «boerilor». Capitole minunate, cari întunecă sufletul sau îl luminează. Scrise cu acelaş calm, şi e aceiaşi zâmbitoare seninătate. Sfârşitul e emoţionant până la lacrămi. Dar Il padrone sonome! nu se poate povesti.Deşi e cea mai închegată carte panziliană. Nu se poate savura decât integral. De aceia aşteptăm tălmăcirea, care nu mai poate întârzia. E una din puţinele cărţi reprezentative ale vremii noastre. Mircea Eliade «——--00*00--------- I SENATUL Votarea legii Casei Sănătăţii Şedinţa de la 28 Martie Prezidează d. general Coandă. Pe banca ministerială d. dr. Lupaş, Trancu-Iaşi, V. Goldiş, D. M. NEGRUZZI (maj.), aduce omagiul majorităţilor cu prilejul mortei lui Alexandru Bădărău D. GEN. COANDA se asociază în numele senatului la condoleanţele exprimate de d. Negruzzi, iar în numele guvernului vorbeşte d. ministru Trancu-Iaşi. Comunicări D. C. POPESCU (naţ. ţar.) a cerut din nou dosarul exproprierei unei moşii din jud. Brăila spre a desvolta o interpelare. In acelaşi timp d-sa se adresează d-luisubsecretar de stat al comunicaţiilor, căruia îi comunică plângerile funcţionarilor cfr. cărora li s’au schimbat orele de biurou, fiind obligaţi să vină şi după amiază la serviciu — de fapt sunt impuşi la noi cheltueli — ca tramvai. Mulţi din ei stau la mari depărtări aşa că e un adevărat sacrificiu şi de bani şi de timp. D. SUBSECRETAR DE STAT, din lipsă de acte şi date precise va răspunde mâine. Legea Casei Sănătăţei D. DR. A. DANIEL, raportor, combate opiniunile şi obiecţiunile ridicate de predecesorii săi, care susţineau că prin înfiinţarea Casei sănătăţii, se încalcă atribuţiunile ministerului. Casa sănătăţii nu se va amesteca în administrarea şi technica acestor aşezăminte, ea va fi în primul rând un organ de studiu de pregătire şi adunare de material, pentru coordonarea unui plan de execuţie, în al doilea rând de realizări efective prin construcţiuni de aşezăminte publice, precum şi, după cum am mai spus un organ de procurare centralizare şi adunare de fonduri. D. raportor arată nevoia unei propagande nctive. In concluzie d-sa arată că şi în această chestiune este nevoe de o politică unitară de stat. In faţa acestei probleme toate diferenţele de partid trebue să dispară. Făcând astfel veţi face o operă patriotică şi naţională. (Aplauze). Cuvântarea d-lui ministru I. Lupaş D. I. LUPAŞ, ministrul sănătăţii publice, arată necesitatea acestei instituţiuni. Această necesitate a fost pentru prima dată semnalată de d. dr. Obreja, care a întocmit un asemenea proeet încă de acum 20 ani. D-sa la 1906 a elaborat un proeet care e regretabil că nu a devenit lege. D. raportor a spus cu multă dreptate că obiecţiunile ce au fost făcute în aparenţă numai, par a fi îndreptăţite. Pentru construcţiile sanitare auost ani dearândul când s’au găsit milioane dacă erau susţinute de unele influenţe politice, dar nu s’au putut găsi câteva sute de mii de lei, pentru reparaţii urgente, dacă nu erau susţinute de politiciani. Tocmai pentru aceasta s’a instituit Casa Sănătăţii. Face analiza tuturor obiecţiunilor ridicate atât la Cameră cât şi la Senat, arătând netemeinicia lor. D. ministru cere ca să voteze legea (apl.). Legea se ia în considerare, începe discuția pe articole. La art. 2 se propun diverse amendamente. D. ministru promite că va ţine cont de ele la întocmirea regulamentului, deasemeni se resping şi amendamentele de la articolul 8. La art. 23, după îndelungate discuţiuni la care au participat d-nii I. Nistor, Pangratti, Romanescu, dr. Meţulescu, etc. se aprobă un amendament prin care comunele şi judeţele vor fi obligate la executara lucrărilor prin Ministerul Internelor în urma cererii Ministerului Sănătăţii, amendament propus de d. Romanescu. Restul se votează fără nici o modificare. Legea în total e votată în unanimitate. Şedinţa se ridică la ora 6 luni. Moartea lui Al. Bădărău La locuinţa sa din Iaşi a încetat din viaţă Duminecă pe la ora 1 dim, fostul ministru de Justiţie Al. A. Bădărău în etate de 68 ani, came în ultimul timp contractase o pneumonie. Înmormântarea va avea loc Marţi 28 am, la bisericuţa din corn. Copou unde defunctul are o proprietate. Mişcare în diplomaţie D-nii Radu T. G. Djuvara şi Mihail A. Arion, actuali consilieri de legaţiune, sunt înaintaţi pe ziua de 1 Aprilie 1927, la gradul de ministru plenipotenţiar clasa II, în locuirile bugetare vacante. D-nii Nicolae Lucasiewicz şi Emil Zarifopol, actuali secretari de legaţiune clasa I, sunt înaintaţi consilieri de legaţiune, pe ziua de 1 Aprilie 1927, în locurile bugetare vacante prin înaintarea d-lor Djuvara şi Arion. D. Ion Gheorghiu, secretar de legaţiune clasa I, actualmente în disponibilitate, este rechemat în activitate de serviciu, pe ziua de 1 Aprilie 1927, în administraţia centrală a a ministerului afacerilor străine, în locul bugetar vacant prin înaintarea d-lui N. Lucasiewicz. D. Vasile Stoica, actualmente secretar de legaţie clasa II, este înaintat secretar de legaţiune clasa 1 în administraţia centrală a ministerului afacerilor străine, pe ziua de 1 Aprilie 1927, în locul bugetar devenit vacant prin înaintarea d-lui E. Zarifopol şi cu aplicarea art. 50 din legea de organizare a ministeurlui afacerilor străine. ----------»*»------« Congresul general al medicilor In zilele de 18 şi 19 Aprilie se va ţine la Cernăuţi congresul general al medicilor din întreaga ţară. înscrierile medicilor se primele la «Asociaţia medicilor» până la 10 Aprilie. ■---------»*00------— ■---------00*00---------- , Pregătirea profesională a salariatlor publici Duminecă, 27 Martie, orele 10 dimineaţa, d. St. Brădişteanu a ţinut la Societatea generală a funcţionarilor publici o conferinţă despre «Pregătirea profesională a salariaţilor publici». In urma discuţiunilor ce au avut loc adunarea a aprobat, în unanimitate, următoarele deziderate: 1) Să nu se mai numească în funcţiuni, să se suprime în primul rând toţi aceia care au fost numiţi fără titlurile prevăzute de statut. 2. Să se organizeze de urgenţă şi sistematic învăţământul profesional pentru toate categoriile de salariaţi publici. 3) Să se înfiinţeze pentru funcţionarii publici administrativi şcoale profesionale inferioare, şcoale profesionale superioare sau licee administrative şi Academii de Ştiinţe de Stat sau secţiuni administrative pe lângă facultăţile juridice. 4) Să se organizeze cursuri obligatorii de perfecţionare pentru salariaţii publici existenţi. Adunarea s-a terminat la orele 12 şi jumătate. De la instanţele militare La Consiliul de răsboi al Corpii armată, se continuă instrucţia în chestiunea fraudelor de la institutul medico-militar. Consiliul superior de revizie al armatei, a sorocit pentru ziua de 5 Aprilie c. judecarea recursului Ioan Ştefanovici şi al locot. Enescu, condamnaţi de către Secţia l-a a Cons, de răsboi al corp. II armată, pentru fraudele săvârşite la divizionul 1/2 art. grea Bricani. •---------po*so-----~ ---------«*oo--- Comemorarea lui Anton Pan Implinindu-se un veac de când Anton Pan a pus adevăratele baze ale muzicei noastre bisericeşti. «Asociaţia generală a cântăreţilor bisericeşti» va comemora pe Anton Pan printr’un festival dat joi, orele 3 d. a., în sala Operei Române, ---------»*«-------- Pelerinajul la mormântul lui Cerna Duminică 27 Martie, la ora 11 dimineaţa a avut loc la cimitirul Bellu, pelerinajul prilegiuit de împlinirea a 14 ani de la moartea poetului Panait Cerna. Au participat: d-1 V. Goldiş, ministrul Cultelor şi Artelor, d-1 prof. Tzigara-Samurcaş din partea «Convorbirilor» d-1 prof. Rădulescu Pogoneanu, d. colonel dr. Panaitescu din partea soc. «Avântul» al cărei membru fondator a fost Cerna, d. I. M. Sadoveanu din partea ministerului Cultelor, d. C. Ardeleanu din partea S. S. R. d. prof. Garabet din partea Asociaţiei prof. secundari. Au vorbit d-nii V. Goldiş, prof. Rădulescu-Pogoneanu, I. M. Sadoveanu, C. Ardeleanu, col. dr. Panaitescu, Chiru Anghel din partea studenţilor constănţeni şi Mihăilescu din partea studenţilor brăileni toţi subliniind personalitatea literară a lui Cerna. ie vânzare!! Intre Turda şi Cluj, locul cel mai preţios din o comună mare. La locul de oprire al autobuselor de pasageri. O vilă domnească comodă, în condiţii excelente, grădină cu pomi de 4 jugăre, un parc admirabil şi superedificate în stare bună. Adresa: Agentura LOFI, Turda. BlooNoles Istoria Spaniei A treia conferinţă a d-lui N. lorga Duminică dim. d. N. lorga a ţinut la Teatrul Naţional a treia conferinţă asupra «Spaniei din trecut». D. lorga a început prin a arăta greutăţi ficării unei linii de urmărire a istoriei Spane. Asupra originilor etnice ale acestei naţii, istoricii rănit în domeniul hipotezelor. Primelor popoare căci au locuit peninsula iberică leau lipsit tendinţele imperialiste, care i-ar fi îndemnat la organizare şi aşezare. Iată de ce nu s’a putut creia o unitate naţională din care să se desfăşure firul susţinut al istoriei viitoare. In afară de aceasta nici popoarele cari fură ispitite de pământul Spaniei nu aduseră o concepţie de stat. Conferenţiarul a trecut la invazia arabă, descriind luptele teribile în timpul celor trei veacuri, dintre forţele califului de Cardova şi cele ale regilor aliaţi ai Castiliei şi Aragonului. Se poate spune că anul 1912 e începutul poporului spaniol. In acest an cei trei regi spanioli s’au unit şi au biruit la Toleza pe arabi. Trist pentru Spania a fost şi sec. XIV. Conferenţiarul vorbeşte apoi de cealaltă etapă a istoriei moderne de la Filip al II-lea până la venirea Burbonilor cu Filip V. Ultimele decenii ale veacului trecut lăsară în jurul tronului spaniol o atmosferă de romantism din pricina minorităţii Isabelei şi apoi a lui Alfons III, care legată mai mult monarhia de sufletul poporului. D. Iorga sfârşeşte cu o vibrantă omagiere a virtuţilor de rezistenţă şi de sănătate — în ce e firesc şi naţional — ale naţiei spaniole. Universitatea Libera Miercuri 30 Martie ora 6 d. a. la Fundaţia Universitară Carol I, va avea loc a 6 a conferinţă din ciclul literar «Motive ale creaţiei populare». Va vorbi d. Tiberiu Brediceanu despre «Motivul muzical în creaţia populară» cu o audiţiune muzicală: canto d-na Clisa Băicoianu, pian d. Filionescu. Intrarea 10 lei. Biletele se găsesc la Magazinul «Furnica» *tr. C. A- Rosetti 7 şi la intrare. Studenţii şi elevii au intrarea liberă. —-----«*«—------De la Teatrul Popular Mâine seară, se va da la Teatrul Popular, comedia de Locusteanu: «Funcţionarul de la domenii». Reprezentaţia va fi în beneficiul d-nei Sylvia Georgescu, care va interpreta principalul rol femenin. Vor da concursul d-nii I. Manu, de la Teatrul Naţional şi Lică Rădulescu. ((■im pien Hains. Hang lei lom ----00*«— Solemnitatea dela Universitate Duminecă la orele 5 d. a. a avut loc în amfiteatrul «Spiru Haret» dela Universitatea din Bucureşti, o pioasă comemorare a decedaţilor profesori V. Babeş, I. Atanasiu şi Toma Ionescu. Această comemorare s’a făcut din iniţiativa facultăţii de medicină în unire cu «Asociaţia profesorilor universitari». Solemnitatea a fost prezidată de director Ermil Pangrati. D-sa a deschis seria cuvântărilor evidenţiind meritele marilor dispăruţi pe care profesorii universitari îi comemorează acum. D. prof. dr. I. Bălăcescu, decanul facultăţii de medicină, face o scurtă biografie a profesorului Toma Ionescu, care a ilustrat atâta vreme catedra de clinică chirurgicală a facultăţii de medicină şi arată contribuţia pe care marele dispărut a adus-o în domeniul şcoalei chirurgicale române, pe care a făcut-o cunoscută şi peste hotare. Rahianestezia descoperită de Toma Ionescu a provocat o adevărată revoluţie în chirurgie. Războiul mondial a dat prilej acestui mare român să arate că este în domeniul patriotismului tot atât de mare ca şi în ştiinţă. D. prof. dr. Marica Ude vorbind despre profesorul Babeş spune că el este acela care a introdus în ţara noastră spiritul ştiinţific în domeniul bacteriologiei. Graţie cercetărilor sale a fost consacrat maestru universal în anatomia patologică. D. dr. Dr. T. Popa, preşedintele «Asociaţiei asistenţilor universitari», a vorbit despre viaţa, opera, şi personalitatea profesorului I. Atanasiu. ,, In acelaş sens a vorbit despre profesorul Atanasiu d. Titu Cureleanu, preşedintele soc. studenţilor în medicină. Solemnitatea s’a terminat la orele 7 seara. (UllJIi D-NII MOSCU SABETAY Şl IOAN MAZARE PUŞI IN LIBERTATE PRIN DECIZIA CASAŢIEI S. N a înaltei Curţi de Casaţie, sub preşidenţia d-lui Matei Balş, a judecat ori recursul făcut de d-nii Moşca Sabetay şi Ioan Mazăre împotriva deciziei Camerei de punere sub acuzare din Bucureşti care respingea apelul făcut de aceştia împotriva hotărârei tribunalului Ilfov care confirma mandatele de arestare emise de d. judecător de instrucţie al cap. 5 împotriva acestor doi domni. Motivele de recurs au fost desvoltate de d-nii avocaţi Gh. M. Demetrescu şi Iorgu Petrovici. înalta Curte a admis recursul d-lor Marcu Sabetay şi Ioan Mazăre, a casat fără trimitere decizia Curţei de Apel şi a anulat mandatele de arestare emise împotriva lor de d. judecător de instrucţie al cabinetului 5. CERCETĂRILE CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE PALATULUI ADMINISTRATIV DIN IAȘI , judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7, a continuat în tot cursul săptămânei trecute cercetările în afacerea aceasta, a neregulilor în care e implicat d. Iarca, fost director al contabilităţii din Ministerul de Justiţie. S’au ascultat martori, s’au ridicat acte în legătură cu lucrările palatului administrativ din Iaşi, acte cari urmează să fie verificate. S-au dovedit nereguli cu majorarea preţurilor facturilor originale. Se păstrează cel mai strict secret cu privire la rezultatul acestor cercetări cari vor fi compromiţătoare pentru vuiii oameni bine situaţi amestecaţi în această afacere. Spectacole OPERA ROMANA: Traviata. TEATRUL NATIONAL: Hoţii.• TEATRUL REGINA MARIA • Strigoii. TEATRUL MIC: 07/08. TEATRUL FANTASIO: Azais TEATRUL POPULAR: Cinematograful. Moartea profesorului EL Ludwig Duminică s-a stins din viaţă E. Ludwig, profesor la Academia comercială şi consilier technic al Casei Şcoalelor pentru învăţământul ştiinţific. Decedatul a adus mari servicii pentru organizarea învăţământului practic al ştiinţelor fizico-chimice. El a fost organizatorul laboratorului modern de la Casa Şcoalelor şi al atelierului de confecţionare a instrumentelor pentru ştiinţele fizice. —-------»*«------— '' Comunicatul ministerului instrucţie, In chestiunea caminelor subenteşti Ministerul instrucţiei a dat ori un comunicat în legătură cu chestiunea cantinelor studenţeşti, In care arată că autoritatea supremă a căminurilor şi cantinelor studenţeşti este senatul universitar. Regulamentul respectiv —, spune comunicatul — nu atribui ministrului instrucţiunii nici un amestec amestec în conducerea şi administrarea acestor instituţiuni. Aceasta nu însemnează — sfârşeşte comunicatul __ că Ministerul de instrucţie, ca unul ce este direct interesat prin aceea că subvenţionează căminurile şi cantinele universitare, se desinteresează de mersul lor, ci îşi rezervă dreptul de a lua la nevoie, anumite măsuri şi dispoziţiuni, dictate de solicitudinea pe care e obligat s’o aibă faţă de studenţime. ---------«*»--------- In chestia măştilor de geze Din partea d-lui general Iliescu, primim următoarea scrisoare de care luăm act : Stimate d-'e Gongopol, Necunoscând pe d-l Titus Enacovici, mă adresez d-tale, spre aţi declara că nu am nici un amestec cu «Uzinele chimice române», nici a fabricarea de măşti ’ contra gazelor. Un rău voitor al meu, a indus în eroare pe autorul articolului care-mi atribuie o intervenţie la ministerul de război, în această chestiune, intervenţie care nu există Cu salutările mele distinse General, D. Iliescu. ----------00*----------