Cuventul, aprilie 1927 (Anul 3, nr. 724-747)
1927-04-01 / nr. 724
b i litate multă, şi imaginaţie. Aspecte ce se pot trăi subiectiv, ce se pot reconstitui, ce suferă mai puţin tiparul rigid al metodologiei. Istoria şi literatura au o structură aparte. Deşi palpitând (mai ales la Iorga) de spirit — nu ating culmi, Nu întrec noţiunile de toate zilele. Nu cer sforţări, disciplină cruntă, precizări cristalizate în legi. Pentru că sunt prea aproape, prea ancorate în viaţa organică. Lectura unui volum de documente nu echivalează cu lectura unei pagini de logică. Rezolvirea unei probleme de critică şi istorie literară e departe de a necesita sforţarea unei enigme algebrice. Se va spune că intervine acomodarea cerebrală a specializării. Împotrivirea e justă. Dar noi nu mergem atât de departe. Ne gândim la două pagini, ce ies din cadrele specialităţii respective: una de Poincaré, de pildă, alta de Ferrero. Cea dintâi fără calcule, fără semne; cealaltă, fără citate, încercaţi experienţa. E foarte uşor să citeşti multă, multă istorie şi literatură. Pentru că aceasta, nu consumă, nu epuizează. De aceia nu se recomandă — pentru cei ce gândesc să se desăvârşească în studiile filosofice — preamultă lectură istorio-filologică. De aceia şi cultura unei ţări e ameninţată, dacă educaţia tineretului e predominant istorică. Nicolae Iorga spunea la o conferinţă, că n’a putut ceti niciodată pe Aristot. Dar că a cetit pe Platon. Poarte simplu. Aristot cere încordare, perseverenţă, muncă intensă, pătrundere. Platou — e şi poet. Iorga a îndrăgit poetul. Tot Nicolae lorga spunea altă dată — că filosofia pură e stearpă. Acesta e un vechiu obiceiul oamenilor: să spună despre un lucru pe care nu-l pot folosi, că nu vor să-l folosească. Filosofia «pură» nu e stearpă, după cum nu e nici ştiinţa «pură». Acestea, însă, au un cusur: nu pot fi consultate, ci numai adâncite. Un istoric, nu poate şi nu trebue să citească tot. Datoria lui e să cunoască unde se găseşte tot materialul. Şi să consulte volumele şi revistele pe măsură ce are nevoie de ele. Lucrul acesta se poate înfăptui, câteodată în istoria filosofiei. Dar nu în filosofie şi în ştiinţă (matematică, fizică, biologie). * Erudiţia lui Nicolae Iorga e, cu adevărat, un fenomen. Dar un fenomen —în înţelesul ştiinţific al cuvântului. Poate fi controlat, descris şi explicat. Dacă s’ar cunoaşte mai îndeaproape metoda de lucru şi sertarele scânteetorului poligraf — revizuirea aceasta ar fi ispititoare. S’ar limpezi atunci precis raporturile dintre memorie şi fişe, dintre izvoare şi manuale, dintre citatele directe şi cele împrumutate. S’ar putea încerca şi alt control: revizuirea nu atât a amănuntelor (cum a fost cea a d-lui Bogdan Duică) — cât a reconstituirilor istorice. S’ar putea cerceta o problemă, şi alătura apoi rezultatele cu rezultatele la care a ajuns Iorga. S’ar observa atunci dacă a concretizat tot conţinutul operii şi toată viaţa epocii. Sau dacă a folosit sugestiile şi orientările altor cercetători. Revizuirile acestea nu sunt dovada unei impietăţi. Ci o necesitate a spiritului critic. Nu putem construi decât după ce am precizat valorile şi am pipăit terenul. Creaţia nu poate ignora tradiţia. Dar această tradiţie trebuie cu multă pătrundere cercetată şi cu mult calm preţuită. Numai astfel munca va fi fecundă şi continuitatea generaţiilor organică. Mircea Eliade -00:00- din Vălenii de Munte UN APEL Un cărturar în înaltul înțeles al cuvântului, iubind cultura pentru toate bunurile sufleteşti ce le cuprinde, marele nostru profesor N. Iorga, creia de la Vălenii de Munte, intre alte aşezăminte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâerile supreme ale unui suflet in necontenita revărsare generoasă, erau sursele de împrospătare ale unei energii morale care la împrejurările nu odată i-au fost protivnice- Un foc năprasnic a distrus atât orfelinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râvnă de faptă a profesorului N. Iorga. Nu este numai o histeră nemărginită pentru ctitorul acelor aşezăminte, dar şi o reală pierdere pentru centrul de viaţă naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte Socotind că o datorie elementară a conştiinţei româneşti, refacerea aşezămintelor devastate de vitregia întâmplării, ziarul • janiul» deschide o lis- 4 ■ ' ' tă de subscripţie redacţia inseriindu-se cu 30.000 lei LISTA de subscripţie Lista precedentă lei _ 887.285 Episcopul Lucian 1.000 Dr.V. Filderman, avocat, Bucureşti 1.000 Dimitrie Hoiban, profesor, Buzău 2.000 I. Rosenberg 100 Inginer P. Leibovici 200 Avram Altein 100 Direcţiunea Caselor Naţionale, Bucureşti 3 000 D. H. Gheorghiu-Cireşeanu, Mizil 500 Colectă făcută de d-na Saciani şi Ioan Iacobescu din îndemnul Preotului Chiricuţă în Biserica Zlătari 1.000 Corpul didactic al Şcoalei secundare de fete «Tache şi Elena Anastasiu», Tecuci şi persoane particulare 2.500 Elevele Şc. secundare «Tache şi Elena Anastasiu» Tecuci 804 Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura porului român «Astra», Braşov 20.000 Colecta d-lor profesori ai liceului «Unirea», Focşani 3.477 Total lei 1.022.966 Curierul judiciar AFACEREA BACALUB BERCOVICI O reclamaţie cu mult bucluc, cu multe peripeţii, cărora, în sfârşit, actulul titular al cabinetului 2 de judecător de instrucţie Armand Constantinescu, le-a pus capăt prin ordonanţa sa definitivă. Afacerea datează din timpul predecesorului său la acest cabinet. Afacerea constă în următoarele: Banca Fortuna făcuse reclamaţie la Parchet contra d-lor inginer Bacalu şi Birchof pentru că aceştia ridicase de la această bancă un stoc de poliţe ale d-lui Bertoldi Bercovici şi de însuşire. In cursul cercetărilor d. Bacalu a depus plângere la Parchet împotriva d-lui Bercovici şi Colin pentru că aceştia, aflându-se în serviciul d-lui Bacalu, a făcut diverse malversaţiuni în registre păgubind pe d. Bacalu cu căteva milioane lei. Parchetul, fie baza cercetărilor făcute de predecesorul actualului titular al cap. 2, a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere şi excrocherie. Trimiţându-se din nou dosarul la parchet, d. prim-procuror al parchetului de Ilfov a dat rechizitor definitiv, de neurmărire pentru toate persoanele din această afacere. D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu a dat ordonanţă definitivă de neurmărire în ce priveşte pe d-nii Bacalu şi Birchof şi de urmărire împotriva lui Bercovici Şi Colin. DE LA CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV D. Gh. M. Constantinescu- grefier la tribunalul Prahova fusese suspendat şi apoi destituit din 1923 ca implicat în greva funcţionarilor judecătoreşti. împotriva deciziei de destituire, d. Gh. Constantinescu a făcut recurs la contencios care d’abia acum s’a judecat. S. III a înaltei curţi a respins recursul. PRACTICA A AVOCATURII IN MOD FRAUDULOS S. III a trib. Ilfov, în urma concluziilor d-lui procuror Ionel Petrescu, a condamnat la 6 luni închisoare pe Alex. Lupescu pentrucă avocatura fără să fi avut măcar licența. PROCESUL SOC. PETROL GOVORA D, judecător Leon Rădulescu, de la s. I comercială, care a judecat în camera de consiliu a acestei secţii, procesul despre care am vorbit la vreme, s’a pronunţat eri. D-sa a admis în parte ordonând suspendadarea deciziei adjurărei generale din 29 octombrie 1923 în ce priveşte facultatea ce o avea consiliul de administraţie de a mai mări capitalul social ce era la data aceea, dacă ar voi să-l mai mărească. SUSTRAGERE DE SUB SECHESTRU Banca Sindicat. Ilfov a reclamat parchetului că punând sechestru pe o parte din averea mobilă, a comerciantului Panait Ionescu din Colentina, pentru asigurarea datoriei de 250 000 lei ce acesta o avea la Bancă, debitorul Panait Ionescu a scos de sub sechestru marfa sechestrată şi a vândut-o. D. procuror Alevra a deschis acţiune publică împotriva lui Panait Ionescu potrivit art. 330 c. penal. BANCRUTAR FRAUDULOS D. procuror Alevra a deschis acţiune publică împotriva comerciantului Iacob Neuman din bulevardul Carol 4 pentru bncrută frauduloasă. înmormântarea prof. dr. Ludwig Eri, după amiază a avut loc înmormântarea profesorului dr. Eugen Ludwig. La ora 2:30 d. a. în hall-ul Academiei unde era depus corpul neînsufleţit al defunctului a început serviciul divin, în faţa unei numeroase asistenţe. Ministerul industriei este reprezentat prin d. C. Popovici, secretarul general. " De asemeni este reprezentat ministerul instrucţiunii publice. De faţă sunt profesorii şi studenţii facultăţilor de farmacie şi Ştiinţe, liceului Sf. Petre şi Pavel din Ploeşti şi o mulţime de profesori, studenţi, elevi şi admiratori ai regretatului dispărut. ■ După terminarea ceremoniei religioase au vorbit regretând moartea prof. Ludwig d-nii: I. N. Anghelescu, rectorul Academiei comerciale, Th. Alesseanu, adtorul Casei şcoalelor, dr. Minovici, dr. G. Pamfil, Cezar Perthenir, E. Bfilteanu, prof. Deleanu, dr. Butescu şi prof. Constantinescu, dir. lic. din Ploeşti. In încheiere preotul prim al catedralei Sf. Iosif laudă caracterul valorosului defunct S’a format apoi cortegiul care a dus la lăcaşul de veci pe fostul profesor Ludwig. --------00*00-------- Mişcare în magistratură D. Ştefan Macedonescu, prim-procuror la tribunalul Târnava-Mică, se transferă în aceiaşi calitate la tribunalul Târnava-Mare. 1. Gheorghe N. Păcuraru, judecător de şedinţă la tribunalul Cluj, se înaintează prim-procuror la tribunalul Târnava-Mică. D. Constantin Sinevici, judecător de instrucţie la tribunalul Cetatea-Albă, se transferă în aceeaş calitate la tribunalul Lăpuşna. D. Emilian T. Dumitrescu, judecător de şedinţă la tribunalul Bacău, se numeşte judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul vacant. II. Gheorghe G. Baldovin, procuror desecţiune la tribunalul Neamţu, se numeşte judecător de instrucţie, cu titlu provizoriu laacelaş tribunal. D. Eugeniu C. Coroi, substitut la tribunalul Fălticeni, se înaintează procuror de secţiune cu titlu provizoriu la tribunalul Neamţu. D. Ioan M. Varipate, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Pătârlagele din, judeţul Buzău. D. Eznig C. Davidoglu, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Domneşti din judeţul Ilfov. D. Nicolae-Ioan Craft, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Ilia din județul Hunedoara. D. Alexandru P. Gârcineanu, se numește ajutor de judecător la judecătoria Noerieli din județul Sibiu. D. Iosif Anghel Bela zis și Iosif B. Angial, se numește portărel clasa III la tribunalul Dolj. . Barăci pentru cei fără adăpost la ultima consfătuire a comitetului Ligei Chiriaşilor s’a luat hotărârea de a secere primăriilor de sectoare din Capitală, să se pue la dispoziţie, în mod provizoriu câte câte un loc viran, spre a construi din vreme barăci cari să adăpostească pe cei ce vor rămâne pe drumuri fără adăpost, prin evacuări, sau imposibilitate de plată a cotelor sporite, cu prilejul aplicărei nouei legi a chiriilor. ---------oo*«o-------— ----00*00— Galaţi, 30. — Eri după amează s’a comis o senzaţională răpire în apropiere de grădina publică. D-rele Elena şi Maria Florică, pe când se plimbau pe strada Domnească, în apropiere de grădina publică, au fost întâmpinate de mai mulţi indivizi mascaţi. Ele au fost somate cu revolverele ca să-i urmeze după care bandiţii le-au dus afară din oraş. Seara târziu, una din aceste două fete, d-ra Elena, după ce a fost batjocorită, au lăsat-o liberă, în apropiere de lacul Brateş. Reclamând poliţiei şi siguranţei locale s-au început investigaţiuni pentru descoperirea celeilalte fete şi a bandiţilor mascaţi. După informaţiuni, se pare că şeful bandei mascate ar fi un anume Ghiţă Ureţu, răpitor de minore, care, are la activul său şi alte fapte. i ian Mai mulţi indivizi mascaţi răpesc două fete pe cari apoi le-au violat CUVÂNTUL CORPURILE LEGIUITOARE C a m era Şedinţa de la 30 Martie Opoziţia naţional-ţărănistă părăseşte incinta Prezidează d. Stan Ghiţescu. Pe banca ministerială d-nii Oct. Goga, Sergiu Niţă. In jurul «excluderii» d-lui P. Iliescu D. dr. ŞUMULEANU (L. A. N. C) în calitate de vice-preşedinte a Ligii, dă explicaţii cu privire la incidentul Cuza—P. Iliescu. D-sa subliniază că membrii Ligii au un statut şi regulament pe cari au «jurat» să le respecte. Se prevede că un memoru pierde această calitate mimai la moarte sau prin demisie. D. Paul Iliescu nu este mort şi ulei n’a demisionat. Excluderea o pronunţă Marele Consiliu. Comitetul executiv şi grupul parlamentar nu s’au întrunit. Deci d. Iliescu nu este exclus şi declaraţia de Luni a d-lui Cuza este prematură. Alegerile dela Teleorman D. V. MADGEARU, găseşte că este o chestiune de elementară «decenţă» ca şedinţele Parlamentului să nu fie prezidate de d. Stan Ghiţescu, autorul celor întâmplate laTeleorman. D. OCT. GOGA răspunde că reclamaţiile făcute de opoziţie cu privire la arestarea deputaţilor, vor fi examinate şi guvernul va hotărâ în consecinţă. Dş, atunci d. Ghiţescu nu poate fi suspectat. Atunci când se va discuta chestia alegerilor d-sa nu va prezida. Scandal Opoziţia vociferează violent contra d-lui Ghiţescu, care cheamă pe întrerupători la ordine. Ne aud voci: Au fost arestaţi 10 deputaţi! Să conducă pe jandarmi, nu Camera deputaţilor! (Aplauze). Intervine d. Goga care spune că prezidarea d-lui Ghiţescu nu constitue o sfidare, făcând totdeodată apel la calmul opoziţiei. D. V. MADGEARU declară că membrii opoziţiei refuză de aci înnainte să facă comunicări şi interpelări atât timp cât va prezida d. Ghiţescu. D. TH. IACOBESCU arată că deoarece d-sa va ridica chestiunea alegerilor de laTeleorman, d-l Ghiţescu, conform declaraţiei ministrului de Interne trebue să se retragă de scaunul preşedenţial. (Aplauze furtunoase la opoziţie). Cere apoi să se aducă în discuţia Adunărei ancheta parlamentară instituită cu ocazia arestărilor de la Teleorman, aplicându-se totodată sancţiuni contra organelor abuzive. (Aplauze ; strigăte de bravo !). D. MAYER EBNER vorbeşte despre tulburările studenţeşti de la cele 3 universităţi din ţară, cerând guvernului să ia măsuri pentru restabilirea ordinei. D. A. C. CUZA, ridică din nou „ştia cultivatorilor de sfeclă. Citeşte o moţiune a cultivatorilor adunaţi la Komas în congres, anunţând apoi o interpelare pentru a se da satisfacţie justelor cereri a cultivatorilor. Opoziţia naţional-ţărănistă părăseşte incinta intrându-se în ordinea de zi opoziţia prin d. MADGEARU cere preşedintelui să părăsească scaunul prezidenţial. Se iscă din nou scandal. Preşedintele refuzând să dea curs acestei invitaţii, opoziţia părăseşte incinta ostentativ. Majoritatea aplaudă furtunos. V. prof. BUttUriA, continuă apoi discursul început în şedinţa de seară relativ la legea pescăriilor. In esenţă d-sa cere să se prevadă pentru riverani dreptul de a pescui peştele necesar familiei fiecăruia, cu unelte mici de vânătoare. De asemenea — spune d-sa — e nevoie de credit pentru pescari şi pentru intensificarea producţiei. D. GR. IBANCU-IASI depune proectul de lege pentru încurajarea construcţiilor de locuinţe ieftine, votat de Senat. (Apl.). Observaţiile d-lui Cuza D. A. C. CUZA, constată că legea pescăriilor trebue să aibe un caracter social, economic şi finaniar. Intre acestea e nevoe să se găsească un just echilibru. In legătura cu aceasta oratorul arată că atunci când se dă prea multă importanţă unei laturi, economia statului suferă. Exemplu cu reforma agrară, care dând prea multă importanţă laturei sociale balanţa comercială a fost compromisă pentru o perioadă de timp. Deasemenea în chestia pescării, lor, trebue să se ţină seama şi de interesele consumatorilor. Sporindu-se consumaţia se sporeşte şi producţia. E necesar deci de a se stabili raporturi de echilibru între diverse categorii de interese. D. CUZA stătuc în deosebi asupra industrializării produselor pescăreşti şi a creerei unei clase româneşti de pescari prin colonizarea Deltei. In această chestiune interesul fiscal trebue pus pe al doilea plan. Face apoi un istoric al diferitelor regiuni de exploatare, relevând perspectivele deschise pescuitului la România de noul proect. Cercetând proectul, d-sa laudă dispoziţiile cuprinse în el deoarece corespund cerinţelor economice, sociale şi ştiinţifice care trebue să stea la baza unei legi de importanţa aeasta. Relevă principiul autonomiei pescăriilor şi cere să se prevadă în lege ca timp de 5 ani Statul să renunţe la veniturile realizate din pescării, spre a servi ca fond de îmbunătăţire în exploatare. In partea finală d. Cuza critică insuficientele legii: putinţa de arendare către societăţile comerciale, nesocotirea intereselor particulare etc. Obiecţiile d-lui I. Mihralache D. I. MIHALACHE, arată că legea pescuitului face parte din problema agriculturii şi în acest cadru general trebuesc privite principiile ei. Constată că ,deşi avem domeniile pescăreşti cele mai bogate din Europa, totuşi clasa pescarilor noştrii este într’o situaţie mizeră şi peştele este mai scump ca oriunde. Statul posedă 90% din ape şi 60% din terenurile inundabile din 2 milioane de hectare ce ocupă apele şi terenurile inundabile ce servesc ca regiuni pescăreşti. Statul este deci vinovat pentru proasta administraţie şi ca factor politic, reprezentând interesele generale ale ţării. S’a urmărit sistematic o politică de distrugere a clasei pescăreşti, transformată într’o clasă de robi. O altă cauză a relei stări a pescăriilor de la noi este şi lipsa de capital. La toate aceste cauze se adaugă faptul că statul şi-a luat asupra sa nu numai exploatarea, dar şi vânzarea peştelui. Oratorul critică cu această ocazie sistemul permiselor, care a culminat în permisul-monopol acordat «Frigului». Recunoaşte competinţa dlui Garofiid, dar socoteşte greşită baza actualului proect: exploatarea în regie şi prin sistemul arenzii. O altă greşală este acceptarea bazei capitaliste de producţie. Oratorul, preconizează ca formulă intermediară între sistemul cooperatist şi cel capitalist, regia cooperatistă. Şedinţa se ridică la orele 7. D. MAHALYCHE va continua Vineri.»*» SERVATUL Şedinţa de la 30 Martie Sub preşedinţia d-lui general Coandă, şedinţa se deschide la ora 3.45. Re banca ministerială d-nii: Trancu-Iaşi, Petroviei, general Văleanu. Comunicări D. OCT. TAZLAUANU adresează o comunicare d-lui ministru, al industriei asupra politicei guvernului în problema gazului metan. D. L CUINCIU (opoz.) adresează o întrebare d-lui ministru de război asupra măsurilor ce înţelege să se ia în contra căp. Ghinescu, din reg. 2 călăraşi care a comis abuzuri cu prilejul alegerilor din Teleorman. Deasemeni întreabă pe d. ministru de instrucţie asupra aceleaşi chestiuni, de data aceasta vinovaţii fiind doi subrevizori şi un învăţător. Ordinea de zi Proectul de lege pentru încurcarea de locuinţe, a cărui discuţie pe articole s-a terminat în şedinţa precedentă a fost votat cu 134 pentru şi 5 contra. Interpelări : VASILE O. BRAESCU începe a-şi dezvolta interpelarea anunţată în legătură cu incorectitudinile şi neregularităţile de la primăria Chişinău. Chestiunea administraţiei de peste Prut are o importanţă capitală. Socotesc că dv. înţelegeţi pentru ce. Dacă sub raportul politic lucrurile stau prost sub raportul administrativ, urmările acestei administraţiuni au fost şi mai nefaste. Enumără o serie de ilegalităţi şi nereguli administrative. S’a încercat încheerea unui împrumut oneros, la care s’a renunţat în urma alarmei ce s’a dat la timp. Enumără o serie de nereguli cu furniturile de lemne pentru funcţionari. S’au comis fraude considerabile la exploatarea unor păduri. ‘ Alte nereguli s’au petrecut în chestiunea concesiunei afişajiului, etc. Vorbeşte de subvenţiile acordate ziarului «Naşi—Reci» al cărui director e un puşcăriaş, condamnat de mai multe ori. Acestui ziar i s’a încredinţat apărarea primăriei Chişinău. Arată la câte scandaluri a dat naştere atitudinea d-lui Sebastian Teodorescu, care e în conflict cu mai mulţi consilieri comunali. Până azi primăria Chişinău nu are buget. Nu ştiu, mai sunt altele. D. BUCŞAN subsecretar de stat. Mai sunt. VOCI: Foarte rău. D. BUCŞAN. Cauza e consiliul superior administrativ. D. BRAESCU. Vorbeşte de imprumutul făcut de d. Seb. Teodorescu la Banca laşilor. Deasemeni aminteşte neregulele făcute înainte de a fi primar al oraşului Chişinău. Cere să se ia măsuri severe în contra primarului dela Chişinău (Apl.) D. PAN HALIPA în aceiaşi chestiune, spune că s’ar fi asociat la interpelarea d-sale, dacă vorbea numai de activitatea primarului. S’a amestecat politica şi de aceia d. Seb. Teodorescu, mai e primar. Altfel d-sa de mult ar fi primit vot de blam. De toate acestea nu este vinovat consiliul. Singurul vinovat în această chestiune, este partidul dv. şi anume direcţiunea partidului. D. GENERAL GHERESCU, cere să i se precizeze la ce comandanţi militari din Basarabia a făcut aluzie în interpelarea sa. D. BUCȘAN, subsecretar de stat, răspunde spunând că nu poate fi făcut vinovat guvernul de toate faptele semnalate că au fost făptuite de d. Sub Teodorescu. Găsește că vinovat de aceste lucruri este în primul rând Consiliul Comunal, care are întreaga răspundere pentru că nu a luat măsuri impotriva primarului vinovat. Contest faptele aşa cum au fost expuse de d. Brăescu, până ce nu se va face o anchetă. Guvernul are toată solicitudinea pentru administraţia Basarabiei. (aplauze). D. BRAESCU mulţumeşte de angajamentul ce a luat d. subsecretar de stat că va lua măsuri după ce va face anchetă. Ședința viitoare, azi la orele 3 p. m. -C=06Q00=9- Excursiunile cu vapoarele S. M. R. în Orient . Din cauza marelui număr de excursionişti cari doresc să plece cu ocazia sărbătorilor Paştelui la Constantinopol, direcţiunea serviciului maritim român a hotărât să înlocuiască vaporul «Principesa Maria», cu plecarea din Constanţa în ziua de 19 Aprilie, cu elegantul pachebot «Dacia» care are amenajate cabine speciale şi pentru clasa III, putând a lua 150 călători pentru această clasă. Vaporul «România» pleacă din Constanţa la 17 Aprilie, cu călători şi excursionişti pentru Constantinopol, Pireu şi Alexandria. Vaporul Regele Carol» pleacă la 10 Aprilie din Constanţa pentru Cospoli, Pireu şi Alexandria. Vaporul «Durostor» se află în rezervă la Constanţa. Vaporul «Principesa Maria» se întoarce mâine la Constanţa,venind de la Constantinopol. Serviciul maritim român stă la dispoziţia publicului cu orice informaţiuni în privinţa excursiunilor pe cari le face, de sărbătorile Paştelui, cu vapoarele sale în Orient. Fraude de şeapte milioane la Timişoara Chişinău 30. Poliţia din Timişoara a arestat pe Marcel Solomon care a comis la Timişoara fraude de 7 milioane lei la depozitul de sare al R. M. S. Numitul a fost înaintat poliţiei din Chişinău deoarece o parte din bani i-a depus la băncile din Basarabia sub nume streine. -00*00- • Timpul probabil ■. Azi 31 Martie Timpul se va menține cu cerul acoperit. Ploi puțin abundente cu caracter aproape general. Temperaturile staționare. --------oo*oo-------- Spectacole OPERA ROMANA: Bărbierul din Sevilla. TEATRUL NATIONAL: matineu; Dama cu Camelii; seara: Păcală. TEATRUL REGINA MARIA: Omul de altădată. TEATRUL MIC: matineu; Maiastra fără inimă; seara: 07/08. TEATRUL FANTASIO: Azais. TEATRUL POPULAR: Extemporalul. Bloc-Notes Legea pentru încurajarea construcţiilor Conferinţa d-lui G. Pleşoianu D. George Pleşoianu, ştei starul general al ministerului muncii a ţinut aseară în sala Sindicatului ziariştilor, o conferinţă despre «Legea pentru încurajarea construcţiilor» în prezenţa unui public foarte numeros. D-sa, face un istoric asupra chestiunei construcţiilor la noi în ţară, în comparaţie cu cea din străinătate. «Sprijinul autorităţei publice este cel mai necesar pentru realizarea planului de construcţii», spune d. G. Pleşoianu, decitând o serie de state cari au încurajat efectiv cu mari sume acţiunea construcţiilor. Statul român n’a putut face faţă până acum cererilor de credite, astfel că pe acest tărăm la noi nu s’a putut face nimic. Iniţiativa partticulară nu există din cauza fisei de capitaluri cu dobândă mică. Conferenţiarul explică în mod, amănunţit textul nouei legi a construcţiilor. Consiliul de administraţie va fi compus din: foştii miniştrii, primarul municip., preş. Camerei din comerţ un deputat, un senator, un delegat al ministerului muncii, un delegat al ministerului de finanţe, un medic primar, un delegat al societăţii arhitecţilor şi directorul general al casei construcţiilor. In chestiunea studenţească (FABULA) :K ' * , »y * U ‘ Un gospodar, naiv, voind odată _ / Să-şi potolească, turma ’nfometată A pus în slujbă la bucătărie, ~ Un porc din înalta aristocratie; Considerându-1 drept din. cale afară Şi priceput în arta culinară. Dar porcul, porc, cum e croit din fire, Nemulţumit, flămând şi fără minte A spus din tronul lui de nesimţire La dobitoace, câteva cuvinte: . «Iubiţii mei supuşi. Vă incunoştinţez Că n’am să tolerez Iu ceata mea, nici când ,Vre-un stomac flămând , ’Mainte de mâncare; Ş’o spun la fiecare, 3,^ *î. Să nu zică nimic -o Când eu scot câte-un pra ' Din fondul de mâncare. ? Aceasta, să se ştie ^ Mi se cuvine mie, Pentru grozava-mi muncă. Ne-am înţeles. Şi încă ' Adaog spre ştiinţă . ~ ■ in Înalta mea credinţă. ^ Cărui sunt sătul eu bine Sătul e ori şi cinei» V Sfârşind acestea, râmături ’n grabă Se năpusti cu râtul pe tarabă Şi dete porţii ca să mulţumească Pe descendenţi din rasa lui porcească Iar turmei, ce-aştepta înfometată Ii spuse: «Voi, mâncăți şi altădată».Eu autoru’s am fără vre-o fală, De-aceia nu pretind să fac morală. Totuşi povestea care am scris-o aici, E scrisă pentru domnii cu şorici. I. XL Congresul trienal al Institutului internaţional de Antropologie din Paris va avea loc anul acesta la Amsterdam Intre 19 şi 28 Septembrie a. c. va avea loc la Amsterdam (Olanda) congresul trienal al institutului international de Antropologie din Paris. Presidenţia congresului o are Louis Marin, ministrul de pensiuni al Franţei. După conferinţele şi comunicările participanţilor printre care se numără savanţii profesori: Abbé Kreuil, Krem din Leiden, dr. Capitan (Paris), Van der Ven se vor vizita muzeele din Amsterdam, Groningen şi Arnhem, facându-se excursiuni în jurul acestor oraşe pentru vizitarea monumentelor megalitiice cât şi în insulele Marken şi Volendam. Şezătoarea Societăţii Tinereţia Joi 31 Martie orele 9 seara, societatea culturală «Tinereţea» va continua seria de şezători cu a luza şezătoare artistico culturală In sala ateneului popular «Principele Mihaiu», calea Griviţei 56, (alături de biserica Sf. Voevozi), când d. G. Vlădescu Răcoasa, profesor la asistent universitar, va vorbi despre: «Tineretul şi Societatea Naţiunilor» şi vor urma: declamaţii, vioară, canto, comunicări, etc., iar la urmă se va juca «Casa biblie», comedie într’un act de Cavalotti, traducere de H. G. Lecca. Conferinţe Azi, Joi, 31 Martie, ora 9 seara se ţine la Fundaţia Carol I, a 7-a conferinţă din ciclul organizat de societatea «Amicii Statelor Unite». Va vorbi de prof Alexandru Borza—despre Protecţia Naturii în Statele Unite. Parcurile Naţionale. Conferinţa va fi însoţită de proecţiuni. Intrarea liberă. Prietenii Istoriei Literare ţin şedinţă Joi 31 Martie a. c. orele 6 d. a. în sala de bibliotecă a liceului Mihai Viteazul, b-dul Pache 74. Va vorbi d. N. Cartojan despre Roman de Troie în româneşte. Expoziţii Expoziţia anuală a pictorului Zamphiropol—Dall se deschide anul acesta la 2 Aprilie, în sala, Mozart din Palatul «VIndependence Roumaine».