Cuventul, aprilie 1927 (Anul 3, nr. 724-747)
1927-04-13 / nr. 734
immmsg BUCUREȘTI A V^SĂISff*^ ST ft. HALGLOA Bl. EEE ARE 50 ANI de EXPERIENITA IN DEPOZIT permanent: 50.000.000 IEI MĂRFURI NOI K.^- .CUV ,\ 5 :' . - ‘Vi’ ^ ‘ i: .,• X'.;-1- .1 ^ -i ■ $ *•■ .,; • . 7;f*. *« - --\V'SIFOANE PÂNZETURI PÂNZA CERCEAfURI GPADEL 5HIRTING PERDELE DE O LANDURI LINOURI INDIAN PERCAL POPLIN 2EFIRURI PROSOAPE • FETE de MESE * SERVETE ETC. remediul , amti/eptic FCatie SE BUCURĂDE O REPUTATIUNE UNIVERSAIA SUNT PATIUSLE CARE EVITĂ ȘI COMBAT TUIA,RĂCELILE,DURERILE DE GÂT, CATARELE, INFLUENTA GRIPA, ASTMA, LARINGITELE CRECENTE «ÎNVECHITEI BRONŞITELE (ACUTE SAU CRONICE),ETC. ifAC-Smil REDUS Al CUTIEI |H* ■*» DE VÂNZARE' LATOATeS^ farmaciile Sl DttOGHERIIUe STILLESI |erAEU3ifnrvTjwjtTîî] aaâiT" ***** 'm Curierul judiciar RECURSUL UNUI JUDECĂTOR Cu prilejul alegerilor generale a fost un incident între d. Groza, fost ministru şi d. Octavian Petrescu, judecător provizoriu la tribunalul Hunedioara. Epilogul acestui inciident a fost că în urma intervenţiei d-lui Groza, judecătorul a fost sacrificat fiind destituit. împotriva deciziei de destituire, d. judecător Octavian Petrescu a facut acţiune în contencios pe care Curtea de Apel din Iaşi i-a admis-o. împotriva deciziei dată de Curtea de Apel din Iaşi, ministerul de justiţie a făcut recurs pe care s. III a înaltei curţi l-a respins declarând ilegală decizia de destituire şi a invitat Ministerul de Justiţie să-l reintegreze. UN RECURS PERIMAT D. General C. Hepites a făcut în 1919 recurs împotriva deciziei de punerea sa în retragere din oficiu. Ne mai ocupându-se de acest recurs, deci stând în nelucrare atâţia ani, Ministerul de Război a făcut cerere de perimare. S. III a înaltei curţi a admis această cerere şi a declarat perdut recursul făcut de d. C. Hepites. AFACEREA CONSTRUCTIEI HALATULUI ADmINISTRaTIV din Iaşi D, judecător de instrucţie al cap. 7, Ioan Stfbnescu, a continuat ori cercetările cu privire la această afacere. D-sa a ascultat pe d. inginer Nic. Cortaş, reprezentant al fabricei Haug, care a făcut unele lucrări la acel interminabil palat. A făcut apoi două descinderi. Cercetările vor continua. PROCESUL UNUI FOST DIRECTOR GENERAL AL ÎNCHISORILOR S. N a tribunalului Ilfov a continuat ori de dimineaţă dezbaterile în procesul d-lui I. Ionescu-Mariţa, fost director general al închisorilor, învinuit de nereguli în dauna acestei direcţii. Au fost ascultaţi mai mulţi martori printre cari d-nii Lupaşcu, Dumitriu, G. Popescu şi alţii cari au depus favorabil pentru d. Ionescu. Dezbaterile vor continua Vineri. BANCRUTA FRAUDULOASA D. procuror Aievra a deschis acţiune publică împotriva comerciantului P. Hoffman din calea Şerban Vodă 50 pentru bancrută fraudu- Meetingui ch.naşi.or O nouă întrunire a chiriaşilor convocată de «Liga Chiriaşilor» a avut loc Duminică dimineaţa in sala «Dacia». Prezidează Var. Hăduiencu care deschizând întrunirea anunţă pe chiriaşi că M. I. Regele este astăzi inconvalescentă (Întreaga asistenţă in picioare aclamă pe buveran). Vorbesc apoi d-nii Bănică Ionescu, D. Frântiu, M. Aifanilari, loset loset, d.na Evd. Simionescu, dr. Toma Simionescu, Die Dumitru, D. Kaufmann şi avocat Magder, care dă citire unei scrisori din partea Uniunii generale a avocaţilor, scrisoare în care se arată lovitura ce se dă intelectualilor prin dispoziţiile nouei legi a chiriilor. In continuare D. Magder analizează tot proectul legii arătând toate lacunele şi nedreptăţile ce conţine. Spune că termenul e prea scurt, cotele exagerate şi împovărătoare Citeşte o scrisoare din partea d-nei Maria Col. Brâescu, mama raportorului legii chiriilor la Cameră, prin care arată mizeriile ce i le face proprietarul său Dr. Tomescu-In urmă d. Magder relevă dispoziţiunile periculoase de la capitolul evacuări care trebuesc pur şi simplu înlăturate. D. dr. Rădulescu arată contrazicerea dintre legea chiriilor şi cea a construcţiilor şi protestează împotriva dispoziţiilor nedrepte. Vorbesc apoi d-nui avocat San* Marinescu şi deputat Aurel Dobrescu întrunirea s'a terminat la ora 1 jum. —-----«O*-«------ cărui ocultist nu are acest ajutor. Facultăţile pe cari năzuieşte să le dezvolte şi să le organizeze — s’au atrofiat dealungul generaţiilor, rămânând inconştiente. Munca e cu atât mai grea. Rudolf Steiner socoteşte, însă, că oricine poate ajunge lumile superioare, prin voinţă şi perseverenţă. In această preţuire pe care o dă Steiner voinţă, personalităţii omeneşti se găseşte una din trăsăturile esenţiale antroposofiei. Misticismul ei nu e vag, incoherent şi nimicitor al conştiinţei de sine. Nu e misticismul haotic oriental, nici nirvana budică (în înţelesul pe care îl dau europenii), nici superficialitatea teozofică. Antroposofia are o metodă, şi rezultatele ei pot fi controlate. ■Educaţia antroposofică, conduce la spiritualizarea Cosmosului, a fenomenelor, iar această spiritua za£e, acest substrat psihic ce se găseşte înapoia materiei şi a senzaţiilor — nu nimiceşte nici materia, nici senzaţia. Şi numai o conipiectează, îi dăruieşte un continut, o integrează într un angrenaj spiritul. E foarte greu de înţeles esenţa gândirii lui Steiner — acest mistic, ocultist, savant şi om de acţiune — fără a fi meditat în prealabil câteva pagini din Gthetmniehre sau Ikeoschie. Personalitatea lui e într adevăr covârşitoare şi cărţile pe cari le-a scris întrec cu mult producţia unui mistic de salon, ca Maeterlinck sau Kayseri Irig. Steiner a un mascul complet. Voinţa, raţiunea, puterea de muncă, multilateralele cunoştinţei, trepidanta viaţă sufletească, impulsul mistic-metafizic, nu’au înlăturat poetul şi omul de acţiune. Crearea Sercietâţii Antroposofice şi cărţile de popularizare au fost îndeplinite pentru educarea mulţimilor, pentru a-i ajuta să-şi găsească unitatea conştiinţei şi orientarea în viaţă lăuntrică. Dar marile lui opere — Die Venetfiehre, de pildă — nu sunt înţelese. Şi nu vor fi încă mult timp. Sunt cărţi scrise de o minte care a pătruns prea departe pentru bietele noastre creere. Ştiinţa ocultă nu poate fi pricepută, în parte, decât după o serioasă muncă de pregătire şi după câte lecturi atente. E o lucrare de geniu şi de curaj. E o metafizică ce pare ridicolă celor ce n’au pătruns nici un pas, dincolo. Doctorul Steiner a înţeles aceasta. Şi a publicat-o, totuş, pentru ceiva cetitori risipiţi pe glob, cărora le vor fi de folos revelaţiile ce reapă celorlaţi. Imens număr de manuscrise, însă, nu sunt publicate şi stau încinse în biblioteca şcoalei de la Dornach. Ele nu pot fi citite decât de şcolarii înaintaţi. Ceea ce nu e, încă, asigurare că vor fi înţelese. Mircea Eliade Mienguri de protestare In Rusia contra ratificării min.nibandianei La Korca şi în diferite alte centre din Rusia s’au ţinut în ultimile zile ale lunei Martie meetinguri de protestare contra ratificarei de către Italia a tractaturii prin care se recunoaşte alipirea Basarabiei. Manifestaţii purtau pancarte cu inscripţia «Trăiască Basarabia sovietică«, «Jos stăpânirea oligarhicâ a României». La aceste meetinguri au luat parte şi delegaţi ai teroriştilor basarabeni aflaţi la Moscova, cari prin discursuri înflăcărate anunţau imiţiunea că ceasul salvărei fraţilor asupriţi din Basarabia se apropie şi că armatele republicei moldoveneşti şi ucrainiene sunt gata a desrobi Basarabia. Comisarul războiului sovietic nu aşteaptă decât strigatul de ajutor pentru a trimite aceste armate să işi îndeplinească menirea. ----------OOŞfcoO--------- Dala teatul din Chişinău Chişinău, 11 Aprilie. — Comitetul Teatrului s a întrunit ieri şi a luat in discuţie chestiunea artiştilor- 8’a hotărât să se primească demisia artistului Florian, plătindu-i-se salariul pe 3 luni înainte. CUVÂNTUL CAPITALA RĂNIREA DIN FUND. GROAPEI Lucrătorul cismar Gheorghe Hoţia, dom. in fundătura Groapei 6, venind eri spre casă, în drum s’a întâlnit cu un vechi duşman, anume Gheorghe Marin, cu care a’a luat la ceartă. Cearta a degenerat repede în bătaie şi Marin Gheorghe, într’un’moment de furie, a dat o lovitură de cuţit adversarului eftu, în partea stângă a pieptului. In stare gravă, trecătorii au transportat victima la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. Criminalul a fost arestat, la circumscripţia respectivă. OMORÂT DE AUTOCARAMION Şoferul Gheorghe Soare, dom. în cal. Rahovei 438, pe când conducea autocamionul No. 491, proprietatea S. T. B-ului, la cuirea din bulev. Domniţei, în calea Călăraşi, a călcat pe muncitorul Haidiu Strul în etate de 72 ani. Victima a fost groaznic mutilată, astfel că în drum spre spitalul Colţea, a încetat din viaţă. SINUCIDEREA UNUI MECANIC Fochistul Marin Ion Turcuţ, din serviciul Ateneului Român, intrând Duminică dimineaţa în sala maşinelor, a găsit pe şeful său, mecanicul Pavel Radu, în etate de 28 ani, spânzurat. Nenorocitul se legase cu o bucată de sârmă de cablu electtic, de un cablu, instalat la o oarecare înălţime în sala maşinelor. Nu s’a găsit nici o scrisoare prin care să se stabiliască, cauza sinuciderii. ARESTAREA UNUI ESCROC La siguranţa prefecturei de poliţie a fost arestat ori un anume M. Florescu, fost agent de poliţie, care să dădea drept corespondent al revistei «Dreptul nostru», care apare la Sibiu. Sub acest titlu escrocul, făcea cunoştinţe, intrând pe la diferiţi comercianţi pe care îi înşela cu dife■te sume de bani, promiţându-le în schimb, că le va face diferite servicii. Cu actele dresate escrocul a fost trimis la parchet. -------«O^SM---------■ Incendiul din comuna Biciureşi* Au aa*s 7 gospodării Eri la ora 2 d. a. un puternic incendiu s’a declarat în comuna BU-ciureşti. Focul ameninţând aă ia proporţiile unui dezastru s’ar telefonat la Bucureşti, cerându-se ajutorul pompierilor. La ora 3 d. a. au plecat de la postul «Central» de pompieri două cisterne automobile sub comanda dmi lopot. Petaleanu. După o muncă de cinci ore pompierii au reuşit să stingă focul salvând numeroase gospodării. Au ars complect 7 case ţărăneşti cu gospodării cu totul. Pompierii s’au înapoiat în Capitală la ora 1 noaptea. -----—ootl-oo---------- n mor marmita ceputatiuu ihr. Luiintueenu Duminica sa fâcut înmormântarea lui Ohr. Bolintineami, deputat de Durostor, preşedintele consiliului de administraţie al casei de credit şi fost subdirector general al poştelor. Corpul defunctului a fost expus în aula Casei de Credit şi acoperit cu coroane şi flori naturale. Au luat parte la înmormântare d-nii: general Averescu, preşedintele consiliului de miniştri; Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii; P. Papacostea, director general al poştelor; Al. Oteteleşeanu, vicepreşedinte al Camerei deputaţilor; G. Pleşoianu, secretar general al ministerului muncii; Richard Franasovici, Pucerea-Taşcă, I. Pitulescu, fost director general al poştelor; M. Oitulescu, Ghibfunescu, Cezar Papacostea, întregul personal superior şi inferior P. T. T. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhimandritul Galaction Gojduri asistat de numeroşi preoţi. Au rostit cuvântări d-nii: M. Roşea, subdirector general P. T. T., deputat Lalu insp. general P. t. I. Mihail D. loan. La cimitirul Sf. Vineri a vorbit de insp. P. T. T. Aievra. înhumarea a avut loc la orele 6.30 în care timp, conform dispozițiunilor date de d. P. Papacostea, directorul general al poştelor, serviciul a fost suspendat în întreaga ţară timp de 5 minute, în semn de doliu. Adunarea general a institutului român de energie «Institutul Naţional Român pentru studiul amenajări şi folosirei izvoarelor de energie» (I K. R.) înfiinţat în Iunie 1926 de un grup de oameni de ştiinţă, technicieni şi industriaşi in scop de a contribui in studiul in legătură cu problema energiei, a ţinut Duminică 10 Aprilie 1927 prima sa Adunare Generală statuata sud preşedinţia d-lui C Busilă, pentru a satisface prevederile legei. Secretarei General a dat cetire raportului anual, în care se expune programul ca Institutul şi-a trasat pentru a aduce o contribuţie economiei naţionale, arâtându-se şi activitatea desfăşurată în primele luni de activitate. în urmă s’au îndeplinit formalităţile prevăzute in lege cu privire la gestiunea anului 1926 şi stabilirea bugetului pe 1927. --------eoTj’-ao— D-l Tafrall e foarte activ: se ocupă de arta byzantinâ, de archeologia clasică, de mormântul lui Tutank-Amon, cu antichităţile greco-thrace, face săpături la Callatis, şi acum in urmă a pus de gând că tac brazdă şi In preistorie. Vedeţi, un domeniu de activitate vast şi disparat. Până acum nimic de spus. Dar d-l Tafrall irrupând trepidant In toate acestedomenii de activitate ştiinţifică, o face de o manieră care stârneşte invidia îngâmfaţilor savanţi specialişti. Astfel la noi există o Întreagă şcoală «a Îngâmfării, a invidiei şi a urii» cum spune d-sa într’un articol din «Viitorul» 1 Aprilie 1927, în care apără pe elevul d-sale d-l Horovitz pe care din imprudentă l’am atacat. Și această «școală» m’a pus pe mine să-l atac pe d-sa și pe elevul d-sale. Eu, fricos, m’am învoit cu savantul francez Uietz, — și el în culpă de invidie fața de d-l Tafrali, care a tipărit în două publicaţii franceze o drastică deşi discretă desminţire a unor afirmări de o surprinzătoare nevinovăţie ale d-lui Tafrali. Anume, era vorba de nişte inscripţii din Callatis unde apărea un basileus, Simos, magistrat eponym cu caracter religios, pe care d-l Tafrali jonat de mediocritatea unei astfel de niagistraturi îl înaintase la rangul de rege thrac. Acum, aflu dela d-l Tafrali, Glotz m’a trădat. Căci într’o scrisoare îi spune d-lui Tafrali căci numai hărnicite că Simos nu e rege thrac. Bine înțeles nu mă descurajez de slăbiciunea lui Glotz, faţă de d-l Tafrali, şi voi încerca să-i lămuresc ce e Simos; căci trebue să-i fie greu să ştie, după atâta afirmaţii contrare: e rege thrac, numai bănuit, sau nu-i de loc) Nu e rege thrac; întâi pentru că numele lui Simos e curat, grecesc, se vede în orice dicţionar, nu thrac sau scut cum din scăpare de vedere lasă să se înţeleagă d-l Tafrali. Apoi în cetăţile greceşti când e vorba să se spună într'un decret «pe vremea cutărui rege (domnitori» se întrebuinţează prepoziţia hyper, nu epi cum e pe inscripţia cu Simos, care epi se în- I trebuinţează pentru datarea cu magistratul eponym. In fine în cetăţile doriene se găseşte acest magistrat, basileus, anume în Calchedon, în Megara, bunica lui Callatis, şi chiar în CALLATIS. Spun lucrurile astea tot pentru lămurirea d-lui Tafrali care se resemnează în articolul citat: «rămâne de văzut dacă în cetăţile doriene exista un astfel de magistrat». Ca să nu caute prea mult îi trimit, la cerere, notiţa cu manualele şi publicaţiile unde se află aceste lucruri, pe care d-l Tafrali neştiindu-le se expune la invidia specialiştilor. Că şi Cotys, deşi veritabil rege thrac nu apare ca «domnitor» pe cea de a doua inscripţie din Callatis, ci ca magistrat eponym şi el, fiind prezentat cu aceiaşi formulă ca şi Simos, cred că e clar pentru d-l Tafrail acum, după lămuririle servite. După cum se vede activitatea d-lui Tafrail în antichităţile clasice e făcură să nască o puternică «invidios la specialişti. Şi încă unil sunt multe lucruri de «invidiat» în lucrările d-sale, în direcţia asta N’am citat decât un caz mai răsunător: la novoc îl pot lămuri pe d-l Tafrali şi asupraamplasamentului iranian înconjurat de tumulh(l) de lângă Callatis, ca şi asupra sculptorilor «barbare» pe care le-a găsit acolo, precum şi asupra multor alte lucruri ce pot naşte invidie. Deocamdată văd că şi In arta byzantină, specialitatea d-sub dintr’u început, d-l Tafrali a rău invidiat. Cl. W. Lamberton, savantul byzantinolog american, manifestă în American Journal of Archaeology, 30, 1926, 3 p. 330 sq., o nemăsurată invidie luată de ultima lucrare a d-lui Tafrali «Le trésor du Monastére de Toutua», Pars 1925. Iar Philologische Wochenschrift din Berlin îşi însuşeşte părerea lui Lamberton, publicând pasagii caracteristice din recenzia acestuia, anume: cMonografia e numai un catalog descriptiv total necritic. («Gänzlich unkritisch»}. Amorul nu face nici o încercare de a ordona bogatul material in chip istoric-artistic». « încă vre-o două cuvinte. D-l Tafrali îmi face anumite recomandaţii. In esenţă, să judec cu creerii proprii. II fac atent că sunt vot atât de independent, cât e d-sa de străin de lucrurile cu care neastâmpărat se ocupă. Şi dealtfel am lipsa de modestie să socot că pentru cine e pregătit nu e o primejdie să judece cu «creerii proprii», — cum am arătat că e cazul cu d-sa. Cât privește pe plenul d-sale, d-l Horovitz, pe care d-l Tafrali continuă a-l lăuda, deși nu respinge nici unul din argumentele mele, cred că am arătat suficient în articolul meu din «tăi vântul» din 25 Martie a. c., — fără, până In prezent, dovada contrarie — că nu ştie să judece nici cu «creerii proprii» şi nici cu ai altuia. 1. Nestor BlooNoles „Farsa în ştiinţă“ LĂMURIRI mim D. TAFRtiLI IULIU CESAR de Enrico Corradini la Arenele Romane Aflăm că d- Alex Hodoș, directorul Teatrului Natinal, a hotărât ca reprezentarea lui Iuliu Cesar, drama istorică a lui Enrico Corradini, ce trebuia să aibă loc pe scena Teatrului National, să fie jucată la Arenele Romane, din Parcul Carol, sub cerul liber. Credem că hotărârea directorului Teatrului Naţional este demnă de laudă, căci pe nici o scenă reprezentarea lui IuliuJesar, nu s’ar putea desfăşura în toată amploarea lui istorică, cu tot fastul cuvenit unei evocări a celei mai splendide perioade din istoria romană, ca in Arenele Romane. Această mare frescă istorică, sinteza imperialismului şi grandoarei romane, care este Iuliu Cesar de Eurico Corradini, vom asculta-o şi vom vedea-o desfăşurându-se într’o montare demnă de măreţia subiectului şi a dramei, în cadrul evocator al arenelor Romane, la mijlocul lunei Mai a acestui an. Enrico Corradini, acest mare maestru al energiei naţionale italiene, indepărtându-se de la concepţia istoricilor (Ferorro) cari văd un Iuliu Cesar un democrat, exponent al maselor, îmbrăţişează concepţia realistă a lui Mommsen, şi creiază un luliu Cesar aristocrat, autoritar, stăpân pe mijloacele sale, şi care reintroduce în haosul roman din vremea aceea disciplina de fier, şi ierarhizarea valorilor pa urma cărora autoritatea Statului trece în primul plan. luliu Cesar a fost scris în 1902, în vremea când Enrico Corradini, punea bazele partidului naţionalist italian, acel partid din care mai târziu trebuia să ţâşnească ideea doctrinei fasciste. După 24 de ani, în 1926, Enrico Corradini revede prima versiune a lui Iuliu Coşar, dând personajului principal caracterul unui simbol, şi întruchipând în el energia naţională a statului italian care tinde, prin mijloace de disciplină, ierarhie şi autoritate, să reînvieze Roma imperială de altă dată, stăpâna Rumei antice. Asupra dramei lui Enrico Corradini, vom reveni pe larg, într’unul din numerile viitoare Probema monetară şi tendinţele doctrinare din Italia Conferinţa d-lui Prof. Gh. Taşcă «1ZF«0--- In ciclul de conferinţă organizat de Institutul de cultură italiană a vorbit Duminică 11 cor. ora 5 p. m. d. prof. Gh. Taşcă despre «Problema monetară şi tendinţele doctrinare din Italia». D. conferenţiar arată că: Problema monetară după războiu a căpătat o importanţă convârşitoare. Războiul a distrus o cantitate imensa de bunuri şi Statele beligerante, pentru a-l putea suporta, au scontat nu numai averea prezentă, dar şi pe aceia a generaţiunilor viitoare. Datoriile contractate sunt aşa de mari, încât era cu neputinţă sa fie plătite. Datoria României, aproximativ 40 miliarde datorie internă şi aproape tot de atât datoria externă, ar fi fost cu neputinţă de plătit când întreaga avere naţională după evaluarea făcută de Xenopol, era de 21 miliarde. Astfel fiind Statele beligerante și cele învinse ca și cele învingătoare au găsit un sistem elegant de a face faliment. Prin emisiuni mari de hârtie monedă, valoarea monedei a scăzut. Unitatea de măsura monetară devenind de 40 de ori mai mică, plata datoriei de 80 miliarde devenea posibilă. Starea de lucruri creată prin inflaţie însă nu mai poate dura. Pentru însănătoşirea monetară se propun două sisteme: 1) Revalorizarea, adică aducerea monetei la valoarea ei dinainte de războiu. 2) Stabilizarea, adică oprirea variaţiunei monedei la valoarea ei din momentul de faţă Desigur că publicul necunoscător a consecinţelor ei, a fost multă vreme pentru revalorizare. Doctrinarii, ca d. Rist şi anii se pronunţa pentru stabilizare. «Revue des Deux-Mondes», încă de la 1925 a luat atitudine hotărâtă împotriva revalorizărei şi este pentru stabilizare. La 1926 formează guvernul de uniune naţională, care exi metodă şi energie reuşeşte să stabilizeze, în fapt, moneda de cursul de 125 fr. livra st. In Belgia în urma unei încercări nereuşite a d-lui Jansen de a face stabilizarea la 107 fr. livra st., formându-se guvernul de uniune naţională de 174 fr. lira sterlină. in Italia profesorii: Gustave del Vecchio, prof. Einandi, Olivetti, raportorul proectului pentru împrumutul de 100 milioane de dolari, Amoroso, Bachi, Zuccoli, directorul Băncei franceze pentru America de Sud, Bianchini preşedintele asociaţiunei industriaşilor italieni, sunt toţi pentru stabilizare. Ea poate cu atât mai mult fi înfăptuită imediat la noi, cu cât pregătirea s’a făcut prin o schimbare a bugetului, prin o consolidare a datoriei publice şi chiar şi a celei particulare, prin o aşezare de taxe vamale. Pentru a da şi convertibilitatea biletului ar fi nevoe pe deoparte de un împrumut în străinătate, din rezultatul căruia să se sporească stocul Băncei, şi de un credit deschis la Băncile de emisiune cu mari rezerve metalice. „Oraşul, centru economic“ Conferinţa d-lui V. Madgearu Duminică, 10 col. d. V. N .Madgearu şi-a dezvoltat conferinţa sa asupra «Oraşului centru economic». Cercetează mai întâi obârşia oraşelor, discutând ipotezele d-lui N- Iorga şi I. Nistor Găseşte că oraşul a fost de la început un centru de consumaţie, în legătură directă cu nobilii sau mănăstirile. Comerţul s’a alăturat mai târziu. Caracterul comercial al oraşelor s’a menţinut până astăzi. Ceiace trebuie să se realizeze cât mai curând, e oraşul industrial. Condiţiile de existenţă ale ţării noastre ne face să nădăjduim împlinirea cât mai repede, a oraşului industrial. Pentru monumentul lui Avram lancu Un număr de 80 de eleve şi elevi ai şcoalei normale din Abrud au sosit în Capitală sub conducerea d-lui Ioan Micu, director. In dorinţa de a strânge foudurile necesare pentru a adica o statua la Abrud eroului naţional Avram Iancu, şcolarii au organizat un festival, care se va da astăzi, la orele 4 d. a. la «Teatrul Popular». D. I. Micu va conferenţia despre Avram Iancu. Va firma apoi poemul «Avram Iancu» compus din cinci bucăţi corale: «Colo’n munţii Tebei», «Armele Iancului», «Murgul Iancului», «Pe drumul Aradului» şi «Marşul Iancului». Vor urma apoi recitări şi diferite dansuri caracteristice Moţilor, jucate de elevi şi eleve. Muzicale D. Edgar Istratty care şi-a anunţat concertul la Palatul Ateneu- I.ni, nefiind încă deplin restabilit de pe urma unei gripe, se vede nevoit a remite concertul său, pentru Vineri 29 Aprilie ora 9 seara irevocabil. Biletele vândute sunt valabile. De la Operă Direcţiunea Operei Otomane, dat fiind că opera «Aleodor» a d-lui Victor L. Gheorghiu necesită o montare specială, de acord cu aurul a stabilit premiera în prima lună a stagiunei viitoare Conferinţe Sub auspiciile comitetului naţional român al Micei înţelegeri a Presei, d. Vasile Stoica, va vorbi joi 14 Aprilie, ora 6 seara, în sala Sindicatului Ziariştilor din Bulevardul Carol, despre «Relaţiile româno-cehoslovace din trecut şi prezent». Intrarea liberă. Joi 14 Aprilie, la ora 9 seara, va avea loc la «Fundaţiunea Universitară Carol I» conferinţa cu proecţiuni a d-lui avocat dr. Dion Moldovan (fondator al primului ziar zilnic din Statele Unite «Românul»). Subiect : «Activitatea Românilor din Statele Unite în timpul războiului mondial». , Şezători Clubul Sportiv C. F. R. secţia culturală a ţinut Duminică 10 Aprilie a. c., în sala atelierelor principale C. F. R. Griviţa a 4-a şezătoare. La ora 4 juni. p. m., şezătoarea se deschide prin Marşul Regal de u. Muzicescu cor mixt executat de elevii ucenici. S’a cântat frumos bucata populară «Bat-o Focul» cor mixt de Galinescu după care conferenţiază d. Gh. Lungulescu despre evenimentul care se apropie, — Învierea Domnului. La orele 7 luni, şezătoarea a luat sfârşit. De la Teatrul Ordinea spectacolelor: Marţi 12 Aprilie Hoţii. Miercuri 13 Aprilie O scrisoare pierdută. Joi 14 Aprilie matineu Păcală, seara Hoţii. Vineri 15 Aprilie matineu; Şcoala «Carmen Sylva», seara O scrisoare pierdută pentru şoc. Studenţilor în medicină. Sâmbătă 16 Aprilie matineu O scrisoare pierdută; seara Doamna cu Camelii. Duminică 17 Aprilie matineu Hoţii, pentru asistenţa socială a primăriei; seara O scrisoare pierdută. Astă-seară Marţi 12 Aprilie cor. Teatrul Naţional reprezintă din nou drama romantică a lui Schiller «Hoţii» cu d-nii Nottara, Bălţăţeanu, Vraca, I. Sârbu, Calboreanu iv rolurile principale şi Angela Luncescu, în rolul Amaliei. • In foaere se repetă zilnic în direcţia de scenă a d-lui Vasile Enescu «Sapho» de Alfonse Daudet, având ca interpreţi principali pe d nele Maria Filotti, Eug. Ciucuiescu, El. Parizianu, Puia Ionescu, Maria Negrea, Lidi Teodorescu şi d-nii: Al. Demetriad N. Soreanu, Bălţăţeanu, Sârbu, Duţulescu, Orendy şi Corabie. Deasemeni se mai repetă în direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty «Veşnicul tânăr» de Alex. Engel. Spectacole Opera Română: Butterfly. Teatrul Naţional: Hoţii. Teatrul Regina Maria: Necunoscuta. Teatrul Mic; 07/08- Teatrul Fantasio: Azala