Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)
1927-06-08 / nr. 778
! — Eu, voi părăsi Italia. Aici nu se poate lucra. Mă înăbuş. Cum nu sunt catolic, ci protestant, sufăr mult. La catedra de istoria religiilor, n’am fost admis din aceiaş pricină. Dacă dumneata vei încredinţa unui fascist cele ce vorbim noi acum voi fi sigur că voi fi concediat dela Universitate şi de la Muzeu. — Poate toate dificultăţile acestea se nasc din faptul că dumneata nu vrei să înţelegi catolicismul, o Biserică clădită pe siguranţa dogmei, desciplină riguroasă. — Cred că înţeleg foarte bine Catolicismul, dar cred, în acelaş timp, că îl întrec. Dar eu nu plec din pricina aceasta. O persecuţie religioasă, încă nu există. Ci numai o cenzură a gândirii. Iar în condiţia acesta eu nu pot lucra. La d stră, în România, îmi închipui că nu se petrec asemenea inactualităţi, favorabile unei excelente desvoltări , industriale, tehnice, financiare, dar cari usucă o cultură. Dealtfel, italienii n’au fost niciodată mari creatori, tocmai din pricina aceasta. Poeţii noştrii n’au înţeles valoarea vieţii, aşa cum au făcut-o englezii; deaceia le sunt inferiori. — Poate au diferenţiat, după cum şi trebuie, arta de viaţă. Şi au precizat limitele unei opere de artă, înfără de natură şi de nevoile exisenţei umane. Formalismul poeziei ialiene, cu excepţia lui Leopardi şi Pascali, poate fi învinuit de cei îndrăgostiţi de poezia engleză, dar poate fi şi admirat, tocmai din pricina perfecţiei sale estetice». Am înţeles, târziu, că nu mă pot împăca întocmai cu Macchioro, deşi îi acceptam multe din observaţiile sale. Vorbea un protestant fervent şi entuziast. ... Aceasta poate fi un prilej de a reveni asupra unor ades discutate chestiuni, mai mult sau mai puţin etuale. Ceia ce, firește, nu vom face. Napoli, 5 Mai. Mircea Eliade —-------OXO ............• 2 — BUCURESTI SiSSaSI STR. BAZACA1-3TR.CAROL 76 78•80 str halelor 21 Li-^'áfííi*1»'^j IA VULTURUL DE MARE ■ CU PESTELE IN GHIARE I. P. Pilatitea ip ia tiu lan de la funcţionarii Poştei Eri dimineaţa d. Petre Papacostea, fost director general al Poşfi£ lor şi-a luat rămas bun de la funcţionarii Poştei, prezenţi fiind d-nii gen. Văleanu, fost ministru al comunicaţiilor şi Marinescu, actualul director general. După ce d. gen. Văleanu îşi exprimă regretele că părăseşte pe foştii d-sale colaboratori, d. Papacostea rosteşte o scurtă cuvântare, spunând în esenţă următoarele: — Când am venit la Direcţia Poştelor n’am ţinut discursuri. Mi-am rezervat toată energia şi puterea de muncă pentru fapte. Progresele realizate se văd şi se vor mai vedea în curând. Am făcut toate sforţările pentru a asigura o funcţionare normală acestei instituţii. Fostul guvern a dat 370 milioane pentru înzestrarea reţelei telefonice şi pentru toate nevoile care s-ar ivi. Legea de exploatare P. T. T. votată de Senat— sperăm că o va vota şi viitorul Parlament — va complectaorganizarea temeinică a celei mai de seamă instituţie a Statului. In opera mea de realizare pozitivă am fost secondat de funcţionari, cărora le aduc mulţumiri pentru devotamentul şi munca depusă. Cuvântarea d-lui Papacostea a fost acoperită de vii aplauze, la apoi cuvântul d. Roşea, subsecretar general, care evidenţiază spiritul de iniţiativă, capacitatea şi energia fostului director general. D. Roşea stărueau deosebi asupra modului colegial în care s’a purtat d. Papacostea cu toţi funcţionarii Poştei. In acelaş sens , vorbeşte şi d. Lucescu. . Retrăgându-se funcţionarii, d. Papacostea s’a întreţinut cu d. Marinescu, care i-a adus mulţumiri pentru activitatea desfăşurată. r>-«.,<.< „ -OQyţ'QQ 1,1 — Pâinea albă s’a scumpit Ordonanţa primăriei a intrat in vigoare de la 5 iunie Comisiunea instituită de municipiul Bucureşti, pentru studierea chestiunilor de aprovizionare, întrunindu-se ori la direcţiunea generală a aprovizionărei, a hotărât sporirea preţului la pâinea albă, de la 0 lei, la 12 lei. Pâinea de secară a fost considerată de lux şi este lăsată liberă la comerţ. Acestea cu începere de la 5 iunie. In acest, sens a fost afişată o ordonanţă pe străzile Capitalei. ------exo----- CUVAN TO L Instalarea noilor miniştri La ministerul instrucţiunii D. DR. N. LUPU, noul ministru al instrucţiunei publice, s’a prezentat la departament ori la orele 10 a. m. Au fost de faţă d-nii I. Petrovici şi H. Otetelişanu, precum şi toţi directorii şi subdirectorii de servicii. D. I. PETROVICI, fostul ministru, spunea că este cuprins de un sentiment de melancolie, acum când trebue să se despartă de foştii săi colaboratori. Vorbind despre înfăptuirile in scurtul timp cât d-sa a fost ministru relevă importanţa legii pentru înfiinţarea facultăţii de teologie de la Chişinău, care n’a isvorât decât dintr’o convingere de înaltă politică cultural-naţională. In acest moment de inevitabilă tristeţe — spune d. Petrovici—am totuşi bucuria că în locul, meu vine un om cu entuziasm, suflet şi iniţiativă, calităţi de care învăţământul nostru are atâta nevoe. Adresându-se d-lui dr. Lupu îi spune : «îţi trec făclia aprinsă, pe care o doresc mai luminoasă în mâinele d-tale». D. ENRIC OTETELEŞANU, fostul secretar general, a mulţumit tuturor funcţionarilor pentru concursul pe care i l-au dat. D. T. ALESSIANU, administratorul Casei Școalelor, relevă că d. I. Petrovici, în cuvântarea sa a trecut, dintr’un sentiment de modeste, asupra uneia din laturile de activitate pe care a desfășurat-o. D. Petrovici este acela care a început ofensivă culturală al cărei rod se il poate constata acum, mai ales în Basarabia. 1). Alessianu închee mul urnind fostului ministru pentru nodul civilizat în care a ştiut să se comporte cu funcţionarii colaboratori ai săi. D. DR. N. LUPU, noul ministru, spune că departamentul instrucţiunei publice este greu de condus, iar opera de realizat în viitor e cu atât ăiai greu cu cât predecesorul meu este o persoană ilustră, o figură de elită, un adevărat gentlemen, pentru care în toate raporturile mele politice am avut nețărmurită stimă. Fără ca să am în prezent un program trasat — spune d. dr. Lupu— nădăjduesc că în colaborarea d-stra voi putea duce mai departe opera predecesorului meu. Şi dacă d. Pecrovici e cuprins de melancolia despărţirii, eu nu pot avea bucuria instalării. D. ALESSIANU, în numele funcţionarilor, asigură pe noul ministru de concursul acestora, necondiţionat. In urmă d. dr. Lupu a prezentat funcţionarilor pe noul secretar general al departamentului d. Const. I. Dinescu, avocat din Galaţi şi fost secretar general la interne. Mmnjam INTERESANTA SPETA PENALA D. Albert Klips a fost condamnat în lipsă de trib. din Galaţi la 6 luni închisoare corecţională pentru delictul de înşelăciune. Deşi hotârârea a fost dată în lipsă, tribunalul nu face apel a minima. D. Klips a făcut opoziţie împotriva hotărârei dată în lipsă şi i s’a admis această opoziţie, achitându-l. Parchetul acum se gândeşte să facă apel şi Curtea de Apel condamnă pe d- Klips la un an închisoare direcţională, el fiind prezinte. D. Klips a atacat cu recurs această decizie invocând motivul că, dacă parchetul putea face apel împotriva sentinţei dată în prezenţa părţei, când în realitate nu o apelase, apoi pe cea dată în lipsă, nu o putea apela şi dacă i se putea agrava situaţia într’un apel asemenea făcut. S. II-a a înaltei Curţi a respins recursul. PRONUNŢAREA IN PROCESUL D-NEI GIURGEA IARAŞI ASANATA S. III-a a tribunalului Ilfov urma să se pronunţe ori în procesul de daune intentat de d-na Giurgea direcţiei Teatrului Naţional din Bucureşti pentru scoaterea d-sale la pensie. Tribunalul a amânat iarăşi pronunţarea pentru joi 10 iunie. IN JURUL NUMIREI LA CATEDRA LUI MATEI CANTACUZINO Catedra lui Matei Cantacuzino rămasă vacantă prin moartea acestuia, s’a prezentat, printre alţi concurenţi şi d. Florian Sion care e numit la această catedră pe baza art. 80 din legea învăţământului superior. Candidaţii ceilalţi s’au adresat contenciosului administrativ cerând anularea actului ministerului de a mai scoate catedra la concurs şi decretul de numire al d-lui Sion. Curtea de Apel din Iaşi a admis această acţiune declarând ilegal actul ministerului de instrucţiune publică, împotriva deciziei Curţii de Apel a făcut apel şi ministerul şi d. Florin Sion. înalta Curte de Casaţie a judecat aceste recursuri încă dela 16 Maiu şi de abia ori s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Florin Sion. --------coopil La ministerul cultelor şi artelor La ora III şi luni, s’a făcut instalarea noului ministru d. Al. Lapedul. D. V. GOLDIŞ, fostul ministru, l-a luat rămas bun dela funcţionari, mulţumindu-le pentru concursul dat şi şi-a exprimnat dorinţa ca activitatea d-lui Lapedatu să fie tot atât de rodnică cum a fost în trecut, D. LAPEDATU, noul ministru, a declarat că-şi va da silinţa să continue opera d-lui Goldiş şi a mulţumit pentru dragostea ce i se arată. D. NICHIFOR CRAINIC, fostul secretar general şi-a exprimat încrederea că d. Lapedatu va şti să desvolte acest minister al idealismului religios şi estetic românesc şi şi-a luat rămas bun de la funcionari, mulţumindu-le pentru modul cum au colaborat cu d-sa. , La Justiţie . La orele 11 dim. d- Stelian Popescu, noul ministru al justiţiei a sosit la minister însoţit de către d. Th. Cudalbu. D-sa a presintat noului ministru funcţionării superiori ai departamentului, rugându-i să-i dea acelaşi sprijin de care s’a bucurat şi d-sa. Noul ministru este deja cunoscut funcţionarilor acestui departament dintr’o scurtă guvernare precedentă. , , ,: Luându-şi rămas bun dela personal da Cudalbu le mulţumeşte de concursul pe care l-a avut. Din partea personalului vorbeşte d- Ispasiu, directorul afacerilor judiciare. Răspunde d. Stelian Popescu, noul ministru. ------exp------ La ministerul fie interne Duminecă după amiazi d. Goga ministru de interne a predat ministerul d-lui Barbu Ştirbey, noul ■ministru de interne şi şi-a luat rămas bun de la personalul ministerului. -----------BOtfcBO------—• La Sănătatea publică D. dr. N. Lupu, noul ministru al Sănătăţii era aşteptat la minister de către d. I. Lupaş La orele 12 d. dr. Lupu a venit la minister însoţit de d. Const. Dinescu, noul secretar general al misterului instrucţiei publice. D. I. LUPAŞ a mulţumit foştilor săi colaboratori şi în special a amintit preţiosul sprijin pe care la avut din partea fostului secretar general d. dr. Gh. Banu. A amintit legile ce s’au făcut creîndu-se Csa Sănătăţei publice şi alte instituţiuni de interes public sanitar. Adresându-se d-lui dr. Lupu îi urează să rămână ca specialist la acest departament care are un corp de elită şi o administraţie în adevăr civilizată. Răspunde d- dr. Caminski şi d. Botez (Jean Bart) directorul general al asistenţei. D. dr. N. LUPU declară că va face tot posibilul să atenueze neplăcerea pe care o are înlocuind un om capabil, acordând tot sprijinul acestui corp de elită şi devotat, sesimte un sentiment de melancolie regăsindu-se după un îndelungat timp în mijlocul atâtor foşti colaboratori şi prieteni. Primele delegaţiuni care au fost date de către d. dr. Lupu sunt a d-lui dr Vişoianu ca secretar general și a d-lui dr. Kaminski ca director general al serviciului sanitar. --------exp ---- La ministerul comunicaiilor dri dimineaţa la orele 12 a avut loc, în sala festivă a ministerului de comunicaţii, instalarea d-lui Const. Dumitriu, noul titular al acestui departament. Erau de faţă toţi funcţionarii superiori ai ministerului, precum şi directorii de servicii din administraţa poştelor şi căilor ferate. D. general Văleanu, luând primul cuvântul a făcut apel la toţi cei prezenţi rugându-i a acorda acelaşi sprijinnelimitat d-lui Const. Dumitriu şi a mulţumit tuturor şefilor de servicii pentru concursul dat, D. Const. Dumitriu ministru al comunicaţiilor în răspunsul său a relevat acea sentimentalitate care îl face, din punct de vedere omenesc, să sufere atunci când este obligat să ia unele succesiuni şi aceasta în orice împrejurări. S-a declarat fericit că va conlucra cu corpul de elită al inginerilor, acest geniu productiv şi creator al ţarei şi că va merge pe un drum legal, înlăturând orice influenţă dăunătoare administraţiei. D-l Const. Răileanu, în numele funcţionarilor, mulţumeşte fostului ministru pentru solicititudinea acordată. D. Dumitriu, a reînoit d-lui inginer Răileanu delegațiunea de secretar general al ministerului. Ta cTf. R. Imediat după instalare sa la, ministerul de comunicaţii, 1. CONST. DUMITRIU, noul titular al acestui departament, a ţinut să ia contact cu administraţia drumului de fer. In acest scop era orele 12 şi junătate se aflau prezenţi în sala de consiliu a subsecretariatului, din calea Victoriei, toţi directorii de exploatare, regionali, speciali, precum şi ceilalţi funcţionari superiori din centrala c. f. r. D. GEN. VALEANU a ţinut şi d-sa să-şi ia ultimul adio de la funcţionarii conducători ai căilor ferate. A declarat că pleacă cu convingerea că a făcut ceva şi pentru căile ferate. Eram tocmai pe cale, complectează d-sa cu melancolie, .să realizăm un împrumut special pentru c. f..r. în străinătate. Terminând urează prosperitate instituţiunei. Roagă pe cei prezenţi să acorde tot concursul succesorului său. D. GENERAL IONESCU a vorbit milităreşte şi posomorât. D-sa a mulţumit foştilor săi colaboratori pentru sprijinul ce i l-au dat şi a terminat declarând că administraţia căilor ferate a făcut un pas înainte. D. ing. R. BAIULESCU a mulţumit d-lui general Ionescu pentru atenţiunea deosebită ce a acordat-o personalului de conducere. A scos apoi în evidenţă «marile» calităţi ale fostului subsecretar D. CONST. DUMITRIU, ministru al comunicaţiilor, salutând pe cei prezenţi a arătat impportanţa căilor de comunicaţie pentru desvoltarea vieţei economice a ţării. D-sa a terminat exprimându-şi încrederea pe care o are în conducătorii căilor ferate. • D. ing. inspector general Al. Perieţeanu noul subsecretar de stat al căilor ferate îşi va lua în primire astăzi atribuțiunile. • Consiliul de administraţie cft. se va descomplecta prin vacanţele ce le vor lăsa foştii parlamentari averescani din acest consiliu. Deasemeni vor fi vacante şi locurile ministerelor de justiţie, comerţ şi industrie. -----ee#-eo —-----* „Apărarea Occidentului“ (Continuarea articolului din pag. 2-a) --------OSIIcOS------ sunt locurile unde se înneacă cu predilecţie inteligenţa europeană. Despre aşa numita dezordine spirituală germană sunt multe inexactităţi de retuşat. Mai ales în domeniul politic. Dacă intelectualul se amuză uneori în ore libere cu Velele, Confucius şi poezioarele lui Tagore, ia parte la şcolile de înţelepciune ale contelui filosof, un fel de incfhenende mai măricele, unde e primit aristocratic (soţia lui Kayserling e o principesă de Bismark foarte voluntară şi ambiţioasă, după modelul cancelarului de fier), restul poporului german a rămas credincios Tradiţiei. E monarhic, naţionalist, Înţelegător al necesitatei Armatei — cât timp Franţa e înarmată până la dinţi şi ameninţă la orice dezagrement pe care îl întâmpină. Acum câteva săptămâni am avut defilarea organizaţiei milităreşti, genul Socolilor, denumită Stahlhelm. Presa germană Ullstein, care singură are acces în străinătate, a vrut să-i dea proporţii de operetă, deşi pe aceiaş foaie protesta violent împotriva sutelor de mii de mărci-aur pe care le-a cheltuit suplimentar poliţia berlineză cu menţinerea ordinei, într-o singură zi. Aproape 200.000 de ostaşi tineri au defilat în perfectă ordine pe străzile Berlinului, în costume tradiţionale (fiecare provincie cu steagul şi vestmintele specifice), invadând bisericile şi rugându-se lui Dumnezeu pentru restaurarea patriei germane. Ordinea, tradiţia, ierarhia şi sentimentul naţional sunt prea adânc înrădăcinate în sufletul german pentru a dispare cu uşurinţă. Formează mai degrabă structura, substanţa intimă a acestui suflet. 9 «La défence de l’Occident» şi lupta împotriva bolşevismului întreprinsă de Londra sunt apărarea unei culturi străvechi, cu valori precizate ameninţate de deluviul deocamdată haotic al Eurasiei. Apărări concomitente, unele pe plan ideologic, altele pe plan politic. Moscova a semănat neliniştea în inteligenţa europeană, a aprins China, a neliniştit îtniile engleze şi Turkestanul, Persia şi Egiptul. Politiceşte, prin pacte de neagresiune încheiate cu republicele baltice, Cicerin ajunsese la un fel de control, de tutelă obligatorie a guvernelor din Riga, Reval și Helsingfors. Ministrul afacerilor străine din Riga, d-l Cicién, socialist înaintat, parafase două importante articole prime ale unui tratat ruso-leton, fără a fi de acord în prealabil cu Revalul și Helsingfors, dar angajându-le. Cabinetele respective au protestat contra văditei tendinţe de subordonare, U. R. S. S. a trebuit să-şi dezavueze reprezentantul şi tratatul, s-a amânat sine die. Dar activitatea sovietică— organizată mai ales sub forma zisă privată a Internaţionalei a treia — era neobosită, pentru a nu deveni ameninţătoare. Contramăsurile de apărare au început, Londra dând semnalul. Cu această ocazie, Rate Fahne spumegă roşu şi ţintueşte la stâlpul infamiei pe «burjuitul» Mac Donald şeful muncitorilor englezi, aducând două dovezi sdrobitoare: 1) ministrul de interne al Marei Britanii— maimuţă a lui Mussolini — i-a strâns prietenos mâre. 2) Chamberlain în marea şedinţă, când Baldwin a dat explicaţii asupra perchiziţiei casei de spionaj Arcos, camuflată în sucursală sovietică de comerţ, s-a aşezat lângă expremierul laburist, sosit atunci în grabă din America, întreţinându-se amical şi râzând*. Foile socialiste n’au strălucit niciodată prin inteligenţă şi comparând fiţuicile româneşti analoge din Bucureşti sau Brăila cu cele din Berlin, observi că sunt o apă şi-un pământ. Le poţi pune pe două coloane, când e vorba de năzdrăvănii. Petre Marcu›Ba›!ş talia sliieaiaam ------«AJ7N-00----- Studenţii au protestat contra atitudinii fostului director G. Săulescu Duminecă la orele 5 d. a. studenţii au ţinut o întrunire la sediul cantinei universitare «Gutenberg» din str. Imprimeriei. Scopul întrunirei a fost protestarea tuturor studenţilor universitari din Capitală, contra atitudinei fostului director al prefectului de poliţie, George Săulescu, faţă de studenţii arestaţi cu prilejul întrunirei de protestare, pentru nedreptăţile aduse de guvern, coloniştilor macedoneni, din Cadrilater. Studenţii au ţinut cuvântări de protestare cerând satisfacţie. S’a mai hotărât ca întrunirile de protestare, să continue până la compleeta satisfacţie. Autorităţile n’au luat măsuri de ordine Autorităţile au avut cunoştinţă de aceasta dar n’au luat măsuri de ordine, fiindcă d-l prim comisar regal Titus Carapancea, avea cuvântul de onoare, dat de studentul Dănulescu preşedintele studenţilor, ca după terminarea întrunirei, studenţii se vor împrăştia în ordine. Manifestaţia din curtea prefecturei de poliţie La orele 9, terminându-se întrunirea, studenţii care n’aveau cunoştinţă că d-l George Săulescu, era demisionat din pontul de director al prefecturei de poliţie, au dat cuvântul de ordine să meargă toţi studenţii la prefectură, pentru a cere satisfacţie. Astfel toţi studenţii, care au luat parte la întrunire, — un grup cam de vru-o 500, s’au îndreptat pe bulevardul Elisabeta, de unde trecând pe calea Victoriei, au intrat în curtea prefecturei de poliţie. Studenţii vociferau strigând: «să iasă Săulescu». D. col. Bolintineanu şeful statului major al div. a IV, însoţit de toţi comisarii regali, au eşit in faţa studenţilor, cerându-le să păstreze liniştea şi să delege câţiva studenţi, care să trateze chestiunea, cu autorităţile. In acest timp a sosit şi d-l general Nicoleanu, care a vorbit studenţilor, comunicându-le că d-l Săulescu, nu mai este director la prefectura de poliţie. Intre timp a fost invitat la prefectura de poliţie d. Stelian Popescu, ministrul de justiţie, care după ce a ascultat doleanţele studenţilor, le-a recomandat linişte, spunând că reprobă gestul d-lui Săulescu faţă de studenţi, cărora li se va da deplină satisfacţie. După aceste discuţiuni studenţii s’au împrăştiat în linişte. In vederea alegerilor -----«O^'-flO---- Preşedinţii, biurourilor electorale vor incepe lucrările Ministerul justiţiei a luat măsurile prescrise de legea electorală, punând în vedere, prin circulări ce urmează a se trimite urgent, preşedinţilor biurourilor electorale, să înceapă lucrările necesare. Cărţile de alegător la făraşe vor purta fotografia alegătorului Se atrage atenţiunea alegătorilor, la oraşe, asupra faptului că, la ridicarea cărţilor de alegător, vor trebui să prezinte două fotografii. In adevăr, art. 18 al legii electorale prevede obligativitatea fotografiei pe cartea de alegător, obligativitate de care alegătorii urbani au fost dispensaţi pe baza unei dispoziţiuni transitorii la alegerile din Maiu 1926. Articolul 18 intră însă acum în vigoare efectiv. Prin urmare, la ridicarea cărţilor de alegător, cetăţenii dela oraş — nu şi cei din comunele rurale — vor prezintă fotografia în dublu, un exemplar aplicându-se pe carte iar altul rămânând la judecătoria care eliberează cartea respectivă. Semnele partidelor la alegeri In conformitate cu art. 49 din legea electorală s’a constituit pe lângă ministerul justiţiei comisiunea centrală electorală. Prima şedinţă s’a ţinut eri la ora 6 luni, sub preşedinţia d-lui Em. Miclescu, preşedintele s. I a înaltei Curţi de Casaţie. S’au luat în cercetare cererile înaintate pentru alegerea semnelor electorale. S-a hotărât că vor rămâne aceleaşi semne ca şi pentru alegerile trecute. In numele partidului naţional liberal d. I. I. C. Brătianu a declarat că îşi menţine semnul dela alegerile trecute (o linie verticală In numele partidului naţionalţărănesc d. Iuliu Maniu a declarat că îşi menţine semnul din trecut (un cerc No. 1 pe listă). In numele partidului ţărănesc d. dr. N. Lupu a declarat că îşi alege semnul doi de pe listă, adică două cercuri concentrice. Comisiunea a luat act de aceste declaraţii şi a înregistrat semnele aşa cum au fost cerute. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Panait Pilarmos, din cătunul Pleşeni, comuna Hănăsenii de Pădure (Cahul), am onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune facerea cuvenitelor formalităţi spre a deveni cetăţean român, întrucât sunt căsătorit cu o cetăţeană română. Anexez actele necesare și cer dispensa de stagiu. Cu stimă, Dv,-Panait Pilarinos