Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)

1927-06-08 / nr. 778

! — Eu, voi părăsi Italia. Aici nu se poate lucra. Mă înăbuş. Cum nu sunt catolic, ci protestant, sufăr mult. La catedra de istoria religii­lor, n’am fost admis din aceiaş pri­cină. Dacă dumneata vei încredinţa unui fascist cele ce vorbim noi acum voi fi sigur că voi fi concediat dela Universitate şi de la Muzeu. — Poate toate dificultăţile aces­tea se nasc din faptul că dumneata nu vrei să înţelegi catolicismul, o Biserică clădită pe siguranţa dog­mei, desciplină riguroasă. — Cred că înţeleg foarte bine Catolicismul, dar cred, în acelaş timp, că îl întrec. Dar eu nu plec din pricina aceasta. O persecuţie religioasă, încă nu există. Ci numai o cenzură a gândirii. Iar în condi­ţi­a acesta eu nu pot lucra. La d­ stră, în România, îmi închipui că nu se petrec asemenea inactuali­­tăţi, favorabile unei excelente des­­voltări , industriale, tehnice, finan­ciare, dar cari usucă o cultură. De­altfel, italienii n’au fost niciodată m­ari creatori, tocmai din pricina a­­ceasta. Poeţii noştrii n’au înţeles valoarea vieţii, aşa cum au făcut-o englezii; deaceia le sunt inferiori. — Poate au diferenţiat, după cum şi trebuie, arta de viaţă. Şi au pre­cizat limitele unei opere de artă, în­­fără de natură şi de nevoile exis­­enţei umane. Formalismul poeziei ialiene, cu excepţia lui Leopardi şi Pascali, poate fi învinuit de cei îndrăgostiţi de poezia engleză, dar poate fi şi admirat, tocmai din pricina perfecţiei sale estetice». Am înţeles, târziu, că nu mă pot împăca întocmai cu Macchioro, de­­şi îi acceptam multe din observa­ţiile sale. Vorbea un protestant fer­vent şi entuziast. ... Aceasta poate fi un prilej de a reveni asupra unor ades discutate chestiuni, mai mult sau mai puţin etuale. Ceia ce, firește, nu vom face. Napoli, 5 Mai. Mircea Eliade —-------OXO ............• 2 — BUCURESTI SiSSaSI STR. BAZACA1-3TR.CAROL 76 78•80 str halelor 21 Li-^'áfííi*1»'^j IA VULTURUL DE MARE ■ CU PESTELE IN GHIARE I. P. Pilati­tea ip ia tiu lan de la funcţionarii Poştei Eri dimineaţa d. Petre Papacos­­tea, fost director general al Poşfi£ lor şi-a luat rămas bun de la func­ţionarii Poştei, prezenţi fiind d-nii gen. Văleanu, fost ministru al co­municaţiilor şi Marinescu, actualul director general. După ce d. gen. Văleanu îşi ex­primă regretele că părăseşte pe foştii d-sale colaboratori, d. Papa­­costea rosteşte o scurtă cuvântare, spunând în esenţă următoarele: — Când am venit la Direcţia Poştelor n’am ţinut discursuri. Mi-am rezervat toată energia şi pu­terea de muncă pentru fapte. Pro­gresele realizate se văd şi se vor mai vedea în curând. Am făcut toate sforţările pentru a asigura o funcţionare normală a­­cestei instituţii. Fostul guvern a dat 370 milioane pentru înzestrarea reţelei telefonice şi pentru toate nevoile care s-ar ivi. Legea de ex­ploatare P. T. T. votată de Senat— sperăm că o va vota şi viitorul Parlament — va complecta­­organi­zarea temeinică a celei mai de sea­mă instituţie a Statului. In opera mea de realizare poziti­vă am fost secondat de funcţionari, cărora le aduc mulţumiri pentru devotamentul şi munca depusă. Cuvântarea d-lui Papacostea a fost acoperită de vii aplauze, la apoi cuvântul d. Roşea, sub­secretar general, care evidenţiază spiritul de iniţiativă, capacitatea şi energia fostului director gene­ral. D. Roşea stărue­au deosebi a­­supra modului colegial în care s’a purtat d. Papacostea cu toţi func­ţionarii Poştei. In acelaş sens , vorbeşte şi d. Lucescu. . Retrăgându-se funcţionarii, d. Papacostea s’a întreţinut cu d. Ma­rinescu, care i-a adus mulţumiri pentru activitatea desfăşurată. r>-«.,<.< „ -OQyţ'QQ 1,1 — Pâinea albă s’a scumpit Ordonanţa primăriei a in­trat in vigoare de la 5 iunie Comisiunea instituită de munici­piul Bucureşti, pentru studierea chestiunilor de aprovizionare, în­­trunindu-se ori la direcţiunea ge­nerală a aprovizionărei, a hotărât sporirea preţului la pâinea albă, de la 0 lei, la 12 lei. Pâinea de se­cară a fost considerată de lux şi este lăsată liberă la comerţ. Aces­tea cu începere de la 5 iunie. In acest, sens a fost afişată o or­donanţă pe străzile Capitalei. ------exo-----­ CUV­AN TO L Instalarea noilor miniştri La ministerul instrucţiunii D. DR. N. LUPU, noul ministru al instrucţiunei publice, s’a prezen­tat la departament ori la orele 10 a. m­. Au fost de faţă d-nii I. Pe­trovici şi H. Otetelişanu, precum şi toţi directorii şi subdirectorii de servicii. D. I. PETROVICI, fostul mini­stru, spunea că este cuprins de un sentiment de melancolie, acum când trebue să se despartă de foştii săi colaboratori. Vorbind despre înfăp­tuirile in scurtul timp cât d-sa a fost ministru relevă importanţa le­gii pentru înfiinţarea facultăţii de teologie de la Chişinău, care n’a is­­vorât decât dintr’o convingere de înaltă politică cultural-naţională. In acest moment de inevitabilă tristeţe — spune d. Petrovici—am totuşi bucuria că în locul, meu vine un om cu entuziasm, suflet şi ini­ţiativă, calităţi de care învăţămân­tul nostru are atâta nevoe. Adresându-se d-lui dr. Lupu îi spune : «îţi trec făclia aprinsă, pe care o doresc mai luminoasă în mâinele d-tale». D. ENRIC OTETELEŞAN­U, fos­tul secretar general, a mulţumit tuturor funcţionarilor pentru con­cursul pe care i l-au­ dat. D. T. ALESSIANU, administra­torul Casei Școalelor, relevă că d. I. Petrovici, în cuvântarea sa a tre­cut, dintr’un sentiment de modes­te, asupra uneia din laturile de ac­tivitate pe care a desfășurat-o. D. Petrovici este acela care a început ofensivă culturală al cărei rod se il poate constata acum, mai ales în Basarabia. 1). Alessianu închee mul urnind fostului ministru pentru nodul civilizat în care a ştiut să se comporte cu funcţionarii colabora­tori ai săi. D. DR. N. LUPU, noul ministru, spune că departamentul instrucţiu­­nei publice este greu de condus, iar opera de realizat în viitor e cu atât ăi­ai greu cu cât predecesorul m­eu este o persoană ilustră, o figură de elită, un adevărat gentlemen, pentru care în toate raporturile mele poli­tice am avut nețărmurită stimă. Fără ca să am în prezent un pro­gram trasat — spune d. dr. Lupu— nădăjduesc că în colaborarea d-stra voi putea duce mai departe opera predecesorului meu. Şi dacă d. Pe­­crovici e cuprins de melancolia des­părţirii, eu nu pot avea bucuria instalării. D. ALESSIANU, în numele func­ţionarilor, asigură pe noul ministru de concursul acestora, necondiţio­nat. In urmă d. dr. Lupu a prezentat funcţionarilor pe noul secretar ge­neral al departamentului d. Const. I. Dinescu, avocat din Galaţi şi fost secretar general la interne. Mmnjam INTERESANTA SPETA PENALA D. Albert Klips a fost condam­nat în lipsă de trib. din Galaţi la 6 luni închisoare corecţională pen­tru delictul de înşelăciune. Deşi ho­târârea a fost dată în lipsă, tribu­nalul nu face apel a minima. D. Klips a făcut opoziţie împo­triva hotărârei dată în lipsă şi i s’a admis această opoziţie, achitân­du-l. Parchetul acum se gândeşte să facă apel şi Curtea de Apel con­damnă pe d- Klips la un an închi­soare direcţională, el fiind pre­zinte. D. Klips a atacat cu recurs această decizie invocând motivul că, dacă parchetul putea face apel împotriva sentinţei dată în prezen­ţa părţei, când în realitate nu o a­­pelase, apoi pe cea dată în lipsă, nu o putea apela şi dacă i se putea agrava situaţia într’un apel ase­menea făcut. S. II-a a înaltei Curţi a respins recursul. PRONUNŢAREA IN PRO­CESUL D-NEI GIURGEA IARAŞI ASANATA S. III-a a tribunalului Ilfov ur­ma să se pronunţe ori în procesul de daune intentat de d-na Giurgea direcţiei Teatrului Naţional din Bucureşti pentru scoaterea d-sale la pensie. Tribunalul a amânat iarăşi pro­nunţarea pentru joi 10 iunie. IN JURUL NUMIREI LA CATEDRA LUI MATEI CANT­ACUZ­I­NO Catedra lui Matei Cantacuzi­­no rămasă vacantă prin moartea acestuia, s’a prezentat, printre alţi concurenţi şi d. Florian Sion care e numit la această catedră pe baza art. 80 din legea învăţământului superior. Candidaţii ceilalţi s’au adresat contenciosului administrativ ce­rând anularea actului ministerului de a mai scoate catedra la concurs şi decretul de numire al d-lui Sion. Curtea de Apel din Iaşi a admis această acţiune declarând ilegal ac­tul ministerului de instrucţiune pu­blică, împotriva deciziei Curţii de Apel a făcut apel şi ministerul şi d. Florin Sion. înalta Curte de Casaţie a jude­cat aceste recursuri încă dela 16 Maiu şi de abia ori s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Florin Sion. --------coopil La ministerul cultelor şi artelor La ora III şi luni, s’a făcut insta­larea noului ministru d. Al. Lape­­d­ul. D. V. GOLDIŞ, fostul ministru, l-a luat rămas bun dela funcţio­nari, mulţumindu-le pentru concur­­sul dat şi şi-a exprimnat dorinţa ca activitatea d-lui Lapedatu să fie tot atât de rodnică cum a fost în trecut, D. LAPEDATU, noul ministru, a declarat că-şi va da silinţa să con­­tinue opera d-lui Goldiş şi a mul­ţumit pentru dragostea ce i se a­­rată. D. NICHIFOR CRAINIC, fostul secretar general şi-a exprimat în­crederea că d. Lapedatu va şti să desvolte acest minister al idealis­mului religios şi estetic românesc şi şi-a luat rămas bun de la func­­ionari, mulţumindu-le pentru mo­dul cum au colaborat cu d-sa. , La Justiţie . La orele 11 dim. d- Stelian Pope­­scu, noul ministru al justiţiei a so­sit la minister însoţit de către d. Th. Cudalbu. D-sa a presintat­ noului ministru funcţionării superiori ai departa­mentului, rugându-i să-i dea acelaşi sprijin de care s’a bucurat şi d-sa. Noul ministru este deja cunos­cut funcţionarilor acestui departa­ment dintr’o scurtă guvernare pre­­cedentă. , , ,:­­ Luându-şi rămas bun dela perso­nal da Cudalbu le mulţumeşte de concursul pe care l-a avut. Din partea personalului vorbeşte d- Ispasiu, directorul afacerilor ju­diciare. Răspunde d. Stelian Popescu, noul ministru. ------exp------­ La ministerul fie interne Duminecă după am­iazi d. Goga ministru de interne a predat mini­sterul d-lui Barbu Ştirbey, noul ■ministru de interne şi şi-a luat ră­­mas bun de la personalul ministe­rului. -----------BOtfcBO------—• La Sănătatea publică D. dr. N. Lupu, noul ministru al Sănătăţii era aşteptat la minis­ter de către d. I. Lupaş­ La orele 12 d. dr. Lupu a venit la minister însoţit de d. Const. Di­nescu, noul secretar general al mi­sterului instrucţiei publice. D. I. LUPAŞ a mulţumit foştilor săi colaboratori şi în special a a­­mintit preţiosul sprijin pe care la avut din partea fostului secretar general d. dr. Gh. Banu. A amintit legile ce s’au făcut creîndu-se Csa Sănătăţei publice şi alte instituţiu­­ni de interes public sanitar. Adresându-se d-lui dr. Lupu îi u­­rează să rămână ca specialist la acest departament care are un corp de elită şi­ o administraţie în ade­văr civilizată. Răspunde d- dr. Caminski şi d. Botez (Jean Bart) directorul gene­ral al asistenţei. D. dr. N. LUPU declară că va face tot posibilul să atenueze neplă­cerea pe care o are înlocuind un om capabil, acordând tot sprijinul acestui corp de elită şi devotat, se­simte un sentiment de melanco­lie regăsindu-se după un îndelun­gat timp în mijlocul atâtor foşti colaboratori şi prieteni. Primele delegaţiuni care au fost date de către d. dr. Lupu­ sunt a d-lui dr­ Vişoianu ca secretar ge­neral și­ a d-lui dr. Kaminski ca di­rector general al serviciului sani­tar. --------exp ----­ La ministerul comunica­­­iilor dri dimineaţa la orele 12 a avut loc, în sala festivă a ministerului de comunicaţii, instalarea d-lui Const. Dumitriu, noul titular al a­­cestui departament. Erau de faţă toţi funcţionarii su­periori ai ministerului, precum şi directorii de servicii din adminis­­traţa poştelor şi căilor ferate. D. general Văleanu, luând pri­mul cuvântul a făcut apel la toţi cei prezenţi rugându-i a acorda a­­celaşi sprijin­­nelimitat d-lui Const. Dumitriu şi a mulţumit tuturor şe­filor de servicii pentru concursul dat, D. Const. Dumitriu ministru al comunicaţiilor în răspunsul său a relevat acea sentimentalitate care îl face, din punct de vedere ome­nesc, să sufere atunci când este o­­bligat să ia unele succesiuni şi a­­ceasta în orice împrejurări. S-a­ declarat fericit că va conlu­cra cu corpul de elită al ingineri­lor, acest geniu productiv şi crea­tor al ţarei şi că va merge pe un drum legal, înlăturând orice influ­enţă dăunătoare administraţiei. D-l Const. Răileanu, în nu­mele funcţionarilor, mulţumeşte fostului ministru pentru solicititu­­dinea acordată. D. Dumitriu, a reînoit d-lui in­giner Răileanu delegațiunea de se­­cretar general al ministerului. Ta cTf. R. Imediat după instalare sa la, mi­nisterul de comunicaţii, 1. CONST. DUMITRIU, noul titular al acestui departament, a ţinut să ia contact cu administraţia drumului de fer. In acest scop er­­a orele 12 şi ju­­­nătate se aflau prezenţi în sala de consiliu a subsecretariatului, din calea Victoriei, toţi directorii de exploatare, regionali, speciali, pre­cum şi ceilalţi funcţionari supe­riori din centrala c. f. r. D. GEN. VALEANU a ţinut şi d-sa să-şi ia ultimul adio de la func­ţionarii conducători ai căilor fe­rate. A declarat că pleacă cu convin­gerea că a făcut ceva şi pentru căile ferate. Eram tocmai pe cale, complec­­tează d-sa cu melancolie, .să reali­zăm un împrumut special pentru c. f..r. în străinătate. Terminând urează prosperitate instituţiunei. Roagă pe cei prezenţi să acorde tot concursul succesorului său. D. GENERAL IONESCU a vor­bit milităreşte şi posomorât. D-sa a mulţumit foştilor săi co­laboratori pentru sprijinul ce i l-au dat şi a terminat declarând că ad­ministraţia căilor ferate a făcut un pas înainte. D. ing. R. BAIULESCU a mul­ţumit d-lui general Ionescu pentru atenţiunea deosebită ce a acordat-o personalului de conducere. A scos apoi în evidenţă «marile» calităţi ale fostului subsecretar D. CONST. DUMITRIU, minis­tru al comunicaţiilor, salutând pe cei prezenţi a arătat impportanţa căilor de comunicaţie pentru des­­voltarea vieţei economice a ţării. D-sa a terminat exprimându-şi în­crederea pe care o are în conducă­torii căilor ferate. • D. ing. inspector general Al. Pe­­rieţeanu noul subsecretar de stat al căilor ferate îşi va lua în primi­re astăzi atribuțiunile. • Consiliul de administraţie cft. se va descomplecta prin vacanţele ce le vor lăsa foştii parlamentari ave­­rescani din acest consiliu. Deasemeni vor fi vacante şi lo­curile ministerelor de justiţie, co­merţ şi industrie. -----ee#-eo —-----* „Apărarea Occidentului“ (Continuarea articolului din pag. 2-a) --------OSIIcOS------­ sunt locurile unde se înneacă cu pre­dilecţie inteligenţa europeană. Despre aşa numita dezordine spi­rituală germană sunt multe inexac­tităţi de retuşat. Mai ales în dome­­niul politic. Dacă intelectualul se amuză uneori în ore libere cu Ve­lele, Confucius şi poezioarele lui Ta­gore, ia parte la şcolile de înţelep­ciune ale contelui filosof, un fel de incfhenende mai măricele, unde e primit aristocratic (soţia lui Kay­­serling e o principesă de Bismark foarte voluntară şi ambiţioasă, după modelul cancelarului de fier), restul poporului german a rămas credincios Tradiţiei. E monarhic, naţionalist, Înţelegător al necesi­tatei Armatei — cât timp Franţa e înarmată până la dinţi şi ameninţă la orice dezagrement pe care îl în­tâmpină. Acum câteva săptămâni am avut defilarea organizaţiei milităreşti, genul Socolilor, denumită Stahl­helm. Presa germană Ullstein, care singură are acces în străinătate, a vrut să-i dea proporţii de operetă, deşi pe aceiaş foaie protesta vio­lent împotriva sutelor de mii de mărci-aur pe care le-a cheltuit su­plimentar poliţia berlineză cu men­ţinerea ord­inei, într-o singură zi. Aproape 200.000 de ostaşi tineri au defilat în perfectă ordine pe stră­zile Berlinului, în costume tradi­ţionale (fiecare provincie cu steagul şi vestmintele specifice), invadând bisericile şi rugându-se lui Dumne­zeu pentru restaurarea patriei ger­mane. Ordinea, tradiţia, ierarhia şi sentimentul naţional sunt prea a­­dânc înrădăcinate în sufletul ger­man pentru a dispare cu uşurinţă. Formează mai degrabă structura, substanţa intimă a acestui suflet. 9 «La défence de l’Occident» şi lupta împotriva bolşevismului întreprinsă de Londra sunt apărarea unei cul­turi străvechi, cu valori precizate ameninţate de deluviul deocamdată haotic al Eurasiei. Apărări conco­mitente, unele pe plan ideologic, al­tele pe plan politic. Moscova a se­mănat neliniştea în inteligenţa eu­ropeană, a aprins China, a neliniştit îtni­­ile engleze şi Turkestanul, Per­sia şi Egiptul. Politiceşte, prin pac­te de neagresiune încheiate cu repu­­blicele baltice, Cicerin ajunsese la un fel de control, de tutelă obliga­torie a guvernelor din Riga, Reval și Helsingfors. Ministrul afacerilor străine din Riga, d-l Cicién, socia­list înaintat, parafase două impor­tante articole prime ale unui tratat ruso-leton, fără a fi­ de acord în prea­labil cu Revalul și Helsingfors, dar angajându-le. Cabinetele respective au protestat contra văditei­ tendinţe de subordo­­nare, U. R. S. S. a trebuit să-şi de­zavueze reprezentantul şi tratatul, s-a amânat sine die. Dar activitatea sovietică— organizată mai ales sub forma zisă privată a Internaţiona­lei a treia — era neobosită, pentru a nu deveni ameninţătoare. Contra­­măsurile de apărare au început, Lon­dra dând semnalul. Cu această ocazie, Rate Fahne spumegă roşu şi ţintueşte la stâlpul infamiei pe «burjuitul» Mac Donald şeful muncitorilor englezi, aducând două dovezi sdrobitoare: 1) mini­strul de interne al Marei Britanii— maimuţă a lui Mussolini — i-a strâns prietenos mâre. 2) Chamber­lain în marea şedinţă, când Baldwin a dat explicaţii asupra perchiziţiei casei de spionaj Arcos, camuflată în sucursală sovietică de comerţ, s-a aşezat lângă exprem­ierul laburist, sosit atunci în grabă din America, întreţinându-se amical şi râzând*. Foile socialiste n’au strălucit ni­ciodată prin inteligenţă şi compa­rând fiţuicile româneşti analoge din Bucureşti sau Brăila cu cele din Berlin, observi că sunt o apă şi-un pământ. Le poţi pune pe două co­loane, când e vorba de năzdrăvănii. Petre Marcu›Ba›!ş talia sliieaiaam ------«AJ7N-00-----­ Studenţii au protestat contra atitudinii fostului director G. Săulescu Duminecă la orele 5 d. a. studenţii au ţinut o întrunire la sediul cantinei uni­versitare «Gutenberg» din str. Imprime­riei. Scopul întrunirei a fost protestarea tu­turor studenţilor universitari din Ca­­pitală, contra atitudinei fostului director al prefectului de poliţie, George Săules­cu, faţă de studenţii arestaţi cu prilejul întrunirei de protestare, pentru nedrep­tăţile aduse de guvern, coloniştilor mace­doneni, din Cadrilater. Studenţii au ţinut cuvântări de pro­testare cerând satisfacţie. S’a mai ho­tărât ca întrunirile de protestare, să continue până la compleeta satisfacţie. Autorităţile n’au luat mă­suri de ordine Autorităţile au avut cunoştinţă de a­­ceasta dar n’au luat măsuri de ordine, fiindcă d-l prim comisar regal Titus Ca­­rapancea, avea cuvântul de onoare, dat de studentul Dănulescu preşedintele stu­denţilor, ca după terminarea întrunirei, studenţii se vor împrăştia în ordine. Manifestaţia din curtea prefecturei de poliţie La orele 9, terminându-se întrunirea, studenţii care n’aveau cunoştinţă că d-l George Săulescu, era demisionat din pon­tul de director al prefecturei de poliţie, au dat cuvântul de ordine să meargă toţi studenţii la prefectură, pentru a cere satisfacţie. Astfel toţi studenţii, care au luat parte la întrunire, — un grup cam de vru-o 500, s’au îndreptat pe bulevardul Elisa­­beta, de unde trecând pe calea Victoriei, au intrat în curtea prefecturei de po­liţie. Studenţii vociferau strigând: «să iasă Săulescu». D. col. Bolintineanu şeful statului ma­jor al div. a IV, însoţit de toţi comi­sarii regali, au eşit in faţa studenţilor, cerându-le să păstreze liniştea şi să de­lege câţiva studenţi, care să trateze chestiunea, cu autorităţile. In acest timp a sosit şi d-l general Nicoleanu, care a vorbit studenţilor, co­­municându-le că d-l Săulescu, nu mai este director la prefectura de poliţie. Intre timp a fost invitat la prefectura de poliţie d. Stelian Popescu, ministrul de justiţie, care după ce a ascultat do­leanţele studenţilor, le-a recomandat li­nişte, spunând că reprobă gestul d-lui Săulescu faţă de studenţi, cărora li se va da deplină satisfacţie. După aceste discuţiuni studenţii s’au împrăştiat în linişte. In vederea alegerilor -----«O^'-flO----­ Preşedinţii, biurourilor e­lectorale vor incepe lu­crările Ministerul justiţiei a luat măsu­rile prescrise de legea electorală, punând în vedere, prin circulări ce urmează a se trimite urgent, pre­şedinţilor biurourilor electorale, să înceapă lucrările necesare. Cărţile de alegător la fă­raşe vor purta fotografia alegătorului Se atrage atenţiunea alegători­lor, la oraşe, asupra faptului că, la ridicarea cărţilor de alegător, vor trebui să prezinte două fotografii. In adevăr, art. 18 al legii electo­rale prevede obligativitatea foto­grafiei pe cartea de alegător, obli­gativitate de care alegătorii urba­ni au fost dispensaţi pe baza unei dispoziţiuni transitorii la alegerile din Maiu 1926. Articolul 18 intră însă acum în vigoare efectiv. Prin urmare, la ridicarea cărţi­lor de alegător, cetăţenii dela oraş — nu şi cei din comunele rurale — vor prezintă fotografia în dublu, un exemplar aplicându-se pe carte iar altul rămânând la judecătoria care eliberează cartea respectivă. Semnele partidelor la a­­legeri In conformitate cu art. 49 din legea electorală s’a constituit pe lângă ministerul justiţiei com­i­siu­­nea centrală electorală. Prima şedinţă s’a ţinut eri la ora 6 luni­, sub preşedinţia d-lui Em. Miclescu, preşedintele s. I a înaltei Curţi de Casaţie. S’au luat în cercetare cererile înaintate pentru alegerea semnelor electorale. S-a hotărât că vor rămâne ace­leaşi semne ca şi pentru alegerile trecute. In numele partidului naţional liberal d. I. I. C. Brătianu a decla­rat că îşi menţine semnul dela a­­legerile trecute (o linie verticală In numele partidului naţional­­ţărănesc d. Iuliu Maniu a declarat că îşi menţine semnul din trecut (un cerc No. 1 pe listă). In numele partidului ţărănesc d. dr. N. Lupu a declarat că îşi alege semnul doi de pe listă, adică două cercuri concentrice. Comisiunea a luat act de aceste declaraţii şi a înregistrat semnele aşa cum au fost cerute. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Panait Pilarm­os, din cătunul Pleşeni, comuna Hă­­năsenii de Pădure (Cahul), am o­­noare a vă ruga să bine­voiţi a dis­pune facerea cuvenitelor formali­tăţi spre a deveni cetăţean român, întrucât sunt căsătorit cu o cetă­­ţeană română. Anexez actele necesare și cer dispensa de stagiu. Cu stimă, Dv,-Panait Pilarinos

Next