Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)

1927-06-17 / nr. 786

*** * 3 CA ll\l MONTMARTRE 15-21 Iunie a. c. ? I Mari serbări originale O săptămâna în spelunca paşilor din Paris Cu ocazia debutului marei vedete Parisiene M-lle DAUVIA chauteusă realistă Cu concursul simpaticei H-lle JEANE MARCEAU răsfățata parisiană celebrul cuplu de dans acrobat JINOS & LOLLET — și a întregului program artistic — - COSTUME și DECORURI ORIGINALE - La ALCAZAR D’ETÉ Str. P. S. Aurelian 36 . 2 La ALCAZAR D’ETE Str. P. S. Aurelian 36 . as e « CAMPANIA ELECTORALA in­ nm m a de partidele politice -----oo*oo------ „ In vederea unui cartel electoral dosirea In Capitală a doi fruntaşi al lor Eri au sosit în Capitală d-nii Zi­­ma fost deputat în trecutul parla­ment şi contele Tholdalaghy repre­zentanţi ai maghiarilor reformişti, pentru a lua contact cu conducătorii partidelor politice în vederea înche­­erii unui cartel electoral. Ungurii nu dau concurs partidului maghiar Se ştie că o mare parte din ma­ghiari şi în special cei reformişti, L. A. N. C. statutară n’a tratat carteluri electorale D-nii I. Zelea-Codreanu şi C. Şu­­muleanu ne trimit o scrisoare, prin care anunţă că L. A. N. C., statu­tară n’a autorizat pe nimeni să trateze şi n’a tratat car­teluri elec­torale cu nici un partid. Deci nici cu partidul naţionalist-democrat de sub preşedinţia d-lui profesor N. Iorga, refuză a da concurs partidului maghiar de sub conducerea conte­lui Bethlen, care în viitoarele ale­geri a hotărît să lupte alături de partidul naţional german. întrevederea cu d. Duca ori cei doi fruntaşi reformişti au avut o lungă întrevedere cu d. I. G. Duca conducătorul biroului electoral al partidului liberal. văr s’a tratat cu d. Iuliu Maniu — aşa cum a anunţat «Cuvântul» însă nu s’a ajuns la nici un rezultat. D. Ion Axinte a expus situaţia din judeţ şi şi-a exprimat speran­ţa că alegătorii vor da concursul lor par­tid­ului poporului. Lista de candidaţi pentru Cam­e­­ră e urmatoarea: Ion Popovici, P. Pogonat, Ion A­­xinte, N- Medrea, Omer Popovici, C- Sion, M. Negr­eş, col. Stoenescu. Pentru Vineri seara este convo­cată o mare întrunire publică la clubul partidului. D. V. Goldiş şi alţii da­i judecăţii la Arad *Viitorul» este informat din Arad că d. colonel Henri Laugier, prefec­­ta judeţului, a convocat delegaţia permanentă judeţeană. Cu acea o­­cazie s’a, constatat că acei cari s’au împroprieatărit, în frunte cu d. V. Goldiş, fost ministru în guvernul Averescu, cu câte un lot de casă, in patrimoniul parcului public ju­deţean, până în prezent au refuzat i se conforma ultimei dispoziţiuni a ministerului de interne care le-a cerut să renunţe la ace loturi şi să dea cuvenitele declaraţiuni de re­­nunţare pentru a se efectua radie­rea în cartea funduară a titlurilor lor de proprietate. In consecinţă delegaţia perma­nentă a hotărât în unanimitate ca toţi aceşti împroprietăriţi în mod nelegal să le daţi judecăţii. In a-­ cest sens s’au făcut formele de da­rea în judecată. Leon Daudet la închisoare (Continuarea articolului din pag. I-a) este imposibil sa fie închis un pă­rinte pentru că a apărat memoria fiului său). Dar cu intrarea în închisoare a lui Leon Daudet procesul nu se în­­chee, abia începe. Toată sensibilita­tea morală a Franţei va reacţiona, asupra misterului ce învălue moar­­tae copilului Philippe va apăsa ca o forţă luminoasă conştiinţa unui întreg popor. Vă amintiţi cum s’a sbuciumat Franţa din cauza «Afa­­cerei Dreyfus»? S’a frânt în două şi pentru un om — căpitanul Drey­, fus acuzat de trădare şi condamnat — zece ani conştiinţa franceză nu a avut un moment de linişte. Cine îşi închipue că aceiaş sensibilitate a dreptăţii, sensibilitate aşa de desvoltată la francezi, va rămâne opacă faţă de cea mai dureroasă dramă: un tată condamnat pentru că a apărat amintirea terfelită a -•copilului său? Să accepte Franţa proecţiunea desonorantă a unei justiţii subordo­nate nevoilor ruşinoase ale poliţiei politice? Afacerea Philippe Daudet abia începe, a trecut sfera casei părin­teşti, pentru a se integra conştiin­ţei morale a Franţei întregi. Leon Daudet se amplifică imagi­naţiei noastre ca un erou de trage­die antică. Numai câinii nu vor pu­tea înţelege durerea, majestuoasa durere a unui părinte svârlit în închisoare «pentru că şi-a apărat amintirea copilului său» cum spu­ne simplu şi emoţionant I. H. Ros­­nya­né. Un fior de umană solidari­tate în suferinţa fără nume a pă­­ntelui închis, te străbate. Unui om i s’a ucis copilul, ce poate fi mai firesc decât să-şi urle durerea, să umple văzduhul cu repetatul lui str­igăt: dreptate? Leon Daudet a intrat în închi­soare, enigma morţii fiului său Philippe chinue conştiinţa Franţei Pamfil Şeicaru Curierul judiciar DAREA IN JUDECATA A UNUI PRETINS CONSUL ,­ judecător de instrucţie al cab. 2, Armand Constantinescu, a dat ordonanţă definitivă prin care tri­mite în judecată pe Scarlat Fotu, care se dădea drept consul al Mexi­cului la Bucureşti, pentru furt­ şi escrocherie calificată. E învinuit că dându-se drept consul al Mexicului la Constantinopol, a furat bagajul unui agent consular grec Violard. Dându-se apoi drept consul al Mexicului la Bucureşti, făcea viza paşapoartelor încasând mari sume de bani. INSTRUCŢIA IN AFACE­REA NEREGULILOR DE­­LA BANCA BOTOŞE­­NEANA D. jude instructor consilier Eu­gen Enescu, de la cab. 3, a continuat ori cercetările cu privire la aceste nereguli. A conexat dosarul cerce­tărilor făcute la cab. 1 instrucţie de pe lângă tribunalul Cernăuţi, care s-a desesizat trimiţând dosarul aces­tui cabinet la cabinetul 3 instruc­ţie. DAT IN JUDECATA PEN­TRU BANCRUTA SIMPLA S. I a tribunalului de comerţ de­clarase în stare de faliment societa­tea anonimă sârbo-română, cu se­diul în Bucureşti calea Victoriei, şi apoi în b-dul Lascăr Catargiu. Dosarul a fost trimis parchetului pentru cercetări. D- judecător de in­strucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7, a făcut cercetări vreme de aproape un an de zile, după care apoi a tri­mis în judecată pentru bancrută simplă pe administratorul delegat al acestei societăţi, Francisc Deut­sch, care e învinuit că nu a făcut declaraţia de încetare a plăţilor în termenul prevăzut de codul de co­merţ şi nu a ţinut registre în re­gulă. UN CAZ DE APLICARE A REGULAMENTULUI OR­GANIC La înalta Curte de Casaţie, pe când această supremă instanţă ju­decătorească funcţiona la Focşani, exista un consilier G. Manoil, care, încetând din viaţă, a transmis drep­turile sale la pensie soţiei sale, încetând din viaţă şi soţia sa, în 1926 fiicele sale, d-rele Manoil, au ce­rut ca acest drept de pensie să fie trecut asupra lor întrucât regula­mentul organic aplicabil pe când defunctul lor părinte funcţiona ca membru al Înaltei Curţi de Casa­ţie prevedea expres că dreptul se transmite şi fiicelor unui­ înalt ju­decător până la măritiş. Cum d-rele Manoil nu s’au măritat, au recla­mat acest drept la pensie pe care comisia regională l’a respins. Au făcut apel la comisia centra­lă de pensii care, de asemenea, au respins acest apel. D-rele Manoil, azi bătrâne, au făcut recurs la înal­ta Curte de Casaţie- S. III a înaltei Curţi a judecat ori acest recurs, ad­­miţându-l şi în consecinţă, a re­cunoscut dreptul la pensie al d-şoarelor Manoil de­oarece drep­tul lor era născut pe timpul aplică­rii regulamentului organic și acest drept trebue respectat. tei rămăşiţe sacre aduce după sine moartea, sau — în cel mai bun caz — suferinţa. De asemenea, o legă­tură simpatică nevăzută există in­tre vestmintele purtate şi cel ce le-a purtat, între arma care a ră­nit şi rănitul, între urma mate­rială a unui individ şi acel indi­vid, etc. Concepţia aceasta stranie a unui fir tainic ce leagă în­totdeauna pe om de orice lucru cu care a fost vreodată în legătur­ă, a unei sim­patii, aşi spune, astr­ale între om şi lumea obiectelor externe — a co­borât multe zâmbete pe buzele sa­vanţilor europeni. Ea caracteri­za minunat conştiinţa mitică ani­mistă, fantastică, a primitivului,— şi se integra în ceea ce se obici­­nueşte a se numi : mentalitatea primitivă. Pentru civilizaţi, însă, nu era-' decât o «absurditate» pito­rească. Iată, în­să, că de câţiva ani se în­deplinesc experienţe de psihome­­trie sau criptestezie pragmatică, ale căror fantastice rezultate tul­bură siguranţa ştiinţifică. Psiho­­m­etria nu e decât cunoaşterea unei persoane şi a activităţii lui pre­zente, prin intermediul unui obiect care a avut cândva legătur­ă di­rectă cu acea persoană (în afară de R­­ehet, v- Ed. Duch­atel: Enqueue sur Ies cas de psychometrie). Iată câteva pilde, la întâmplare. William Denton, profesor englez de geologie, punând în mâna suro­­rei sale Ana — care era mediu — o bucată de zgură vulcanică de la Pompei (fără să-i spună, însă, ceva despre origina acesteia) — capătă răspunsuri în cari se zugrăvea în­treaga catastrofă. Ana descrise lo­cuinţele din Pompeiu, frescele mu­rale, detalii de construcţie, apoi e­­rupţia vulcanului, coloanele de la­vă, de apă fierbinte. D-rul Osty, directorul «Institu­tului de studii psihice» din Paris— roagă pe o doamnă puţin bolnavă să scrie câteva rânduri pe o bucată de hârtie şi apoi prezentă hârtia aceasta unui mediu, d-na Berry, fără nici o altă lămurire. Mediul zugrăvi foarte exact pe doamna care scrisese; o arătă suferindă, slăbită de febră, de rinichi, de sto­mac — amănunte pe cari nu le cu­noştea nimeni. E inter­esant de ştiut că rândurile fură transcrise dintr’’un ziar şi nu indicau nici o slăbiciune; că toţi medicii cari exa­minaseră pe bolnavă, o socoteau su­ferindă de o altă boală decât cea adevărată, aşa că nu se poate in­voca motivul că mediul prinsese telepatic părerile d-rului Osty, car­e împărtăşea şi el ideile celorlalţi medici. Ceva mai mult, nici unul nu bănuise moartea apropiată a doamnei, pe care mediul o prezise şi care se îndeplini în foarte scurt timp. Deasemenea, d. de Fleuxnère, stu­diat de dr. Osty, a zugrăvit şi a re­cunoscut pe abatele Vianney, mort între 1853—1863, numai după o fâ­şie din vestmântul său. Şi cazuri de acestea sunt nenumnărate. Explicaţia care s’a încercat, e identică cu aceea a magiei conta­gioase : existenţa unui fluid sim­patic între om şi obiectele din ju­­ru-i. Dar­ aceasta nu e decât con­firmarea ştiinţifică a unei concep­ţii magice vechi de zeci de mii de ani. Concluzia : Magia contagioasă nu e creaţia unor conştiinţe prelogice, ci legiferarea unor observaţii ades repetate, un adevăr obiectiv, ştiin­ţific*. S’a observat de mult că ma­gia e premergătoare spiritului ştiin­ţific, prin conştiinţa cauzalităţii. Suntem nevoiţi să mer­gem şi mai departe. Poate primitivii posedau într’un număr mai mare calităţile psichometriei. Sau poate le-au ob­servat la magicieni au simţit du­reros efectele, şi s’au temut de ele. In oi’işice caz, nu se mai poate de acum susţine că magia conta­gioasă e o creaţie întru totul ab­surdă a unor spirite­ fantastice. Mircea Eliade DELA CURTEA CU JU­RAŢI In seara de 30 Decembrie 1920, Alex. Prum­ptu din Budeşti-Ufov, a fost atacat pe şos. Bucureşti-Olte­­niţa în dreptul drumului ce duce spre comuna Nana de doi indiviz cari au tras asupra lui rănindu-l la mână. S’au început cercetări şi că­zând asupra lui Andrei Constantine­scu, bănuelile, din comuna Budeşti, al cărui părinte se zicea că e în duş­manie cu victima, s’au început cer­cetările în această direcţie. Cercetă­rile au descoperit indicii de vinovă­ţie lui Andrei Constantinescu. S’au făcut cercetări la cab. 5 instrucţie care a trimis în judecata Curţei cu juraţi pentru crimă săvârşită dar neisbutită pe Andrei Constantines­cu. După amânări ce au durat 7 ani, procesul acesta s’a judecat ori la Curtea cu juraţi. D. avocat An­drei Pretorian, din partea inculpa­tului, a arătat şubrezenia dovezilor aduse prin actul de acuzare, a ară­tat că nu există nici o dovadă pre­cisă, categorică de culpabilitate a celui pus sub acuzaţie. Comisia juraţilor a adus un ver­dict negativ, pe baza căruia Curtea prezidată de d. consilier Camil De­­metrescu, a achitat pe Andrei Con­stantinescu. Blocul evreesc din Ardeal în cartel electoral cu naţional-tarăniştii Luni a avut loc la Cluj consfă­tuirea blocului electoral evreesc, ca­re a examinat situaţia politică în legătură cu campania electorală şi a hotărît ca toate organizaţiile Blo­cului să dea tot concursul partidu­lui national ţărănesc. Conducerea blocului a fost însărcinată să în­cheie cartel electoral cu partidul national-ţărănesc şi să ceară candi­­darea pe listele acestui partid a unui număr proporţional şi cores­punzător de evrei. In afară de a­­ceasta s’a hotărît să se lanseze un apel către evreii din Ardeal, invi­­tându-i să susţină partidul naţio­­nal-ţărănesc. Instrucţiuni în acest sens au fost trimise tuturor orga­nizaţiilor Blocidul. --------«o-;;<-oo-------­ Sârbii din Banat vor lua parte la alegeri Populaţiunea sârbească din Ba­nat, care s’a abţinut în mod absolut dela orice manifestare politică pâ­nă în prezent, a hotărît ca cu oca­­ziunea alegerilor generale să intre în scenă. Fruntaşii sârbi au avut o consfătuire, hotărînd să înfiinţeze un partid politic şi fixându-şi ati­tudinea noului partid. Hotărîrile luate vor fi date publicităţii numai după reîntoar­cerea locţiitorului de episcop, Nicoliei, care urmează a-şi da consimţământul. Cu ocaziunea aceasta trebue să accentuăm că orgai­izarea şi intra­rea în ac­tivare politică a sârbilor din Banat se datoreşte partidului maghiar şi în special fostului sena­tor dr. Tornya, cuonscut în urma activităţii atitudin­ei sale ostice fa­ţă de tot ce este românesc. - - - oxo- ------­ -------exo-------­ întrunirea averescani­or din Iaşi IAŞI, 15.­­ Ieri a avut la locu­inţa d-lui Petrovici o consfătuire la care au luat parte toţi fruntaşii averescani. D. I. Petrovici, luând cuvântul, a făcut o expunere asupra situa­ţiei politice, explicând cauzele că­­derei guvernului. Ocupându-se a­­poi de nouile evenimente a decla­rat că partidul va depune liste în întreaga ţară. Trecând la tratativele urmate încheerea de înţelegeri electorale cu alte partide a spus că intr'ade­ CUVÂNTUL Partidul maghiar candi­dează evrei în Ardeal Conducătorii partidului maghiar au hotărît să candideze în Mara­mureş, Satu Mare, Oradea Mare şi Timişoara evrei pentru a împiedi­ca curentul de emancipare de sub influenţa maghiară a evreilor. ------exp-----­ -------exo-------­ Comercianţii şi alegerile La Sfatul Economic s’au adunat comitetele celor două organizaţii Sfatul Economic şi Sindicatul Co­mercianţilor pentru a pune bazele definitive ale fuziunei. S’a discutat atitudinea ce tr­ebue să o aibă in alegeri noua organi­zaţie fuzionată. D-l Butnaru şi Const. Stoenescu au fost pentru formarea imediată a partidului negustoresc şi punerea candidaturilor în întreaga ţară. Această ideie a fost combătută de toţi cei de faţă. D. Temistil,de Alexandrescu, Ma­nole Constanti­nscu, C. Hau şi alţii au arătat situaţia politică de azi şi au susţinut că nu e momentul acum ■1«e a se discuta formarea partidu­lui. Membrii Sindicatului Comerci­anţilor s-au întrunit apoi la sediul organizaţiei respective unde au dis­cutat condiţiunile fuziunei cu Sfatul Economic. Au luat cuvântul d-nii: C. Ionescu Siraru, Maxic­e Constantinescu, O. I. Hau, C. Puţureanu, Gheorghiu Broşteni, Mişu Mihăilescu, Geor­­gescu Vagea şi alţii arătând avan­­tagiile fuziunei pentru o mai bună apărare a inter­eselor negustoreşti In unanimitate membrii prezenţi ai comitetului ratifică fuziunea Sin­dicatului Comercianților cu Sfatul Economic sub denumirea de «Sfatul Economic al Sindicatelor Comer­ciale», Comitetul fuzionat a­­iotrâni congresul general al negustorimei pentru o dată cât mai apropiată. FOOT-BALL. — Slovan (Viena)—Ful­gerul (Bucureşti 1:0. Juventus (Bucureşti) — Slovan (Vie­­na) 2:0. Chinezul (Timişoara) — Sabaria (Un­garia) 2:1. Chinezul (Timişoara) — Sabaria (re­vanşă) 3:3. A . Vassas (Budapesta) — Combinat( A­­rad) 4:2. Cartierul 3 (Budapesta) — Haggibor (Cluj) 5:2. I­­n aceste rezultate al disputelor­ in­­ter-naţionale, se poate trage concluzia că echipele româneşti se găsesc pe pi­cior de egalitate cu echipele ungureşti şi cu una din echipele v­eneze. Ungaria — Franţa (dispută interna­ţională reprezentativă) 13:1. TENNIS. — Materiurile­ inter­naţionale de tennis intre Austria şi România s'au terminat Luni, la Bucureşti cu victo­ria de justeţă (8,7) a Austriacilor, repre­zentaţi prin cele mai distinse elemente ale lor. FULGERUL. — Echipa ostăşească a reg. I C. F. a recoltat la Ploeşti o nouă victorie de foot-ball, pentru a înfăţişa ploeştenilor un joc frumos, eficace şi lipsit de cunoscutele, brutalităţi. Rezultatul convinsului internaţional de turism: A. C. R. R. — Marele premiu de aur: D. Mircea Cantacuzino; Premiu de rezistenţă: d-na Elena Ghica; Pre­miu de consumaţie: d. Mircea Cantacu­­zino; Proba de supletă: d. Iliescu-Brăn­ceni; Premiu de frânare: d. Hansibard; Proba de viteză in coastă: A. S. R. Pr­incipele Nicolae; Cupa Principesei E­­lena; d. Marin Butculescu; Cupa Prin­cipelui Nicolae; A. S. R. Principele Ni­colae; Cupa George Bibescu: I­. Al. Ra­­coviţă; Cupa Ardealului: A. S. B. Prin­cipele Nicolae; Cupa Iahoda: D. G. Ghi­ca; Premiul Peleacului: D. Mircea Can­­tacuzino; Cupa A. C. R. B. Crişana: d. maior Berlescu; Premiul soc. Petroşani: I­. Mircea Cantacuzino; Cupa Leonida: d. Mircea Cantacuzino. Cronica sportivă «vo-oo----­ Premiul doamnelor: Cupa d. Jouk: d-na Elena Ganea; Premiul Ana Pierre Ghica: d-na Elena Ganea; Premiul Mu­nicipiului Bucureşti; A. S. R. Princi­pele Nicolae; Premiul Prefecturei de Poliţiei: d. Frumuşeanu; Premiul Fiat: d. Dan Enăşescu; Premiul Continental: d. Al.Racoviţă; Premiul Iorgu Ghica: A. S. R. Principele Nicolae. BOX. — La galele de Sâmbătă 18 şi Duminecă 19 iunie, vom avea următoa­rele întâlniri: Gabriel Teohari—Nicolae Rafael; Tiţa Ioan—Rafael Lang; Jean Dezideriu; Eftimie Mihăilescu, Hoff­man (Elveţia)— Chir­ilă Dan; Moţi Spa­­l­ow—Umberto Lancia; Ştefan Wagner —Ziscoviei; Iorgunescu— Corescu; Cris­­tache Negoiţă — Dumitru Călinescu; Gheorghe Helgiu—Marcel Schoenfeld; Jöldi Steinbach—Dumitru Teică. CICLISM. — Duminecă s’a alergat proba de fond pe distanţa Bucureşti— Târgovişte — Ploeşti — Bucureşti cu a­­cest rezultat technic: Bucureşti — Târ­govişte: Dinu Vasile; Târgovişte — Plo­eşti: Zamfir Munteanu; Ploeşti—Bucu­reşti: Carol Boloni. AGENDA. — Duminecă 19 Iunie: Po­lonia — România la C. N. E. F. Duminecă 26 Iunie: Budapesta — Ti­mişoara la Timişoara. Miercuri 29 Iunie: Ungaria — Româ­nia la C. N. E. F. Răspunsul nostru la articolul d-lui Dinu Cesianu, relativ la datoria de 800.000 lei, ce F. S. S. R. urmează să plătească d-lui Torben Grut, — în cro­nica viitoare. Cap. SLATINESCU -----------oo*oo—-......- • Descoperirea unei contra­bande de mătase şi zaharină Marţi după amiază, la intrarea ac­celeratului de Praga în staţia Lokos­haza, punctul de frontieră ungar din faţa Curticiuhiiautorităţile vamale şi poliţieneşti maghiare de la fron­tieră au înconjurat vagonul româ­nesc direct Budapesta-Temişoara. Demontând câteva tăblii dela acest vagon s’a găsit ascunsă o cantitate de peste o sută hgr. mătase şi tot atâta, zaharină, mărfuri ce urmau să fie trecute prin contrabandă la noi în ţară. Autorităţile respective au decul­­pat vagonul dela accelerat şi l’au reţinut în interesul cercetărilor, la Lokoshaza. Este de remarcat că au­torităţile maghiare s’au sesizat de denunţul avut pentru a descoperi zaharina şi astfel au dat peste mă­­rdusa.­ ­......exo--------­ Mutări de generali Pe ziua de 5 Iunie 1927 s’au fă­cut următoarele mutări de ofițeri generali: Generalul de brigadă adjutant Condeescu Nicolae dela comanda­mentul corpului II armată în sta­­tul-major regal. Generalul de brigadă Alimanes­­cu Aurel, comandantul diviziei 9, la comandamentul corpului II ar­mată. Generalul de brigadă Iovanovici Anton, secretarul general al minis­terului de răsboi, în marele stat­­major. Generalul de brigadă Vlădescu Ion, după cerere, de la comanda­mentul corpului de jandarmi, la comanda diviziei 9-a. Marele incendiu din Ploeşti Ploeşti, lt. — Un groaznic incen­diu a izbucnit la ora 1 şi un sfert noaptea la clădirea din str. Vlad Ţepeş 12, proprietatea d-lui Irimia Constantinescu. Focul alimentat de un vânt pu­ternic a cuprins toate corpurile de case din vecini, precum şi clădirea templului coral, al cărei acoperiș la ora când telefonez a fost corn,­, pled mistuit de flăcări. Echipe de pompieri se străăduesc să localizeze incendiul. La fața locului au sosit autori­tățile. •—-----ooîfcor-------­ Demisiunea ministrului de just­­ie iugoslav Belgrad 15 (Rudor. — Ministrul justi­ţiei, d. Srchkici a demisionat. Demisiu­nea a fost acceptată Portofoliul justi­ţiei a fost încredinţat ministrului fără por­tofoliu Periei. -------exo-------­ Guvernul polon nu va răs­punde notei sovietice Berlin, 15 (Rador). — Din Var­şovia se anunţă că guvernul polon nu va răspunde încă la a doua notă a Sovietelor. Ministrul Poloniei la Moscova a primit instrucţiuni să demonstreze guvernului sovietic lipsa de temei a acuzaţiunilor cu­prinse în această notă. Din Riga se anunță că guvernul sovietic va trimite Poloniei o a treia notă, prin care va cere înde­plinirea cererilor formulate în no­tele precedente. Roxo­ Italia își achită datoriile Roma, 15 (Rador). — Ambasa­dorul Italiei la Washington a a­­chitat astăzi Tezaurului Statelor­ Unite suma de cinci milioane do­lari, reprezentând a doua scaden­tă în stingerea datoriei Italiei fa­ță de America. ---------00 V­,­00--------­N­1011 LN­ Toasturn­e.­Răspunsul sărbătoritului La restaurantul «Iordache» de la şoseaua Kiseleff s-a dat Marţi seara un banchet în onoarea d-lui Nichi­­for Crainic, fostul secretar general al ministerului cultelor şi artelor. Numeroşi prieteni, ziarişti, scrii­tori, artişti plastici, precum şi foştii d-sale colaboratori au ţinut să săr­bătorească pe d-l Crainic pentru scurta dar inimoasa d-sale trecere pe la departamentul artelor şi cul­telor. La şampanie au vorbit d-nii : Li­­viu Rebreanu în numele S. S. R., M. Sorbul în numele S. A. D., Teodo­­­rescu-Sion, inspector general al ar­telor, Pamfil Şeicaru, preşedintele Sindicatului ziariştilor, I. Minules­­cu, directorul general al artelor, Dragoş Protopopescu, directorul Teatrului Naţional din Cernăuţi şi I. Livescu, directorul Teatrului Na­ţional din Chişinău. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul evidenţiind gândurile de care a fost călăuzit atunci când a fost rugat s£ primească sarcina de secretar gene­ral la culte şi arte. A mulţumit d-lui Vasile Goldiş, acel care i-a dat po­sibilitatea să aplice programul pen­tru prosper­area artei şi culturii ro­mâneşti. In urmă d-l Liviu Rebreanu a ci­tit scrisorile omagiale adresate d-lui Crainic de către d-nii Stelian Po­­­pescu, ministrul justiţiei, G. Bogdan Duică, Ion Pilat, O­ Ghibu, Caton Teodorian, I. Buzdugan şi Tiberiu Brediceanu, care neputând participa la banchet își manifestă sentimen­tele lor de dragoste cătr­e cel sărbă­torit. Intr’o atmosferă de adevărată camaraderie banchetul s’a terminat la orele­­ noaptea. ŞTIRI DE PESTE HOTARE Conferinţa conducătorilor băncilor de emisiune LONDRA, 15. (Rador). — Ştirea publicată ori despre o apropiată con­ferinţă a conducătorilor principale­lor bănci de emisiune, este exactă. Conferinţa se va ţine însă la înce­putul lunii iulie la New-York, de­oarece d-l Strong, preşedinte la Fe­deral Reserve Bank, din cauza boa­lei de c­are a suferit de curând, nu poate întreprinde călătoria în Eu­­­ropa. La conferinţă vor participa d-nii Montagu Norman de la Banca Angliei, dr. Schacht de la Reichsbank şi Rist dela Banca Franţei. Dizolvarea Scupcinei Belgrad, 15 (Rador). — Regele a semnat azi dimineaţă decretul pen­tru dizolvarea Scupcinei şi convoca­rea corpului electoral- Nouile ale­geri vor avea loc în ziua de 11 Sep­tembrie 2­ ­000- A 18-a seshine a C. I. D. Praga, 15 (Rador). — Comisiunea internaţională a Dunărei s’a întru­nit astăzi în a 18-a sesiune. După cum se ştie, comisiunea îşi are se­diul la Bratislava, încă din anul 1922. Ea îşi va muta sediul la Viena în anul 1928, conform înţelegerei sta­bilite între membrii comisiunei. Depinedo la Madrid Madrid, 15 (Rador). — Aviatorul Repined­o a sosit la Madrid fiind primit de Suveran, interesele britanice și noul tarif vamal francez Londra 15 (Rador). — Efectele noului tarif vamal francez,, asupra diverselor ramuri comerciale britanice, au fost co­municate guvernului francez de către camerele de comerţ şi Asociaţiile comer­ciale engleze, formând obiectul unor noui tratative şi conversaţiuni la Paris Preşedintele camerei de comerţ, Sir Philip Cunliffe Lister, în legătură cu a­­cest tarif a făcut ori anume precizări în Camera Comunelor, prin care a declarat că până în prezent guvernul francez n’a răspuns definitiv asupra posibilităţilor prin cari să se poată întâmpina dorinţe­le şi propunerile asociaţiilor comerciale britanice. D-sa crede însă, că noul tarif este mai puţin potrivnic intereselor bri­tanice. Linia aeriană Cairo* Capetown Londra 15 (Rador). — Secretarul din departamentul coloniilor, d. Amery, răs­punzând în Parlament la întrebarea pri­vitoare la înfiinţarea serviciului aerian Cairo-Capetown, a declarat că guvernul britanic este hotăr­ât de a acorda toate facilităţile pentru crearea acestei linii aeriene. Bloc-Notes Şedinţa Academiei Române Academai Română va ţine şedinţă pu­blică Vineri 17 iunie c., la ora 5 d. a. D. A­. Iorga va face o comunicare des­pre Ultimele scrisori din ţară către N. Bălcescu. Constituirea but­roului Academiei Române Academia Română va ţine şedinţă pu­­rpui pentru anul academic 1927 —1928, precum urmează: Preşedinte: d. Em. Răcoriţă; Secretar general: d. Vasile Pârvan; vice-preşe­­dinţi: d-nii: I. C. Negruzzi, Andrei Ră­­dulescu şi dr­. G. Marinescu. Un savant francez la Bucureşti Astăzi dimineaţă soseşte în Ca­pitală savantul francez profesorul Dechambre. D-sa va ţine astăzi la ora 11 pri­ma conferinţă la «Fundaţia Carol I.». După amiază d. Dechambre va vizita hipodromul Băneasa. -----------0X0----------­-pe*oo- Convocarea dietei poloneze Varşovia 15 (Rador). — «Monito­rul Oficial publică decretul preșe­dintelui Republicii, contr­asemnat de primul- ministru Pilsudski, con­­vocând Dieta în sesiune extraordi­nară pentru ziua de 20 Iunie. Pelletier d’Oisy și-a amânat raidul Londra 15 (Rador). — Aviatorul fran­cez căpitanul Pelletier d’Oisy a amânat plecarea sa în Sbor fără escală pentru extremul orient. Plecarea urma să aibă loc­eri dimineaţă In cursul zilei, căpitanul Pelletier a încercat să se ridice cu aeroplanul în sbor şi după patru kilometri parcurşi de la aerodromul le Bourget, aeroplanul a luat foc- Pilotul şi însoţitorul său Go­­nin nu sunt răniţi. Aeroplanul a sufe­rit oarecari pagube.­­ Ducele de York se îna­poiază în Anglia Londra 15 (Rador). — Crucişetorul «Renown» pe care se află îmbarcaţi Du­cele şi Ducesa de York, a intrat eri în Canalul Mânecii. înaltul comisar al E­­giptului, lordul Lloyd, a salutat pe bord Pe AA. LL. Regale. Un nou accident de ae­roplan în Cehoslovacia Praga 15 (Rador). — Eri la orele 10 a. m. un avion militar s’a prăbu­șit în apropiere de localitatea Vră­bii, în Slovacia. Pilotul Honzek și observator­ul, locotenentul Havelka au fost omorîți. -------»itt-oo-------­ -0X0-1XO­ Rezultatul alegerilor din Irlanda Londra 15 (Rador) — Alegerile generale din Statul liber al Irlan­­dia au luat sfârşit exceptând re­zultatele de la două centre universi­tare cari nu se vor putea cunoaşte decât joi. Rezultatele obţinute de către di­versele partide sunt următoarele 45 locuri ale guvernului, 44 membrilor din partidul lui de Valera, 5 Sim­­­feinişti, 22 laburişti, 12 independen­ţi, 11 fer­mieri, 8 Liga naţională. ------exo-----­ In Ucraina bubue tunul Chişinău, 15 Iunie, — Caporalul Petru Ion din pichetul de grăniceri Soroca a anunţat autorităţile că în dreptul comunei Parcani pe malul opus se aud neîncetate bubuituri de tun. In timpul nopţii numeroase rachete luminează cerul şi însoţesc bubuiturile. Din informaţiile sosite au loc în Ucraina mari concentrări de trupe, menite să înăbuşe mişcarea naţio­nalistă ucraineană. --------CO­SIOR----------­ Spectacole TEATRUL NOSTRU : Cin­emato­­graful. TEATRUL CĂRĂBUŞ : Zodia parcului. PARCUL OTETELEŞE­A­NU: Da­lictul din noaptea nunţii. TEATRUL NOU : Treaba mea ! -------00*00--------

Next