Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)
1927-06-17 / nr. 786
*** * 3 CA ll\l MONTMARTRE 15-21 Iunie a. c. ? I Mari serbări originale O săptămâna în spelunca paşilor din Paris Cu ocazia debutului marei vedete Parisiene M-lle DAUVIA chauteusă realistă Cu concursul simpaticei H-lle JEANE MARCEAU răsfățata parisiană celebrul cuplu de dans acrobat JINOS & LOLLET — și a întregului program artistic — - COSTUME și DECORURI ORIGINALE - La ALCAZAR D’ETÉ Str. P. S. Aurelian 36 . 2 La ALCAZAR D’ETE Str. P. S. Aurelian 36 . as e « CAMPANIA ELECTORALA in nm m a de partidele politice -----oo*oo------ „ In vederea unui cartel electoral dosirea In Capitală a doi fruntaşi al lor Eri au sosit în Capitală d-nii Zima fost deputat în trecutul parlament şi contele Tholdalaghy reprezentanţi ai maghiarilor reformişti, pentru a lua contact cu conducătorii partidelor politice în vederea încheerii unui cartel electoral. Ungurii nu dau concurs partidului maghiar Se ştie că o mare parte din maghiari şi în special cei reformişti, L. A. N. C. statutară n’a tratat carteluri electorale D-nii I. Zelea-Codreanu şi C. Şumuleanu ne trimit o scrisoare, prin care anunţă că L. A. N. C., statutară n’a autorizat pe nimeni să trateze şi n’a tratat carteluri electorale cu nici un partid. Deci nici cu partidul naţionalist-democrat de sub preşedinţia d-lui profesor N. Iorga, refuză a da concurs partidului maghiar de sub conducerea contelui Bethlen, care în viitoarele alegeri a hotărît să lupte alături de partidul naţional german. întrevederea cu d. Duca ori cei doi fruntaşi reformişti au avut o lungă întrevedere cu d. I. G. Duca conducătorul biroului electoral al partidului liberal. văr s’a tratat cu d. Iuliu Maniu — aşa cum a anunţat «Cuvântul» însă nu s’a ajuns la nici un rezultat. D. Ion Axinte a expus situaţia din judeţ şi şi-a exprimat speranţa că alegătorii vor da concursul lor partidului poporului. Lista de candidaţi pentru Cameră e urmatoarea: Ion Popovici, P. Pogonat, Ion Axinte, N- Medrea, Omer Popovici, C- Sion, M. Negreş, col. Stoenescu. Pentru Vineri seara este convocată o mare întrunire publică la clubul partidului. D. V. Goldiş şi alţii dai judecăţii la Arad *Viitorul» este informat din Arad că d. colonel Henri Laugier, prefecta judeţului, a convocat delegaţia permanentă judeţeană. Cu acea ocazie s’a, constatat că acei cari s’au împroprieatărit, în frunte cu d. V. Goldiş, fost ministru în guvernul Averescu, cu câte un lot de casă, in patrimoniul parcului public judeţean, până în prezent au refuzat i se conforma ultimei dispoziţiuni a ministerului de interne care le-a cerut să renunţe la ace loturi şi să dea cuvenitele declaraţiuni de renunţare pentru a se efectua radierea în cartea funduară a titlurilor lor de proprietate. In consecinţă delegaţia permanentă a hotărât în unanimitate ca toţi aceşti împroprietăriţi în mod nelegal să le daţi judecăţii. In a- cest sens s’au făcut formele de darea în judecată. Leon Daudet la închisoare (Continuarea articolului din pag. I-a) este imposibil sa fie închis un părinte pentru că a apărat memoria fiului său). Dar cu intrarea în închisoare a lui Leon Daudet procesul nu se închee, abia începe. Toată sensibilitatea morală a Franţei va reacţiona, asupra misterului ce învălue moartae copilului Philippe va apăsa ca o forţă luminoasă conştiinţa unui întreg popor. Vă amintiţi cum s’a sbuciumat Franţa din cauza «Afacerei Dreyfus»? S’a frânt în două şi pentru un om — căpitanul Drey, fus acuzat de trădare şi condamnat — zece ani conştiinţa franceză nu a avut un moment de linişte. Cine îşi închipue că aceiaş sensibilitate a dreptăţii, sensibilitate aşa de desvoltată la francezi, va rămâne opacă faţă de cea mai dureroasă dramă: un tată condamnat pentru că a apărat amintirea terfelită a -•copilului său? Să accepte Franţa proecţiunea desonorantă a unei justiţii subordonate nevoilor ruşinoase ale poliţiei politice? Afacerea Philippe Daudet abia începe, a trecut sfera casei părinteşti, pentru a se integra conştiinţei morale a Franţei întregi. Leon Daudet se amplifică imaginaţiei noastre ca un erou de tragedie antică. Numai câinii nu vor putea înţelege durerea, majestuoasa durere a unui părinte svârlit în închisoare «pentru că şi-a apărat amintirea copilului său» cum spune simplu şi emoţionant I. H. Rosnyané. Un fior de umană solidaritate în suferinţa fără nume a păntelui închis, te străbate. Unui om i s’a ucis copilul, ce poate fi mai firesc decât să-şi urle durerea, să umple văzduhul cu repetatul lui strigăt: dreptate? Leon Daudet a intrat în închisoare, enigma morţii fiului său Philippe chinue conştiinţa Franţei Pamfil Şeicaru Curierul judiciar DAREA IN JUDECATA A UNUI PRETINS CONSUL , judecător de instrucţie al cab. 2, Armand Constantinescu, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe Scarlat Fotu, care se dădea drept consul al Mexicului la Bucureşti, pentru furt şi escrocherie calificată. E învinuit că dându-se drept consul al Mexicului la Constantinopol, a furat bagajul unui agent consular grec Violard. Dându-se apoi drept consul al Mexicului la Bucureşti, făcea viza paşapoartelor încasând mari sume de bani. INSTRUCŢIA IN AFACEREA NEREGULILOR DELA BANCA BOTOŞENEANA D. jude instructor consilier Eugen Enescu, de la cab. 3, a continuat ori cercetările cu privire la aceste nereguli. A conexat dosarul cercetărilor făcute la cab. 1 instrucţie de pe lângă tribunalul Cernăuţi, care s-a desesizat trimiţând dosarul acestui cabinet la cabinetul 3 instrucţie. DAT IN JUDECATA PENTRU BANCRUTA SIMPLA S. I a tribunalului de comerţ declarase în stare de faliment societatea anonimă sârbo-română, cu sediul în Bucureşti calea Victoriei, şi apoi în b-dul Lascăr Catargiu. Dosarul a fost trimis parchetului pentru cercetări. D- judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7, a făcut cercetări vreme de aproape un an de zile, după care apoi a trimis în judecată pentru bancrută simplă pe administratorul delegat al acestei societăţi, Francisc Deutsch, care e învinuit că nu a făcut declaraţia de încetare a plăţilor în termenul prevăzut de codul de comerţ şi nu a ţinut registre în regulă. UN CAZ DE APLICARE A REGULAMENTULUI ORGANIC La înalta Curte de Casaţie, pe când această supremă instanţă judecătorească funcţiona la Focşani, exista un consilier G. Manoil, care, încetând din viaţă, a transmis drepturile sale la pensie soţiei sale, încetând din viaţă şi soţia sa, în 1926 fiicele sale, d-rele Manoil, au cerut ca acest drept de pensie să fie trecut asupra lor întrucât regulamentul organic aplicabil pe când defunctul lor părinte funcţiona ca membru al Înaltei Curţi de Casaţie prevedea expres că dreptul se transmite şi fiicelor unui înalt judecător până la măritiş. Cum d-rele Manoil nu s’au măritat, au reclamat acest drept la pensie pe care comisia regională l’a respins. Au făcut apel la comisia centrală de pensii care, de asemenea, au respins acest apel. D-rele Manoil, azi bătrâne, au făcut recurs la înalta Curte de Casaţie- S. III a înaltei Curţi a judecat ori acest recurs, admiţându-l şi în consecinţă, a recunoscut dreptul la pensie al d-şoarelor Manoil deoarece dreptul lor era născut pe timpul aplicării regulamentului organic și acest drept trebue respectat. tei rămăşiţe sacre aduce după sine moartea, sau — în cel mai bun caz — suferinţa. De asemenea, o legătură simpatică nevăzută există intre vestmintele purtate şi cel ce le-a purtat, între arma care a rănit şi rănitul, între urma materială a unui individ şi acel individ, etc. Concepţia aceasta stranie a unui fir tainic ce leagă întotdeauna pe om de orice lucru cu care a fost vreodată în legătură, a unei simpatii, aşi spune, astrale între om şi lumea obiectelor externe — a coborât multe zâmbete pe buzele savanţilor europeni. Ea caracteriza minunat conştiinţa mitică animistă, fantastică, a primitivului,— şi se integra în ceea ce se obicinueşte a se numi : mentalitatea primitivă. Pentru civilizaţi, însă, nu era-' decât o «absurditate» pitorească. Iată, însă, că de câţiva ani se îndeplinesc experienţe de psihometrie sau criptestezie pragmatică, ale căror fantastice rezultate tulbură siguranţa ştiinţifică. Psihometria nu e decât cunoaşterea unei persoane şi a activităţii lui prezente, prin intermediul unui obiect care a avut cândva legătură directă cu acea persoană (în afară de Rehet, v- Ed. Duchatel: Enqueue sur Ies cas de psychometrie). Iată câteva pilde, la întâmplare. William Denton, profesor englez de geologie, punând în mâna surorei sale Ana — care era mediu — o bucată de zgură vulcanică de la Pompei (fără să-i spună, însă, ceva despre origina acesteia) — capătă răspunsuri în cari se zugrăvea întreaga catastrofă. Ana descrise locuinţele din Pompeiu, frescele murale, detalii de construcţie, apoi erupţia vulcanului, coloanele de lavă, de apă fierbinte. D-rul Osty, directorul «Institutului de studii psihice» din Paris— roagă pe o doamnă puţin bolnavă să scrie câteva rânduri pe o bucată de hârtie şi apoi prezentă hârtia aceasta unui mediu, d-na Berry, fără nici o altă lămurire. Mediul zugrăvi foarte exact pe doamna care scrisese; o arătă suferindă, slăbită de febră, de rinichi, de stomac — amănunte pe cari nu le cunoştea nimeni. E interesant de ştiut că rândurile fură transcrise dintr’’un ziar şi nu indicau nici o slăbiciune; că toţi medicii cari examinaseră pe bolnavă, o socoteau suferindă de o altă boală decât cea adevărată, aşa că nu se poate invoca motivul că mediul prinsese telepatic părerile d-rului Osty, care împărtăşea şi el ideile celorlalţi medici. Ceva mai mult, nici unul nu bănuise moartea apropiată a doamnei, pe care mediul o prezise şi care se îndeplini în foarte scurt timp. Deasemenea, d. de Fleuxnère, studiat de dr. Osty, a zugrăvit şi a recunoscut pe abatele Vianney, mort între 1853—1863, numai după o fâşie din vestmântul său. Şi cazuri de acestea sunt nenumnărate. Explicaţia care s’a încercat, e identică cu aceea a magiei contagioase : existenţa unui fluid simpatic între om şi obiectele din juru-i. Dar aceasta nu e decât confirmarea ştiinţifică a unei concepţii magice vechi de zeci de mii de ani. Concluzia : Magia contagioasă nu e creaţia unor conştiinţe prelogice, ci legiferarea unor observaţii ades repetate, un adevăr obiectiv, ştiinţific*. S’a observat de mult că magia e premergătoare spiritului ştiinţific, prin conştiinţa cauzalităţii. Suntem nevoiţi să mergem şi mai departe. Poate primitivii posedau într’un număr mai mare calităţile psichometriei. Sau poate le-au observat la magicieni au simţit dureros efectele, şi s’au temut de ele. In oi’işice caz, nu se mai poate de acum susţine că magia contagioasă e o creaţie întru totul absurdă a unor spirite fantastice. Mircea Eliade DELA CURTEA CU JURAŢI In seara de 30 Decembrie 1920, Alex. Prumptu din Budeşti-Ufov, a fost atacat pe şos. Bucureşti-Olteniţa în dreptul drumului ce duce spre comuna Nana de doi indiviz cari au tras asupra lui rănindu-l la mână. S’au început cercetări şi căzând asupra lui Andrei Constantinescu, bănuelile, din comuna Budeşti, al cărui părinte se zicea că e în duşmanie cu victima, s’au început cercetările în această direcţie. Cercetările au descoperit indicii de vinovăţie lui Andrei Constantinescu. S’au făcut cercetări la cab. 5 instrucţie care a trimis în judecata Curţei cu juraţi pentru crimă săvârşită dar neisbutită pe Andrei Constantinescu. După amânări ce au durat 7 ani, procesul acesta s’a judecat ori la Curtea cu juraţi. D. avocat Andrei Pretorian, din partea inculpatului, a arătat şubrezenia dovezilor aduse prin actul de acuzare, a arătat că nu există nici o dovadă precisă, categorică de culpabilitate a celui pus sub acuzaţie. Comisia juraţilor a adus un verdict negativ, pe baza căruia Curtea prezidată de d. consilier Camil Demetrescu, a achitat pe Andrei Constantinescu. Blocul evreesc din Ardeal în cartel electoral cu naţional-tarăniştii Luni a avut loc la Cluj consfătuirea blocului electoral evreesc, care a examinat situaţia politică în legătură cu campania electorală şi a hotărît ca toate organizaţiile Blocului să dea tot concursul partidului national ţărănesc. Conducerea blocului a fost însărcinată să încheie cartel electoral cu partidul national-ţărănesc şi să ceară candidarea pe listele acestui partid a unui număr proporţional şi corespunzător de evrei. In afară de aceasta s’a hotărît să se lanseze un apel către evreii din Ardeal, invitându-i să susţină partidul naţional-ţărănesc. Instrucţiuni în acest sens au fost trimise tuturor organizaţiilor Blocidul. --------«o-;;<-oo------- Sârbii din Banat vor lua parte la alegeri Populaţiunea sârbească din Banat, care s’a abţinut în mod absolut dela orice manifestare politică până în prezent, a hotărît ca cu ocaziunea alegerilor generale să intre în scenă. Fruntaşii sârbi au avut o consfătuire, hotărînd să înfiinţeze un partid politic şi fixându-şi atitudinea noului partid. Hotărîrile luate vor fi date publicităţii numai după reîntoarcerea locţiitorului de episcop, Nicoliei, care urmează a-şi da consimţământul. Cu ocaziunea aceasta trebue să accentuăm că orgaiizarea şi intrarea în activare politică a sârbilor din Banat se datoreşte partidului maghiar şi în special fostului senator dr. Tornya, cuonscut în urma activităţii atitudinei sale ostice faţă de tot ce este românesc. - - - oxo- ------ -------exo------- întrunirea averescanior din Iaşi IAŞI, 15. Ieri a avut la locuinţa d-lui Petrovici o consfătuire la care au luat parte toţi fruntaşii averescani. D. I. Petrovici, luând cuvântul, a făcut o expunere asupra situaţiei politice, explicând cauzele căderei guvernului. Ocupându-se apoi de nouile evenimente a declarat că partidul va depune liste în întreaga ţară. Trecând la tratativele urmate încheerea de înţelegeri electorale cu alte partide a spus că intr'ade CUVÂNTUL Partidul maghiar candidează evrei în Ardeal Conducătorii partidului maghiar au hotărît să candideze în Maramureş, Satu Mare, Oradea Mare şi Timişoara evrei pentru a împiedica curentul de emancipare de sub influenţa maghiară a evreilor. ------exp----- -------exo------- Comercianţii şi alegerile La Sfatul Economic s’au adunat comitetele celor două organizaţii Sfatul Economic şi Sindicatul Comercianţilor pentru a pune bazele definitive ale fuziunei. S’a discutat atitudinea ce trebue să o aibă in alegeri noua organizaţie fuzionată. D-l Butnaru şi Const. Stoenescu au fost pentru formarea imediată a partidului negustoresc şi punerea candidaturilor în întreaga ţară. Această ideie a fost combătută de toţi cei de faţă. D. Temistil,de Alexandrescu, Manole Constantinscu, C. Hau şi alţii au arătat situaţia politică de azi şi au susţinut că nu e momentul acum ■1«e a se discuta formarea partidului. Membrii Sindicatului Comercianţilor s-au întrunit apoi la sediul organizaţiei respective unde au discutat condiţiunile fuziunei cu Sfatul Economic. Au luat cuvântul d-nii: C. Ionescu Siraru, Maxice Constantinescu, O. I. Hau, C. Puţureanu, Gheorghiu Broşteni, Mişu Mihăilescu, Georgescu Vagea şi alţii arătând avantagiile fuziunei pentru o mai bună apărare a intereselor negustoreşti In unanimitate membrii prezenţi ai comitetului ratifică fuziunea Sindicatului Comercianților cu Sfatul Economic sub denumirea de «Sfatul Economic al Sindicatelor Comerciale», Comitetul fuzionat aiotrâni congresul general al negustorimei pentru o dată cât mai apropiată. FOOT-BALL. — Slovan (Viena)—Fulgerul (Bucureşti 1:0. Juventus (Bucureşti) — Slovan (Viena) 2:0. Chinezul (Timişoara) — Sabaria (Ungaria) 2:1. Chinezul (Timişoara) — Sabaria (revanşă) 3:3. A . Vassas (Budapesta) — Combinat( Arad) 4:2. Cartierul 3 (Budapesta) — Haggibor (Cluj) 5:2. In aceste rezultate al disputelor inter-naţionale, se poate trage concluzia că echipele româneşti se găsesc pe picior de egalitate cu echipele ungureşti şi cu una din echipele veneze. Ungaria — Franţa (dispută internaţională reprezentativă) 13:1. TENNIS. — Materiurile internaţionale de tennis intre Austria şi România s'au terminat Luni, la Bucureşti cu victoria de justeţă (8,7) a Austriacilor, reprezentaţi prin cele mai distinse elemente ale lor. FULGERUL. — Echipa ostăşească a reg. I C. F. a recoltat la Ploeşti o nouă victorie de foot-ball, pentru a înfăţişa ploeştenilor un joc frumos, eficace şi lipsit de cunoscutele, brutalităţi. Rezultatul convinsului internaţional de turism: A. C. R. R. — Marele premiu de aur: D. Mircea Cantacuzino; Premiu de rezistenţă: d-na Elena Ghica; Premiu de consumaţie: d. Mircea Cantacuzino; Proba de supletă: d. Iliescu-Brănceni; Premiu de frânare: d. Hansibard; Proba de viteză in coastă: A. S. R. Principele Nicolae; Cupa Principesei Elena; d. Marin Butculescu; Cupa Principelui Nicolae; A. S. R. Principele Nicolae; Cupa George Bibescu: I. Al. Racoviţă; Cupa Ardealului: A. S. B. Principele Nicolae; Cupa Iahoda: D. G. Ghica; Premiul Peleacului: D. Mircea Cantacuzino; Cupa A. C. R. B. Crişana: d. maior Berlescu; Premiul soc. Petroşani: I. Mircea Cantacuzino; Cupa Leonida: d. Mircea Cantacuzino. Cronica sportivă «vo-oo---- Premiul doamnelor: Cupa d. Jouk: d-na Elena Ganea; Premiul Ana Pierre Ghica: d-na Elena Ganea; Premiul Municipiului Bucureşti; A. S. R. Principele Nicolae; Premiul Prefecturei de Poliţiei: d. Frumuşeanu; Premiul Fiat: d. Dan Enăşescu; Premiul Continental: d. Al.Racoviţă; Premiul Iorgu Ghica: A. S. R. Principele Nicolae. BOX. — La galele de Sâmbătă 18 şi Duminecă 19 iunie, vom avea următoarele întâlniri: Gabriel Teohari—Nicolae Rafael; Tiţa Ioan—Rafael Lang; Jean Dezideriu; Eftimie Mihăilescu, Hoffman (Elveţia)— Chirilă Dan; Moţi Spalow—Umberto Lancia; Ştefan Wagner —Ziscoviei; Iorgunescu— Corescu; Cristache Negoiţă — Dumitru Călinescu; Gheorghe Helgiu—Marcel Schoenfeld; Jöldi Steinbach—Dumitru Teică. CICLISM. — Duminecă s’a alergat proba de fond pe distanţa Bucureşti— Târgovişte — Ploeşti — Bucureşti cu acest rezultat technic: Bucureşti — Târgovişte: Dinu Vasile; Târgovişte — Ploeşti: Zamfir Munteanu; Ploeşti—Bucureşti: Carol Boloni. AGENDA. — Duminecă 19 Iunie: Polonia — România la C. N. E. F. Duminecă 26 Iunie: Budapesta — Timişoara la Timişoara. Miercuri 29 Iunie: Ungaria — România la C. N. E. F. Răspunsul nostru la articolul d-lui Dinu Cesianu, relativ la datoria de 800.000 lei, ce F. S. S. R. urmează să plătească d-lui Torben Grut, — în cronica viitoare. Cap. SLATINESCU -----------oo*oo—-......- • Descoperirea unei contrabande de mătase şi zaharină Marţi după amiază, la intrarea acceleratului de Praga în staţia Lokoshaza, punctul de frontieră ungar din faţa Curticiuhiiautorităţile vamale şi poliţieneşti maghiare de la frontieră au înconjurat vagonul românesc direct Budapesta-Temişoara. Demontând câteva tăblii dela acest vagon s’a găsit ascunsă o cantitate de peste o sută hgr. mătase şi tot atâta, zaharină, mărfuri ce urmau să fie trecute prin contrabandă la noi în ţară. Autorităţile respective au deculpat vagonul dela accelerat şi l’au reţinut în interesul cercetărilor, la Lokoshaza. Este de remarcat că autorităţile maghiare s’au sesizat de denunţul avut pentru a descoperi zaharina şi astfel au dat peste mărdusa. ......exo-------- Mutări de generali Pe ziua de 5 Iunie 1927 s’au făcut următoarele mutări de ofițeri generali: Generalul de brigadă adjutant Condeescu Nicolae dela comandamentul corpului II armată în statul-major regal. Generalul de brigadă Alimanescu Aurel, comandantul diviziei 9, la comandamentul corpului II armată. Generalul de brigadă Iovanovici Anton, secretarul general al ministerului de răsboi, în marele statmajor. Generalul de brigadă Vlădescu Ion, după cerere, de la comandamentul corpului de jandarmi, la comanda diviziei 9-a. Marele incendiu din Ploeşti Ploeşti, lt. — Un groaznic incendiu a izbucnit la ora 1 şi un sfert noaptea la clădirea din str. Vlad Ţepeş 12, proprietatea d-lui Irimia Constantinescu. Focul alimentat de un vânt puternic a cuprins toate corpurile de case din vecini, precum şi clădirea templului coral, al cărei acoperiș la ora când telefonez a fost corn,, pled mistuit de flăcări. Echipe de pompieri se străăduesc să localizeze incendiul. La fața locului au sosit autoritățile. •—-----ooîfcor------- Demisiunea ministrului de justie iugoslav Belgrad 15 (Rudor. — Ministrul justiţiei, d. Srchkici a demisionat. Demisiunea a fost acceptată Portofoliul justiţiei a fost încredinţat ministrului fără portofoliu Periei. -------exo------- Guvernul polon nu va răspunde notei sovietice Berlin, 15 (Rador). — Din Varşovia se anunţă că guvernul polon nu va răspunde încă la a doua notă a Sovietelor. Ministrul Poloniei la Moscova a primit instrucţiuni să demonstreze guvernului sovietic lipsa de temei a acuzaţiunilor cuprinse în această notă. Din Riga se anunță că guvernul sovietic va trimite Poloniei o a treia notă, prin care va cere îndeplinirea cererilor formulate în notele precedente. Roxo Italia își achită datoriile Roma, 15 (Rador). — Ambasadorul Italiei la Washington a achitat astăzi Tezaurului Statelor Unite suma de cinci milioane dolari, reprezentând a doua scadentă în stingerea datoriei Italiei față de America. ---------00 V,00--------N1011 LN Toasturne.Răspunsul sărbătoritului La restaurantul «Iordache» de la şoseaua Kiseleff s-a dat Marţi seara un banchet în onoarea d-lui Nichifor Crainic, fostul secretar general al ministerului cultelor şi artelor. Numeroşi prieteni, ziarişti, scriitori, artişti plastici, precum şi foştii d-sale colaboratori au ţinut să sărbătorească pe d-l Crainic pentru scurta dar inimoasa d-sale trecere pe la departamentul artelor şi cultelor. La şampanie au vorbit d-nii : Liviu Rebreanu în numele S. S. R., M. Sorbul în numele S. A. D., Teodorescu-Sion, inspector general al artelor, Pamfil Şeicaru, preşedintele Sindicatului ziariştilor, I. Minulescu, directorul general al artelor, Dragoş Protopopescu, directorul Teatrului Naţional din Cernăuţi şi I. Livescu, directorul Teatrului Naţional din Chişinău. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul evidenţiind gândurile de care a fost călăuzit atunci când a fost rugat s£ primească sarcina de secretar general la culte şi arte. A mulţumit d-lui Vasile Goldiş, acel care i-a dat posibilitatea să aplice programul pentru prosperarea artei şi culturii româneşti. In urmă d-l Liviu Rebreanu a citit scrisorile omagiale adresate d-lui Crainic de către d-nii Stelian Popescu, ministrul justiţiei, G. Bogdan Duică, Ion Pilat, O Ghibu, Caton Teodorian, I. Buzdugan şi Tiberiu Brediceanu, care neputând participa la banchet își manifestă sentimentele lor de dragoste către cel sărbătorit. Intr’o atmosferă de adevărată camaraderie banchetul s’a terminat la orele noaptea. ŞTIRI DE PESTE HOTARE Conferinţa conducătorilor băncilor de emisiune LONDRA, 15. (Rador). — Ştirea publicată ori despre o apropiată conferinţă a conducătorilor principalelor bănci de emisiune, este exactă. Conferinţa se va ţine însă la începutul lunii iulie la New-York, deoarece d-l Strong, preşedinte la Federal Reserve Bank, din cauza boalei de care a suferit de curând, nu poate întreprinde călătoria în Europa. La conferinţă vor participa d-nii Montagu Norman de la Banca Angliei, dr. Schacht de la Reichsbank şi Rist dela Banca Franţei. Dizolvarea Scupcinei Belgrad, 15 (Rador). — Regele a semnat azi dimineaţă decretul pentru dizolvarea Scupcinei şi convocarea corpului electoral- Nouile alegeri vor avea loc în ziua de 11 Septembrie 2 000- A 18-a seshine a C. I. D. Praga, 15 (Rador). — Comisiunea internaţională a Dunărei s’a întrunit astăzi în a 18-a sesiune. După cum se ştie, comisiunea îşi are sediul la Bratislava, încă din anul 1922. Ea îşi va muta sediul la Viena în anul 1928, conform înţelegerei stabilite între membrii comisiunei. Depinedo la Madrid Madrid, 15 (Rador). — Aviatorul Repinedo a sosit la Madrid fiind primit de Suveran, interesele britanice și noul tarif vamal francez Londra 15 (Rador). — Efectele noului tarif vamal francez,, asupra diverselor ramuri comerciale britanice, au fost comunicate guvernului francez de către camerele de comerţ şi Asociaţiile comerciale engleze, formând obiectul unor noui tratative şi conversaţiuni la Paris Preşedintele camerei de comerţ, Sir Philip Cunliffe Lister, în legătură cu acest tarif a făcut ori anume precizări în Camera Comunelor, prin care a declarat că până în prezent guvernul francez n’a răspuns definitiv asupra posibilităţilor prin cari să se poată întâmpina dorinţele şi propunerile asociaţiilor comerciale britanice. D-sa crede însă, că noul tarif este mai puţin potrivnic intereselor britanice. Linia aeriană Cairo* Capetown Londra 15 (Rador). — Secretarul din departamentul coloniilor, d. Amery, răspunzând în Parlament la întrebarea privitoare la înfiinţarea serviciului aerian Cairo-Capetown, a declarat că guvernul britanic este hotărât de a acorda toate facilităţile pentru crearea acestei linii aeriene. Bloc-Notes Şedinţa Academiei Române Academai Română va ţine şedinţă publică Vineri 17 iunie c., la ora 5 d. a. D. A. Iorga va face o comunicare despre Ultimele scrisori din ţară către N. Bălcescu. Constituirea butroului Academiei Române Academia Română va ţine şedinţă purpui pentru anul academic 1927 —1928, precum urmează: Preşedinte: d. Em. Răcoriţă; Secretar general: d. Vasile Pârvan; vice-preşedinţi: d-nii: I. C. Negruzzi, Andrei Rădulescu şi dr. G. Marinescu. Un savant francez la Bucureşti Astăzi dimineaţă soseşte în Capitală savantul francez profesorul Dechambre. D-sa va ţine astăzi la ora 11 prima conferinţă la «Fundaţia Carol I.». După amiază d. Dechambre va vizita hipodromul Băneasa. -----------0X0-----------pe*oo- Convocarea dietei poloneze Varşovia 15 (Rador). — «Monitorul Oficial publică decretul președintelui Republicii, contrasemnat de primul- ministru Pilsudski, convocând Dieta în sesiune extraordinară pentru ziua de 20 Iunie. Pelletier d’Oisy și-a amânat raidul Londra 15 (Rador). — Aviatorul francez căpitanul Pelletier d’Oisy a amânat plecarea sa în Sbor fără escală pentru extremul orient. Plecarea urma să aibă loceri dimineaţă In cursul zilei, căpitanul Pelletier a încercat să se ridice cu aeroplanul în sbor şi după patru kilometri parcurşi de la aerodromul le Bourget, aeroplanul a luat foc- Pilotul şi însoţitorul său Gonin nu sunt răniţi. Aeroplanul a suferit oarecari pagube. Ducele de York se înapoiază în Anglia Londra 15 (Rador). — Crucişetorul «Renown» pe care se află îmbarcaţi Ducele şi Ducesa de York, a intrat eri în Canalul Mânecii. înaltul comisar al Egiptului, lordul Lloyd, a salutat pe bord Pe AA. LL. Regale. Un nou accident de aeroplan în Cehoslovacia Praga 15 (Rador). — Eri la orele 10 a. m. un avion militar s’a prăbușit în apropiere de localitatea Vrăbii, în Slovacia. Pilotul Honzek și observatorul, locotenentul Havelka au fost omorîți. -------»itt-oo------- -0X0-1XO Rezultatul alegerilor din Irlanda Londra 15 (Rador) — Alegerile generale din Statul liber al Irlandia au luat sfârşit exceptând rezultatele de la două centre universitare cari nu se vor putea cunoaşte decât joi. Rezultatele obţinute de către diversele partide sunt următoarele 45 locuri ale guvernului, 44 membrilor din partidul lui de Valera, 5 Simfeinişti, 22 laburişti, 12 independenţi, 11 fermieri, 8 Liga naţională. ------exo----- In Ucraina bubue tunul Chişinău, 15 Iunie, — Caporalul Petru Ion din pichetul de grăniceri Soroca a anunţat autorităţile că în dreptul comunei Parcani pe malul opus se aud neîncetate bubuituri de tun. In timpul nopţii numeroase rachete luminează cerul şi însoţesc bubuiturile. Din informaţiile sosite au loc în Ucraina mari concentrări de trupe, menite să înăbuşe mişcarea naţionalistă ucraineană. --------COSIOR---------- Spectacole TEATRUL NOSTRU : Cinematograful. TEATRUL CĂRĂBUŞ : Zodia parcului. PARCUL OTETELEŞEANU: Dalictul din noaptea nunţii. TEATRUL NOU : Treaba mea ! -------00*00--------