Cuventul, iulie 1927 (Anul 3, nr. 799-824)

-----06:90 Atitudinea partidului fată de adus de la 4 Ianuarie* Discursul d-lui prof. K. Iorga, Ing. Cihodariu, prof. lascu, prof. Sân Giurgiu, etc. in sala Dacia a avut loc ori în­trunirea partidului naţional de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga. A participat o numeroasă asisten­ţă şi cu drept cuvânt nu din obişnui­ta clientelă a tuturor întrunirilor publice. Acest lucru a putut fi obser­vat, după modul cum au fost urmă­rite discursurile diverşilor oratori — cărora li s’au subliniat cu semni­ficative aplauze pasagii expuse în­­tr’o formă ce depăşea inteligenţa u­­nei săli de întruniri electorale. A fost proclamat ca preşedinte al acestei întruniri d. ing. Cihodariu, fost ministru. Cuvântarea d-lui tohodariu D. ing. Cihodariu arată că parti­dul de sub şena a­ lui prof. N. Iorgat se străd­ueşte de 20 de ani să tragă o brazdă in politica românească. Par­tidul nostru a adoptat la bază o acţiune pur culturala. JLntr’im mic istoric al evenimentelor ce-au pre­cedat, arată care a fost rostul di­verselor fuziuni pe care partidul de sub şefia d-lui K­. lorga le-a făcut pentru a lupta cu mai mulţi sorţi de izbând'4. Nu s’a putut ca aceste fiziuni să fie durabile de­oarece până şi par­tidele aşa zise noui — erau conduse de oameni vechi. Aceşti oameni — şi din acei cari ne-au părăsit citez pe acei trei cari se află în actualul guvern — d-nii Stelian Po­­pescu, C. Argetoianu şi dr. Lupu— nu au ca punct comun decât doar ura ce există între ei. Rostul guvernului Ştirbey După formarea guvernului Ştir­bey mulţi s’au găsit şi ne spună că rău am făcut că nu am intrat în acel guvern. Acest lucru ni-i spuneau şi din naţional-ţărăniştii ce intraseră în acea formaţiune — pentru ca a­­bia după câteva zile să fie demişi­­după ce însă semnaseră acel manifest prin care actul de la 4 ianuarie că­pătă o consacrare definitivă la care au fost făcuţi părtaşi şi naţional-ţă­­răniştii. D. N. IORGA : Fiindcă e un par­­tid democrat, avea nevoie de un prinţ. A avut întâi pe unul şi-a luat apoi pe altul. D. CIHODARIU : Acesta a fost rostul guvernului Ştirbey. A­vea ne­­voe să capete asentimentul tuturor partidelor asupra actu­lui de la Ianuarie. Chestiunea prinţului Carol D. ing. CIHODARIU. — Partidul naţional-ţărănist a semnat acel ma­nifest cu toate că la Paris asigurase pe Prinţul Carol de concursul lui în orice condiţiuni. D. N. IORGA. — Aceasta este deo­sebirea între noi şi partidul naţio­­nal-ţărănesc. Dacă e vorba să aducă cineva sabia în ţară — sunt în con­tra acelui om — dacă e vorba însă să se închidă calea dreptăţii pen­tru care­va — sunt în contra acelor oameni. De ce nu am colaborat cu Ştirbey D. ING. CIHODARIU: Evident că noi care bănuiam care este rolul gu­vernului Ştirbey nu puteam să-i dăm concursul mai ales că şi d-sa avea într’o oarecare măsură un a­­mestec în această chestiune. D. N. IORGA: Se citează versu­rile populare care spun : Pe vremea lui Ştirbey Puneai plugul unde vrei. Aceste versuri azi au devenit : Pe vremea lui Ştirbey , Pui obrazul unde vrei. (Aplauze). Lupta de la 7 Iulie D. CIHODARIU . Avem de dus o luptă grea. Contăm că lumea cins­tită e mai numeroasă decât lumea necinstită. Nu suntem vizionari. Suntem oameni de treabă. Dacă so­cotiţi că partidul nostru merită în­curajarea dv. să ne daţi votul la 7 iulie, fost la guvern, nu se poate con­testa faptul că d. Iorga a guvernat timp de 20 ani încontinuu. Sub su­gestiile şi din îndemnul său s’au înfăptuit toate marile acte din ul­timul timp. D. PROF. IONESCU începe prin a caracteriza actul de la 1 Ianuarie ca cea mai mare nedreptate şi ne­norocire. Toţi cei ce doresc îndrep­tarea acestui râu şi­ a tuturor re­lelor din ţara românească au datoria să vină alături de d. prof. N. Iorga. D. LENGUCEANU, advocat din Galaţi, asigură pe d. prof. N. lorga, de devotamentul partidului naţional de Covurlui in care nu s’a ivit nici o defecţiune. Preferăm să ne mărginim a mân­ca post — alături de d. prof. lorga — decât plăcinte cu poalele în brâu şi peste cap, altăuri de alţii. (A­­plauze). După d-nii advocat POSTELNICU şi săteanul DINICA LASCAR vor­beşte de advocat DUMITRU ŞOIMU care în aplauzele asistenţei declară că îndreptarea nu poate veni decât de la acel care e victima actului de la 1 ianuarie. Guvernul Ştirbey voia să obţină şi asentimentul nostru dar„ D. N. IORGA-, noi i-am ştirbit. Cine să guverneze ţara D. ROSNIEF - PARASCHIVES­CU. — Ştiţi care a fost atitudinea partidelor la acea dată memorabilă de 4 Ianuarie. Va amintiţi însă şi de cuvintele profesorului N. Iorga, din prima cli­pă a suferinţei copilului neamului românesc. El a zis: — Trăiască Prinţul Carol! (Sala întreagă aplaudă în picioa­re şi ovaţionează îndelung la aceste cuvinte). Vor să guverneze ţara mitropo­­liţii şi femeile? Asta nu se poate. Am vrea să fim in Anglia cu obi­ceiurile şi tradiţia ei. Dar nu suntem Cuvântarea d-lui profesor După preotul Ietohcescu ia cuvân­tul d. prof. G­­l­AŞCA care expune politica reală şi pozitivă urmata de d. prof. N. Iorga — în toate proble­mele mari ce sau pus pentru nea­mul românesc. A fost contra retra­­gerei în Rusia când alţii cereau a­­cest lucru. A fost pentru improprie­tarirea ţăranilor — cerând acest lu­cru şi Suveranului în timp ce alţii voiau s’o amâne. Tot astfel şi asupra chestiune! de la 4 Ianuarie — a cărei rezolvare voim s’o ajutăm — iar nu s’o ex­ploatăm cum fac alţii. Cuvântarea d-lui profesor N. lorga V’am chemat aci pentru că trebue să dăm un răspuns. După plecarea unora care n’au găsit decât drumul care duce la biroul de scont al par­tidului liberal — am fost socotiţi că suntem desfiinţaţi. Am dovedit că suntem mai vii ca oricând nu prin interesul nostru fa­ţă de ţară ci prin interesul ţărei fa­ţă de noi. Socotesc că suntem îndreptăţiţi ca să purtăm noi titulatura de par­tid naţional , deoarece stăm gru­paţi în jurul ideei naţionale şi nu avem în spate nici pe directorul «Luminei», nici pe toţi acei ce au fost dezertori de la ideia naţională. Ţin să anunţ cu acest prilej că după alegeri vom intra în Ardeal să aducem liberarea sufletelor. Guvernul cu perdea şi fără perdea Ordinea succesiune! guvernelor dela război încoace parcă e un joc cu lada cu păpuşi. Veneau când erau chemate de Hrătianu şi cădeau când nu s’aşteptau. Aceasta însă a­­minteşte de păţania bietului Poni , care a aflat dela portarul ministe­rului că nu mai e ministru. Ţara are nevoe de noi In concluzii d-1 prof. N. lorga a afirmat cu tărie şi convingere că ţara are nevoie de partidul de sub conducerea d-sale. ■* întrunirea s’a terminat la orele 2, iar participanţii s’au răspândit în linişte. (l. idSt. D. N. 10RGA Alte discursuri D. DI­AGHICI, meseriaş, arată că partidul d-lui N. Iorga pare că a ajuns o fabrică chimică de spălat obrazul. Toţi acei cu obrazul pătat caută o colaborare cu d. Iorga. Vorbesc ca meseriaş. Dacă nu eşti liberal, n’ai credit. D. N. IORGA. Intreabă-l pe Fă­­geţel. D. DRAGHICI. Cu toate că nu Un vagon al expresului Bucureşti-Viena-Ostanda mieuniiai Trenul expres No. 5, Bucureşti— Viena—Ostanda, a suferit in noap­te între staţiile Comarnic şi Sinaia un accident, din fericire fără ur­mări grave. In apropiere de staţia Sinaia a luat foc peretele frontal al vagonu­lui de manipulare, situat al doilea de la maşină. Dându se alarma, vagonul a fost zolat, iar focul localizat cu ajuto­rul pompelor din staţia Sinaia. S-a stabilit că incendiul se dato­­reşte scânteelor de la una din loco­motive, trenul având pe această dstanţă dublă tracţiune. Expresul şi-a continuat călătoria cu o întârziere de 40 minute. --------00:00------ --------exp------­ N­ V­A­N T­UI In tren, pe călduri toride Căile ferate vor aplica un sistem pentru lăcorirea vagoanelor Se știe că pe timpul sezonului de­ vară, din cauza căldurilor mari, va-­ goanele trenurilor de călători sunt trase la peron, în gara de Nord, în­cinse, din pricină că garniturile sunt lăsate în plin soare, până la formarea trenurilor. Datorită acestui motiv, până la pornirea trenurilor de la peron, spre destinaţie, în compartimente este o căldură insuportabilă, dogoarea pe­reţilor de tablă ai vagoanelor exa­lând şi un miros insuportabil. D. Ing. Al. Perieţeanu, subsecre­tarul de stat al cailor ferate, studia­ză, în momentul de faţă, un sistem de răcorire a vagoanelor, lacitat de compania P. L. M. în sudul Fran­ţei, pe Riviera. Anume, pe viitor gar­nitura unui tren, înainte a fi adusă la peronul gărei de Nord, va­ trece printro hală special amenajată ca o coloană hidraulică, ce va stropi cu apă rece întregul exterior al vagoa­nelor. In felul acesta dogoarea exterio­rului metalic al vagonului va fi cu mult potolită şi în consecinţă o călătorie se va efectua în condi­­ţiuni mult mai omeneşti, pe căldu­rile toride pe cari le avem, în pre­zent, în Capitală. Acest sistem nou de răcire a va­goanelor de călători, nepracticat în­că la noi în ţară, va fi pus în apli­care în câteva zile şi se va menține în tot cursul verei, la trenurile care părăsesc gara de Nord în cursul după amiezei­ ------—Off&co----—. INFORMATIUNI COÎK«O----- Abonamente la „Cuvântul fc£I 700~pe an M 350 m 6 luni „ 200 „ 3 „ Pentru Bănci, Instituţiuni şi Adm­i­­nistreţii Publice, lOtKI aauaU Pentru străinătate, un an 1700, i luni 850, a urm MM. Abonamentele Încep la 1 al 1b ala fie­cărei luni Eri fiind sărbătoare (S-ţii Petru şi Pavel) autorităţile, bursa şi băn­cile n’au lucrat Politice D. Ion I. C. Brătianu, prim-minis­­tru, a primit ori în audienţă pe d. dr. W. Filderman, preşedintele «U­­niunei Evreilor Români» şi candi­dat pe lista partidului naţional-li­­beral pentru Cameră în Ilfov. Militare Suveranul a lucrat Marţi, la Si­naia, cu d. general Paul Angheles­­cu, ministrul de răsboi. Cu această ocazie a fost semnat decretul pentru avansarea la gra­dul de sublocotenent a tinerilor ab­solvenţi ai şcoalelor militare din toate armele. Această avansare s-a făcut pe da­ta de 1 Iulie, Studenţeşti Societatea studenţilor în teologie aduce la cunoştinţa studenţilor teo­logi că plecarea în escursia proec­­tată în Oltenia va fi in ziua de 1 iulie­­., Vineri seara cu acceleratul de 10.25. Excursioniştii vor avea un vagon special. Excursia va dura 3-4 zile şi se va face sub conducerea d-lui G Ioan Boroianu. Societatea studenţilor Macedo-ro­­mâni ţine adunare generală extra­ordinară în localul Soc. de Cultură Macedo-Română din Caisa Rahovei No. 29, Sâmbătă 2 Iulie a. c., ora 9 seara, la ordinea zilei fiind, depu­nerea mandatului şi alegerea Comi­siei de verificare. Societatea Studenţilor în Geogra­fie «Soveja» îşi anunţă membrii în­scrişi pentru excursia în Munţii Apuseni că, plecarea va fi Sâmbătă 2 iulie, orele 7,30 a. m. din gara de Nord-Centrul studenţesc Bucureşti, ţine Adunare Generală, Joi 30 iunie a.c. ora 9 seara. Şcolare In ziua de Vineri 1 iulie a. c. orele 11 dimineaţa se deschide ex­poziţia de fine de an a lucrărilor e­­levelor atelierului de broderii şi impresiuni pe stofe al absolventelor şcoalelor profesionale «Regina Ma­ria» din calea Victoriei No. 83. Expoziţia va fi deschisă 3 zile. In ziua de 26 Iunie, s’a serbat la şcoala Comunităţii Elena din str. Lucaci No. 41 cu o deosebită solem­nitate, serbarea de fine de an. S’au jucat piesele: «O şezătoare la ţară» de I. C. Lu­cian; «Sun­aţii» în limba greacă şi poezia «Aprés la Bataille» de V. Hugo recitată foarte bine de elevul D. Doro­ogos. Asemenea remarc şi pe elevii: F. Athanasiu, Tica, D. Co­­liciu, Himu, Panaiotu, Nicolau, Pa­­panicu, Diamandi I., Apostolu D., Zervos, Stellatos, Sotirulis, etc. După terminarea serbării publi­cul a vizitat splendida expoziţie de lucru. Serbarea s’a început şi s’a sfâr­şit cu imnul românesc şi grec. Transferările în învăţământul se­cundar se vor face în cursul lunii Iulie Organizarea cursurilor de vară pentru învăţători şi suplinitori a suferit însemnate modificări. In a­­fară de centrele Iaşi şi Piatra Neamţ, s’a decis să se înfiinţeze şi alte centre unde se vor ţine aceste cursuri. Ministerul instrucţiunii va da publicităţii, zilele acestea, noua pro­gramă a cursurilor de vară. 4. C. F.­ R. Subcomisiunea de transporturi de pe lângă subsecretariatul c. f. r., a hotărât ca şi transporturile de vinuri în vagoane complecte să fie trecute printre mărfurile cari prin natura lor nu pot fi depuse în gări, fiind supuse alterărei. Comandarea vagoanelor pentru vinuri se va putea face pe cauţiune. Diverse Duminică 26 cor. s’a săvârşit la biserica Sf. Pantelimon (Foişor) cu nunta religioasă a d-rei Iliana-Ni­­nette Creţu, fiica d-nei şi pr. prof. Gh. Creţu, cu d. prof. Al. Mălin. Nuni au fost d-na şi d. Stancu Brădişteanu secretar general al ministerului cultelor. Prefectura Poliţiei Capitalei, rea­minteşte din nou conducătorilor şi proprietarilor de vehicule că pe ca­lea Victoriei colţ cu Bulevardul Elisabeta, nu vor putea circula de­cât în două direcţiuni înainte sau la dreapta., întoarcerea la stânga este inter­zisă. ■■■/ , Conducătorii cari vor voi să o ia la stânga, întoarcerea să o facă pe ori­care altă stradă, înainte de în­­tretăerea in Bulevardul sau după ce a trecut. Teatrul Ciirăbuş Director G. Tănase Asta sraia Zodia Parcului Societatea «Ajutorul» a clerului din eparhia Ungro-Vlahiei va săr­bători astăzi a 50-a aniversare de la înfiinţarea ei. Vor lua parte la solemnitate. Pa­triarhul dr. Miron Cristea şi d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi ar­telor. ,­eri dimineaţă s’a ţinut, în strada Batişte 17, adunarea generală a «A­sociaţiei generale a invalizilor de război» sub preşidenţia d-lui gene­ral Mărâşescu, asistat de d. maior N­ Dumitrescu, preşedintele Asocia­ţiei. S’a citit darea de seamă a acti­vităţii asociaţiei pe anul trecut şi raportul cenzorilor. S’a dat descăr­care comitetului de gestiunea sa­.—--,—0X0--­ DK­AN Suzane O’N­IL Și întreg ansamblu Companiei Biletele la Casa Teatrului Diferenţa de taxare între accelerate şi Orient­ Expres Subsecretariatul căilor ferate face cunoscut că începând dela 1 Iulie 1927 taxele suplimentare de la tren accelerat la trenul orient expres vor fi următoarele : Dela Curtici la Arad 40 lei. Dela Cur­ti­ci la Braşov 120 lei. Dela Curtici la Bucureşti 120 lei. Dela Curtici la Ploeşti 120 lei Dela Arad la Braşov 120 lei. Dela Arad la Bucureşti 120 lei. Dela Arad la Ploeşti 120 lei. Dela Braşov la Arad 120 lei. Dela Braşov la Bucureşti 80 lei. Dela Braşov la Ploeşti 80 lei. Dela Ploeşti la Arad 120 lei. Dela Ploeşti la Braşov 80 lei. Dela Ploeşti la Bucureşti 40 lei. Dela Bucureşti la Arad 120 lei. Dela Bucureşti la Braşov 80 lei. Dela Bucureşti la Ploeşti 40 lei. Aceste suplimente se vor­ încasa de către compania internaţională a vagoanelor cu paturi, fie la agen­ţiile respective, fie în tren, prin organele de control ale acestei com­panii. . ■ —0X0 " — ARE 50 ANI DE EXPERIENŢĂ IN DEPOZIT PERMANENT* 50 000 000 LEI MĂRFURI SIFOANE PÂNZETURI PÂNZA CERCEAFURI GPADEL SHIRTING perdele­­ PROSOAPE ■ FETE de OLANDURI LINDURI INDIAN I PERCAL ! POPLIN I ZEFIRURI MESE • ŞERVETE ETC Pentru ce întrebuinţez eu Spuma de aromă ce se găseşte în Pudra Tokaion, împiedică ca nasul meu să aibă luciu. a Ea rămâne pe obrazul meu în ciuda vânturilor puternice, a ploii sau a transpiraţiunei provocată de dans în camerile supraîncălzite. 3 Ea nu conţine nici o particulă granuloasă şi tare, susceptibilă de a obstrua şi a dilata porii şi, de a pricinui prin acest fapt puncte ne­gre, coşuri şi alte imperfecţiuni cari mă desfigurau.4 Pudra Tokaion nu absoarbe umi­ditatea naturală a pielii, nu o usucă şi nu o face aspră, zbârcită şi plina de riduri. E o pudră curată şi ne­vătămătoare.5 După părerea mea Pudra Tokaion este pudra cea mai uşoară fiind şi perpetit aderentă. Ea se confundă in mod ideal cu nuanţa naturală a omului meu. Ea este invizibilă şi nu dă de fel impresia unui mijloc ar­tificial. 6 In sfârşit eu întrebuinţez Pudra Pokalon pentru că ea este foarte economică, posedând toate calităţile ce eu te caut într’o pudră de orez. PUDRA TQKALON Declaraţiile d-lui Gh. Tăt­ărascu la Cluj Cluj, 28. — D. G. Tâtărescu, sub­secretar de stat la interne a primit ori pe reprezentanţii presei române şi minoritare cărora le-a făcut un expozeu politic. Guvernarea de mâine va fi de lungă durată şi va trebui să depă­şească cadrul unei legislaturi. Rezemat pe încrederea Coroanei şi ţarei, partidul liberal îşi ia în­crederea acestei guvernări de lun­gă durată. Este de sperat, tenmină subsecre­tarul de stat, ca reprezentanţii de toate nuanţele ale minorităţilor noastre să păşească după alegeri la practicarea unei sincere politici de conciliere şi apropiere, inspirându­­se din interesele statului român, cari sunt şi interesele lor proprii şi călăuzindu-se de singura lozincă ce trebue s’o adopte «cetăţenii în­tâi şi minoritarii pe urmă». Seara d. Tătărescu a părăsit ora­şul, plecând la Bucureşti. ---------IK---------­ In jurul candidaturii na­ţionalilor la Dorohoi Din partea d-lui Nicolae A. Sto­­eanovici primim următoarea scri­soare : Domnule Director, Sunt un cetitor constant al «Cu­vântului» de la apariţia «a Am ad­mirat pana redactorilor săi şi am apreciat totdeauna exactitatea in­­formţiuniior d-voastră. M'a surprins deci mult reporta­­giul întitulat «Naţionalii împiede­caţi de a nepune lista la Coronoi». Partidul naţionalist al d-lui prof. Neculai Iorga a fost complect des­­fiinţat prin retragerea din viaţa po­­l­tică a d-lui Buţureanu. D-l Ai­­lăut a luat şef­ia partidului naţio­­nal-ţărănesc, d-1 Panaitescu cu un­it grup a trecut la liberali. Nici la alegerile de la 1926 acest artid nu a pus lista şi nu a can­didat Atât d-1 Tomaziu cât şi eu nu am dat nici o importanţă acţiunii d-lui­­ Giorgiu şi nici nu avem vre-o cunoştinţă de tot ce pretinde d-sa. Sechestrarea preotului Danalache au Dreşca şi a săteanului Dulgherii de către d-1 Eduard Bur­bure la ce­­acul său este din domeniul fante­ziei. Duminecă 26 iunie d-1 Burbure a plecat la Bucureşti cu automo­bilul la ora 5 dimineaţa, Tomaziu era în propagandă î­n comunele din Basarabia alipită judeţului prin legea administrativă iar eu eram prin comunele de pe malul Siretu­lui. Nimeni nu s’a preocupat de candi­datura d-lui Ion Sân Giorgi şi am .1 singur regret că nu a găsit par­­zani cari să primească să fie pe f-'ta sa, căci ar fi putut constata de câtă popularitate se bucură în jideţul Dorothoi Mulţumindu-vă pentru bunăvoin­ţa de a reproduce aceste rânduri,­­ rog a primi, Domnule Director, sigurarea deosebitei mele conside­­raţiuni. Nicolae A. Stocanovici Moartea p­rtorului Guillaumin Paris, 29 (Rador). — Marele pic­tor impresionist Guillaumin a înce­tat din viață, fiind în vârstă de 87 ani. -000— . Polonia vrea relaţii Pa­cinice cu Rusia Paris 29 (Rador). — Trimisul spe­cial al ziarului «Le Matin­» la Var­şovia află că primul ministru Pil- Ludski a dat instrucţiuni reprezen­tantului polonez la Moscova să co­munice că Polonia nu admite să i se dicteze măsuri de poliţie, dar este dispusă să negocieze cu Sovietele un tratat pentru stabilirea defini­tivă a păcei. Corespondentul ziarului «Le Ma­tin» observă că gestul mareşalului Pilsudski pune capăt tuturor legen­delor despre un complot anglo-po­­lonez împotriva Rusiei sovietice. Intervenţia şefului guvernului po­lonez nu înseamnă însă succesul neapărat al negocienlor. Pentru ca tratatul de neagresiune între Polo­nia şi Rusia să poată fi realizat, va trebui ca guvernul sovietic să se decidă a se pune pe terenul Ligei Naţiunilor. Pentru Polonia, acea­sta constituie «sine qua non». Crema pentru îngrijirea și contra asudatului picioarelor*. Efect minunat. Seara după baia de picioare se va face massaj cu putin fHM­OSL, (de marimea unei alune) și imediat inceteasa asturnarea, m­iroso! aejlăctrt aaflf twa, asudata! picioarelor și în cazul cel mai grav- Picioarele se lin fragede umblatul este foarte plăcut.­­ Se poate procura la toate far­­macide şi drogueriile. Preţul cut. 35 Lei. Se prepare in farmacia CSANDA Grade* Daca doriţi a cumpăra MOBILE de lemn, fer şi bronz PIANE Rosendorfer, gtingl, wirth şi Producţia Senossenschaft de prima calitate, să nu vă pară rău de un drum la târgu Mureş şi căutaţi Székely Réti Fabrica de Mobile Ardeleană S. A.

Next