Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)

1927-08-10 / nr. 832

2 (Continuarea din Banatul sârbesc articolului din pag. I-a) româneşti dovedeşte cu prisosinţă lipsa de bună credinţă a guvernu­lui din Belgrad. Ori această situaţie nu poate să mai dăinuiască. Chestiunea unei re­ciprocităţi de tratament devin© cu atât mai actuală cu cât însăşi Ro­mânii din Iugoslavia, hotărâţi să înfrunte orice prigoană, cer să se discute neîntârziat chestiunile ce sunt un litigiu între Bucureşti şi Belgrad. Strânşi în jurul noului ziar «Nă­dejdea» ce apare în Vârşeţ, Românii din Banatul Iugoslav precizează chiar nevoile lor imediate, punând în primul rând înfiinţarea unui vi­cariat ortodox românesc la Vârşeţ. Se ştie că în starea actuală legătu­ra între protopopiatele din Banatul Iugoslav şi Episcopia din Caranse­beş, cărea-i aparţin­e cu totul ilu­zorie mai ales­ că multe din aceste protopopiate sunt încă tăiate în două. Astfel e protopopiatul de la Biserica Albă, care e administrat de la Răcăjdie. Datoria acestui vicariat ar fi, ca pe lângă administrarea bisericilor româneşti şi controlul lor, să orga­nizeze temeinic învăţământul confe­sional românesc şi să uşureze adu­cerea diferitelor publicaţiuni folo­sitoare — în primul rând a abeceda­relor — din România. Înfiinţarea u­­nei librării diecezene pe lângă acest vicariat şi­ alcătuirea unor biblio­teci populare ar fi deasemeni una din sarcinile lui. Acestea sunt în linii mari dolean­ţele acestor fraţi ai noştri de peste graniţă; din nefericire ele nu sunt nici acum băgate în seamă- vina a­­cestei ignorări fiind în mare parte şi a guvernelor noastre care n’au ştiut să revendice pentru ei drep­turi cel puţin egale cu acele acor­date de noi minorităţilor sârbeşti din Banat Cârmuitorii noştri să înţeleagă deci că trebuie să ceară aliaţilor iu­goslavi o politică înţelegătoare faţă de interesele minorităţii româneşti din Banatul iugoslav şi să înles­nească în acelaşi timp viaţa biseri­cească şi şcolară a acesteia, renun­ţând la solicitudinea arătată mino­rităţii sârbeşti de la noi, în cazul când nici de această dată guver­nul din Belgrad va găsi că n’a sosit timpul unei schimbări a atitudinei sale. Corvin Curierul judiciar -----COOK-OO----­ CAZUL CERERII DE MITA A MEMBRILOR COMISIUNII DE IMPU­NERE DELA PERCEP­ȚIA l­a COMUNALA Confirmarea mandatelor de arestare In Capitală de mai mult timp func­tionează comisiunile de recensă­mânt comunale în vederea stabilirii impunerilor pe anul 1928. Una din aceste comisiuni şi anu­me a 2-a, care lucrează pe lângă per­cepţia I-a comunală, formată din controlorul C. Cojan, advocatul Gh. Clinceanu, agentul de urmărire D. Ştefănescu şi Şt Voiculescu, s’au prezentat la hotelul Esplanade unde au fost prinşi în flagrant delict în împrejurările arătate de noi la timp. S’a făcut anchetă, s’a sesizat par­chetul şi d-1 judecător de instrucţie Papadopol dela cab. 5 a fost delegat cu facerea cercetărilor. Ș i după o amplă instruire a cazului a dispus în conformitate cu art. din c. p. arestarea membri­lor comisiunii în afară de Şt. Voi­­culescu, care nu luase parte la a­­pele tratative. Tri Tribunalul Ilfov, secţia de no­tariat în formaţiunea d-lor judecă­tori Coman Negoescu, Solomonescu şi procuror Alevra au judecat con­firmarea mandatelor de arestare. Apărarea a arătat că potrivit dis­­­poziţiunilor art. 144 din c. p. fapta co­­isă de inculpaţi nu poate fi ca­lificată luare de mită, care presu - Pune un acord al părţilor şi că în speţă faptul se poate denumi ten­­­tativă al acelui delict şi ca atare mandatele urmează a fi infirmate. D-l procuror Alevra răspunzând aserţiunilor apărării, a arătat a­­devăratul înţeles al art. 144 din c. p. care pedepseşte nu numai pe func­ţionarii cari vor fi primit dar şi pe aceia cari vor fi pretins­ (cerut) da­ruri sau prezenturi. Tribunalul după o scurtă delibe­rare a confirmat mandatele de ares­tare. CRIMA DIN FUNDĂTURĂ VASILACHI-VI! Duminecă noaptea Nicu Olteanu, zis Vasile Nicolae, împreună cu al­ţii, în stare de ebrietate, s’au dus la cârciuma lui Nicolae Vasile, zis în­curcă Lume, din fundătura Vasila­­chi 13 şi au cerut căţi de joc şi vin. Din cauza orei înaintate, cârciu­­marul refuzând să-i servească, Nicu Olteanu, cunoscut scandalagiu al cartierului, a început să facă scan­dal şi înfuriat peste măsură a spart şi distrus tot ce ia eşit în cale stri­gând la cârciumar «că unul din noi trebuie să piară». Cârcium­arul înfricoşat de atitu­dinea lui Olteanu a luat un revolver şi a tras două focuri din care unul l-a nimerit în partea stângă a piep­­ului, omorându-l. D-l judecător Papadopol, de la ca­binetul 5 instrucţie, în urma cerce­tărilor preliminare făcute, a dispus librearea provizorie a prevenitului, pe consideraţia că numitul când a comis crima de omor a fost în legi­timă apărare. Totu­şi la cabinetul de instrucţie vor urma mai departe cercetările în ve­derea desăvârşirii instrucţiei. FRAUDE LA «BANCA TARANEASCA» Eugen Rosenfeld, fost funcţionar la «Banca Ţărănească», care făcea operaţii de devize, defraudând o su­mă importantă, a fost reclamat par­chetului. D-l Armand Constantinescu,­­ ju­­­lecător de instrucţie la cab. 2, fă­când cercetări a stabilit că numitul a trecut în Bulgaria. D-sa a lansat landat de arestare împotriva lui și a dispus la cererea formelor de ex­trădare. Tot deodată a numit o expertiză care să verifice operațiile lui Ro­­­senfeld. Raportul provizoriu de ex­pertiză fiind depus, în contra lui Rosenfeld s-a deschis acțiune publi­că pentru faptul penal prevăzut de art. 125 din codul penal. Vodă Rareş» ca operă istorică — ne interesează ca operă a lui Haj­­deu, în care surprindem metoda, e­­rudiţia şi geniul său. Toate opere­­le istorice ale francezilor din sec. XVIII au fost întrecute de mult de ştiinţă. Totuşi ele se publică pe fie­care an în mii de exemplare. Cri­teriul acesta trebue păstrat şi în ediţia operelor lui Hajdeu. » Să încheiăm. Editarea întregei opere a lui Hajdeu, cu prilejul co­­memorărei, e un fapt de bun simţ naţional. Socotim că Academia sau «Casa Şcoalelor» va găsi acel prim milion de început. Mai greu va fi de întocmit comisia sub în­grijirea căreia se va tipări. Se vor­beşte de o «Societate a prietenilor lui Hajdeu» care năzueşte să se ocupe cu publicarea operelor com­­te. Intenţia e lăudabilă. Mă gândesc, însă, dacă va cuteza cine­va din «Societate», să prefaţeze «Istoria critică» sau «Curente», a­­rătând, după cum e obiceiul, meri­tul lucrării şi ceiace s’a făcut mai mult până în prezent. Va trebui e­­rudiţie, inteligentă şi talent. Alt­minteri, prefeţele «Operelor» vor ămâne întotdeauna netăiate. Totuşi, trebuie să se înceapă lu­crările. Să ne amintim că Acade­mia a tipărit operele lui Cantemir (nu toate — din nefericire) ni alte edituri un număr de «clasici» ce poate fi luat în seamă. De ce toc­mai Hajdeu să lipsească, cel mai complex şi mai organic geniu ro­mân, — şi de ce să tolerăm a rămâ­ne contemporanii acestei stupide indiferenţe ? Dacă nici cu prilejul acestei comemorări nu se vor ti­­pari «Operele complecte», Hajdeu va fi uitat. Acei câţiva cari îl cu­nosc, înţeleg oare toată durerea cu­vintelor acestea ... Mircea Eliade ------exo-----­ întrunirea comercianţilor de Capitală Sindicatul comercianţilor şi in­dustriaşilor (recunoscut ca persoa­nă morală şi juridică) a ţinut o în­trunire în Capitală. Duminecă di­mineaţa la sediu (strada Stelea 2 colţ cu Sf. Vineri), D. N.Butnaru, preşedintele sindicatului a deschis întrunirea la orele 10 luni, făcând apoi o expunere asupra activităţii sindicatului. Bătălia cea mare — adaugă d. Butnaru — va fi dată pentru cuce­rirea libertăţii complecte a comer­ţului. Deci datoria negustorilor şi industriaşilor e de a strânge rându­rile în jurul sindicatului lor care duce cu adevărat lupta pentru apă­rarea intereselor comercianţilor şi industriaşilor. Comercianţii şi industriaşii au obligaţia morală de a-şi face poli­tica propriilor interese şi nicidecum pe aceia de pescuire în apele poli­ticianismului rentabil. D. CONST. STOENESCU, secre­tar general, relevă demagogia uno­ra din aşa zişii fruntaşi ai comer­ţului. D. A. D. HAMZULESCU, vice­preşedinte atrage atenţia comercian­ţilor că în urma atitudinei adopta­te de «Uniunea marilor industriaşi» în chestiunea impozitului pe cifra de afaceri şi lux, datoria comercian ■ţilor conştienţi este să reacţioneze energie. Priva Haln­­aft va porni Men­ Schimb de telegrame. Sosirea vaselor. Vizitele. Dejunul oferit de marina ro­mână. Plecarea delegaţiei de ofiţeri la Bucureşti. Constanta 7 August. — In zoriie zilei, cele trei unităţi spaniole, care au venit să ne viziteze tura se zăreau la orizont­ înainte de a intra vasele în port, a avut loc un schimb de telegrame al căror text le publicăm mai jos. Flotilei de distrugătoare spaniole «Urăm bun sosit distrugătoare­lor «Alsedo», «Velasco» şi «Juan Sazaga» în apele româneşti, unde sunteţi aşteptaţi cu toată ’căldu­ra». Iată şi răspunsul comandantului flotilei spaniole, Diviziei de mare Române «Foarte mişcaţi de amabilul d­ură salut, sunt foarte fericit şi încân­­at de a merge în apele marei na­ţiuni Române, unde cred că sosesc a răsăritul soarelui a zilei de Du­minecă». Carina Salvador. Sosirea vaselor în port La orele 6 dimineaţa, vasele spa­niole au intrat în port, fiind salu­­bite de către vasele noastre de răz­­boi. D- comandor Baicu, fiind ata­şat pe lângă comandantul flotilei, s’a prezentat d-lui comandor Car­­la Salvador, şeful diviziunei na­vale de instrucţie, transmiţând tot ită şi salutul marinei române. Prima vizită a fost făcută la eroiul distrugătorului «Mărăşti», unde d. comandor Carina a fost pri­mit de către d. comandor V. Geor­­escu şi corpul ofiţeresc. După a­­asta d. Georgescu a întors vizita a bordul vasului comandant «lu­­î Lazaga». La orele 10 a­­m, co­mandantul flotilei, însoţit de către ghiotantul său şi d. comandor Bai ■ju, s’au dus la biserica romano-ca­­tolică asistând la slujba religioasă. După aceasta d sa a lăsat cartea de vizită la d-nii Paul Angelescu, ministru de răsboi şi d. Ghica, se­cretar general al ministerului de externe. A făcut vizitele de rigoare la Pa­lace-Hotel unde erau găsduiţi d ni­ Juan de Cardenas, ministrul Spa­niei la Bucureşti, Miguel Zeus se­cretar general şi Louis Benegro, consul. Deasemenea au făcut vizite la di­vizia IX-a, fiind primiţi de către d. general Brătuianu , locot. colo­­nel Costescu. La divizia de mare, oaspeţii au fost­­­întâmpinaţi de către d. comandor Buholtzer, co­mandantul diviziei şi comandor i­imicit. După aceasta au mai fă­­cut vizite la P. S. S- Episcopul Gherontie, Radu Roşculeţ prefec­tul judeţului şi Fr. Sachetti ori Distrugătorul „Alsedo" mar al municipiului nostru. La orele 11 jum. s’au întors vi­zitele la bordul vasului coman­dant, de către d-nii D. Ghica, Juai, de Cardenas, P. S­ S. Episcop Ulie , Iontie şi arhimandritul Athanasii Dincă, general Brătuianu şi locot .dr. Costescu, Radu Roşculeţ, Fran­cisc Sachetti, comandorii Bubol­tzer şi Schmidt. Ultimul a întors vizita de gene­ral Paul Angelescu ministru de răsboi. La orele 1 p­­m­ s’a oferit oaspe­­oi un dejun, de către marina mi­­tară română, în saloanele şcoalei ovale. Au luat parte reprezentanţii au­orităţilor civile şi militare, ofiţe­i spanioli de pe cele trei contra­torpiloare, precum şi d. Paul Angi­lescu, ministru de răsboi. După dejun a fost vizitată şcoa­la navală şi băile Mamaia. Intre orele 17-19, publicul a vizitat nave­­e spaniole­ Plecarea delegaţiei de ofi­ţeri la Bucureşti La orele 6.15 p. m. cu un vagon salon, au plecat la Bucureşti o de­legaţie de 7 ofiţeri. G. TANASESCU SOSIREA DELEGAŢIEI FLOTILEI SPANIOLE IN CAPITALA Prânzul de la Cercul militar.­ Vizitele Duminică la 11 şi jum. noap­tea a sosit în gara de Nord de­legaţia flotilei spaniole în frunte cu comandorul Salvador Carvna. Din­ delegaţie fac parte d-nii căpitanii de bregată José Con­tereras şi Enique Perez Chao, căpitan de corvetă Pascual Diez­­, Rivera şi ofiţerii José Rivero Francisco Permarturi şi René Wirth­. Cu acelaş tren au mai sosit d. Cardenas, ministrul Spaniei la Bucureşti care a asistat în por­tul Constanţa la primirea flotilei, spaniole şi d. Ghica, secretarul general al ministerului de exter­ne. Pe peronul gării de Nord se aflau a­nii maior Paicu ataşat pe lângă delegaţia flotilei capitan Măcelaru şi St. Vlasopol, din par­tea dlui vice­amiral Scodrea. De­legaţia a fost găzduită la Athe­­née Palace. Ori, la ora 11 dim, delegaţia escadrei a fost primită la legaţia spaniei de d. ministru Cardenas La ora 1 ministerul de război a oferit un prânz la Cercul mili­tar, la care au luat parte pe lângă delegaţii flotei, d-1 ministru al Spa­niei şi reprezentanţii autorităţilor noastre militare. La ora 5 d. a. delegaţia escad­rei ar fost la mormântul «Erou­lui necunoscut», din parcul Carol unde a depus o coroană. Dineul de la Legaţia Spa­niei D-na şi d. de Cardenas ministrul Spaniei a oferit un dineu în onoa­rea delegaţiei în saloanele legaţiu­­nei din str. Sf. Constantin 8. Au luat parte membrii delegaţiei d. Teus secretarul legaţiei şi d. ma­ior Paicu. Azi la ora 6 dim. delegaţia floti­lei spaniole pleacă la Sinaia unde vor vizita castelul Peleş, iar la ora 3 d. a. vor fi primiţi de Principele Nicolae. La ora 5 d. a. vor pleca la Bucu­reşti, iar la 11 jum. seara vor pleca la Constanţa. Un incendiu a izbucnit Duminecă d. a. în tabăra reg. 21 infanterie, de la Cotroceni, situată în faţa Piro­­techniei şi în apropierea reg. 2 şi 9 vânători. Cum a fost observat in­cendiul La 50 metri de tabără, se aflau o magazie cu chesoane, cartuşe, gra­nate şi 3000 rachete. Cam pe la ora 3 şi juni, sentinela de la postal principal a observat că prin acoperişul magaziei eşeau flă­cări. A dat imediat alarmă. Au sosit o­­fiţerul de serviciu şi soldaţi ai regi­mentului ca să dea ajutoare. Prinsele atettoare Ofiţerul de serviciu, împreună cu soldaţii şi pichetele de la celelalte regimente au scos din magazie nu­meroase chesoane ca să nu cadă pra­da flăcărilor. Pompierii postului «Central» şi «Bulevard» de sub co­manda d-lor căp. Peneş şi locot. Pe­­taleanu au sosit şi ei în grabă, luând măsuri ca focul să nu se întindă la cazarmă. Explozie Cu toată munca depusă de pom­pieri şi soldaţi nu s’a putut evita ex­plozia. După două ore dela isbucni­rea incendiului flăcările s’au întins a muniţiuni. Aci s’a produs explo­zia. S’au luat măsuri ca circulaţia să fie întreruptă pe o rază destul de mare să se evite victime. Pe la 7 seara focul a fost stins şi muniţia depozitată a explodat înfun­dat până la terminare. Ancheta La incendiu au sosit d-nii general Munteanu, directorul superior al ar­­mamentului, colonel Livezeanu, di­rectorul Pirotehniei, general Jujescu comandantul pieţei şi maior Eugen Dumitrescu, comisar regal, cari au deschis o anchetă spre a stabili cau­zele incendiului. A fost arestată sentinela, care a dat alarma şi un zidar ungur care făcea reparaţii la clădire. Din declaraţiile unor femei reese că zidarul a fost văzut cu câteva mi­nute înainte de incendiu la varnita situată lângă magazia cu muniţiuni. In timpul salvării chesoanelor a fost rănit la gură plutonierul Con­­s­ta­ntinescu. A fost pansat de un intern al Sal­vării.« Toată magazia a căzut pradă flă­cărilor. CAPITALA CRIMA UNUI CÂRC SUMAR Cârciumarul Neculai Vasile, din fundătura Vasilache Vii 13, s’a po­menit Sâmbătă, după miezul nopţii în cârciumă cu Costache Marin, zis Nicu Olteanu, din strada Popa Ne­­culae Vii 6, Dumitru Dumitrescu, zis Mitică, Niculae Dumitrescu, zis Nicu Ţiganu, cismar, din fun­dătura Vasilache Vii 24 şi Stancu Ştefan, soldat la Arsenalul Arma­tei, are i-au cerut de băutură şi să le dea cărţi de joc. Cârciumarul văzând că vizitatorii erau prea bine dispuşi le-a refuzat cererea. Drept răspuns, cheflii au început să devasteze localul. Neculai Vasile a căutat atunci să intimideze pe cheflii şi a tras două focuri de revolver. Un glonţ nimeri pe Nicu Olteanu în partea stângă a pieptului. Acesta a încetat din viaţă imediat. Cârciumarul a fost arestat. DOUA ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE D-ra Veta Niculescu,, din strada Ghiţă Adamescu 11 (cătunul Şer­­ban Vodă), a băut aseară o canti­­­tate de spirt denaturat. Ea a fost dusă la s­pitalul Brânco­­venesc.­­ Femeia Tudora Dumitrescu, din serviciul clubului Sportiv «Ma­­cabi» a băut tinctură de iod, în ur­ma certei avute cu prietenul său. CUVÂNTUL Uite -o d­­es Marele romancier HENRY SIENKIEWEZ al cărui monument s’a desvelit de curând la Bydgoști O Cameră culturală ro­­mâno-maghiară La Timişoara un grup de intelectuali români şi maghiari au hotărât să înfi­inţeze o Cameră culturală româno-ma­­ghiară. Scopul acestei Camere este schimbul intelectual între români şi maghiari. Se vor organiza şezători la cari să participe intelectualii români şi maghiari din Timişoara precum şi oas­peţi de la Bucureşti şi Budapesta. Aceiaşi Cameră va înlesni schimbul artistic între Budapesta şi Bucureşti, va organiza călătorii de studii în ambele Capitale. Activitatea acestei Camere va începe la Toamnă. Teatrul din Timişoara Faţă de zvonurile care circulă în ju­­rul Teatrului nou din Timişoara, în ceia ce priveşte şi teatrul minoritar şi cel românesc, Primăria din Timişoara a trimis ministerului artelor o adresă, rugând fururile competente a nu lua vre­o măsură asupra Teatrului, fără a fi cercetat şi părerile ei. Conducătorii culturali ai Timişoarei nu pot accepta ca în Teatrul pentru care comuna a cheltuit 40 de milioane să se instaleze conducători minoritari de o moralitate foarte dubioasă — şi care nu poate fi cunoscută la Bucureşti, chiar dacă se întâmplă a fi protejat al d-lui A. Cosma — şi nici ca propaganda culturală românească să se facă prin opereta d-lui Leonard. Instituţiile culturale româneşti au a­­dresat şi vor adresa încă Ministerului profete bine studiate asupra nevoilor culturale ale Banatului, văzute — nu prin prizma politică sau din birourile Bucureştilor — la faţa locului. Astfel de procese au fost înmânate şi d-lor A. Cosma şi A. Imbroane. Toate tind la creiarea unui teatru sta­bil, pentru care Ministerul nu va fi o­­bligat să cheltuiască milioane. Artistice TEATRUL «CAR­AGI­ALE» care a luat fiinţă, sub direcţia d-nei Dida Solomon în localul fostului Teatru Fantasio şi-a a­­sigurat concursul, ca directori de scenă, a d-lui I. Sternberg fost la Trupa din Vilna şi a d-lui S. E­­liad de la Teatrul Popular oferind astfel chezăşia montărilor de artă pe care le va înfăţişa in stagiu­nea 1927—1928. Spectacole TEATRUL CĂRĂBUŞ: «Dă-te jos din corcoduş». TEATRUL NOU : «Hai Noroc». TEATRUL NOSTRU: M-zelle Nitouche. PARCUL OTETELEŞANU: Tru­pa de operetă româno-maghiară. TEATRUL MOBIL: Mătuşa lui Carol. GRADINA JIGNIŢA : Reprezen­taţie extraordinară cu dr. Baratof. Numeroase semănături distruse de incendiu. Pagube de 4 milioane Galaţi, 8. — Un puternic incendiu a isbucnit aseară pela orele 10 pe terenurile semănate în apropiere de comuna Bereşti. Incendiul, a luat naştere dela o scânteie aruncată de la o maşină de treierat. De aci focul s’a întins cu o repeziciune uimitoa­re asupra întregei recolte ce se afla prin împrejurimi. A fost distrus re­colta în întregime a peste 50 de lo­cuitori din comuna Bereşti. Ţăranii sunt disperaţi. Datori­ă lipsei de apă sărmanii muncitori priveau cum avutul lor cădea prada incendiului. Icendiul a mistuit la em­­pled­amente toată recolta acestor să­teni. Pagubele se urcă la suma de peste 1 milioane. Prefectura de ju­deţ a luat măsuri pentru a veni în ajutorul sinistraţilor. __________________Covîsji. l­egerile dela primărîa sectorului III D. N. Mircovici a fost ales primar Aseară la orele 6 s’a făcut la sectorul III (albastru) alegerea nou­lui primar, a doi membrii în dele­gaţia permanentă şi a trei repre­zentanţi ai sectorului în consiliul general al municipiului. A prezidat ca cel mai în vârstă consilier d. EM. POENARU. D. DOBRESCU ocupându-se de demisiunile d-lor Em. Poenaru şi Pascu din delegaţiunea permanen­ta întreabă care e motivarea lor şi de ce ele au fost înaintate prima­ru­lui municipiului şi nu consiliului general. D. D. PASCU arată că motiva­rea nu interesează când e vorba de consideraţiuni de oportunitate. D. DR. GHELERTER constată, totuşi, disconsiderarea consiliului comunal din consideraţiuni politice. D. DOBRESCU afirmă că aceas­ta constitue falsificare­a votului u­­niversal. D. DR. GHELERTER susţine că liniştea sectorului e tulburată din afară întrucât se dictează atitudini şi se pun candidaturi. D. dr. N. Mi­­novici apare ca scos din cutie gra­ţie falsificărei votului universal de către partidul liberal. Procedându-se la alegerea nou­lui primar e ales cu majoritate de 10 voturi d. dr. N. MINOVICI con­tra d-lui DEM. DOBRESCU care a întrunit 7 voturi, un vot fiind a­­nulat. Pentru demnitatea de membrii, doi, în delegaţiunea permanentă candidează d-nii: Dem. Pascu, An­drei Ionescu, Em. Poenaru, Temis­­tocle Alexandrescu şi Cezar Simio­­nescu. D. TEMISTOCLE ALEXAN­DRESCU întrunind 11 voturi e pro­clamat ales la primul scrutin. De­­clarându-se balotaj între următorii, la noul scrutin se proclamă ales d. F.M. POENARU cu 11 voturi, con­tra d-lor Cezar Simionescu care a întrunit 2 voturi, Pascu 5 voturi şi Andrei Ionescu 5 voturi. Ca reprezentanţi ai sectorului în consiliul general au fost aleşi : dr. ŢOPA cu 10 voturi, dr. SUTER cu 11 voturi şi preotul PAUNESCU cu 12 voturi. D. Gh. Crist­escu şi Va­silescu au întrunit câte 7 voturi. Şedinţa s-a ridicat la orele 9. Mişcare în magistratură D. Oscar N. Nicolescu, preşedin­te la secţiunea II a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost înaintat prim-preşedinte al acelei înalte Curţi, în locul d-lui Gheorghe V. Buzdugan, demisionat. D. Constantin G. Rătescu, consi­lier la secţiunea II a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinte la aceiaşi secţiune, în locul d-lui Os­car N.E Nicolescu, înaintat. D. Nicolae N. Ciurea, consilier la Curtea de apel din Chişinău dele­gat procuror general pe lângă ace­iaşi Curte a fost transferat după a sa cerere în aceiaşi calitate de consilier la Curtea de apel din Bu­cureşti, în locul d-lui Dimitrie C. Bagdad, înaintat. D. Constantin Cătuneanu procu­ror de secţiune la Curtea de apel din Bucureşti, a fost numit consi­lier la aceiaşi Curte, în locul d-lui Barbu Brezianu, înaintat. D. Gheorghe G. Bodenu­, consilier la Curtea de apel din Chişinău, transferat în aceiaşi calitate la Cur­tea de apel din Iaşi, în locul d-lui Dimitrie G. Lupu, înaintat. D. Traian Lăzărescu, prim-preşe­dinte la secţiunea I a tribunalului Lăpuşna a fost înaintat consilier la Curtea de apel din Chişinău şi se deleagă să îndeplinească funcţiu­nile de procuror general pe lângă aceiaşi Curte, în locul d-lui Nico­lae N. Ciurea, transferat. D. Ioan Şerbănescu, magistrat a­­sistent , gradul de consilier de Curte de apel, la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost numit con­silier la Curtea de apel din Galaţi în locul vacant. D. Constantin Golfineanu, a fost reintegrat, în baza deriziunii cu No. 54/1827 a Inaltei Curţi de Ca­saţie şi Justiţie secţia III în postul de procuror de secţiune la Curtea de apel din Craiova în locul vacant dngnmngim gam gim lasaststkt a ------exo-----­ Accident de eutemofil Automobilul cu No. 3300 a călcat eri în șos. Colentina pe femela Eli­­sabet­a Nedelcu, care s-a ales cu fractura piciorului stâng. Victima a fost dusă la Spitalul Colentina.

Next