Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)
1927-08-10 / nr. 832
2 (Continuarea din Banatul sârbesc articolului din pag. I-a) româneşti dovedeşte cu prisosinţă lipsa de bună credinţă a guvernului din Belgrad. Ori această situaţie nu poate să mai dăinuiască. Chestiunea unei reciprocităţi de tratament devin© cu atât mai actuală cu cât însăşi Românii din Iugoslavia, hotărâţi să înfrunte orice prigoană, cer să se discute neîntârziat chestiunile ce sunt un litigiu între Bucureşti şi Belgrad. Strânşi în jurul noului ziar «Nădejdea» ce apare în Vârşeţ, Românii din Banatul Iugoslav precizează chiar nevoile lor imediate, punând în primul rând înfiinţarea unui vicariat ortodox românesc la Vârşeţ. Se ştie că în starea actuală legătura între protopopiatele din Banatul Iugoslav şi Episcopia din Caransebeş, cărea-i aparţine cu totul iluzorie mai ales că multe din aceste protopopiate sunt încă tăiate în două. Astfel e protopopiatul de la Biserica Albă, care e administrat de la Răcăjdie. Datoria acestui vicariat ar fi, ca pe lângă administrarea bisericilor româneşti şi controlul lor, să organizeze temeinic învăţământul confesional românesc şi să uşureze aducerea diferitelor publicaţiuni folositoare — în primul rând a abecedarelor — din România. Înfiinţarea unei librării diecezene pe lângă acest vicariat şi alcătuirea unor biblioteci populare ar fi deasemeni una din sarcinile lui. Acestea sunt în linii mari doleanţele acestor fraţi ai noştri de peste graniţă; din nefericire ele nu sunt nici acum băgate în seamă- vina acestei ignorări fiind în mare parte şi a guvernelor noastre care n’au ştiut să revendice pentru ei drepturi cel puţin egale cu acele acordate de noi minorităţilor sârbeşti din Banat Cârmuitorii noştri să înţeleagă deci că trebuie să ceară aliaţilor iugoslavi o politică înţelegătoare faţă de interesele minorităţii româneşti din Banatul iugoslav şi să înlesnească în acelaşi timp viaţa bisericească şi şcolară a acesteia, renunţând la solicitudinea arătată minorităţii sârbeşti de la noi, în cazul când nici de această dată guvernul din Belgrad va găsi că n’a sosit timpul unei schimbări a atitudinei sale. Corvin Curierul judiciar -----COOK-OO---- CAZUL CERERII DE MITA A MEMBRILOR COMISIUNII DE IMPUNERE DELA PERCEPȚIA la COMUNALA Confirmarea mandatelor de arestare In Capitală de mai mult timp functionează comisiunile de recensământ comunale în vederea stabilirii impunerilor pe anul 1928. Una din aceste comisiuni şi anume a 2-a, care lucrează pe lângă percepţia I-a comunală, formată din controlorul C. Cojan, advocatul Gh. Clinceanu, agentul de urmărire D. Ştefănescu şi Şt Voiculescu, s’au prezentat la hotelul Esplanade unde au fost prinşi în flagrant delict în împrejurările arătate de noi la timp. S’a făcut anchetă, s’a sesizat parchetul şi d-1 judecător de instrucţie Papadopol dela cab. 5 a fost delegat cu facerea cercetărilor. Ș i după o amplă instruire a cazului a dispus în conformitate cu art. din c. p. arestarea membrilor comisiunii în afară de Şt. Voiculescu, care nu luase parte la apele tratative. Tri Tribunalul Ilfov, secţia de notariat în formaţiunea d-lor judecători Coman Negoescu, Solomonescu şi procuror Alevra au judecat confirmarea mandatelor de arestare. Apărarea a arătat că potrivit dispoziţiunilor art. 144 din c. p. fapta coisă de inculpaţi nu poate fi calificată luare de mită, care presu - Pune un acord al părţilor şi că în speţă faptul se poate denumi tentativă al acelui delict şi ca atare mandatele urmează a fi infirmate. D-l procuror Alevra răspunzând aserţiunilor apărării, a arătat adevăratul înţeles al art. 144 din c. p. care pedepseşte nu numai pe funcţionarii cari vor fi primit dar şi pe aceia cari vor fi pretins (cerut) daruri sau prezenturi. Tribunalul după o scurtă deliberare a confirmat mandatele de arestare. CRIMA DIN FUNDĂTURĂ VASILACHI-VI! Duminecă noaptea Nicu Olteanu, zis Vasile Nicolae, împreună cu alţii, în stare de ebrietate, s’au dus la cârciuma lui Nicolae Vasile, zis încurcă Lume, din fundătura Vasilachi 13 şi au cerut căţi de joc şi vin. Din cauza orei înaintate, cârciumarul refuzând să-i servească, Nicu Olteanu, cunoscut scandalagiu al cartierului, a început să facă scandal şi înfuriat peste măsură a spart şi distrus tot ce ia eşit în cale strigând la cârciumar «că unul din noi trebuie să piară». Cârciumarul înfricoşat de atitudinea lui Olteanu a luat un revolver şi a tras două focuri din care unul l-a nimerit în partea stângă a piepului, omorându-l. D-l judecător Papadopol, de la cabinetul 5 instrucţie, în urma cercetărilor preliminare făcute, a dispus librearea provizorie a prevenitului, pe consideraţia că numitul când a comis crima de omor a fost în legitimă apărare. Totuşi la cabinetul de instrucţie vor urma mai departe cercetările în vederea desăvârşirii instrucţiei. FRAUDE LA «BANCA TARANEASCA» Eugen Rosenfeld, fost funcţionar la «Banca Ţărănească», care făcea operaţii de devize, defraudând o sumă importantă, a fost reclamat parchetului. D-l Armand Constantinescu, julecător de instrucţie la cab. 2, făcând cercetări a stabilit că numitul a trecut în Bulgaria. D-sa a lansat landat de arestare împotriva lui și a dispus la cererea formelor de extrădare. Tot deodată a numit o expertiză care să verifice operațiile lui Rosenfeld. Raportul provizoriu de expertiză fiind depus, în contra lui Rosenfeld s-a deschis acțiune publică pentru faptul penal prevăzut de art. 125 din codul penal. Vodă Rareş» ca operă istorică — ne interesează ca operă a lui Hajdeu, în care surprindem metoda, erudiţia şi geniul său. Toate operele istorice ale francezilor din sec. XVIII au fost întrecute de mult de ştiinţă. Totuşi ele se publică pe fiecare an în mii de exemplare. Criteriul acesta trebue păstrat şi în ediţia operelor lui Hajdeu. » Să încheiăm. Editarea întregei opere a lui Hajdeu, cu prilejul comemorărei, e un fapt de bun simţ naţional. Socotim că Academia sau «Casa Şcoalelor» va găsi acel prim milion de început. Mai greu va fi de întocmit comisia sub îngrijirea căreia se va tipări. Se vorbeşte de o «Societate a prietenilor lui Hajdeu» care năzueşte să se ocupe cu publicarea operelor comte. Intenţia e lăudabilă. Mă gândesc, însă, dacă va cuteza cineva din «Societate», să prefaţeze «Istoria critică» sau «Curente», arătând, după cum e obiceiul, meritul lucrării şi ceiace s’a făcut mai mult până în prezent. Va trebui erudiţie, inteligentă şi talent. Altminteri, prefeţele «Operelor» vor ămâne întotdeauna netăiate. Totuşi, trebuie să se înceapă lucrările. Să ne amintim că Academia a tipărit operele lui Cantemir (nu toate — din nefericire) ni alte edituri un număr de «clasici» ce poate fi luat în seamă. De ce tocmai Hajdeu să lipsească, cel mai complex şi mai organic geniu român, — şi de ce să tolerăm a rămâne contemporanii acestei stupide indiferenţe ? Dacă nici cu prilejul acestei comemorări nu se vor tipari «Operele complecte», Hajdeu va fi uitat. Acei câţiva cari îl cunosc, înţeleg oare toată durerea cuvintelor acestea ... Mircea Eliade ------exo----- întrunirea comercianţilor de Capitală Sindicatul comercianţilor şi industriaşilor (recunoscut ca persoană morală şi juridică) a ţinut o întrunire în Capitală. Duminecă dimineaţa la sediu (strada Stelea 2 colţ cu Sf. Vineri), D. N.Butnaru, preşedintele sindicatului a deschis întrunirea la orele 10 luni, făcând apoi o expunere asupra activităţii sindicatului. Bătălia cea mare — adaugă d. Butnaru — va fi dată pentru cucerirea libertăţii complecte a comerţului. Deci datoria negustorilor şi industriaşilor e de a strânge rândurile în jurul sindicatului lor care duce cu adevărat lupta pentru apărarea intereselor comercianţilor şi industriaşilor. Comercianţii şi industriaşii au obligaţia morală de a-şi face politica propriilor interese şi nicidecum pe aceia de pescuire în apele politicianismului rentabil. D. CONST. STOENESCU, secretar general, relevă demagogia unora din aşa zişii fruntaşi ai comerţului. D. A. D. HAMZULESCU, vicepreşedinte atrage atenţia comercianţilor că în urma atitudinei adoptate de «Uniunea marilor industriaşi» în chestiunea impozitului pe cifra de afaceri şi lux, datoria comercian ■ţilor conştienţi este să reacţioneze energie. Priva Halnaft va porni Men Schimb de telegrame. Sosirea vaselor. Vizitele. Dejunul oferit de marina română. Plecarea delegaţiei de ofiţeri la Bucureşti. Constanta 7 August. — In zoriie zilei, cele trei unităţi spaniole, care au venit să ne viziteze tura se zăreau la orizont înainte de a intra vasele în port, a avut loc un schimb de telegrame al căror text le publicăm mai jos. Flotilei de distrugătoare spaniole «Urăm bun sosit distrugătoarelor «Alsedo», «Velasco» şi «Juan Sazaga» în apele româneşti, unde sunteţi aşteptaţi cu toată ’căldura». Iată şi răspunsul comandantului flotilei spaniole, Diviziei de mare Române «Foarte mişcaţi de amabilul dură salut, sunt foarte fericit şi încânat de a merge în apele marei naţiuni Române, unde cred că sosesc a răsăritul soarelui a zilei de Duminecă». Carina Salvador. Sosirea vaselor în port La orele 6 dimineaţa, vasele spaniole au intrat în port, fiind salubite de către vasele noastre de război. D- comandor Baicu, fiind ataşat pe lângă comandantul flotilei, s’a prezentat d-lui comandor Carla Salvador, şeful diviziunei navale de instrucţie, transmiţând tot ită şi salutul marinei române. Prima vizită a fost făcută la eroiul distrugătorului «Mărăşti», unde d. comandor Carina a fost primit de către d. comandor V. Georescu şi corpul ofiţeresc. După aasta d. Georgescu a întors vizita a bordul vasului comandant «luî Lazaga». La orele 10 am, comandantul flotilei, însoţit de către ghiotantul său şi d. comandor Bai ■ju, s’au dus la biserica romano-catolică asistând la slujba religioasă. După aceasta d sa a lăsat cartea de vizită la d-nii Paul Angelescu, ministru de răsboi şi d. Ghica, secretar general al ministerului de externe. A făcut vizitele de rigoare la Palace-Hotel unde erau găsduiţi d ni Juan de Cardenas, ministrul Spaniei la Bucureşti, Miguel Zeus secretar general şi Louis Benegro, consul. Deasemenea au făcut vizite la divizia IX-a, fiind primiţi de către d. general Brătuianu , locot. colonel Costescu. La divizia de mare, oaspeţii au fostîntâmpinaţi de către d. comandor Buholtzer, comandantul diviziei şi comandor iimicit. După aceasta au mai făcut vizite la P. S. S- Episcopul Gherontie, Radu Roşculeţ prefectul judeţului şi Fr. Sachetti ori Distrugătorul „Alsedo" mar al municipiului nostru. La orele 11 jum. s’au întors vizitele la bordul vasului comandant, de către d-nii D. Ghica, Juai, de Cardenas, P. S S. Episcop Ulie , Iontie şi arhimandritul Athanasii Dincă, general Brătuianu şi locot .dr. Costescu, Radu Roşculeţ, Francisc Sachetti, comandorii Buboltzer şi Schmidt. Ultimul a întors vizita de general Paul Angelescu ministru de răsboi. La orele 1 pm s’a oferit oaspeoi un dejun, de către marina mitară română, în saloanele şcoalei ovale. Au luat parte reprezentanţii auorităţilor civile şi militare, ofiţei spanioli de pe cele trei contratorpiloare, precum şi d. Paul Angilescu, ministru de răsboi. După dejun a fost vizitată şcoala navală şi băile Mamaia. Intre orele 17-19, publicul a vizitat navee spaniole Plecarea delegaţiei de ofiţeri la Bucureşti La orele 6.15 p. m. cu un vagon salon, au plecat la Bucureşti o delegaţie de 7 ofiţeri. G. TANASESCU SOSIREA DELEGAŢIEI FLOTILEI SPANIOLE IN CAPITALA Prânzul de la Cercul militar. Vizitele Duminică la 11 şi jum. noaptea a sosit în gara de Nord delegaţia flotilei spaniole în frunte cu comandorul Salvador Carvna. Din delegaţie fac parte d-nii căpitanii de bregată José Contereras şi Enique Perez Chao, căpitan de corvetă Pascual Diez, Rivera şi ofiţerii José Rivero Francisco Permarturi şi René Wirth. Cu acelaş tren au mai sosit d. Cardenas, ministrul Spaniei la Bucureşti care a asistat în portul Constanţa la primirea flotilei, spaniole şi d. Ghica, secretarul general al ministerului de externe. Pe peronul gării de Nord se aflau anii maior Paicu ataşat pe lângă delegaţia flotilei capitan Măcelaru şi St. Vlasopol, din partea dlui viceamiral Scodrea. Delegaţia a fost găzduită la Athenée Palace. Ori, la ora 11 dim, delegaţia escadrei a fost primită la legaţia spaniei de d. ministru Cardenas La ora 1 ministerul de război a oferit un prânz la Cercul militar, la care au luat parte pe lângă delegaţii flotei, d-1 ministru al Spaniei şi reprezentanţii autorităţilor noastre militare. La ora 5 d. a. delegaţia escadrei ar fost la mormântul «Eroului necunoscut», din parcul Carol unde a depus o coroană. Dineul de la Legaţia Spaniei D-na şi d. de Cardenas ministrul Spaniei a oferit un dineu în onoarea delegaţiei în saloanele legaţiunei din str. Sf. Constantin 8. Au luat parte membrii delegaţiei d. Teus secretarul legaţiei şi d. maior Paicu. Azi la ora 6 dim. delegaţia flotilei spaniole pleacă la Sinaia unde vor vizita castelul Peleş, iar la ora 3 d. a. vor fi primiţi de Principele Nicolae. La ora 5 d. a. vor pleca la Bucureşti, iar la 11 jum. seara vor pleca la Constanţa. Un incendiu a izbucnit Duminecă d. a. în tabăra reg. 21 infanterie, de la Cotroceni, situată în faţa Pirotechniei şi în apropierea reg. 2 şi 9 vânători. Cum a fost observat incendiul La 50 metri de tabără, se aflau o magazie cu chesoane, cartuşe, granate şi 3000 rachete. Cam pe la ora 3 şi juni, sentinela de la postal principal a observat că prin acoperişul magaziei eşeau flăcări. A dat imediat alarmă. Au sosit ofiţerul de serviciu şi soldaţi ai regimentului ca să dea ajutoare. Prinsele atettoare Ofiţerul de serviciu, împreună cu soldaţii şi pichetele de la celelalte regimente au scos din magazie numeroase chesoane ca să nu cadă prada flăcărilor. Pompierii postului «Central» şi «Bulevard» de sub comanda d-lor căp. Peneş şi locot. Petaleanu au sosit şi ei în grabă, luând măsuri ca focul să nu se întindă la cazarmă. Explozie Cu toată munca depusă de pompieri şi soldaţi nu s’a putut evita explozia. După două ore dela isbucnirea incendiului flăcările s’au întins a muniţiuni. Aci s’a produs explozia. S’au luat măsuri ca circulaţia să fie întreruptă pe o rază destul de mare să se evite victime. Pe la 7 seara focul a fost stins şi muniţia depozitată a explodat înfundat până la terminare. Ancheta La incendiu au sosit d-nii general Munteanu, directorul superior al armamentului, colonel Livezeanu, directorul Pirotehniei, general Jujescu comandantul pieţei şi maior Eugen Dumitrescu, comisar regal, cari au deschis o anchetă spre a stabili cauzele incendiului. A fost arestată sentinela, care a dat alarma şi un zidar ungur care făcea reparaţii la clădire. Din declaraţiile unor femei reese că zidarul a fost văzut cu câteva minute înainte de incendiu la varnita situată lângă magazia cu muniţiuni. In timpul salvării chesoanelor a fost rănit la gură plutonierul Constantinescu. A fost pansat de un intern al Salvării.« Toată magazia a căzut pradă flăcărilor. CAPITALA CRIMA UNUI CÂRC SUMAR Cârciumarul Neculai Vasile, din fundătura Vasilache Vii 13, s’a pomenit Sâmbătă, după miezul nopţii în cârciumă cu Costache Marin, zis Nicu Olteanu, din strada Popa Neculae Vii 6, Dumitru Dumitrescu, zis Mitică, Niculae Dumitrescu, zis Nicu Ţiganu, cismar, din fundătura Vasilache Vii 24 şi Stancu Ştefan, soldat la Arsenalul Armatei, are i-au cerut de băutură şi să le dea cărţi de joc. Cârciumarul văzând că vizitatorii erau prea bine dispuşi le-a refuzat cererea. Drept răspuns, cheflii au început să devasteze localul. Neculai Vasile a căutat atunci să intimideze pe cheflii şi a tras două focuri de revolver. Un glonţ nimeri pe Nicu Olteanu în partea stângă a pieptului. Acesta a încetat din viaţă imediat. Cârciumarul a fost arestat. DOUA ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE D-ra Veta Niculescu,, din strada Ghiţă Adamescu 11 (cătunul Şerban Vodă), a băut aseară o cantitate de spirt denaturat. Ea a fost dusă la spitalul Brâncovenesc. Femeia Tudora Dumitrescu, din serviciul clubului Sportiv «Macabi» a băut tinctură de iod, în urma certei avute cu prietenul său. CUVÂNTUL Uite -o des Marele romancier HENRY SIENKIEWEZ al cărui monument s’a desvelit de curând la Bydgoști O Cameră culturală româno-maghiară La Timişoara un grup de intelectuali români şi maghiari au hotărât să înfiinţeze o Cameră culturală româno-maghiară. Scopul acestei Camere este schimbul intelectual între români şi maghiari. Se vor organiza şezători la cari să participe intelectualii români şi maghiari din Timişoara precum şi oaspeţi de la Bucureşti şi Budapesta. Aceiaşi Cameră va înlesni schimbul artistic între Budapesta şi Bucureşti, va organiza călătorii de studii în ambele Capitale. Activitatea acestei Camere va începe la Toamnă. Teatrul din Timişoara Faţă de zvonurile care circulă în jurul Teatrului nou din Timişoara, în ceia ce priveşte şi teatrul minoritar şi cel românesc, Primăria din Timişoara a trimis ministerului artelor o adresă, rugând fururile competente a nu lua vreo măsură asupra Teatrului, fără a fi cercetat şi părerile ei. Conducătorii culturali ai Timişoarei nu pot accepta ca în Teatrul pentru care comuna a cheltuit 40 de milioane să se instaleze conducători minoritari de o moralitate foarte dubioasă — şi care nu poate fi cunoscută la Bucureşti, chiar dacă se întâmplă a fi protejat al d-lui A. Cosma — şi nici ca propaganda culturală românească să se facă prin opereta d-lui Leonard. Instituţiile culturale româneşti au adresat şi vor adresa încă Ministerului profete bine studiate asupra nevoilor culturale ale Banatului, văzute — nu prin prizma politică sau din birourile Bucureştilor — la faţa locului. Astfel de procese au fost înmânate şi d-lor A. Cosma şi A. Imbroane. Toate tind la creiarea unui teatru stabil, pentru care Ministerul nu va fi obligat să cheltuiască milioane. Artistice TEATRUL «CARAGIALE» care a luat fiinţă, sub direcţia d-nei Dida Solomon în localul fostului Teatru Fantasio şi-a asigurat concursul, ca directori de scenă, a d-lui I. Sternberg fost la Trupa din Vilna şi a d-lui S. Eliad de la Teatrul Popular oferind astfel chezăşia montărilor de artă pe care le va înfăţişa in stagiunea 1927—1928. Spectacole TEATRUL CĂRĂBUŞ: «Dă-te jos din corcoduş». TEATRUL NOU : «Hai Noroc». TEATRUL NOSTRU: M-zelle Nitouche. PARCUL OTETELEŞANU: Trupa de operetă româno-maghiară. TEATRUL MOBIL: Mătuşa lui Carol. GRADINA JIGNIŢA : Reprezentaţie extraordinară cu dr. Baratof. Numeroase semănături distruse de incendiu. Pagube de 4 milioane Galaţi, 8. — Un puternic incendiu a isbucnit aseară pela orele 10 pe terenurile semănate în apropiere de comuna Bereşti. Incendiul, a luat naştere dela o scânteie aruncată de la o maşină de treierat. De aci focul s’a întins cu o repeziciune uimitoare asupra întregei recolte ce se afla prin împrejurimi. A fost distrus recolta în întregime a peste 50 de locuitori din comuna Bereşti. Ţăranii sunt disperaţi. Datoriă lipsei de apă sărmanii muncitori priveau cum avutul lor cădea prada incendiului. Icendiul a mistuit la empledamente toată recolta acestor săteni. Pagubele se urcă la suma de peste 1 milioane. Prefectura de judeţ a luat măsuri pentru a veni în ajutorul sinistraţilor. __________________Covîsji. legerile dela primărîa sectorului III D. N. Mircovici a fost ales primar Aseară la orele 6 s’a făcut la sectorul III (albastru) alegerea noului primar, a doi membrii în delegaţia permanentă şi a trei reprezentanţi ai sectorului în consiliul general al municipiului. A prezidat ca cel mai în vârstă consilier d. EM. POENARU. D. DOBRESCU ocupându-se de demisiunile d-lor Em. Poenaru şi Pascu din delegaţiunea permanenta întreabă care e motivarea lor şi de ce ele au fost înaintate primarului municipiului şi nu consiliului general. D. D. PASCU arată că motivarea nu interesează când e vorba de consideraţiuni de oportunitate. D. DR. GHELERTER constată, totuşi, disconsiderarea consiliului comunal din consideraţiuni politice. D. DOBRESCU afirmă că aceasta constitue falsificarea votului universal. D. DR. GHELERTER susţine că liniştea sectorului e tulburată din afară întrucât se dictează atitudini şi se pun candidaturi. D. dr. N. Minovici apare ca scos din cutie graţie falsificărei votului universal de către partidul liberal. Procedându-se la alegerea noului primar e ales cu majoritate de 10 voturi d. dr. N. MINOVICI contra d-lui DEM. DOBRESCU care a întrunit 7 voturi, un vot fiind anulat. Pentru demnitatea de membrii, doi, în delegaţiunea permanentă candidează d-nii: Dem. Pascu, Andrei Ionescu, Em. Poenaru, Temistocle Alexandrescu şi Cezar Simionescu. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU întrunind 11 voturi e proclamat ales la primul scrutin. Declarându-se balotaj între următorii, la noul scrutin se proclamă ales d. F.M. POENARU cu 11 voturi, contra d-lor Cezar Simionescu care a întrunit 2 voturi, Pascu 5 voturi şi Andrei Ionescu 5 voturi. Ca reprezentanţi ai sectorului în consiliul general au fost aleşi : dr. ŢOPA cu 10 voturi, dr. SUTER cu 11 voturi şi preotul PAUNESCU cu 12 voturi. D. Gh. Cristescu şi Vasilescu au întrunit câte 7 voturi. Şedinţa s-a ridicat la orele 9. Mişcare în magistratură D. Oscar N. Nicolescu, preşedinte la secţiunea II a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost înaintat prim-preşedinte al acelei înalte Curţi, în locul d-lui Gheorghe V. Buzdugan, demisionat. D. Constantin G. Rătescu, consilier la secţiunea II a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinte la aceiaşi secţiune, în locul d-lui Oscar N.E Nicolescu, înaintat. D. Nicolae N. Ciurea, consilier la Curtea de apel din Chişinău delegat procuror general pe lângă aceiaşi Curte a fost transferat după a sa cerere în aceiaşi calitate de consilier la Curtea de apel din Bucureşti, în locul d-lui Dimitrie C. Bagdad, înaintat. D. Constantin Cătuneanu procuror de secţiune la Curtea de apel din Bucureşti, a fost numit consilier la aceiaşi Curte, în locul d-lui Barbu Brezianu, înaintat. D. Gheorghe G. Bodenu, consilier la Curtea de apel din Chişinău, transferat în aceiaşi calitate la Curtea de apel din Iaşi, în locul d-lui Dimitrie G. Lupu, înaintat. D. Traian Lăzărescu, prim-preşedinte la secţiunea I a tribunalului Lăpuşna a fost înaintat consilier la Curtea de apel din Chişinău şi se deleagă să îndeplinească funcţiunile de procuror general pe lângă aceiaşi Curte, în locul d-lui Nicolae N. Ciurea, transferat. D. Ioan Şerbănescu, magistrat asistent , gradul de consilier de Curte de apel, la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost numit consilier la Curtea de apel din Galaţi în locul vacant. D. Constantin Golfineanu, a fost reintegrat, în baza deriziunii cu No. 54/1827 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie secţia III în postul de procuror de secţiune la Curtea de apel din Craiova în locul vacant dngnmngim gam gim lasaststkt a ------exo----- Accident de eutemofil Automobilul cu No. 3300 a călcat eri în șos. Colentina pe femela Elisabeta Nedelcu, care s-a ales cu fractura piciorului stâng. Victima a fost dusă la Spitalul Colentina.