Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)
1927-08-13 / nr. 835
2 AVI LOZURI ÎNTREG Cari dau dreptul la câştiguri întregi la LOTERIA SINISTRAŢILOR Se pot avea * 1. COMPLETÂND prima jumătate de loz la colectori dela cari le-aţi cumpărat. 2. CERÂND LOZUtfl ÎNTREGI, compuse din două jumătăţi cu acelaş număr, dela: Casele de bancă, librării, magazine, debite de tutun, plasatori ambulanţi, şi de la Comitetul Central pentru ajutorarea sinistraţilor (Bucureşti, str. Râureanu No. 6 etajul II) iar in provincie la Comitetele judeţene, municipale şi comunale (cu sediile la Prefecturi, Primării) precum şi la colectori particulari. 3.719 Câştiguri în valoare totală de Lei 10.200.CG0 COSTUL A 1/2 LOZ ESTE DE I LEI 25 GLUMA SINISTRA (Continuarea articolului din pag. I-a) se deslănțue în precipitări suspecte, decât o sancţiune barbară aplicată unui subaltern Cazul a fost deferit d-lui ministru Ghica secretarul general al ministerului de externe. Nu este suficient un nou concediu de boală fie și un concediu prelungit, aplicat colonelului Arion, cerem pensionarea fostului ginere a d-lui Barbu Știrbey. Gluma sinistră trebue să înceteze. Ministerul de externe nu mai poate fi azil pentru oamenii cu sănătatea mintală şubrezită D. N. Titulescu are şi puterea, şi obligaţia şi autoritatea de a sancţiona. Oricâte însuşiri ar avea d. N. Titulescu, nu poate face nimic dacă nu schimbă radical tristul aparat ce-l are la dispoziţie la ministerul de externe. Ştim că la Octombrie va fi o revoluţionare radicală, dar până atunci se impune pensionarea colonelului Arion. Pamfil Şeicam D. Banffy, „Helikonul“ şi „fiţuicile“ maghiare ,----------CO-^-CO--------- CÂND POLEMIZEZI IN CASTELE. — CUM SE APARA- EX-CONTELE BANFFY. - O EŞIRE CONTRA PRESEI MAGHIARE. — CATEVA LĂMURIRI După o aşteptare de aproape un an de zile, d. Banffy — în sfârşit— *’& decis să răspundă afirmaţiunilor noastre. Răspunsului tardiv şi lipsit de cea mai mică documentaţie, ii opunem cele ce le-am scris mereu în coloanele noastre. Adunarea «Helikonului» «Ellenzek» oficiosul d-lui Banffy publică un articol asupra adunării generale a «Helikonului», care a avut loc în castelul d-lui Kemény Janos din județul Tg.-Mureș. La această adunare au participat d-na Bornemisza (era fatal !) și d-lii Aprily Lajos, Banffy Miklos Bartalis Janos, Berde Maria, dr. Kuncz Aladar, d-na Pálffy Dulacsy Irén, Gyallay Domokos, Hunyady Sándor, Kadar Imre, Tabéry Géza, Ligeti Ernő, Tamási Áron, Kacsó Sándor, Finta Zoltán, Romenyik Sándor, dr. Makkai Sándor, Szabó Mária, Szentimrey Jeno, Kos Károly, Olosz Lajos, Moher Karoly, Kovács László si reprezentantul sas Maurer Robert. Profitând de ocazia ce i se prezinta d. Banffy a ţinut — vai! — o cuvântare. D. Banffy se apără Desigur că «Bileuzek»-ul a reprodus «în extenso» discursul patronului. Este ceeace îl compromite mai mult. Nu faptul că nea rezervat nouă săgeţile cele mai multe, — nenorocite săgeţi în «papier mache» — ne face să spunem că s’a putut compromite încă mai mult, ci stilul searbăd, cleios, fără nerv şi — mai ales — lipsa totală de logică, iată ceia ce arată sub adevărata lumină pe acest amator de litere. Iată textual ceeace a spus d. Banffy: «Atacurile cari au fost publicate în unele gazete româneşti (adicăCuvântul» N. R.) şi cari au găsit răsunet şi în unele fiţuici minoritare, au culminat în aceia că modesta mea persoană ca şi un meşter vrăjitor, am folosit pe scriitorii Ardealului ca avantposturi ale unor scopuri secrete şi primejdioase. Că aceasta este o minciună lipsită de cel mai palid reazăm, nu mai e nevoie să o dovedesc aci». Presa cinstită maghiară pentru d. Banffy nu înseamnă decât... «fiţuici». Câteva precizări D. Banffy a eşit — vrasăzică— curat din toate acuzaţiile prin fraza «nu mai e nevoie să o dovedesc». Slabă, foarte slabă apărare. Apărare pe care nu o va primi nici presa budapestană care a publicat — înainte ca ministerul artelor să fi aflat ceva — scopurile ce le urmăreşte. Cine minte ? Ziarele din Budapesta cari nu pot avea nimic contra acţiunei d-sale, sau d. Banffy care vrea să-şi refacă o nouă virginitate. Din cele ce am relatat la timp, nimic nu a desminţit d. Bánffy Dimpotrivă, toate acţiunile d-sale s’au îndeplinit aşa cum arătam mai dinainte. Ce? înfiinţarea «Helikonului», acapararea «Ellenzek»-ului, destrămarea partidului maghiar — anunţate din August trecut — şi împlinite în ordine cronologică cum scriam în August 1926 sunt gogoriţe ? D. Bánffy nu e modest cu d-sa, după cum vrea să se arate singur. Noi n’am vrut să-l arătăm ca pe un «meşter vrăjitor». Nu! Un simplu diplomat concediat devenit trăgător de sfori politice în Ardeal însărcinat cu o misiune acoperită de grofii budapestani. Atât şi nimic mai mult. In ziua când d-sa va desminţi real afirmaţiunile noastre, plus acelea din «Peşti Futar», în ziua aceia vom face mea culpa. Până atunci regretăm doar faptul că elemente atât de vrednice, ca sensitivul şi admirabilul scriitor Tabéry Géza şi d-nii Aprily L., Ligeti E., Szentimrey J. şi chiar Kadar Imre sunt pierduţi unei activităţi rodnice literare. Activitatea literară a d-lui Bánffy? II trimitem să vadă spectacolele artistice ale foiletonului «Szivek Harca». I. Ţarină VAPSIRI EXTERIOARE Cu lungă durabilitate se obţin numai cu ULEI „MONOPOL" din fabrica ZIMMER cut niciodată în ce constă munca ştiinţifică. Un critic, însă, trebuie să pătrundă dincolo de paginele scrise — şi să se întrebe: e just procedeul care a dus la alcătuirea capitolului acesta? e semnificativ pentru autor? Trebue cercetată, cu alte cuvinte, metoda de lucru şi raportul dintre adevărul găsit şi personalitatea descoperitorului. Se întâmplă ca adevărul să nu fie găsit, dar să fie înlocuit cu o aserţiune reprezentativă personalităţii autorului. Toate acestea trebuie să le dezvăluie şi să le lămurească criticul. Când în «Istoria Critică», la capitolul despre «origina termenului vlach». Haydeu critică cele patru explicaţii anterioare şi expune apoi ipoteza sa — nu ne interesează atât faptul acesta din urmă, cât cel dintâi. Istoria şi filologia sunt in neodihnită prefacere. Nu putem învinui pe nici un savant pentru o etimologie gratuită sau o ipoteză falsă. II cinstim, însă, pentru critica teoriilor precedente — pentru că a îndepărtat un piron din roată, şi, în acelaş timp, a vădit constituţia intimă a spiritului său. Hajdeu se lasă surprins, cu tot ruajul geniului său pătrunzător şi analitic, în critica celor patru ipoteze. Şi se lasă de asemenea surprins în imaginaţia lui constructivă, creatoare , cu prilejul ipotezei proprii. Istore nu credem că vom întâi! în cărţile ce ni pot fi trimise din seminarile universitare. Noi, cei mai tineri, voim Hajdeul nostru, care e cel adevârat, cel pururi viu, genial şi fecund- Sinteza supremă, care e, de furt, sclipitul de orizont -stre care tindem — va fi grăbită ajutată, promovată de cunoaşterea geniului diplex al lui Haydeu. Cineva dintre noi, ne ne sfiim să o mărturisim, va trebui să ni-l dea, cât mai curând torturată şi neodihnită viaţă lăuntrică, exaltată în ură şi în creaţie - va fi şi a noastră. O recunoaştem acea. cu toţii, cei cari nu simţim contemporani. Cartea asupra lui Hajdeu va trebui să fie erudită, scrisă cu dragoste, cu mult spirit critic şi cu înţelegătoare simpatie. Nu o biografie, nu o culegere de rezumate şi anecdote, nu o înşiruire de titluri, ani şi epitete. O carte care să fie o reconstituire a personalităţii lui Haydeu şi, deci, o oglindire a necesităţilor generaţiei noastre. O carte care să fie înainte de toate o construcţie organică. O aşteptăm. Mircea Eliade ------—0X0—------ Ale cui sunt localurile de şcoli bisericeşti din Basarabia Culea de apel din Cernăuţi le dă autorităţii bisericeşti Bălţi. Se cunoaşte conflictul iscat între ministerul de instrucţie şi autorităţile bisericeşti din Basarabia pe chestiunea localurilor fostelor şcoli bisericeşti. Pe când ministerul socotea că aceste localuri sunt de fapt proprietatea sa, autoritatea bisericească, bizuindu se pe dreptul născut din evidenţa trecutului pretindea şi ea că sunt proprietatea sa. Spre a intra în posesia lor, eparhia Hotinului a intentat proces pentru localurile de şcoli din acea eparhie. Procesul a ajuns la Curtea de Apel din Cernăuţi, care, după cum se anunţă, a dat un verdict favorabil pretenţiunii autorităţii bisericeşti. —-------0X0------— Accident de automobil de pe şos. Giurgiului Patru răniţi O nenorocire s’a întâmplat pe Şos. Giurgiului O camionetă militară condusă de d. locotenent medic Constantin Tudorea s’a răsturnat în şanţul şoselei sfărâmându-seDe pe urma acestui accident avem de înregistrat patru răniţi. Iată cum s’a produs accidentul: Autocamioneta venea în plină viteză având la volan pe d- locot Tudorea, în dreptul casei No. 100, autocamioneta a voit să evite o căruţă, locotenentul Tudorea a virat la stânga şi a intrat cu maşina n şanţul şoselei, aruncând pasagerii. Au fost scoşi de sub dărâmături grav răniţi căpitanul medic Vardiuc şi soldatul Niculae Cornicescu. Locot. Tudorea şi sergentul instructor Muulteanu sunt mai uşor răniţi. Răniţii au fost duşi la spitalul de tuberculoşi unde li s-au dat primele îngrijiri şi apoi transportaţi la spitalul militar. Grav accident al unui autobuz Cernăuţi, 11. — Autobuzul care face cursa Cernăuţi-Fălticeni via Siret, a plecat ori încărcat cu pasageri din Cernăuţi. Erau în total 18 pasageri. La o depărtare de 3 km. de oraşul Siret, şoferul a voit să ocolească o căruţă dar, din greşală a dat peste un stâlp de telegraf. Stâlpul a fost rupt, maşina a alunecat în şanţ şi s-a răsturnat fărâmându-se complect. Din cauza înghesuelii care era în maşină, bieţii pasageri nu puteau eşi din sfărâmături şi ţipau după ajutor. Venind în ajutor nişte ţărani cu mare greutate au fost salvaţi. A fost rănit grav comisarul Malcinichi din Cernăuţi. Celelalte persoane s’au ales din fericire cu răni uşoare. Focul din Văscăuţi Miercuri noaptea la orele un violent incendiu a izbucnit în casa locuitorului Dumitru Horas din orăşelul Văşcăuţi. Flăcările s’au întins şi la două case vecine. Toate trei casele au fost mistuite de foc. După cercetările făcute reese că D. Horas și-a pus singur foc la casă pentru a încasa asigurarea. Numitul a fost arestat. Sinucidere Iosif Vecorcec cârnătar în etate de 26 ani din Clocneicu No. 327 a încercat aseară să se sinucidă trigânduşi un foc de revolver în abdomen. In stare gravă a fost dus la spital. Furt de 40-600 lei Necunoscuţi s’au introdus noaptea trecută în locuinţa agricultorului Pavlovici C. din suburbia Horecea şi i-au furat suma de 40.000 lei şi mai multe obiecte de îmbrăcăminte. Oaspeți distinşi Luni 8 August au sosit în localitate pentru a vizita oraşul Cernăuţi şi întreaga Bucovină d-nii E. Robyns ministrul Belgiei şi Colos ministrul Greciei la Bucureşti. D. Colos îmbolnăvindu-se, a plecat seara inapoi la Bucureşti. Ministrul Belgiei a vizitat însă reşedinţa Mitropolitană şi principalele instituţii ale oraşului. W—“-OUtK -oxo- CUVÂNTUL Anchetele noastre în Ardeal PRIMEJDIA DESPĂDURIRILOR Exploatările abuzive făcute de societăţile forestiere şi efectele lor. Ne ameninţă soarta karstului, începuturi de îndreptare, plantaţii şi corecţiunea torenţilor. Informaţiuni asupra despăduririlor dun Ardeal, pe care le deţinem din sursă scot la iveală o stare de lucruri din cele mai grave în ce priveşte starea pădurilor din aceasta provincie. Exploatarea nesăbuită a întinse masive lemnoase din regiunea munitelui continuă nestânjenită de la răsboi încoace în Cine, Bihor, în munţii Gurghiului (regiunea Reghinul săsesc), cu cei ai Rodnei cât şi în Maramureş. Vina acestor despăduriri o poartă detentorii pădurilor şi exploatatorii, care au recurs în ultimul timp la toate mijloacele pentru a duda dispoziţiunile legei silvice Se ştie că in urma aplicărei reformei agrare, Statul a intrat în Ardeal în posesiunea a întinse masive păduroase, constituind aşa zisele «rezerve de stat». O bună parte din aceste păduri, graţie influenţelor oculte făcute pe lângă ministerul Domeniilor au fost insă cedate spre exploatare particularilor în majoritatea lor străin, ignorându-se dispoziţiile legei silviceDe adăugat că în cele mai multe cazuri, contractele de exploatare între Stat şi aceşti străini au făcut şi în detrimentul popu■aţiei locale (chestiunea Răchiţele din judeţul Cluj, Bihor, Maramurş etc), ceia ce a adus proteste şi procese interminabile şi cazuri de rebeliune ca cel al soţilor nedreptăţiţi. S’au pus in schimb în cârca ţăănimei devastarea pădurilor, după aceste păduri fuseseră exploatate de societăţile forestiere şi expropiate de stat ca păşune sau iar ca pădure în stare de tuferişuri, cu totul improprii deci de a satisface şi într’un caz şi în altul nevoile locuitorilor. Nu trebue să se uite apoi că societăţile sau particularii care au luat in exploatare aceste păduri, sunt în majoritate din Ungaria şi produsele noastre lemnoase iau aproape toate drumul Ungariei şi al Cehoslovaciei, contravaloarea lor neintorcându-se în ţară sub nici o formă. Aci stă şi explicaţia alarmei pe care o dau ziarele maghiare, oride, câte ori exploatatorii nu pot obţine permise de export, acuzând direcţiunile regionale că nu li se pun la dispoziţie vagoane suficiente pentru transportul lemnului peste graniţă Ori toate aceste cantităţi de lemne neexportate stau pe loc nu din cauza insuficienţii mijloacelor de transport ci numai fiindcă ele întrec cu mult exploatările de altădată. Urmările acestei triste stări de lucruri nu întârzie să se arate. Destul e să amintim ceia ce remarca nu de mult timp un specialist — inginerul silvic M. P. Florescu — că din cauza exploatărilor abuzive a pădurilor din regiunea Reghinulu Săsesc, făcute sub regimul românesc debitul apei Mureşului a scăzut la jumătate, plutitul pe Mureş una din ocupaţiile rentabile ale ţăranilor noştri — fiind cu totul părăsit. ? Efectele dezastruoase ale inundaţiilor din ultimii trei ani sunt deasemeni în bună parte o consecinţă imediată a acestor despăduriri. Cine a văzut ravagiile făcute de inundaţii în regiunea Munţilor Apuseni sau pe Valea Izei a Vişăului în Maramureş, unde gospodăriile a sate întregi au fost distruse de torentele de munte şi şoselele spălate complet de ape îşi poate da seama de primejdia ce ne ameninţă. Nu va mira deci pe nimeni că prin continuarea acestor exploatări abuzive ne aşteaptă soarta karstului pustiu şi inospitalier. Un fapt de o gravitate excepţională pe care I a remarcat, nu demult timp chiar un ziar guvernamental este proporţia exagerată de lucrători streini pe care-i întrebuinţează la lucrul lemnului aceste întreprinderi forestiere. Exemplul cel mai concludent e acel al întreprinderilor forestiere din Valea Mureşului — pe la 18 de toace dintre care numai trei sunt româneşti — care la un total de 30.000 lucrători manuali n’au decât 4500 de ţărani români angajaţi. Fără îndoială că prima măsură care se impune pentru curmarea răului este stăvilirea acestor exploatări. Pentru aceasta e necesar însă să se acorde exploatarea unei păduri numai conform cu prevederile legei silvice şi după avvizul autorizat al specialiştilor — singurii în, măsură de a se îngriji de soarta pădurilor şi a-şi asuma răspunderi pentru viitor». Sistemul concesionării exploatărilor prin intervenţii politice peste capul direcţiunilor regionale silvice s-a dovedit totdeauna dezastruos şi a făcut imposibil orice control din partea autorităţilor silvice chiar când se prevedeau în contracte condiţii restrictive. Se impune apoi o solicitudine deosebită pentru replantarea terenurilor despădurite de către Casa Pădurilor, replantare care a şi început dealfel să se facă cu multă grijă şi stăruinţă în multe regiuni din Ardeal de către organele silvice. Corecţiunea torenţială în regiunile unde aceştia aduc în fiecare an pagube mari şi strică şoselele şi exploatarea în regie pentru satisfacerea nevoilor localnicilor şi aprovizionarea centrelor urbane cu lemne sunt deasemeni măsuri ce trebuiesc luate concomitent cu pieimele, spre a preveni specula întreprinderilor străine de lemne ,ari s-au organizat în adevărate trusturi. Şi pe deasupra tuturor, se cere ca domnii politiciani să uzeze mai puţin de influenţa lor pentru a sprijini întreprinderile forestiere, lăsând Statului controlul efectiv al exploatărilor cât și al exportului produselor lemnoase. 00^0» Cu un deosebit fast au decurs I 1-nii Mladoveanu, procuror generln J nou» « T r, ■ 1 T Ti _______ __________- - A .eri, la Curtea de**Casaţie secţia I-a, sub preşidenţia d-lui Mladoveanu, formalităţile pentru luarea jurământului a d-lor Oscar N. Niculescu, fost preşedinte la Curtea de Casaţie secţia 2-a şi înaintat primpreşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în locul d-lui Gh. V. Buzdugan, numit în consiliul de Regenţă, şi Const. G. Rătescu, înaintat preşedinte al Curţii de Casaţie secţia 2-a în locul d-lui Oscar N. Niculescu. După citirea decretelor de înaintare şi depunerea jurământului, iar Viforeanu, în frumoase cuvântări, au făcut elogiul magistraţilor înaintaţi, arătând ca fiind singuri indicaţi pentru ocuparea acelor înalte posturi. D-nii Istrate N. Micescu, decanul baroului de Ilfov şi Dem. Dobrescu, preşedintele Uniunii avocaţilor din România, au scos în evidenţă frumoasele merite ca magistraţi şi oameni a d-lor Oscar N. Niculescu şi C. G. Rătescu. înalţii magistraţi au răspuns mulţumind pentru frumoasele cuvinte ce li s’au adresat. Curierul judiciar CLARIFICAREA MISTERULUI DIN CÂMPUL BRATIANU Am arătat ieri, că în dreptul comunei "Şerban-Vodă, a fost găsit cadavrul mecanicului electrician Barna Kasza, din serviciul garajului «Collin». Spuneam că din poziţia curioasa a cadavrului şi rana pe care o prezenta, a făcut pe d-nii judecător I. Stănescu şi procuror N. Missir, să creadă că la mijloc ar fi o crimă. Totuşi din cercetările urmate la cabinetul său de instrucţie şi din raportul medicului legist, delegat cu autopsia cadavrului, raport care a fost depus la cabinet, s-a conchis că nu poate fi decât o sinucidere mai mult sau mai puţin... romantică. In adevăr raportul medicului legist explică «lipsa de sânge» prin aceia că sinucigaşul pentru a fi sigur de moarte, şi-a lipit ţeava de trup, iar degetul cel mare şi arătător purtând urme de fum, dovedeşte Întrebuinţarea de către mecanic a limiei ucigătoare. Pe de altă parte magistratul instructor a stabilit punct cu punct nodul cum Barna Kasza şi-a întrebuinţat timpul înainte de a lua funesta hotărâre. Un prieten al său, interogat, a declarat că mecanicul era «sătul de viaţă» şi că a mai încercat să se omoare, prin otrăvire, dar n’a reuşit. Negăsirea revolverului lângă ea dariu, se explică prin aceia că a fost luat de vre-un trecător şi care după ce, probabil, 1-a buzunărit, l-a aşezat în poziţia în care a fost găsit. ARESTAT PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE Gh. Dionisie, în numele fostului său patron, Radu Cazacu, din Câmpul Moşilor, s-a prezentat la magazinul lui Gh. Cârnaru, cu care avusese relaţiuni comerciale, de unde a luat, dând în schimb bonuri, diferite materiale (ferării şi accesorii de sobă), însuşindu-şi banii proveniţi din vânzarea lor. De asemeni încredinţându-i-se o bicicletă de către R. Cazacu, a vândut-o iar banii şi-a însuşit. A fost arestat de d. jude instructor Papadopol dela cabinetul 5. CONCEDII D. judecător de instrucţie Papadopol, dela cabinetul 5, pleacă pentru o lună în concediu cu începere dela 15 August cor. Delegat cu girarea lucrărilor va fi d. judecător Minculescu Alex. dela cabinetul 4. D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu dela cabinetul 2 lipseşte dela 15 August — 1 Septembrie cor. şi delegat la acel cabinet va fi de jude consilier Enescu, de la cabinetul 3. Cronica Ardealului Ştiri din Cluj Furtul de la inspectorul general C. F. R. inginerul Hoisescu Cluj 11. — Luni noaptea hoţi necunoscuţi până în prezent au intrat în locuinţa d-lui inspector general inginerul Hoisescu de la c. f. r. din strada Berde No. 2 Hoţii ştiind că d-l Hoisescu se află mai multă vreme în călătorie, făcând inspecţie, şi-au pus în gând să-l jefuiască-Locuinţa d-lui Hoisescu după operaţia hoţilor, se prezintă ca după un puternic cutremur de pământ sau după revoluţie. Întreaga mobilă este răsturnată şi totul din casă răscolit- Hoţii au dus cu ei ceia ce au putut duce şi fiind de valoare, apoi au dispărut fără a li se putea da de urmă Poliţia fiind sesizată de acest îndrasneţ furt a luat întinse măsuri pentru descoperirea şi arestarea hoţilor spărgători. O telegramă s’a trimis d-lui Hoisescu pentru a se întoarce acasă. Accident de autobus Cluj 11. Autobuzul «Blaga», care circulă între Cluj şi Turda, condus de către şoferul Corobean Gyorgy, a lovit miercuri dimineaţa pe tănârul Ioan Roşea în etate de 19 ani, care se afla pe o bicicletă. Roatele dinainte al autobusului au trecut peste picioarele nenorocitului Roşca. In stare destul gravă a fost transportat la clinică, iar poliţia a dresat contra şoferului acte de dare in judecată. Incendiu Marţi noaptea fiind mare furtună în localitate a fost lovită de trăsnet casa lui Ştefan Hadhazi din str. Victoriei No. 98, care a luat foc arzând complect cu grajd cu tot. Pompierii sosiţi la timp, şi ajutaţi de o ploae torenţială au putut localiza focul fără a lua proporţii mai mari Pagubele se evaluează la 500.000 de lei Felicitarea episcopului unitar Cluj 11 — Marţi, o delegaţie a felicitat pe episcopul acestei biserici cu ocazia împlinirei a 92 ani de la naşterea sa. Starea sănătăţii Înaltului Prelat este de invidiat şi astăzi la această înaintată vârstă. Preţurile maximale Cluj II. Miercuri la ora 12 a. m. a fost convocată la primăria oraşului, comisiunea pentru fixarea preţurilor. Măcelarii şi reprezentanţii lăptarilor au cerut majorarea preţurilor cărnii şi a laptelui. In privinţa aceasta au avut loc vii discuţii între cei interesaţi. Reprezentantul muncitorimii a combătut toate argumentele de scumpire a pieţii.omisia va decide săptămâna aceasta. Bloc Hotes De la Teatrul Naţional din Chişinău La Teatrul Naţional din Chişinău în ziua de Miercuri 10 August după un serviciu divin, s-a deschis cu o deosebită solemnitate repetiţiile noului an teatral. Serbarea a fost prezidată de d-l Profesor Ciobanu, membru al Academiei Române şi membru în Comitetul Teatrului. D-l Livescu directorul teatrului Naţional a ţinut o scurtă cuvântare din care extragem următoarele : Anul trecut la venirea d-sale în fruntea direcţiei întreg prsonalul era neplătit pe două luni şi jumătate în urmă, astăzi întreg personalul este plătit la zi şi Lassa teatrului dispune de un prim fond de pensii şi ajutoare de circa 030.000 lei ii efecte de Stat şi de 160.000 lei în numerar. S’au pus bazele unei biblioteci şi s’au făcut decoruri, accesorii şi mobilier de scenă. S’a făcut o intensă propagandă culturală în toate ţinuturile Basarabiei şi d-l Livescu încheind urează spor în viitoarea activitate şi adaogă că va păstra cu stricteţe aceiaş ordine şi aceiaş disciplină ca şi în trecut a stagiunei Pe lângă întreg personalul artistic au mai asistat numeroase persoane din societate, ziarişti, şi o delegaţie a Studenţilor Universitari. S-a expediat o telegramă de omagiu d-lui Lapedatu, ministrul Artelor, şi alta de mulţumire d-lui Corneliu Moldovanu, directorul teatrului Naţional din Capitală pentru sprijinul care-l va da teatrului Naţional al Basarabiei, autorizând din când în când fruntaşi ai primei scene să-şi dea concursul lor reprezentaţiilor locale, teatrale naţionale urmând să păşească pe cât se poate, la un program unitar. Spectacole VINERI 12 AUGUST Teatrul Cărăbuş: Dă-te jos din corcoduş. Teatrul Nostru: M-zelle Nitouche. Teatrul Nou: Hai noroc. Parcul Oteteleşanu. Compania de operetă maghiară: Orlov. Grădina Jignita: Botezatul cu dr. Paul Baratoff. Pelletier d'Oisy va sbura iar peste România Guvernul francez a cerut învoirea guvernului român ca aviatorul Pelletier d’Oisy să poată sbura deasupra teritoriului nostru și în caz de nevoe să ateriseze. Pelletier d’Oisy face acest raid încercând, ca să bată recordul de sbor de lungă durată în linie dreaptă. In acest scop şi-a propus să sboare de la Paris la Tokio cu o singură oprire. Distanţa între cele două oraşe în linie dreaptă e de peste 16.000 km. Ministerul de război a dat cuvenita încuviinţare. Pelletier d’Oisy a mai fost în Bucureşti venind în sbor direct de la Paris, cu ocazia raidului Franţa- Japonia. Recordul sborului de lungă distanţă a aparţinut aviatorului Coste Paris-Djask 5500 km, cucerit apoi de Lindberg New York-Paris 5800 km. Lindberg n’a ţinut acest, record deci 15-20 zile căci Chamberlain, compatriotul său a sburat dela New- York în Germania 6200 km. CAPIIALA UNUL CARE FACE PE ARENDAŞUL DE PAMANT Săteanul Alexandru Stroe, din str Silistra 76 căruia nu prea îi mergeau treburile, a recurs la un nou sistem de venituri. Aflând de la un prieten că d-ra Elena Marinescu, din Ploeşti are un teren arabil de arendat în comuna Mitreni (Ilfov) a plăzmuit o chitanţă ca din partea proprietarei că până în toamna anului 1929 i-a fost arendat pământul Stroe, înarmat cu falsa chitanţă s-a dus la primarul satului unde a plătit taxele şi a cerut să vadă locul. Din vorbă în vorbă cu primarul Răducan Popescu, Stroe convine cu el să-i cedeze arenda cu 17.800 lei. Târgul făcut, primarul a plecat a doua zi să tragă brazda. In timp ce primarul ara de zor pământul s’a pomenit cu adevărata proprietară și atunci s’a aflat de falsul lui Stroe. Comisarul Aurică Ionescu, de la Siguranţa Capitalei a dat de el în str. Silistrei. El a mărturisit falsul. DOUA INCENDII Un incendiu a isbucnit eri dim. la cantina spitalului militar, Regina Elisabeta. Focul a luat naştere de la o maşină defectă şi a incendiat cantina de scânduri compusă din 2 camere. întreaga cantină a căzut prada flăcărilor . Tot eri dim. a luat foc o magazie de scânduri ce servea ca depozit de fân al d-lui Luigi Prozi din şos. Colentina 94. A ars toată magazia. CĂRUŢĂ SURPRINSA DE TRAMVAI Săteanul Marin Tache, din comuna Tărtăşeşti (Dâmboviţa) trecând eri dim. cu căruţa pe str. Labirint a fost surprins între două tramvae. Săteanul s’a ales cu răni grave și cu căruța sfărâmată. Victima a fost internată la spitalul Brâncovenesc. i ••