Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)

1927-08-13 / nr. 835

2 A­VI L­O­ZURI ÎNTREG Cari dau dreptul la câştiguri întregi la­­ LOTERIA SINISTRAŢILOR Se pot avea * 1. COMPLETÂND prima jumătate de loz la colectori dela cari le-aţi cumpărat. 2. CERÂND LOZUtfl ÎNTREGI, compuse din două jumătăţi cu acelaş număr, dela: Casele de bancă, librării, magazine, debite de tutun, plasatori ambulanţi, şi de la Comitetul Central pentru ajutorarea sinistraţilor (Bucureşti, str. Râureanu No. 6 etajul II) iar in provincie la­ Comitetele judeţene, municipale şi comunale (cu sediile la Prefecturi, Primării) precum şi la colectori particulari. 3.719 Câştiguri în valoare totală de Lei 10.200.CG0 COSTUL A 1/2 LOZ ESTE DE I LEI 25 GLUMA SINISTRA (Continuarea articolului din pag. I-a) se deslănțue în precipitări suspecte, decât o sancţiune barbară aplicată unui subaltern­ Cazul a fost deferit d-lui ministru Ghica secretarul ge­neral al ministerului de externe. Nu este suficient un nou concediu de boală fie și un concediu prelun­git, aplicat colonelului Arion, ce­rem pensionarea fostului ginere a d-lui Barbu Știrbey. Gluma sinistră trebue să înceteze. Ministerul de ex­terne nu mai poate fi azil pentru oamenii cu sănătatea mintală şu­brezită D. N. Titulescu are şi pute­rea, şi obligaţia şi autoritatea de a sancţiona. Oricâte însuşiri ar avea d. N. Ti­tulescu, nu poate face nimic dacă nu schimbă radical tristul aparat ce-l are la dispoziţie la ministerul de externe. Ştim că la Octombrie va fi o re­voluţionare radicală, dar până a­­tunci se impune pensionarea colo­nelului Arion. Pamfil Şei­cam D. Banffy, „Helikonul“ şi „fiţuicile“ maghiare ,----------CO-^-CO---------­ CÂND POLEMIZEZI IN CASTELE. — CUM SE APA­­RA- EX-CONTELE BANFFY. - O EŞIRE CONTRA PRESEI MAGHIARE. — CATE­VA LĂMURIRI După o aşteptare de aproape un an de zile, d. Banffy — în sfârşit— *’& decis să răspundă afirmaţiunilor noastre. Răspunsului tardiv şi lip­sit de cea mai mică documentaţie, ii opunem cele ce le-am scris me­reu în coloanele noastre. Adunarea «Helikonului» «Ellenzek» oficiosul d-lui Banffy publică un articol asupra adunării generale a «Helikonului», care a­ avut loc în castelul d-lui Kemény Janos din județul Tg.-Mureș. La această adunare au participat d-na Bornemisza (era fatal !) și d-l­ii Aprily Lajos, Banffy Miklos Bartalis Janos, Berde Maria, dr. Kuncz Aladar, d-na Pálffy Dulacsy Irén, Gyallay Domokos, Hunyady­ Sándor, Kadar Imre, Tabéry Géza, Ligeti Ernő, Tamási Áron, Kacsó Sándor, Finta Zoltán, Romenyik Sán­dor, dr. Makkai Sándor, Szabó Má­ria, Szentimrey Jeno, Kos Károly, Olosz Lajos, Moher Karoly, Kovács László si reprezentantul sas Maurer Robert. Profitând de ocazia ce i se prezin­ta d. Banffy a ţinut — vai! — o cuvântare. D. Banffy se apără Desigur că «Bileuzek»-ul a repro­dus «în extenso» discursul patronu­lui. Este ceeace îl compromite mai mult. Nu faptul că nea rezervat nouă săgeţile cele mai multe, — nenorocite săgeţi în «papier mache» — ne face să spunem că s’a putut compromite încă mai mult, ci stilul searbăd, cleios, fără nerv şi — mai ales — lipsa totală de logică, iată ceia ce arată sub adevărata lumină pe acest amator de litere. Iată textual ceeace a spus d. Banffy: «Atacurile cari au fost publicate în unele gazete româneşti (adică­­Cu­vântul» N. R.) şi cari au găsit ră­sunet şi în unele fiţuici minoritare, au culminat în aceia că modesta mea persoană ca şi un meşter vrăji­tor, am folosit pe scriitorii Ardea­lului ca avantposturi ale unor sco­puri secrete şi primejdioase. Că aceasta este o minciună lipsi­tă de cel mai palid reazăm, nu mai e nevoie să o dovedesc aci». Presa cinstită maghiară pentru d. Banffy nu înseamnă decât... «fi­ţuici». Câte­va precizări D. Banffy a eşit — vrasăzică— curat din toate acuzaţiile prin fraza «nu mai e nevoie să o dovedesc». Slabă, foarte slabă apărare. Apă­rare pe care nu o va primi nici pre­sa budapestană care a publicat — înainte ca ministerul artelor să fi aflat ceva — scopurile ce le urmă­reşte. Cine minte ? Ziarele din Bu­dapesta cari nu pot avea nimic con­tra acţiunei d-sale, sau d. Banffy care vrea să-şi refacă o nouă virgi­nitate. Din cele ce am relatat la timp, nimic nu a desminţit d. Bánf­fy Dimpotrivă, toate acţiunile d-sale s’au îndeplinit aşa cum arătam mai dinainte. Ce? înfiinţarea «Heliko­nului», acapararea «Ellenzek»-ului, destrămarea partidului maghiar — anunţate din August trecut — şi îm­plinite în ordine cronologică cum scriam în August 1926 sunt gogo­riţe ? D. Bánffy nu e modest cu d-sa, după cum vrea să se arate singur. Noi n’am vrut să-l arătăm ca pe un «meşter vrăjitor». Nu! Un simplu diplomat concediat devenit trăgător de sfori politice în Ardeal însărci­nat cu o misiune acoperită de grofii budapestani. Atât şi nimic mai mult. In ziua când d-sa va desminţi real afir­­maţiunile noastre, plus acelea din «Peşti Futar», în ziua aceia vom face mea culpa. Până atunci regretăm doar faptul că elemente atât de vrednice, ca sensitivul şi admirabilul scriitor Tabéry Géza şi d-nii Aprily L., Li­geti E., Szentimrey J. şi chiar Ka­dar Imre sunt pierduţi unei activi­tăţi rodnice literare. Activitatea literară a d-lui Bánf­fy? II trimitem să vadă spectacole­le artistice ale foiletonului «Szivek Harca». I. Ţarină VAPSIRI EXTERIOARE Cu lungă durabilitate se obţin numai cu ULEI „MONOPOL" din fabrica ZIMMER cut nici­odată în ce constă munca ştiinţifică. Un critic, însă, trebuie să pătrundă dincolo de paginele scri­se — şi să se întrebe: e just proce­deul care a dus la alcătuirea capito­lului acesta? e semnificativ pentru autor? Trebue cercetată, cu alte cu­vinte, metoda de lucru şi raportul dintre adevărul găsit şi personali­tatea descoperitorului. Se întâmplă ca adevărul să nu fie găsit, dar să fie înlocuit cu o aserţiune reprezen­tativă personalităţii autorului. Toa­te acestea trebuie să le dezvăluie şi să le lămurească criticul. Când în «Istoria Critică», la capi­tolul despre «origina termenului vlach». Haydeu critică cele patru ex­plicaţii anterioare şi expune apoi ipoteza sa — nu ne interesează atât faptul acesta din urmă, cât cel din­tâi. Istoria şi filologia sunt in ne­odihnită prefacere. Nu putem învi­nui pe nici un savant pentru o eti­mologie gratuită sau o ipoteză fal­să. II cinstim, însă, pentru critica teoriilor precedente — pentru că a îndepărtat un piron din roată, şi, în acelaş timp, a vădit constituţia in­timă a spiritului său. Hajdeu se la­să surprins, cu tot ruajul geniului său pătrunzător şi analitic, în cri­tica celor patru ipoteze. Şi se lasă de asemenea surprins în imaginaţia lui constructivă, creatoare , cu prilejul ipotezei proprii. Isto­re nu credem că vom întâi­! în cărţile ce ni pot fi trimise din seminarile universitare. Noi, cei mai tineri, voim Hajdeul nostru, care e cel adevârat, cel pururi viu, genial şi fecund- Sinteza supremă, care e, de fur­­t, sclipitul de orizont -stre care tindem — va fi grăbită ajutată, promovată de cunoaşterea geniului d­­i­plex al lui Haydeu. Cineva dintre noi, ne ne sfiim să o mărturisim, va trebui să ni-l dea, cât mai curând torturată şi neodih­nită viaţă lăuntrică, exaltată în ură şi în creaţie -­ va fi şi a noastră. O recunoaştem acea­­.­ cu toţii, cei cari nu simţim contemporani. Cartea asupra lui Hajdeu va tre­bui să fie erudită, scrisă cu dragos­te, cu mult spirit critic şi cu înţe­legătoare simpatie. Nu o biografie, nu o culegere de rezumate şi anec­dote, nu o înşiruire de titluri, ani şi epitete. O carte care să fie o re­constituire a personalităţii lui Hay­deu şi, deci, o oglindire a necesită­ţilor generaţiei noastre. O carte­­ care să fie înainte de toate o con­strucţie organică. O aşteptăm. Mircea Eliade ------—0X0—------­ Ale cui sunt localurile de şcoli bisericeşti din Ba­sarabia Culea de apel din Cer­năuţi le dă autorităţii bise­riceşti Bălţi.­­ Se cunoaşte conflictul is­cat între ministerul de instrucţie şi autorităţile bisericeşti din Basara­bia pe chestiunea localurilor foste­lor şcoli bisericeşti. Pe când minis­terul socotea că aceste localuri sunt de fapt proprietatea sa, autoritatea bisericească, bizuindu se pe dreptul născut din evidenţa trecutului pre­tindea şi ea că sunt proprietatea sa. Spre a intra în posesia lor, epar­hia Hotinului a intentat proces pen­tru localurile de şcoli din acea e­­parhie. Procesul a ajuns la Curtea de Apel din Cernăuţi, care, după cum se anunţă, a dat un verdict favora­bil pretenţiunii autorităţii biseri­ceşti. —-------0X0------— Accident de automobil de pe şos. Giurgiului Patru răniţi O nenorocire s’a întâmplat pe Şos. Giurgiului O camionetă mili­tară condusă de d. locotenent medic Constantin Tudorea s’a răsturnat în şanţul şoselei sfărâmându-se­­De pe urma acestui accident avem de înregistrat patru răniţi. Iată cum s’a produs accidentul: Autocamioneta venea în plină viteză având la volan pe d- locot­ Tudorea, în dreptul casei No. 100, autocamioneta a voit să evite o­­ căruţă, locotenentul Tudorea a vi­rat la stânga şi a intrat cu maşina n şanţul şoselei, aruncând pasa­gerii. Au fost scoşi de sub dărâmături grav răniţi căpitanul medic Var­­diuc şi soldatul Niculae Cornicescu. Locot. Tudorea şi sergentul ins­tructor Muulteanu sunt mai uşor răniţi. Răniţii au fost duşi la spitalul de tuberculoşi unde li s-au dat prime­le îngrijiri şi apoi transportaţi la spitalul militar. Grav accident al unui au­tobuz Cernăuţi, 11. — Autobuzul care face cursa Cernăuţi-Fălticeni via Siret, a plecat ori încărcat cu pasa­geri din Cernăuţi. Erau în total 18 pasageri. La o depărtare de 3 k­m. de ora­şul Siret, şoferul a voit să ocolească o căruţă dar, din greşală a dat pes­te un stâlp de telegraf. Stâlpul a fost rupt, maşina a alunecat în şanţ şi s-a răsturnat fărâmându-se com­plect. Din cauza înghesuelii care era în maşină, bieţii pasageri nu pu­teau eşi din sfărâmături şi ţipau după ajutor. Venind în ajutor nişte ţărani cu mare greutate au fost salvaţi. A fost rănit grav comisarul Mal­­cinichi din Cernăuţi. Celelalte per­soane s’au ales din fericire cu răni uşoare. Focul din Văscău­ţi Miercuri noaptea la orele­­ un vio­lent incendiu a izbucnit în casa lo­cuitorului Dumitru Horas din oră­şelul Văşcăuţi. Flăcările s’au întins şi la două case vecine. Toate trei casele au fost mistuite de foc. După cercetările făcute reese că D. Horas și-a pus singur foc la casă pentru a încasa asigurarea. Numi­tul a fost arestat. Sinucidere Iosif Vecorcec cârnătar în etate de 26 ani din Clocneicu No. 327 a încer­­cat aseară să se sinucidă tr­igându­­şi un foc de revolver în abdomen. In stare gravă a fost dus la spital. Furt de 40-600 lei Necunoscuţi s’au introdus noaptea trecută în locuinţa agricultorului Pavlovici C. din suburbia Horecea şi i-au furat suma de 40.000 lei şi mai multe obiecte de îmbrăcăminte. Oaspeți distinşi Luni 8 August au sosit în locali­tate pentru a vizita oraşul Cernăuţi şi întreaga Bucovină d-nii E. Ro­byns ministrul Belgiei şi Colos mi­nistrul Greciei la Bucureşti. D. Colos îmbolnăvindu-se, a ple­cat­ seara inapoi la Bucureşti. Ministrul Belgiei a vizitat însă reşedinţa Mitropolitană şi principa­lele instituţii ale oraşului. W—“-OUtK­ -oxo- CUVÂNTUL Anchetele noastre în Ardeal PRIMEJDIA DESPĂDURIRILOR Exploatările abuzive făcute de societăţile forestiere şi efectele lor. Ne ame­ninţă soarta karstului, începuturi de îndreptare, plantaţii şi corecţiunea torenţilor. Informaţiuni asupra despăduri­rilor dun­­ Ardeal, pe care le deţi­nem din sursă scot la iveală o stare de lucruri din cele mai grave în ce priveşte starea pădurilor din aceasta provincie. Exploatarea nesăbuită a întinse masive lemnoase din regiunea muni­telui continuă nestânjenită de la răsboi încoace în Cine, Bihor, în munţii Gurghiului (regiunea Reghi­nul săsesc), cu cei ai Rodnei cât şi în Maramureş. Vina acestor despăduriri o poar­tă detentorii pădurilor şi exploata­torii, care au recurs în ultimul timp la toate mijloacele pentru a duda dispoziţiunile legei silvice­ Se ştie că in urma aplicărei re­­formei agrare, Statul a intrat în Ardeal în posesiunea a întinse ma­sive păduroase, constituind aşa zi­sele «rezerve de stat». O bună parte din aceste păduri, graţie influenţelor oculte făcute pe lângă ministerul Domeniilor au fost insă cedate spre exploatare parti­cularilor în majoritatea lor străin, ignorându-se dispoziţiile legei sil­vice­­De adăugat că în cele mai multe cazuri, contractele de exploa­tare între Stat şi aceşti străini au făcut şi în detrimentul popu­­■aţiei locale (chestiunea Răchiţele din judeţul Cluj, Bihor, Maramu­rş etc), ceia ce a adus proteste şi procese interminabile şi cazuri de rebeliune ca cel al soţilor nedrep­tăţiţi. S’au pus in schimb în cârca ţă­­ănimei devastarea pădurilor, după aceste păduri fuseseră exploa­tate de societăţile forestiere şi ex­propiate de stat ca păşune sau iar ca pădure în stare de tufe­­rişuri, cu totul improprii deci de a satisface şi într’un caz şi în altul nevoile locuitorilor. Nu trebue să se uite apoi că so­cietăţile sau particularii care au luat in exploatare aceste păduri, sunt în majoritate din Ungaria şi produsele noastre lemnoase iau a­­proape toate drumul Ungariei şi al Cehoslovaciei, contravaloarea lor neintorcându-se în ţară sub nici o formă. Aci stă şi explicaţia alarmei pe care o dau ziarele maghiare, oride, câte ori exploatatorii nu pot obţine permise de export, acuzând direc­ţiunile regionale că nu li se pun la dispoziţie vagoane suficiente pentru transportul lemnului peste graniţă Ori toate aceste cantităţi de lemne neexportate stau pe loc nu din cau­za insuficienţii mijloacelor de tran­sport ci numai fiindcă ele întrec cu mult exploatările de altădată. Urmările acestei triste stări de lucruri nu întârzie să se arate. Des­tul e să amintim ceia ce remarca nu de mult timp un specialist — in­ginerul silvic M. P. Florescu — că din cauza exploatărilor abuzive a pădurilor din regiunea Reghinulu Săsesc, făcute sub regimul româ­nesc debitul apei Mureşului a scă­zut la jumătate, plutitul pe Mureş una din ocupaţiile rentabile ale ţă­ranilor noştri — fiind cu totul pă­răsit. ? Efectele dezastruoase ale inunda­ţiilor din ultimii trei ani sunt dea­­semeni în bună parte o consecinţă imediată a acestor despăduriri. Cine a văzut ravagiile făcute de inundaţii în regiunea Munţilor A­­puseni sau pe Valea Izei a Vi­­şăului în Maramureş, unde gospo­dăriile a sate întregi au fost dis­truse de torentele de munte şi şose­lele spălate complet de ape îşi poate da seama de primejdia ce ne ame­ninţă. Nu va mira deci pe nimeni că prin continuarea acestor exploa­tări abuzive ne aşteaptă soarta karstului pustiu şi inospitalier. Un fapt de o gravitate excepţio­nală pe care I a­ remarcat, nu demult timp chiar un ziar guvernamental este proporţia exagerată de lucră­tori streini pe care-i întrebuinţează la lucrul lemnului aceste întreprin­deri forestiere. Exemplul­ cel mai concludent e a­­cel al întreprinderilor forestiere din Valea Mureşului — pe la 18 de toace dintre care numai trei sunt româ­neşti — care la un total de 30.000 lu­crători manuali n’au decât 4500 de ţărani români angajaţi. Fără îndoială că prima măsură care se impune pentru curmarea răului este stăvilirea acestor ex­ploatări. Pentru aceasta e necesar însă să se acorde exploatarea unei păduri numai conform cu prevede­rile legei silvice şi după av­­­vizul autorizat al specialiştilor — singurii în, măsură de a se îngriji de soarta pădurilor şi a-şi asuma răspunderi pentru viitor». Sistemul concesionării exploată­rilor prin intervenţii politice­­ pe­ste capul direcţiunilor regionale sil­vice s-a dovedit totdeauna dezas­truos şi a făcut imposibil orice control din partea autorităţilor sil­vice chiar când se prevedeau în contracte condiţii restrictive. Se impune apoi o solicitudine deosebită pentru replantarea tere­nurilor despădurite de către Casa Pădurilor, replantare care a şi în­ceput dealfel să se facă cu multă grijă şi stăruinţă în multe regiuni din Ardeal de către organele sil­vice. Corecţiunea torenţială în regiu­nile unde aceştia aduc în fiecare an pagube mari şi strică şoselele şi exploatarea în regie pentru satis­facerea nevoilor localnicilor şi a­­provizionarea centrelor urbane cu lemne sunt deasemeni măsuri ce trebuiesc luate concomitent cu piei­mele, spre a preveni specula între­prinderilor străine de lemne ,­ari s-au organizat în adevărate trus­turi. Şi pe deasupra tuturor, se cere ca domnii politiciani să uzeze mai puţin de influenţa lor pentru a sprijini întreprinderile forestiere, lăsând Statului controlul efectiv al exploatărilor cât și al exportu­lui produselor lemnoase. ­00^0» Cu un deosebit fast au decurs I 1-nii Mladoveanu, procuror gene­r­ln J nou­» « T r, ■ 1 T Ti _______ __________- - A .­eri, la Curtea de**Casaţie secţia I-a, sub preşidenţia d-lui Mladoveanu, formalităţile pentru luarea jură­mântului a d-lor Oscar N. Nicules­­cu, fost preşedinte la Curtea de Ca­saţie secţia 2-a şi înaintat prim­­preşedinte la Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie în locul d-lui Gh. V. Buzdugan, numit în consiliul de Regenţă, şi Const. G. Rătescu, înaintat preşedinte al Curţii de Ca­saţie secţia 2-a în locul d-lui Os­car N. Niculescu. După citirea decretelor de înain­tare şi depunerea jurământului, iar Viforeanu, în frumoase cuvân­tări, au făcut elogiul magistraţi­lor înaintaţi, arătând ca fiind sin­guri indicaţi pentru ocuparea ace­lor înalte posturi. D-nii Istrate N. Micescu, deca­nul baroului de Ilfov şi Dem. Do­­brescu, preşedintele Uniunii avoca­ţilor din România, au scos în evi­denţă frumoasele merite ca magis­traţi şi oameni a d-lor Oscar N. Ni­culescu şi C. G. Rătescu. înalţii magistraţi au răspuns mulţumind pentru frumoasele cu­vinte ce li s’au adresat. Curier­ul judiciar CLARIFICAREA MISTE­RULUI DIN CÂMPUL BRATIANU Am arătat i­eri, că în dreptul co­munei "Şerban-Vodă, a fost găsit ca­davrul mecanicului electrician Bar­na Kasza, din serviciul garajului «Collin». Spuneam că din poziţia curioasa a cadavrului şi rana pe care o pre­zenta, a făcut pe d-nii judecător I. Stănescu şi procuror N. Missir, să creadă că la mijloc ar fi o crimă. Totuşi din cercetările urmate la cabinetul său de instrucţie şi din raportul medicului legist, delegat cu autopsia cadavrului, raport care a fost depus la cabinet, s-a conchis că nu poate fi decât o sinucidere mai mult sau mai puţin... roman­tică. In adevăr raportul medicului le­gist explică «lipsa de sânge» prin aceia că sinucigaşul pentru a fi si­gur de moarte, şi-a lipit ţeava de trup, iar degetul cel mare şi arătă­tor purtând urme de fum, dovedeşte Întrebuinţarea de către mecanic a limiei ucigătoare. Pe de altă parte magistratul ins­tructor a stabilit punct cu punct nodul cum Barna Kasza şi-a între­buinţat timpul înainte de a lua fu­nesta hotărâre. Un prieten al său, interogat, a declarat că mecanicul era «sătul de viaţă» şi că a mai în­cercat să se omoare, prin otrăvire, dar n’a reuşit. Negăsirea revolverului lângă ea dar­iu, se explică prin aceia că a fost luat de vre-un trecător şi care după ce, probabil, 1-a buzunărit, l-a aşezat în poziţia în care a fost găsit. ARESTAT PENTRU A­­BUZ DE ÎNCREDERE Gh. Dionisie, în numele fostului său patron, Radu Cazacu, din Câm­pul Moşilor, s-a prezentat la maga­zinul lui Gh. Cârnaru, cu care avu­sese relaţiuni comerciale, de unde a luat, dând în schimb bonuri, di­ferite materiale (ferării şi acceso­rii de sobă), însuşindu-şi banii pro­veniţi din vânzarea lor. De ase­meni încredinţându-i-se o bicicletă de către R. Cazacu, a vândut-o iar banii şi-a însuşit. A fost arestat de d. jude instructor Papadopol dela cabinetul 5. CONCEDII D. judecător de instrucţie Papa­dopol, dela cabinetul 5, pleacă pen­tru o lună în concediu cu începere dela 15 August cor. Delegat cu gi­rarea lucrărilor va fi d. judecător Minculescu Alex. dela cabinetul 4. D. judecător de instrucţie Ar­mand Constantinescu dela cabine­tul 2 lipseşte dela 15 August — 1 Septembrie cor. şi delegat la acel cabinet va fi de jude consilier E­­nescu, de la cabinetul 3. Cronica Ardealului Ştiri din Cluj Furtul de la inspectorul general C. F. R. inginerul Hoisescu Cluj 11. — Luni noaptea hoţi ne­cunoscuţi până în prezent au intrat în locuinţa d-lui inspector general inginerul Hoisescu de la c. f. r. din strada Berde No. 2­ Hoţii ştiind că d-l Hoisescu se află mai multă vre­me în călătorie, făcând inspecţie, şi-au pus în gând să-l jefuiască-Locuinţa d-lui Hoisescu după o­­peraţia hoţilor, se prezintă ca după un puternic cutremur de pământ sau după revoluţie. Întreaga mo­bilă este răsturnată şi totul din casă răscolit- Hoţii au dus cu ei ceia ce au putut duce şi fiind de valoare, apoi au dispărut fără a li se putea da de urmă­ Poliţia fiind sesizată de acest în­drasneţ furt a luat întinse măsuri pentru descoperirea şi arestarea hoţilor spărgători. O telegramă s’a trimis d-lui Hoi­sescu pentru a se întoarce acasă. Accident de autobus Cluj 11.­­ Autobuzul «Blaga», ca­re circulă între Cluj şi Turda, con­dus de către şoferul Corobean Gyor­gy, a lovit miercuri dimineaţa pe tănârul Ioan Roşea în etate de 19 ani, care se afla pe o bicicletă. Roa­tele dinainte al autobusului au tre­cut peste picioarele nenorocitului Roşca. In stare destul gravă a fost transportat la clinică, iar poliţia a dresat contra şoferului acte de dare in judecată. Incendiu Marţi noaptea fiind mare furtună în localitate a fost lovită de trăs­net casa lui Ştefan Hadhazi din str. Victoriei No. 98, care a luat foc arzând complect cu grajd cu tot. Pompierii sosiţi la timp, şi ajutaţi de o ploae torenţială au putut loca­liza focul fără a lua proporţii mai mari­ Pagubele se evaluează la 500.000 de lei­­ Felicitarea episcopului unitar Cluj 11­ — Marţi, o delegaţie a felicitat pe episcopul acestei bise­rici cu ocazia împlinirei a 92 ani de la naşterea sa. Starea sănătăţii Înaltului Prelat este de invidiat şi astăzi la această înaintată vârstă. Preţurile maximale Cluj II.­­ Miercuri la ora 12 a. m­. a fost convocată la primăria oraşului, comisiunea pentru fixa­rea preţurilor. Măcelarii şi reprezentanţii lăp­tarilor au cerut majorarea preţuri­lor cărnii şi a laptelui. In privinţa aceasta au avut loc vii discuţii în­tre cei interesaţi. Reprezentantul muncitorimii a combătut toate ar­gumentele de scumpire a pieţii.­omisia va decide săptămâna a­­ceasta. Bloc­ Hotes De la Teatrul Naţional din Chişinău La Teatrul Naţional din Chişinău în ziua de Miercuri 10 August după un ser­viciu divin, s-a deschis cu o deosebită solemnitate repetiţiile noului an teatral. Serbare­a a fost prezidată de d-l Profe­sor Ciobanu, membru al Academiei Ro­mâne şi membru în Comitetul Teatru­lui. D-l Livescu directorul teatrului Naţio­nal a ţinut o scurtă cuvântare din care extragem următoarele : Anul trecut la venirea d-sale în frun­tea direcţiei întreg prsonalul era neplă­­tit pe două luni şi jumătate în urmă, as­tăzi întreg personalul este plătit la zi şi Lassa teatrului dispune de un prim fond de pensii şi ajutoare de circa 030.000 lei ii efecte de Stat şi de 160.000 lei în nu­merar. S’au pus bazele unei biblioteci şi s’au făcut decoruri, accesorii şi mobilier de scenă. S’a făcut o intensă propagandă culturală în toate ţinuturile Basarabiei şi d-l Livescu încheind urează spor în viitoarea activitate şi adaogă că va păs­tra cu stricteţe aceiaş ordine şi aceiaş disciplină ca şi în trecut a stagiunei Pe lângă întreg personalul artistic au mai asistat numeroase persoane din so­cietate, ziarişti, şi o delegaţie a Studen­­ţilor Universitari. S-a expediat o telegramă de omagiu d-lui Lapedatu, ministrul Artelor, şi alta de mulţumire d-lui Corneliu Moldo­­vanu, directorul teatrului Naţional din Capitală pentru sprijinul care-l va da teatrului Naţional al Basarabiei, autori­zând din când în când fruntaşi ai primei scene să-şi dea concursul lor reprezenta­ţiilor locale, teatrale naţionale urmând să păşească pe cât se poate, la un pro­gram unitar. Spectacole VINERI 12 AUGUST Teatrul Cărăbuş: Dă-te jos din corcoduş. Teatrul Nostru: M-zelle Nitouche. Teatrul Nou: Hai noroc. Parcul Oteteleşanu. Compania de operetă maghiară: Orlov. Grădina Jignita: Botezatul cu dr. Paul Baratoff. Pelletier d'Oisy va sbura iar peste România Guvernul francez a cerut învoi­rea guvernului român ca aviatorul Pelletier d’Oisy să poată sbura dea­supra teritoriului nostru și în caz de nevoe să ateriseze. Pelletier d’Oisy face acest raid încercând, ca să bată recordul de sbor de lungă durată în linie dreap­tă. In acest scop şi-a propus să sboa­re de la Paris la Tokio cu o singu­ră oprire. Distanţa între cele două oraşe în linie dreaptă e de peste 16.000 km. Ministerul de război a dat cuvenita încuviinţare. Pelletier d’Oisy a mai fost în Bu­cureşti venind în sbor direct de la Paris, cu ocazia raidului Franţa- Japonia. Recordul sborului de lungă dis­tanţă a aparţinut aviatorului Coste Paris-Djask 5500 km, cucerit apoi de Lindberg New York-Paris 5800 km. Lindberg n’a ţinut acest, record deci 15-20 zile căci Chamberlain, compatriotul său a sburat dela New- York în Germania 6200 km. CAPIIALA UNUL CARE FACE PE ARENDAŞUL DE PA­­MANT Săteanul Alexandru Stroe, din str Silistra 76 căruia nu prea îi mer­geau treburile, a recurs la un nou sistem de venituri. Aflând de la un prieten că d-ra Elena Marinescu, din Ploeşti are un teren arabil de arendat în comuna Mitreni (Ilfov) a plăzmuit o chitanţă ca din par­tea proprietarei că până în toamna anului 1929 i-a fost arendat pă­mântul Stroe, înarmat cu falsa chitanţă s-a dus la primarul satului unde a plătit taxele şi a cerut să vadă lo­cul. Din vorbă în vorbă cu prima­rul Răducan Popescu, Stroe con­vine cu el să-i cedeze arenda cu 17.800 lei. Târgul făcut, primarul a plecat a doua zi să tragă brazda. In timp ce primarul ara de zor pământul s’a pomenit cu adevărata proprie­tară și atunci s’a aflat de falsul lui Stroe. Comisarul Aurică Ionescu, de la Siguranţa Capitalei a dat de el în str. Sili­strei. El a mărturisit falsul. DOUA INCENDII Un incendiu a isbucnit eri dim. la cantina spitalului militar, Regi­na Elisabeta. Focul a luat naştere de la o ma­şină defectă şi a incendiat cantina de scânduri compusă din 2 camere. întreaga cantină a căzut prada flăcărilor . Tot eri dim. a luat foc o maga­zie de scânduri ce servea ca depo­zit de fân al d-lui Luigi Prozi din şos. Colentina 94. A ars toată magazia. CĂRUŢĂ SURPRINSA DE TRAMVAI Săteanul Marin Tache, din comu­na Tărtăşeşti (Dâmboviţa) trecând eri dim. cu căruţa pe str. Labirint a fost surprins între două tramvae. Săteanul s’a ales cu răni grave și cu căruța sfărâmată. Victima a fost internată la spita­lul Brâncovenesc. i­ ••

Next