Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)

1927-08-15 / nr. 837

2 SOCIETATEA COMUNALA A TRAMVAIELOR BUCUREŞTI Publicaţiune -----OO-^QO----­ Cu începere de Vineri 12 August 1927 se vor pune în cir­culaţie şi se vor modifica următoarele linii: LINIA 1/4 Bariera Moşilor—Uzinele Lemaître până la terminarea lucrărilor de canalizare pe Str. Decebal, Sf. Vineri va circula numai între Sf. Gheorghe—Bariera Moşilor. LINIA 3 care circulă astăzi de la Cimitirul Belu, Halele Centrale, Hala Traian, Obor până la Str. Viitor, va circula în­tre Cimitirul Belu, Piaţa Victoriei mergând pe traseul actual până la Halele Centrale, iar de acolo pe Cheiul Dâmboviţei, Str. Izvor, B-dul Schitu Măgureanu, Str. Cobălcescu (Berzei) şi Str. Buzeşti până la Piaţa Victoriei. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: I. Cimitirul Belu — Gara Filaret. II. Gara Filaret — Halele Centrale. III. Halele Centrale — Liceul Lazăr. IV. Liceul Lazăr — Piaţa Victoriei. Intermediare: I. Observatorul Astronomic—Str. 11 Iunie. II. Str. 11 Iunie (Bul. Maria)­*­Calea Vic­­inei( Piaţa Senatului). III. Calea Victoriei (Piaţa Senatului)—Str. Virgiliu. LINIA 8 cu cai între Piaţa Victoriei—Fabrica GIB va circula numai între Piaţa Dr. Botescu, Calea Griviţei la Fa­brica GIB, suprimându-se secţiunea de taxare Piaţa Victoriei- Piaţa Dr. Botescu. LINIA 10 cu cai între Piaţa Victoriei, Str. Lânăriei va circula numai între Piaţa Dr. Botescu,Str. Lânăriei, supri­­mându-se secţiunea de taxare Piaţa Victoriei—Piaţa Dr. Bo­tescu. LINIA 12 cu cai se suprimă complect. Se înfiinţează LINIA 13 Cimitirul Belu—R. M. S. Belve­dere, care va circula pe traseul liniei 3 până la Str. Virgiliu, iar de acolo pe B-dul Dinicu Golescu, Gara de Nord, Str. Eli­­seu, Str. Pasteur (la ducere) Str. Belizarie (la întoarcere), Calea Plevnei, Şoseaua Basarab. Secţiunile de taxare sunt aceleaşi ca ale liniei 3, afară de ultima secţiune principală care va fi între Liceul Lazăr şi B. M. S. Belvedere. Se reînfiinţează LINIA 18, între: Piaţa Principesa Maria Şos. Ştefan cel Mare şi Viitor, B-dul Maria, Halele Centrale, Str. Labirint, Str. Traian, B-dul Ferdinand, Şos. Mihai Bra­­vu, Şos. Ştefan cel Mare, până la Str. Viitor. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: I. Piaţa Principesa Maria—Str. Mircea Vodă. II. Str. Mircea Vodă— Obor. III. Obor—Str. Viitor. Intermediare: I. Halele Centrale—Hala Traian. II. Hala Traian—Bariera Moşilor. Se înfiinţează LINIA 23 între Uzinele Lemaître—Piaţa Victoriei pe Calea Văcăreşti,Halele Centrale, iar de acolo pe traseul liniei 3 până la Piaţa Victoriei. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: I. Uzinele Lemaître—Halele Centrale. II. Halele Centrale—Liceul Lazăr. III. Liceul Lazăr— Piaţa Victoriei. IIntermediare: I. Biserica Dobroteasa—Calea Victoriei (Piaţa Senatului). II. Calea Victoriei (Piaţa Senatului—Str. Virgiliu. Se înfiinţează LINIA 24 între Şos. Mihai Bravu—(Gara de Nord) R. M. S. Belvedere, urmând traseul liniei 14 până la Liceul Lazăr şi de acolo pe traseul liniei 13. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: *1. Şos. Mihai Bravu—Calea Moşilor. II.Calea Moşilor—Liceul Lazăr. III. Liceul Lazăr—R. M. S. Belvedere. Intermediare: I. Şcoala lancul­ui—Universitate. II. Universitate—Str. Virgiliu. * Tariful de călători este cel actual şi anume: 4 Lei o secţiune. 5 Lei 2 secţiuni. 6 Lei 3 secţiuni. 7 Lei 4 secţiuni sau mai multe secţiuni. In vagoanele din clasa I, taxele de mai sus se sporesc cu un leu. DIRECTIUNEA GENERALA line si ironi ii ---------pa­ire Budapesta 13 (Rador). — Contele Apponyi, într’un interview acord co­respondentului ziarului „Az Est” a declarat că în conformitate cu a­­ranjamentele prezente,­­ sa şi-ar a­­suma responsabilitatea de a repre­zenta Ungaria în sesiunea din toam­nă a Adunărei Ligei Naţiunilor. Punctul său de vedere concordând în totul cu punctul de vedere al gu­vernului ungar. Privitor la acţiunea Lordului Ro­­thermere, Contele Apponyi a pre­cizat că n’a aşteptat niciodată re­zultate imediat realizabile ale aces­tei acţiuni, cu atât mai puţin cu cât statele Micei înţelegeri nu în­ţeleg să abandoneze imediat înver­şunatul lor punct de vedere. Acţiu­nea Lordului Rothermere poate fi numai capabilă de a ajuta la forma­rea opiniei publice în sensul că re­vizuirea tratatului de la Trianon să devie o convingere a opiniei publice europene. In concluzie, Contele Apponyi a explicat motivele pentru care aprobă punctul de vedere al guvernului ex­pus de către Contele Bethlen privi­tor la revizuirea păcii, adică­­ nici un pas către revizuirea păcii nu tre­­bue să fie întreprins atâta timp cât nu este asigurată deplina șansă a succesului. partenerilor. E reţinut de o falsa decenţă. Gâfâie fricos şi impotent. E ruşinos. Am transcris pagina aceasta dintr’un carnet cu reflecţii asupra modei, distracţiilor şi moralei se­xuale contemporane. E instructivă corespondenţa ce poate fi surprinsă între felurite aspecte ale civiliza­ţiei noastre. M’am oprit aici. Con­cluzii asupra dansului modern — pot fi lesne culese de oricine. Abbazzia, cu inerentele jieniri a­­duse spiritului, e totuş suportabilă. Prin parcul îngrijit se întâlnesc doici şi copii cu cercuri — ca şi la filănicul de Moldova. Dealtfel, at­mosfera de interior e identică cu cea internaţ­onală atmosferă de vi­legiatură. Public spălăcit, bănuitor, suferind, afectat. ffiaa ————■ —■ — Se comentează apariţia români­lor — bruni, îngâmfaţi, cutezători. Prietenul meu dansează tot atât de antrenat cu o franţuzoaică indesci­frabilă, apoi cu o maghiară blondă şi consumatoare de sandwichuri cu sirop. Franţuzoaica ne zâmbeşte de la masa ei, provizoriu. Unguroaica ne priveşte sticlos, ca pe o enigmă caligrafică. Spre seară, îngheţată lasă locul cafelei cu lapte. Perechi demne so­sesc în pardesiuri elegante. Muzica se odihneşte sub becurile palide. Se apropie vaporul, corect şi sobru Familiile îşi adună copii şi se în­­ghesuie la intrare, cu biletele verzi în mâini. Pe punte, franţuzoaica s-a aşezat alături de noi. Mircea Eliade CUVÂNTUL In urmărirea banditului Cocoş In drum spre Orheiu. Arestarea. Evadarea. Căpitan de ban­dă. Cum operează Cocoş. Orhei 11. — Repetat­ele atacuri ale banditului Cocoş, supranumit «Terente al Basarabiei» au îngrozit populaţia şi în special, locuitorii jud. Orheiu. Cum căile ferate lip­sesc în cea mai mare parte în Ba­sarabia, legăturile se fac prin po­­ştalioane şi automobile. Astfel, că avei cari trebuiesc să-şi părăsească casa şi să plece în alte oraşe sunt cuprinşi de o adevărată frică, căci din moment în moment aşteaptă să fie atacaţi de Cocoş. Dri dimineaţă, am părăsit Chişi­­năul luând direcţia Orheiu. In au­tomobil nu se discuta alt­ceva de­cât despre isprăvile banditului. Cum am părăsit jud. Lăpuşna, intrând pe hotarul jud. Orheiu pe feţele călătorilor se citeau frica şi groaza. De o parte şi alta a şoselei patru­le de jandarmi cercetau zarea, doar vor da de urma banditului. Dar spre fericirea noastră până la Or­heiu nu am avut de înregistrat ni­mic şi astfel călăto­rii mulţumiţi că au ajuns cu bine acasă, se în­dreptau grăbiţi spre afacerile lor. Prin oraş, cafenele restaurante co­fetării, etc. nu se discută altceva de­cât despre isprăvile banditului Co­coş şi felul ingenios cum ştie să scape de urmăritorii săi. Intr’ade­­văr Cocoş, a ajuns un al doilea Te­rente al Basarabiei, căci a ştiut să câştige simpatia ţăranilor, care îl informează de orice mişcare a ur­măritorilor săi, astfel că dânsul ştie să se puie în siguranţă. De vorbă cu unu din victi­mele banditului La Clubul din Orheiu am avut o­­cazie să stau de vorbă cu una din victimele banditului. Iată ce ne a povestit: In zi­ua de 22 iulie a. c. mă reîn­toarcem acasă de la Teleneşti. La jumătatea drumului mi-au apărut în faţă doi indivizi îmbrăcaţi în u­­niforma de jandarmi şi un al trei­lea civil Civilul se îndreaptă spre vizitiu şi îl roagă să-l ia în căruţă. In timpul parlamentarilor între a­­ceşti doi, pretinşii jandarmi se a­­propie unul din dreapta iar celă­lalt din stânga, îşi dau bună ziua şi după aceia foarte politicoşi îşi declină numele şi calitatea rugija du-mă să le predau tot ce am asu­pra mea. Este lesne explicabil că a trebuit să mă supun şi astfel am rămas fără ceas, 85.000 lei în nu­m­erar şi mărfurile în valoare de aproape 60 000 lei. Antecedentele banditului Banditul Cocoş, est© originar din comuna Dereni, din judeţul Or­heiu. Părinţii lui sunt oameni foar­te cinstiţi şi care s’au ferit toată viaţa de judecăţi. In timpul copi­lăriei sale «Velea», căci aşa îl nu­meau părinţii era socotit printre cei mai harnici flăcăi din sat La vârsta de 21 ani este încorporat şi repartizat la regimentul 13 infan­terie. Aci s’a purtat tot timpul bine, lucru ce a determinat pe lo­­cotenetul Ştefăniu săi ia ca ordo­nanţă. După terminarea serviciului mi­­litar el s’a reîntors în sat şi la un chef s’a luat la ceartă cu un consă­tean. Acesta a pus jandarmii să-l ares­teze sub pretextul că l-ar fi amenin­ţat cu moarte. Cocoş prinzând de veste a dispărut din comună, s-a refugiat în pădure, a atacat nişte căruţaşi de la care a luat mai mulţi bani şi din minutul acela era por­nit pe calea răului. Nu mult după aceasta ispravă un pădurar Alexan­dru Marteniuc, care trecea să-şi facă cuvenitul rond l-a surprins pe Cocoş într’un desiş. Somându­­ să stea, banditul a tras un foc asupra pădurarului lovindu-l mortal. A­ceasta este prima lui crimă şi care l-a scos definitiv din rândurile oamenilor. Ştiind că în sat nu se mai poate reîntoarce, urmărit la fiecare pas, Cocoş, mai găseşte doi tovarăşi pe Ioan Fulca şi pe Va­sile Rubaşchin, cu care se asociază şi încep atacurile în stil mare. In urma unui atac neizbutit asupra unor căruţaşi Cocoş, Rubaşchin şi Fulca sunt arestaţi şi transportaţi la închisoarea d­in Orheiu. In Martie 1926 Cocoş, Rubaşchin şi Fulca reuşesc prin spargerea zi­dului să evadeze şi să se refugieze prin pădurile Orheiului. Căpitan de bandă In dorinţa de a da cât mai multe lovituri mari şi cum cei trei tova­răşi nu puteau lucra în­deajuns. Cocoş se hotărăşte să-şi mai găseas­că încă doi trei prieteni şi astfel în număr cât mai mare să poată lu­cra. Intr’adevăr în 1926 Teodor Ful­ca, fratele mai mic al lui Fulca se liberează din armată şi revine în comună. Printr’un locuitor îl invi­tă pe Tudor la o întâlnire Lucru pe care acesta primeşte. Cocoş îi pro­pune să intre în bandă şi astfel se vor îmbogăţi iar după câtva­ timp vor părăsi ţara trăind fericiţi în alte părţi unde nu sunt cunoscuţi de nimeni. In dorinţa de a deveni bogat Teodor Fulea primeşte pro­punerea lui Cocoş, care deocamdată ii însărcinează numai cu diferite spionaje asupra urmăritorilor săi aprovizionarea bandei şi cu diferite informaţii asupra situaţiunilor celor mai bogaţi din împrejurimi. Fulia şi-a îndeplinit conştincios însărci­nările, căci în seara de 14 octom­­brie 1926 după informaţiile aduse de el toată banda se îndreaptă spre locuinţa preotului Derevici, din co­muna Clreeşti, judeţul Bălţi. Ajun­gând pe la orele 11 noaptea bandiţii intră într’o poiană şi trimet pe Tu­dor Fulca despre care nimeni nu păruia că face parte din serviciul lui Cocoş să aducă băutură. Fulca se duce la pădurar pe care-l scoală din somn, îi dă două mii de lei şi o roagă ca împreună cu el să mear­gă la cârciumă. Intr’adevăr pădurarul primeşte oferta să cumpere 16 kgr. de vin şi se încinge un chef până la orele 2 noaptea. Print­run semnal conve­nit hand Uţii se retrag rând pe rând lăsând pe pădurar ameţit iar ei s’au îndreptat spre casa preotului. Cocoş şi Rubaşchin au intrat în casă, Teo­dor Fulea s’a îndreptat spre bucătă­rie iar al patrulea stătea de santi­nelă. Surprins în somn, preotul, în faţa acestor doui vizitatori nepof­tiţi, n’a mai avut timpul să se puie în gardă. Cocoş roagă pe «Batiuşca» să-i dea banii, toate tânguirile preo­tului au rămas zadarnice. Cocoş ce­re bani. Văzând că n’are încotro preotul desface o pernă din care scoate suma de 110.000 şi o predă banditului. In posesia banilor ban­diţii se retrag pentru împărţirea prăzii, cu care oeaze se naşte o vio­lentă ceartă între Cocoş şi Rubaş­­chin din cauza câtorva mii de lei. Cocoş, înfuriat, scoate revolverul şi trage un foc în capul lui Rubaş­­chin pe care îl omoară pe loc. Cei­lalţi doi tovarăşi îngroziţi, de tea­ma de a nu avea aceiaşi soartă au jurat credinţă. Lucru pe care bandi­tul îl ceruse după ce şi-a revenit în fire în urma faptei ce săvârşise. Ce ne spune banditul Teo­dor Fulca In celula No. 4 din închisoarea Orhei se află arestat Teodor Fulca. De statură potrivită. Fruntea ia­tă umerii obrajilor eşiţi în afară cu doi ochi cercetători banditul la auzul paşilor deschide mica ferăs­­truică din uşa care-l desparte de li­bertate. Gardianul Chiler, trage ză­vorul şi sunt în faţa banditului. In­trebându-1 ce veşti mai are dspre Cocoş şi cura se află el arestat Ful­ca îmi răspunde: după crima să­vârşită de Cocoş din pădurea de la Glipeşti am fost trimes din nou să aduc informaţiuni despre com­ercian­ţii cari trebuesc să treacă spre Chi­şinău. Aveam asupra mea suma de 1­.060 lei — pradă de la preot. Eram bucuros cu însărcinarea ca­re mi-a dat-o căci am prins o frică de trelea» şi nu vroiam să mă mai reîntorc. Am intrat în legătură cu doi comercianţi evrei care se ocupau cu contrabanda de peste Nistru. Am convenit cu dânşii ca în schimbul sumei de 10.000 să mă treacă dincolo, intr’adevăr în seara de 30 Iunie m’am îndreptat în apropiere de Criu­leni unde am stat ascuns toată noap­tea aşteptând să sosească un alt con­trabandist de dincolo care era în u­­nire cu ceilalţi doi. Intr’adevăr pe la 2 noaptea zăresc de pe malul ru­sesc îndreptându-se spre locul unde mă aşezase contrabandişti. Intre timp îşi fac apariţia grănicerii care zărind ceea ce se petrece ne-au so­mat să ne predăm. Eu am luat-o la fugă. S’au tras focuri după mine în­să un grup de ţărani care veneau pe drum m’a prin, m’a predat şi mă găsesc aici. loniţa Vătăjel Acesta făcea legătura între bandit şi gazde. întârzierea prinderei ban­ditului se datoreşte faptului că el răsplăteşte împărăteşte pe acei cari îi fac serviciu. Astfel pentru 1 kgr. de pâine Cocoş dă 200 şi chiar 300 lei nu mai vorbim de celelalte ali­mente. Astfel stând lucrurile este ex­plicabil de ce ţăranii îl ajută pe Co­coş şi dacă lucrurile vor continua, astfel, este foarte greu pentru auto­rităţi de a pune mâna pe acest ban­dit. D. prefect de judeţ Nicolau, că­pitan Otto Vasiliu, comandantul companiei de jandarmi Orheiu, se­cundaţi de întregul aparat au împă­nat toate împrejurimie cu poteri, care zi şi noapte cutreeră pădurile şi drumurile unde se ştie că bandi­tul îşi are meleagurile. La închisoa­rea Orheiu se află arestaţi 14 com­plici şi gazde, un fost farmacist Roit­man, ca tăinuitor de lucruri furate, luchian Tambalâc, cumnatul lui Co­coş, şi Colham unul din tovarăşii lui. «Carteci» (mitralieră) Din cauza acestui cuvânt toţi ur­măritorii lui Cocoş sunt cuprinşi de m­­ază, fiindcă bind mv­, este înar­mat cu mitralieră şi o însemnată can­titate de muniţiuni. De aceia cerce­tările îngreuiază. Să sperăm că în curând Cocoş va avea aceiaşi soartă pe care au avut-o Munteanu, Teren­te şi etc. R. V. Curierul judiciar ——COSIJOO——• ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Ion Stănescu, care conduce lucrările cabe. O instrucţie, a arestat pe un oarecare Rudolf Epler, pentru fap­tele următoare: Fiind în serviciul soc. «Foresta» şi îndeplinind funcţiunea de arhi­var şi., mânuitor de bani şi-a în­suşit circa 6.000 lei. Fiind administratorul fabricei de cherestea «Martin» din Salişte, lân­gă Sibiu, a avut posibilitatea să-şi însuşească cinci mii lei şi după aceea să dispară. La biroul de transporturi mariti­me al lui Adolf Solomon, fiind translator, a luat unei femei care voia să emigreze 4.000 lei, ca să-i obţină de la legaţiunea americană viza paşaportului. Bine­înţeles că nu s-a ţinut de cuvânt, iar banii ia băgat în buzunar. Considerând aceste fapte, magis­tratul instructor l-a arestat pentru abuz de încredere şi escrocherie. CUMUL DE FURTURI Vestitul hoţ Nicolae Vasilescu, tata ducându-s­e prin spargere la d-na Elena Oturza, din parcul F'1' pescu, a furat o însemnată sumă de bani De asemeni prin acelaş sistem a furat bani dela d. Goldstein din Bulev. Brătianu iar dela d. Kevore Kehahaian, str. Romană, după ce s’a introdus prin chei potrivite, n’a plecat cu buzunarele goale. A fost arestat de d. judecător de instrucţie Armand Constantinescu, care girează lucrările cale, instruc­ţie pentru cumul de furturi, prin spargere şi chei potrivite. MANDAT RECONFIRMAT Cititorii ziarului îşi amintesc da sigur, de isprava pungaşilor Ion I. Marian şi Gestică Ionescu, care au fost arestaţi de d. judecător Alex. Minculescu, titularul cab. 4 instruc­ţie. Numiţii asigurând pentru o sumă de bani la soc. de asigurare pentru transporturi de bagaje «Europeana» mai multe colete, înscrise ca cu­prinzând piei de astrahan, dar cari în realitate erau pline cu rozături de lemn, s’au introdus în vagonul de bagaje şi în apropiere de Bucu­reşti, au aruncat din vagon, cole­­tele asigurate. In modul acesta Marian şi C. Io­nescu, au putut să încaseze dela societate suma pentru care fusese asigurate coletele. Mai­st­rziu au fost arestaţi de cab. 4 instrucţie după cum am ară­tat mai sus. Mandatele de arestare venind ori spre confirmare, trib. Ilfov secţia de vacanţă le-a reconfirmat pentru a doua oară. Situaţia politică în Irlanda Preşedinte­i Cosgrave despre acţiunea lui da Haléra­ ­--poit­-oo- Londra 13 Rador). — Camera re­prezentanţilor statului liber al Ir­landei (Dail Ei­rean), a ţinut o scur­tă şedinţă ori după amiază la Dub­lin amânând activitatea până Marţi când, în conformitate cu propunerea leaderului laburist d. Johnson, parti­dul laburist va da un vot de blam guvernului. La şedinţa de eri a asistat un pu­blic foarte numeros, în vederea In­trării grupului opoziţiei în Dail de sub şefia lui de Valera, grup compus din 44 de membrii. Se anunţă ca pro­babilă o criză publică ori, şedinţa insă a trecut fără de nivoi un inci­dent. Ştiri din Dublin anunţă de ase­meni că membrii Ligei naţionale, partidul căpitanului Redmonds­, se vor asocia spre a sprijini moţiunea de blam adusă de către laburişti. A­­ceastă cooperare va face sigură că­derea guvernului. Ziarele anunţă că guvernul va lă­sa succesiunea unui partid de coali­ţie în cari vor intra laburiştii şi membrii Ligei naţionale, cari au sprijinit pe de Vaiera. Atitudinea preşedintelui de consi­liu Cosgrave, faţă de recentele eve­nimente din Irlanda, este considera­tă de către presa irlandeză ca foarte mărinimoasă. In interviewul pe care l-a acordat corespondenţilor de presă, preşedin­tele Cosgrave a declarat: «Sunt foarte încântat că deputaţii opozi­ţiei «Fianna Fail», îşi vor ocupa lo­curile în Camera Reprezentanţilor. Acest fapt este cel mai fericit eve­niment care s-a întâmplat în ultimii cinci ani în Irlanda. Căpitanul Redmonds, şeful parti­dului Ligei naţionale, a declarat u­­nui corespondent de ziar că acţiu­nea lui de Valera este un imens câş­tig pentru cauza constituţionalismu­­ lui. * BloC'No tes­ si­». O comemorare La 4 August (st. v.) se împlinesc 38 de ani de la moartea Veronicăi Mic­le. Nu e locul şi nici nu voim să facem o biografie a aceleia care ne-a lăsat atâtea poezii duioase- Veronica Micle nu este interesan­­ă, numai prin poeziile ei. Ea este, şi mai mult, prin amintirea ei, ce ne-o trezeşte orice vers din Emi­­nescu. Şi astăzi, când se împlinesc 38 ani de când piatra funerară a că­zut greoi pe mormântul din curtea mănăstirii Agapia, să ni se îndrep­te gândul pios spre copila care a dus în mormânt suferinţele cu care s-a logodit încă de la vârsta de 14 ani, când şi-a închis inima cu tre­cutul spre a lăsa viitorului frumo­sul suflu din versurile acelui care a fost alături de ea tot aşa de ne­fericit. VERONICA MICLH Teatrale «Teatrul Nostru» (grădina Marco­ni) calea Griviţei 94, reprezintă în fiecare seară noul mare succes al sta­ffianei «M’zelle Nitouche» cu Elena Zamora, Ion Morţun, C. Toneanu, Al. Ghibericoni Gronier, I. Brătules­cu, Nelly Caracioni, M. Nicolau, Tel­ly Bărbulescu, etc. Reprezentaţiile trupei maghiare de operete De câteva zile, Capitala adăpos­teşte o distinsă trupă maghiară, trupa de sub conducerea d-lor Grof László şi Erdélyi din Oradea. Şi-a deschis stagiunea cu «Prin­ţesa circului» operetă care a avut un succes îndestulător şi satisfăcă­tor materialmente şi, mai ales, mo­ralmente, atât pentru artiştii cari ne-au venit din Oradea, cât şi pen­tru d. Cigalia, care a depus orse­­neală şi îndrăzneală. Aplauzele pu­blicului — românesc în mare ma­joritate — au răsplătit însă. Şi cu drept cuvânt au fost sincere aceste aplauze, pentru că trupa din Ora­dea este o trupă de primul rang. Atât «Prinţesa Circului» cât şi «Alexandra» care i-a urmat, sunt montate cu îngrijire şi artistic chiar. Iar interpretarea a fost la nivel. Remarcăm pe d-ra Zöldhelyi Anna, care străluceşte prin joc de scenă şi costum. Dar ceea ce o face de remarcat este vocea sa, graţie că­reia rămâne o apreciată cântărea­ţă de operete. D-na Elisab­eta Lenti­­vai, o distinsă şi excelentă subre­tă, are în jocul ei, ceea ce se nu­meşte vervă şi neastâmpăr. Un artist de mâna întâi este d. Grof Ladislau. Căldura cu care in­terpretează, înflăcărează şi antre­nează întreaga, trupă. Unul care ne aminteşte pe marele nostru Ciucu­­rete este d. Stoll. La locul şi în rostul său d. Tompa Bella cu o voce de tenor cultivată şi în joc de scenă experimentat. Excelenţi comici d-nii Kornai şi Ştefan Ba­­nyaş. In rezumat o trupă bună, înche­gată şi disciplinată care nu te face să regreţi biletul. Un cuvânt bun pentru d. Mihail Covaci, maestrul concertelor. Şi un îndemn pentru publicul care vrea să vadă spectacole de operete bine montate şi reprezentate. Bibliografii Au apărut:­­ «Gazeta de Duminică» No. 93, cu un bogat material artistic şi literar. «Oglinda lumii» No. 33 cu nume­roase vederi şi instantanee fotogra­fice. «Orizontal»?No. 32, cu un material ştiinţific şi literar. Cronica sportiva Echipele sportive militare -----oo-2c-oo----­ In zilele care preced hotărârile ne­cugetate ale pontifilor sportivi, pen­tru exterminarea echipelor militare, din competiţiunile sportive, s’au pe­trecut două evenimente sportive, cu adevărat sensaţionale. „FULGE­RUL”, cel care a părăsit de curând F. S. S. R-ul, a învins, într’o par­tidă de mare anvergură, la Cernăuţi, echipa campionă a Poloniei, iar, după două săptămâni, cealaltă echi­pă ostăşească „COLŢEA”, dispu­tând, cu campiona noastră naţională „Chinezul”, două partide înverşu­nate de supremaţie sportivă, ce­dează, după două zile de luptă, da­torită unor împrejurări antisportive şi antisociale. Pentru a se înţelege şi mai precis evenimentul acesta spor­tiv, cred că vor fi pline de învă­ţăminte câteva amănunte. In echipa campionă a Poloniei ju­cau şapte internaţionali, adică toc­mai aceia cari au format nervura echipei naţionale a vecinilor noştri, cu care reprezentativa noastră s’a întâlnit în iunie, stabilindu-se atunci un joc de riguroasă egalitate. La înbarcarea sfioasă a „Fulgerului” în drumul spre Cernăuţi, pronosticurile oficiale, cobiau un dornic dezastru pentru ostaşi, totuşi militari au ad­ministrat polonilor o partidă, pe care ar fi admirat-o şi părinţii foot­­ball-ului mondial, neînvinşii En­glezi,­­ obţinându-se de data a­­ceasta un scor net de 3:1. Faptul acesta permite o primă conclusiune: „Fulgerul” a isbutit să înscrie o performanţă, pe care reprezentativa noastră naţională n’a fost capabilă nici s’o conceapă. Şi când atrăgeam atenţia căpitanului nostru naţional asupra unor lucruri strict elementare, ni s’a răspuns cu represalii inconştiente, de care sunt capabili numai autocraţii parveniţi şi inculţi... A doua zi însă după înscrierea suc­cesului de la Cernăuţi, acţiunea de nimicire a valoroasei echipe militare a fost pusă în funcţiune de toţi... oficiali, după cum altădată au în­cercat distrugerea în faşa a unui „Juventus” promiţător. Vine semifinala campionatului „COLŢEA” cea de a doua echipă ostăşească i s’a opus o improvizaţie de cartier, întreţinută mai mult ca exigenul oficialilor. Se ordonă... în­­ghemuirea tuturor „oficioşilor’’ in­­berbi în scoica pamfletară a unei anumite forţe, pentru ca cel mai înţelept să-şi asume rolul lui Ere­­mia... cu atribuţii de oracol. Nu era prima ocazie de a sfârşi în... gard. N’au învăţat totuşi nimic din a­­ceastă experienţă. La finală, s’au repezit mai neobosiţi cu pronosti­curile lor hazlii. O nouă deziluzie... oficială, care valorifica de data a­­ceasta o a doua conclusie: „Col­­ţea” vădeşte o performanţă, pe care oficialii noştri şi acoliţii lor, nu sunt vrednici nici s’o bănuiască, necum s’o priceapă. Şi iarăş am atras odată atenţia că, sportul european a intrat în faza pretenţioasă a performanţelor faţă de care maimuţăreala noastră oficială înseamnă a se pune în cursă un pur sânge alături de un... mă­gar;... dar cine să te înţăleagă când în cârdul oficialilor orbi, e un singur chior: secretarul cu nume biblic. Iată deci, după trei ani de vrăş­­măşească prigoană oficială a echi­pelor militare, pentru protejarea unor cluburi îmbătrânite şi mercan­­tilizate, cum adevărul, susţinut de scriitorul acestor rânduri, se dove­deşte mai invicibil ca oricând şi cum îşi face acum drum larg în gloata pigmeilor calomniatori ai sportului temeinic şi real. ■ Dar n’am terminat. -îpWS Sasa Severeanu Accidentul de pe şos. Galaţi­ Tecuci Galaţi, 13. — In legătură cu acci­dentul grav întâmplat ori, iată noul amănunte. Azi dimineaţă cu un automobil a sosit din capitală d. dr. Am­za Jiana pentru a face intervenţia chirurgi­cală d-lui Tatovici. La orele 10,30 în sala de operaţii a spitalului Spiridoniei s’a făcut o­­peraţia pentru coaserea osului sper­­mului care este complect sfărâmat. Din cauza operaţiei s’a extras peste 1 kg. sânge. Întrebat d. dr. Amza Jianu a spus că, d. Tatovici se află în starea cea mai îngrijitoare. In cazul când în cursul zilei va mai av­ea perdere de sânge orice încercare e de prisos. In ce priveşte pe d. Gr. Mihălescu primarul municipiului Galaţi, starea d-sale s’a înrăutăţit complect. Sunt simptome de ruperea complectă a bazinului urinar. De asemenea fiu este exclusă ruperea coloanei ver­tebrale. D-sale a petrecut o noapte ex­trem de dureroasă. D-na Mihăilescu soţia primarului de Galaţi, are 4 coloane vertebrale sfărâmate şi două plăgi puternice La cap. Starea d-sale e foarte gravă. In ce priveşte micuţa Hora, fiica d-lui primar, ea a fost supusă unei operaţii în cursul nopţei. Are pulsa­ţia 140, iar temperatura 39,6. Sunt temeri de complicaţi­uni de menangi­­tă. Starea generală a tuturor e foar­te gravă. Sâmbătă seară au sosit din capi­tală d. G. Pleşoianu fost secretar ge­neral al ministerului muncei, fami­lia Tatovici, B. Diamant-Menior, R. V.

Next