Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)
1927-08-15 / nr. 837
2 SOCIETATEA COMUNALA A TRAMVAIELOR BUCUREŞTI Publicaţiune -----OO-^QO---- Cu începere de Vineri 12 August 1927 se vor pune în circulaţie şi se vor modifica următoarele linii: LINIA 1/4 Bariera Moşilor—Uzinele Lemaître până la terminarea lucrărilor de canalizare pe Str. Decebal, Sf. Vineri va circula numai între Sf. Gheorghe—Bariera Moşilor. LINIA 3 care circulă astăzi de la Cimitirul Belu, Halele Centrale, Hala Traian, Obor până la Str. Viitor, va circula între Cimitirul Belu, Piaţa Victoriei mergând pe traseul actual până la Halele Centrale, iar de acolo pe Cheiul Dâmboviţei, Str. Izvor, B-dul Schitu Măgureanu, Str. Cobălcescu (Berzei) şi Str. Buzeşti până la Piaţa Victoriei. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: I. Cimitirul Belu — Gara Filaret. II. Gara Filaret — Halele Centrale. III. Halele Centrale — Liceul Lazăr. IV. Liceul Lazăr — Piaţa Victoriei. Intermediare: I. Observatorul Astronomic—Str. 11 Iunie. II. Str. 11 Iunie (Bul. Maria)*Calea Vicinei( Piaţa Senatului). III. Calea Victoriei (Piaţa Senatului)—Str. Virgiliu. LINIA 8 cu cai între Piaţa Victoriei—Fabrica GIB va circula numai între Piaţa Dr. Botescu, Calea Griviţei la Fabrica GIB, suprimându-se secţiunea de taxare Piaţa Victoriei- Piaţa Dr. Botescu. LINIA 10 cu cai între Piaţa Victoriei, Str. Lânăriei va circula numai între Piaţa Dr. Botescu,Str. Lânăriei, suprimându-se secţiunea de taxare Piaţa Victoriei—Piaţa Dr. Botescu. LINIA 12 cu cai se suprimă complect. Se înfiinţează LINIA 13 Cimitirul Belu—R. M. S. Belvedere, care va circula pe traseul liniei 3 până la Str. Virgiliu, iar de acolo pe B-dul Dinicu Golescu, Gara de Nord, Str. Eliseu, Str. Pasteur (la ducere) Str. Belizarie (la întoarcere), Calea Plevnei, Şoseaua Basarab. Secţiunile de taxare sunt aceleaşi ca ale liniei 3, afară de ultima secţiune principală care va fi între Liceul Lazăr şi B. M. S. Belvedere. Se reînfiinţează LINIA 18, între: Piaţa Principesa Maria Şos. Ştefan cel Mare şi Viitor, B-dul Maria, Halele Centrale, Str. Labirint, Str. Traian, B-dul Ferdinand, Şos. Mihai Bravu, Şos. Ştefan cel Mare, până la Str. Viitor. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: I. Piaţa Principesa Maria—Str. Mircea Vodă. II. Str. Mircea Vodă— Obor. III. Obor—Str. Viitor. Intermediare: I. Halele Centrale—Hala Traian. II. Hala Traian—Bariera Moşilor. Se înfiinţează LINIA 23 între Uzinele Lemaître—Piaţa Victoriei pe Calea Văcăreşti,Halele Centrale, iar de acolo pe traseul liniei 3 până la Piaţa Victoriei. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: I. Uzinele Lemaître—Halele Centrale. II. Halele Centrale—Liceul Lazăr. III. Liceul Lazăr— Piaţa Victoriei. IIntermediare: I. Biserica Dobroteasa—Calea Victoriei (Piaţa Senatului). II. Calea Victoriei (Piaţa Senatului—Str. Virgiliu. Se înfiinţează LINIA 24 între Şos. Mihai Bravu—(Gara de Nord) R. M. S. Belvedere, urmând traseul liniei 14 până la Liceul Lazăr şi de acolo pe traseul liniei 13. SECŢIUNILE DE TAXARE vor fi: Principale: *1. Şos. Mihai Bravu—Calea Moşilor. II.Calea Moşilor—Liceul Lazăr. III. Liceul Lazăr—R. M. S. Belvedere. Intermediare: I. Şcoala lancului—Universitate. II. Universitate—Str. Virgiliu. * Tariful de călători este cel actual şi anume: 4 Lei o secţiune. 5 Lei 2 secţiuni. 6 Lei 3 secţiuni. 7 Lei 4 secţiuni sau mai multe secţiuni. In vagoanele din clasa I, taxele de mai sus se sporesc cu un leu. DIRECTIUNEA GENERALA line si ironi ii ---------paire Budapesta 13 (Rador). — Contele Apponyi, într’un interview acord corespondentului ziarului „Az Est” a declarat că în conformitate cu aranjamentele prezente, sa şi-ar asuma responsabilitatea de a reprezenta Ungaria în sesiunea din toamnă a Adunărei Ligei Naţiunilor. Punctul său de vedere concordând în totul cu punctul de vedere al guvernului ungar. Privitor la acţiunea Lordului Rothermere, Contele Apponyi a precizat că n’a aşteptat niciodată rezultate imediat realizabile ale acestei acţiuni, cu atât mai puţin cu cât statele Micei înţelegeri nu înţeleg să abandoneze imediat înverşunatul lor punct de vedere. Acţiunea Lordului Rothermere poate fi numai capabilă de a ajuta la formarea opiniei publice în sensul că revizuirea tratatului de la Trianon să devie o convingere a opiniei publice europene. In concluzie, Contele Apponyi a explicat motivele pentru care aprobă punctul de vedere al guvernului expus de către Contele Bethlen privitor la revizuirea păcii, adică nici un pas către revizuirea păcii nu trebue să fie întreprins atâta timp cât nu este asigurată deplina șansă a succesului. partenerilor. E reţinut de o falsa decenţă. Gâfâie fricos şi impotent. E ruşinos. Am transcris pagina aceasta dintr’un carnet cu reflecţii asupra modei, distracţiilor şi moralei sexuale contemporane. E instructivă corespondenţa ce poate fi surprinsă între felurite aspecte ale civilizaţiei noastre. M’am oprit aici. Concluzii asupra dansului modern — pot fi lesne culese de oricine. Abbazzia, cu inerentele jieniri aduse spiritului, e totuş suportabilă. Prin parcul îngrijit se întâlnesc doici şi copii cu cercuri — ca şi la filănicul de Moldova. Dealtfel, atmosfera de interior e identică cu cea internaţonală atmosferă de vilegiatură. Public spălăcit, bănuitor, suferind, afectat. ffiaa ————■ —■ — Se comentează apariţia românilor — bruni, îngâmfaţi, cutezători. Prietenul meu dansează tot atât de antrenat cu o franţuzoaică indescifrabilă, apoi cu o maghiară blondă şi consumatoare de sandwichuri cu sirop. Franţuzoaica ne zâmbeşte de la masa ei, provizoriu. Unguroaica ne priveşte sticlos, ca pe o enigmă caligrafică. Spre seară, îngheţată lasă locul cafelei cu lapte. Perechi demne sosesc în pardesiuri elegante. Muzica se odihneşte sub becurile palide. Se apropie vaporul, corect şi sobru Familiile îşi adună copii şi se înghesuie la intrare, cu biletele verzi în mâini. Pe punte, franţuzoaica s-a aşezat alături de noi. Mircea Eliade CUVÂNTUL In urmărirea banditului Cocoş In drum spre Orheiu. Arestarea. Evadarea. Căpitan de bandă. Cum operează Cocoş. Orhei 11. — Repetatele atacuri ale banditului Cocoş, supranumit «Terente al Basarabiei» au îngrozit populaţia şi în special, locuitorii jud. Orheiu. Cum căile ferate lipsesc în cea mai mare parte în Basarabia, legăturile se fac prin poştalioane şi automobile. Astfel, că avei cari trebuiesc să-şi părăsească casa şi să plece în alte oraşe sunt cuprinşi de o adevărată frică, căci din moment în moment aşteaptă să fie atacaţi de Cocoş. Dri dimineaţă, am părăsit Chişinăul luând direcţia Orheiu. In automobil nu se discuta altceva decât despre isprăvile banditului. Cum am părăsit jud. Lăpuşna, intrând pe hotarul jud. Orheiu pe feţele călătorilor se citeau frica şi groaza. De o parte şi alta a şoselei patrule de jandarmi cercetau zarea, doar vor da de urma banditului. Dar spre fericirea noastră până la Orheiu nu am avut de înregistrat nimic şi astfel călătorii mulţumiţi că au ajuns cu bine acasă, se îndreptau grăbiţi spre afacerile lor. Prin oraş, cafenele restaurante cofetării, etc. nu se discută altceva decât despre isprăvile banditului Cocoş şi felul ingenios cum ştie să scape de urmăritorii săi. Intr’adevăr Cocoş, a ajuns un al doilea Terente al Basarabiei, căci a ştiut să câştige simpatia ţăranilor, care îl informează de orice mişcare a urmăritorilor săi, astfel că dânsul ştie să se puie în siguranţă. De vorbă cu unu din victimele banditului La Clubul din Orheiu am avut ocazie să stau de vorbă cu una din victimele banditului. Iată ce ne a povestit: In ziua de 22 iulie a. c. mă reîntoarcem acasă de la Teleneşti. La jumătatea drumului mi-au apărut în faţă doi indivizi îmbrăcaţi în uniforma de jandarmi şi un al treilea civil Civilul se îndreaptă spre vizitiu şi îl roagă să-l ia în căruţă. In timpul parlamentarilor între aceşti doi, pretinşii jandarmi se apropie unul din dreapta iar celălalt din stânga, îşi dau bună ziua şi după aceia foarte politicoşi îşi declină numele şi calitatea rugija du-mă să le predau tot ce am asupra mea. Este lesne explicabil că a trebuit să mă supun şi astfel am rămas fără ceas, 85.000 lei în numerar şi mărfurile în valoare de aproape 60 000 lei. Antecedentele banditului Banditul Cocoş, est© originar din comuna Dereni, din judeţul Orheiu. Părinţii lui sunt oameni foarte cinstiţi şi care s’au ferit toată viaţa de judecăţi. In timpul copilăriei sale «Velea», căci aşa îl numeau părinţii era socotit printre cei mai harnici flăcăi din sat La vârsta de 21 ani este încorporat şi repartizat la regimentul 13 infanterie. Aci s’a purtat tot timpul bine, lucru ce a determinat pe locotenetul Ştefăniu săi ia ca ordonanţă. După terminarea serviciului militar el s’a reîntors în sat şi la un chef s’a luat la ceartă cu un consătean. Acesta a pus jandarmii să-l aresteze sub pretextul că l-ar fi ameninţat cu moarte. Cocoş prinzând de veste a dispărut din comună, s-a refugiat în pădure, a atacat nişte căruţaşi de la care a luat mai mulţi bani şi din minutul acela era pornit pe calea răului. Nu mult după aceasta ispravă un pădurar Alexandru Marteniuc, care trecea să-şi facă cuvenitul rond l-a surprins pe Cocoş într’un desiş. Somându să stea, banditul a tras un foc asupra pădurarului lovindu-l mortal. Aceasta este prima lui crimă şi care l-a scos definitiv din rândurile oamenilor. Ştiind că în sat nu se mai poate reîntoarce, urmărit la fiecare pas, Cocoş, mai găseşte doi tovarăşi pe Ioan Fulca şi pe Vasile Rubaşchin, cu care se asociază şi încep atacurile în stil mare. In urma unui atac neizbutit asupra unor căruţaşi Cocoş, Rubaşchin şi Fulca sunt arestaţi şi transportaţi la închisoarea din Orheiu. In Martie 1926 Cocoş, Rubaşchin şi Fulca reuşesc prin spargerea zidului să evadeze şi să se refugieze prin pădurile Orheiului. Căpitan de bandă In dorinţa de a da cât mai multe lovituri mari şi cum cei trei tovarăşi nu puteau lucra îndeajuns. Cocoş se hotărăşte să-şi mai găsească încă doi trei prieteni şi astfel în număr cât mai mare să poată lucra. Intr’adevăr în 1926 Teodor Fulca, fratele mai mic al lui Fulca se liberează din armată şi revine în comună. Printr’un locuitor îl invită pe Tudor la o întâlnire Lucru pe care acesta primeşte. Cocoş îi propune să intre în bandă şi astfel se vor îmbogăţi iar după câtva timp vor părăsi ţara trăind fericiţi în alte părţi unde nu sunt cunoscuţi de nimeni. In dorinţa de a deveni bogat Teodor Fulea primeşte propunerea lui Cocoş, care deocamdată ii însărcinează numai cu diferite spionaje asupra urmăritorilor săi aprovizionarea bandei şi cu diferite informaţii asupra situaţiunilor celor mai bogaţi din împrejurimi. Fulia şi-a îndeplinit conştincios însărcinările, căci în seara de 14 octombrie 1926 după informaţiile aduse de el toată banda se îndreaptă spre locuinţa preotului Derevici, din comuna Clreeşti, judeţul Bălţi. Ajungând pe la orele 11 noaptea bandiţii intră într’o poiană şi trimet pe Tudor Fulca despre care nimeni nu păruia că face parte din serviciul lui Cocoş să aducă băutură. Fulca se duce la pădurar pe care-l scoală din somn, îi dă două mii de lei şi o roagă ca împreună cu el să meargă la cârciumă. Intr’adevăr pădurarul primeşte oferta să cumpere 16 kgr. de vin şi se încinge un chef până la orele 2 noaptea. Printrun semnal convenit hand Uţii se retrag rând pe rând lăsând pe pădurar ameţit iar ei s’au îndreptat spre casa preotului. Cocoş şi Rubaşchin au intrat în casă, Teodor Fulea s’a îndreptat spre bucătărie iar al patrulea stătea de santinelă. Surprins în somn, preotul, în faţa acestor doui vizitatori nepoftiţi, n’a mai avut timpul să se puie în gardă. Cocoş roagă pe «Batiuşca» să-i dea banii, toate tânguirile preotului au rămas zadarnice. Cocoş cere bani. Văzând că n’are încotro preotul desface o pernă din care scoate suma de 110.000 şi o predă banditului. In posesia banilor bandiţii se retrag pentru împărţirea prăzii, cu care oeaze se naşte o violentă ceartă între Cocoş şi Rubaşchin din cauza câtorva mii de lei. Cocoş, înfuriat, scoate revolverul şi trage un foc în capul lui Rubaşchin pe care îl omoară pe loc. Ceilalţi doi tovarăşi îngroziţi, de teama de a nu avea aceiaşi soartă au jurat credinţă. Lucru pe care banditul îl ceruse după ce şi-a revenit în fire în urma faptei ce săvârşise. Ce ne spune banditul Teodor Fulca In celula No. 4 din închisoarea Orhei se află arestat Teodor Fulca. De statură potrivită. Fruntea iată umerii obrajilor eşiţi în afară cu doi ochi cercetători banditul la auzul paşilor deschide mica ferăstruică din uşa care-l desparte de libertate. Gardianul Chiler, trage zăvorul şi sunt în faţa banditului. Intrebându-1 ce veşti mai are dspre Cocoş şi cura se află el arestat Fulca îmi răspunde: după crima săvârşită de Cocoş din pădurea de la Glipeşti am fost trimes din nou să aduc informaţiuni despre comercianţii cari trebuesc să treacă spre Chişinău. Aveam asupra mea suma de 1.060 lei — pradă de la preot. Eram bucuros cu însărcinarea care mi-a dat-o căci am prins o frică de trelea» şi nu vroiam să mă mai reîntorc. Am intrat în legătură cu doi comercianţi evrei care se ocupau cu contrabanda de peste Nistru. Am convenit cu dânşii ca în schimbul sumei de 10.000 să mă treacă dincolo, intr’adevăr în seara de 30 Iunie m’am îndreptat în apropiere de Criuleni unde am stat ascuns toată noaptea aşteptând să sosească un alt contrabandist de dincolo care era în unire cu ceilalţi doi. Intr’adevăr pe la 2 noaptea zăresc de pe malul rusesc îndreptându-se spre locul unde mă aşezase contrabandişti. Intre timp îşi fac apariţia grănicerii care zărind ceea ce se petrece ne-au somat să ne predăm. Eu am luat-o la fugă. S’au tras focuri după mine însă un grup de ţărani care veneau pe drum m’a prin, m’a predat şi mă găsesc aici. loniţa Vătăjel Acesta făcea legătura între bandit şi gazde. întârzierea prinderei banditului se datoreşte faptului că el răsplăteşte împărăteşte pe acei cari îi fac serviciu. Astfel pentru 1 kgr. de pâine Cocoş dă 200 şi chiar 300 lei nu mai vorbim de celelalte alimente. Astfel stând lucrurile este explicabil de ce ţăranii îl ajută pe Cocoş şi dacă lucrurile vor continua, astfel, este foarte greu pentru autorităţi de a pune mâna pe acest bandit. D. prefect de judeţ Nicolau, căpitan Otto Vasiliu, comandantul companiei de jandarmi Orheiu, secundaţi de întregul aparat au împănat toate împrejurimie cu poteri, care zi şi noapte cutreeră pădurile şi drumurile unde se ştie că banditul îşi are meleagurile. La închisoarea Orheiu se află arestaţi 14 complici şi gazde, un fost farmacist Roitman, ca tăinuitor de lucruri furate, luchian Tambalâc, cumnatul lui Cocoş, şi Colham unul din tovarăşii lui. «Carteci» (mitralieră) Din cauza acestui cuvânt toţi urmăritorii lui Cocoş sunt cuprinşi de mază, fiindcă bind mv, este înarmat cu mitralieră şi o însemnată cantitate de muniţiuni. De aceia cercetările îngreuiază. Să sperăm că în curând Cocoş va avea aceiaşi soartă pe care au avut-o Munteanu, Terente şi etc. R. V. Curierul judiciar ——COSIJOO——• ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Ion Stănescu, care conduce lucrările cabe. O instrucţie, a arestat pe un oarecare Rudolf Epler, pentru faptele următoare: Fiind în serviciul soc. «Foresta» şi îndeplinind funcţiunea de arhivar şi., mânuitor de bani şi-a însuşit circa 6.000 lei. Fiind administratorul fabricei de cherestea «Martin» din Salişte, lângă Sibiu, a avut posibilitatea să-şi însuşească cinci mii lei şi după aceea să dispară. La biroul de transporturi maritime al lui Adolf Solomon, fiind translator, a luat unei femei care voia să emigreze 4.000 lei, ca să-i obţină de la legaţiunea americană viza paşaportului. Bineînţeles că nu s-a ţinut de cuvânt, iar banii ia băgat în buzunar. Considerând aceste fapte, magistratul instructor l-a arestat pentru abuz de încredere şi escrocherie. CUMUL DE FURTURI Vestitul hoţ Nicolae Vasilescu, tata ducându-se prin spargere la d-na Elena Oturza, din parcul F'1' pescu, a furat o însemnată sumă de bani De asemeni prin acelaş sistem a furat bani dela d. Goldstein din Bulev. Brătianu iar dela d. Kevore Kehahaian, str. Romană, după ce s’a introdus prin chei potrivite, n’a plecat cu buzunarele goale. A fost arestat de d. judecător de instrucţie Armand Constantinescu, care girează lucrările cale, instrucţie pentru cumul de furturi, prin spargere şi chei potrivite. MANDAT RECONFIRMAT Cititorii ziarului îşi amintesc da sigur, de isprava pungaşilor Ion I. Marian şi Gestică Ionescu, care au fost arestaţi de d. judecător Alex. Minculescu, titularul cab. 4 instrucţie. Numiţii asigurând pentru o sumă de bani la soc. de asigurare pentru transporturi de bagaje «Europeana» mai multe colete, înscrise ca cuprinzând piei de astrahan, dar cari în realitate erau pline cu rozături de lemn, s’au introdus în vagonul de bagaje şi în apropiere de Bucureşti, au aruncat din vagon, coletele asigurate. In modul acesta Marian şi C. Ionescu, au putut să încaseze dela societate suma pentru care fusese asigurate coletele. Maistrziu au fost arestaţi de cab. 4 instrucţie după cum am arătat mai sus. Mandatele de arestare venind ori spre confirmare, trib. Ilfov secţia de vacanţă le-a reconfirmat pentru a doua oară. Situaţia politică în Irlanda Preşedintei Cosgrave despre acţiunea lui da Haléra --poit-oo- Londra 13 Rador). — Camera reprezentanţilor statului liber al Irlandei (Dail Eirean), a ţinut o scurtă şedinţă ori după amiază la Dublin amânând activitatea până Marţi când, în conformitate cu propunerea leaderului laburist d. Johnson, partidul laburist va da un vot de blam guvernului. La şedinţa de eri a asistat un public foarte numeros, în vederea Intrării grupului opoziţiei în Dail de sub şefia lui de Valera, grup compus din 44 de membrii. Se anunţă ca probabilă o criză publică ori, şedinţa insă a trecut fără de nivoi un incident. Ştiri din Dublin anunţă de asemeni că membrii Ligei naţionale, partidul căpitanului Redmonds, se vor asocia spre a sprijini moţiunea de blam adusă de către laburişti. Această cooperare va face sigură căderea guvernului. Ziarele anunţă că guvernul va lăsa succesiunea unui partid de coaliţie în cari vor intra laburiştii şi membrii Ligei naţionale, cari au sprijinit pe de Vaiera. Atitudinea preşedintelui de consiliu Cosgrave, faţă de recentele evenimente din Irlanda, este considerată de către presa irlandeză ca foarte mărinimoasă. In interviewul pe care l-a acordat corespondenţilor de presă, preşedintele Cosgrave a declarat: «Sunt foarte încântat că deputaţii opoziţiei «Fianna Fail», îşi vor ocupa locurile în Camera Reprezentanţilor. Acest fapt este cel mai fericit eveniment care s-a întâmplat în ultimii cinci ani în Irlanda. Căpitanul Redmonds, şeful partidului Ligei naţionale, a declarat unui corespondent de ziar că acţiunea lui de Valera este un imens câştig pentru cauza constituţionalismu lui. * BloC'No tes si». O comemorare La 4 August (st. v.) se împlinesc 38 de ani de la moartea Veronicăi Micle. Nu e locul şi nici nu voim să facem o biografie a aceleia care ne-a lăsat atâtea poezii duioase- Veronica Micle nu este interesană, numai prin poeziile ei. Ea este, şi mai mult, prin amintirea ei, ce ne-o trezeşte orice vers din Eminescu. Şi astăzi, când se împlinesc 38 ani de când piatra funerară a căzut greoi pe mormântul din curtea mănăstirii Agapia, să ni se îndrepte gândul pios spre copila care a dus în mormânt suferinţele cu care s-a logodit încă de la vârsta de 14 ani, când şi-a închis inima cu trecutul spre a lăsa viitorului frumosul suflu din versurile acelui care a fost alături de ea tot aşa de nefericit. VERONICA MICLH Teatrale «Teatrul Nostru» (grădina Marconi) calea Griviţei 94, reprezintă în fiecare seară noul mare succes al staffianei «M’zelle Nitouche» cu Elena Zamora, Ion Morţun, C. Toneanu, Al. Ghibericoni Gronier, I. Brătulescu, Nelly Caracioni, M. Nicolau, Telly Bărbulescu, etc. Reprezentaţiile trupei maghiare de operete De câteva zile, Capitala adăposteşte o distinsă trupă maghiară, trupa de sub conducerea d-lor Grof László şi Erdélyi din Oradea. Şi-a deschis stagiunea cu «Prinţesa circului» operetă care a avut un succes îndestulător şi satisfăcător materialmente şi, mai ales, moralmente, atât pentru artiştii cari ne-au venit din Oradea, cât şi pentru d. Cigalia, care a depus orseneală şi îndrăzneală. Aplauzele publicului — românesc în mare majoritate — au răsplătit însă. Şi cu drept cuvânt au fost sincere aceste aplauze, pentru că trupa din Oradea este o trupă de primul rang. Atât «Prinţesa Circului» cât şi «Alexandra» care i-a urmat, sunt montate cu îngrijire şi artistic chiar. Iar interpretarea a fost la nivel. Remarcăm pe d-ra Zöldhelyi Anna, care străluceşte prin joc de scenă şi costum. Dar ceea ce o face de remarcat este vocea sa, graţie căreia rămâne o apreciată cântăreaţă de operete. D-na Elisabeta Lentivai, o distinsă şi excelentă subretă, are în jocul ei, ceea ce se numeşte vervă şi neastâmpăr. Un artist de mâna întâi este d. Grof Ladislau. Căldura cu care interpretează, înflăcărează şi antrenează întreaga, trupă. Unul care ne aminteşte pe marele nostru Ciucurete este d. Stoll. La locul şi în rostul său d. Tompa Bella cu o voce de tenor cultivată şi în joc de scenă experimentat. Excelenţi comici d-nii Kornai şi Ştefan Banyaş. In rezumat o trupă bună, închegată şi disciplinată care nu te face să regreţi biletul. Un cuvânt bun pentru d. Mihail Covaci, maestrul concertelor. Şi un îndemn pentru publicul care vrea să vadă spectacole de operete bine montate şi reprezentate. Bibliografii Au apărut: «Gazeta de Duminică» No. 93, cu un bogat material artistic şi literar. «Oglinda lumii» No. 33 cu numeroase vederi şi instantanee fotografice. «Orizontal»?No. 32, cu un material ştiinţific şi literar. Cronica sportiva Echipele sportive militare -----oo-2c-oo---- In zilele care preced hotărârile necugetate ale pontifilor sportivi, pentru exterminarea echipelor militare, din competiţiunile sportive, s’au petrecut două evenimente sportive, cu adevărat sensaţionale. „FULGERUL”, cel care a părăsit de curând F. S. S. R-ul, a învins, într’o partidă de mare anvergură, la Cernăuţi, echipa campionă a Poloniei, iar, după două săptămâni, cealaltă echipă ostăşească „COLŢEA”, disputând, cu campiona noastră naţională „Chinezul”, două partide înverşunate de supremaţie sportivă, cedează, după două zile de luptă, datorită unor împrejurări antisportive şi antisociale. Pentru a se înţelege şi mai precis evenimentul acesta sportiv, cred că vor fi pline de învăţăminte câteva amănunte. In echipa campionă a Poloniei jucau şapte internaţionali, adică tocmai aceia cari au format nervura echipei naţionale a vecinilor noştri, cu care reprezentativa noastră s’a întâlnit în iunie, stabilindu-se atunci un joc de riguroasă egalitate. La înbarcarea sfioasă a „Fulgerului” în drumul spre Cernăuţi, pronosticurile oficiale, cobiau un dornic dezastru pentru ostaşi, totuşi militari au administrat polonilor o partidă, pe care ar fi admirat-o şi părinţii football-ului mondial, neînvinşii Englezi, obţinându-se de data aceasta un scor net de 3:1. Faptul acesta permite o primă conclusiune: „Fulgerul” a isbutit să înscrie o performanţă, pe care reprezentativa noastră naţională n’a fost capabilă nici s’o conceapă. Şi când atrăgeam atenţia căpitanului nostru naţional asupra unor lucruri strict elementare, ni s’a răspuns cu represalii inconştiente, de care sunt capabili numai autocraţii parveniţi şi inculţi... A doua zi însă după înscrierea succesului de la Cernăuţi, acţiunea de nimicire a valoroasei echipe militare a fost pusă în funcţiune de toţi... oficiali, după cum altădată au încercat distrugerea în faşa a unui „Juventus” promiţător. Vine semifinala campionatului „COLŢEA” cea de a doua echipă ostăşească i s’a opus o improvizaţie de cartier, întreţinută mai mult ca exigenul oficialilor. Se ordonă... înghemuirea tuturor „oficioşilor’’ inberbi în scoica pamfletară a unei anumite forţe, pentru ca cel mai înţelept să-şi asume rolul lui Eremia... cu atribuţii de oracol. Nu era prima ocazie de a sfârşi în... gard. N’au învăţat totuşi nimic din această experienţă. La finală, s’au repezit mai neobosiţi cu pronosticurile lor hazlii. O nouă deziluzie... oficială, care valorifica de data aceasta o a doua conclusie: „Colţea” vădeşte o performanţă, pe care oficialii noştri şi acoliţii lor, nu sunt vrednici nici s’o bănuiască, necum s’o priceapă. Şi iarăş am atras odată atenţia că, sportul european a intrat în faza pretenţioasă a performanţelor faţă de care maimuţăreala noastră oficială înseamnă a se pune în cursă un pur sânge alături de un... măgar;... dar cine să te înţăleagă când în cârdul oficialilor orbi, e un singur chior: secretarul cu nume biblic. Iată deci, după trei ani de vrăşmăşească prigoană oficială a echipelor militare, pentru protejarea unor cluburi îmbătrânite şi mercantilizate, cum adevărul, susţinut de scriitorul acestor rânduri, se dovedeşte mai invicibil ca oricând şi cum îşi face acum drum larg în gloata pigmeilor calomniatori ai sportului temeinic şi real. ■ Dar n’am terminat. -îpWS Sasa Severeanu Accidentul de pe şos. Galaţi Tecuci Galaţi, 13. — In legătură cu accidentul grav întâmplat ori, iată noul amănunte. Azi dimineaţă cu un automobil a sosit din capitală d. dr. Amza Jiana pentru a face intervenţia chirurgicală d-lui Tatovici. La orele 10,30 în sala de operaţii a spitalului Spiridoniei s’a făcut operaţia pentru coaserea osului spermului care este complect sfărâmat. Din cauza operaţiei s’a extras peste 1 kg. sânge. Întrebat d. dr. Amza Jianu a spus că, d. Tatovici se află în starea cea mai îngrijitoare. In cazul când în cursul zilei va mai avea perdere de sânge orice încercare e de prisos. In ce priveşte pe d. Gr. Mihălescu primarul municipiului Galaţi, starea d-sale s’a înrăutăţit complect. Sunt simptome de ruperea complectă a bazinului urinar. De asemenea fiu este exclusă ruperea coloanei vertebrale. D-sale a petrecut o noapte extrem de dureroasă. D-na Mihăilescu soţia primarului de Galaţi, are 4 coloane vertebrale sfărâmate şi două plăgi puternice La cap. Starea d-sale e foarte gravă. In ce priveşte micuţa Hora, fiica d-lui primar, ea a fost supusă unei operaţii în cursul nopţei. Are pulsaţia 140, iar temperatura 39,6. Sunt temeri de complicaţiuni de menangită. Starea generală a tuturor e foarte gravă. Sâmbătă seară au sosit din capitală d. G. Pleşoianu fost secretar general al ministerului muncei, familia Tatovici, B. Diamant-Menior, R. V.