Cuventul, septembrie 1927 (Anul 3, nr. 852-881)

1927-09-09 / nr. 860

e de reali­tate.­ Patima aţâţă inteli­genţa, iar imboldul pe care î­ l dă de a găsi adevărul obiectiv — e singu­rul fecund. Mecanismul descoperi­ri­or ştiinţifice, se reduce la această schemă: intuiţia unei posibilităţi, entusiasm, dragoste, pentru noua viziune ce se întrezăreşte deasupra viziunii acceptate până atunci, ură împotriva adevărurilor vechi şi ar­­zătoarea dorinţă de a face să tri­umfe noul adevăr; prin toată a­­ceastă patimă, se descopăr argu­mentele ce conving lumea ştiinţifi­că. Aşa­dar , prioritatea sentimen­­tului intimei siguranţe în posesiu­nea adevărului. iar apoi, organiza­rea argumentelor, armele raţiunii. Problema pe care o atingem aici e de o considerabilă însemnătate pen­tru filosofia ştiinţei şi tipologia in­teligenţei omeneşti. Vom reveni altă dată cercetând celalt tip existent: a­­naliticul (după Poincaré), algebri­cul, imaginativul. Dar amintim, în treacăt, pe Pascal, pe Poincaré, pe Duhem — în cercetările asupra ce­lor două structuri spirituale, desci­frate cu ajutorul travaliului mate­matic. Duhem a scris­, asupra ştiin­ţei: «Les principes se sentent, Ies conclusions se concluent». Sau: «L’intuition découvre les vérités, la démonstration vient aprés, qui les assure»- Cu atât mai adevărată-se dovedeşte a fi aserţiunea noastră, când domeniul ştiinţei e înlocuit cu cel al moralei. In morală, valorile t­rebuesc afirmate, apărate, promo­vate cu dragoste. Simpatia e insu­ficientă. Ea nu va putea însufleţi o lume, nu va putea impune o ierar­hie, treia legi. Nu va putea trece dincolo de acel ieftin şi mediocru scepticism, dovadă de ritm bolnav, de meschină viaţă interioară, de ab­senţa tumultoaselor forţe, a preapli­nului fiinţei noastre intime, care singur poate creia şi impune valori. Simpatia, ca şi scepticismul, e do­vada unei conştiinţi prinse încă în placenta vieţii organice, fiziologice. Singura mântuire, singura posibi­litate de a transcende planul acestei vieţi — e iubirea, ura, patima. « Diletantul — de speţa căruia nu mai putem fi noi — se apropie de realitate cu un ochiu închis a iro­nie, cu zâmbete. Nu înţelege preţui­rea pe care suntem datori s’o arătăm funcţiunilor noastre de cunoaştere şi obiectelor cunoscute — şi cari sunt marea noastră mândrie. Diletantul nu e niciodată serios- Socoteşte se­riozitatea dovada neghiobiei, sau a ignoranţei, sau a pedantismului. E adevărat; o anumită seriozitate tră­dează toate aceste păcate. Dar, în acelaş timp, creaţia de opere sau de valori — implică seriozitate sobră. Nu poţi creia un lucru în care nu crezi decât pe jumătate. Diletantul confundă însă, ca de obiceiu , a­­ceste două seriozităţi-De aici prudenţa diletantului. Nu se angajează în afirmaţii sau în ne­gaţii. Alcătueşte marea clasă a dile­tantismului sceptic, suficient, super­ficial. Inteligenţe cari nu pot pă­trunde până la scheletul tainelor, ci se mulţumesc să le descrie aşa cum le pipăie la suprafaţă. Şi cu toate acestea, tot în sfera diletantismului îşi găseşte loc şi cu­rajul unui Chamberlain, încercarea lui de reconstituire vastă, aproape a unui univers. Despre acest dile­tantism — atât de actual — vom scrie în articolul următor. „ Neavând destule rezerve lăuntrice ca să creieze o viziune personală a realităţii şi a sufletului — diletantul îşi caută originalitatea în paradox. Dar paradoxul — afară de cazul când e o anticipare, o întrecere a conştiinţei contemporane d­e falsă originalitate. E dovada desechilibru­­lui forţelor, a confuziei valorilor. Paradoxul nu poate izvorî decât dintr-o conştiinţă în care ierarhia e negată- o conştiinţă care nu poate înţelege necesitatea ordinei, a legi­lor, a moralei. Diletantul e neputincios de a-şi al­cătui o conştiinţă morală, de a a­­firma valori morale, a le lăsa să se dezvolte în suflet şi aşi împrospăta sufletul cu ele.­­. Iar aceasta, pentru că e prudent şi sceptic. Scepticul nu înţelege existen­ţa imanentă a unei lumi morale, cu valorile ei. Scepticul confundă mo­rala cu istoria moralei în omenire. Nu poate aprecia valoarea sufle­tească interioară, a unui fapt sau unei legi morale. El îşi aminteşte că origina moralei e ruşinoasă, putând fi studiată şi astăzi la anumite tri­buri australiene. Confuzia aceasta bestială de planuri, de universuri — e identică aceleia pe care o făcea cândva un nebun. «Nu vreau să în­tind mâna prietenului, spunea, pen­tru că la origină, strângerea mâinii năzuia să apuce dreapta și s’o imo­bilizeze, evitând o posibilă lovitură din partea celui întâlnit»- Strânge­rea mâinii unui prieten, e astăzi un fapt sufletes­c cu o valoare sufle­tească. Universul moral e un univers independent, organizat cu anumite legi — şi care nu poate fi întâlnit şi apreciat în timpurile totemismu­­lui. Confuzia unei realităţi sufleteşti cu origina ei — ne duce înapoi la disociaţia gourmontiană, la falsa metodă a istoriei religiilor şi la alte gafe ale spiritului european în ulti­ma jumătate de veac. Neputinţa de a percepe mai multe universuri, e identică cu neputinţa de percepe u­­niversul matematic sau simfonic. E o lipsă organică, de care generaţia noastră a fost mântuită. Am putea cerceta câteva cauze — dar amânăm lucrul aceste pentru un alt articol, după cum suntem nevoiţi să amâ­năm şi problema morală. Mircea Eliade Geneva, August, s ------exo——. 2 Noui atacuri ungureşti Min­­i Partidul maghiar străin de masse, e în descompu­­nere. Strigătul de alarmă al d-lui dr. Ni­­colae Krenner. - DE LA REDACTIA NO­ASTRA DIN CLUJ -­ Cluj. — Un surprinzător şi ofen­siv apel a apărut deunăzi în ziarul «Ellenzék» din Cluj, — proprieta­tea contelui Nicolae Banffy, fost ministru de externe al Ungariei, astăzi cetăţean român. Partidul maghiar, hărţuit de toţi, de opinia publică ungurească şi guvern de­opotrivă, primeşte o nouă lovitură, ca dovadă a temei­niciei svonurilor despre faza de des­ol­u­ţie în care a intrat. Caracterizarea sbuciumărilor un­gurilor dela noi, făcută de publicis­tul dr. Nicolae Krenner este într’a­­devăr întunecată și din rândurile d-sale reiese că s’a ajuns la maximul unei crize aducătoare de mari schim­buri. Ce spune d. dr. Nicolae Krenner ? Mai întâi, d-sa face un scurt is­toric al luptelor zadarnice de până acum ale partidului maghiar, apoi continuă astfel: Străin de masse, massele se desinteresează «După pasivitatea silită a primi­lor, ani de după unirea Ardealului cu vechiul regat, noi, ungurii n’am dat dovadă de suficient eroism și ab negatiune. Iar când am intrat in ac­ţiune, ne-am arătat lipsiţi de stă­ruinţă, înţelepciune şi organizare. «Partidul maghiar n’a fost în stare să mişte sufletul şi interesul masgelor iar azi, par’că s’ar înde­părta tot mai mult de acestea. «Indiferenţa şi lipsa de interes faţă de politica partidului maghiar creşte în fiecare zi. Forţele noastre cultivate cu atâta grijă, se prefac în cenuşe. Cu eroii de carton, în loc cu adevăraţii acrobaţi Grozava greutate a puterii guver­namentale ee ne apasă, precum şi decăderea solidarităţii noastre, ne sapă de­opotrivă groapa. Noi înşine trebue să ne închidem şcolile, pe rând. Fabricele, instituţiile, ziarele ungureşti pier. .,, Mici certuri împrumută vieţii noa­­­astre o falsă vioiciune... «Când am plecat la Geneva, nu ne-am prezentat cu măreţia tragică a durerii, — ci am orbecăit împle­­decându-ne de toate pragurile. Ne­am îmbrăţişat cu eroi de scenă înarmaţi cu săbii de carton şi cu puternici de 24 ore, — dar am pier­dut prilejul să câştigăm simpatia şi încrederea adevăraţilor acrobaţi ai puterii politice româneşti». Semnalul unei noui acţiuni «Şi, am comis gafe peste gafe. Acum—cred—a sosit ceasul unei rodnice regru­pări politice. Punerea pe tapet a legii minorităţilor trebue să fie semnalul în­ceperii acţiunei. «Fireşte, aşi dori un partid ma­ghiar unitar şi democratic. Mărtu­risesc însă, că existenţa mai multor partide ungureşti nu m’ar speria de loc. De asemenea, sunt con­vins, că după resolvirea problemelor principale mi­noritare, unitatea menţi­nută cu orice preţ a parti­dului maghiar va deveni de prisos. Semnele descompunerii «Ce se prevesteşte le poate remar­ca oricine. «Partidul populist» vrea să-şi desfăşoare steagul. Unii lu­crează pentru un partid al micilor agricultori unguri. Organizarea co­mercianţilor este deocamdată apoli­tică, dar­ poate da naştere unei miş­cări de ordin politic. Amărăciunea grupării reformiste este justă şi în­dreptăţită. «Mă întreb deci, dacă n’ar tr­ebui ca fruntaşii tuturor acestor pac­­ţiuni să cugete asupra situaţiunei. Eu cred că da. D. Gheorghe Bethlen, preşedintele partidului maghiar, ar face foarte bine să consulte pe d. dr. Gheorghe Bernardy prietenul refor­miştilor, Petre Bardoş căpetenia mi­cilor agricultori, Carol Koos sufle­tul partidului populist; Richard Kun conducătorul grupării comercianţi­lor; Balacsi Orbán, reprezentantul disidenţilor; Alexandru Weissz în numele muncitorilor; intelectuali şi Tibor Zima în numele industriaşilor. Până nu e prea târziu .Să se facă ultima încercare. Trebue să riscăm această ultimă probă. Răspunderea este a tutu­rora, în faţa asprelui Judecător care este istoria». Cu adevăraţii acrobaţi li­berali Precum vedem, d. Nicolae Kren­ner vede apropiate dezastre poli­tice pentru minoritatea ungurească şi recomandă o ultimă încercare de conciliere între numeroasele grupări şi curente ce domină as­tăzi politica ungurilor din Ardeal. D-sa spune că doreşte câştigarea încrederii «adevăraţilor acrobaţi ai puterii politice române». Fireşte, aceasta înseam­nă un îndemn de orientare spre liberali. Ii va reuşi aceasta d-lui Krenner?.. Ziua de mâine va clarifica situaţia şi îl va lămuri şi pe d-sa. C. Axente 0 nedreptate profesorilor Există o categorie de profesori secundari cu examen de capacitate specialitate principală, trecută în seziunea 1927­ Aproape toţi au fost înscrişi şi la examenul de speciali­tate secundară şi chiar au pregătit temeinic acel examen. Ministerul a amânat o parte din examenele de capacitate. In deosebi, cei ce se înscriseseră la specialitatea «Drept şi Economie politică» au fost crud loviţi de a­­ceastă amânare. Pe când colegii lor se prezintă la 13 Septembrie să-şi ia catedre şi să fie numiţi titulari deoarece au avut norocul să-şi treacă capacita­tea la «Română» ca specialitate se­cundară, alţii deşi sunt clasificaţi înainte la specialitateea principală vor rămâne încă un an suplinitori c­ o leafă mai mică şi cu tot corte­giul de dezagramente ce-l întâm­­pină tânărul dascăl, la discreţia po­liticianismului, virus puternic ce tot mai mult otrăveşte viaţa noa­stră socială­întrebăm pe d-l ministru dacă nu găseşte o modalitate pentru a pune în drepturile lor pe aceşti pfesori­ ---------exo--------­ o Ion­ Mid­iciu încheierea desbaterilor Cluj. — D. dr. Ioan Giurgiu, în­­cheindu-şi pledoaria de apărare, a luat cuvântul, în replică de procuror Popescu care a rezumat punctele de acuzaţie. A terminat cu constatarea că Schultze şi Mişniewsky sunt vi­novaţi căci au venit în ţară ca să se îmbogăţească prin excrocherii­ Din vizele paşapoartelor reese că n’au fost în Franţa şi Belgia pentru a mijloci împrumutul, precum afir­maseră. Misnaiewsky se declară nevinovat şi cu conştiinţa împăcată. Declară că n’a comis nici o faptă împotriva le­gii. Speră că va fi achitat. Renunţă să-şi mai dovedească nevinovăţia. Schultze consideră învinuirile de reacredinţă. Spune că este o victimă a conducătorilor actuali ai băncii sale de la Berlin, care în absenţa sa au uuinat banca prin manevre fi­nanciare frauduloase. Scopul lor ar fi împiedecarea reîntoarcerii lui la Berlin, ca să nu fie traşi la răspun­dere. D. GIURGIU, apărător, la o între­bare adresată de Schultze magistra­tului Filipescu, învinueşte pe acesta că n’ar fi studiat dosarul procesului. D. magistrat Filipescu cere preşe­dintelui să consemne procesul ver­bal şi insultei ce i s’a adus de către d.Giurgiu care urmează să fie defe­rită consiliului de răsboiu, fiind sta­re de asediu. Şedinţa se suspendă. Preşedintele anunţă că sentinţa va fi pronunţată în ziua de 13 Septem­brie la orele 12 ort. făgubaşul va fi Letonia Varşovia, 7 (Rador). — Ziarul «Krujer Poranny» examinând acor­dul comercial russo leton, constată că cercurile economice din Letonia s’au declarat împotriva ratificării acestui acord, considerându-l ca un rezultat al iluziunilor economice şi politice, care vor fi în curând ur­mate de dezamăgiri. Punctul principal al acordului este clauza prin care Sovietele se obligă să cumpere în curs de cinci ani o cantitate de mărfuri letone In valoare de 40 000 000 ruble, iar Letonia recunoaște în schimb Ru­siei privilegii comerciale. In ceea ce priveşte comenzile ru­seşti nu trebue să se uite experien­ţa altor state­ Ziarul arată că pretutindeni So­­vietele au creat dificultăţi în mo­­nentul încheerei contractelor pen­­tru ca astfel să obţină noui conce­siuni. Astfel s-a întâmplat cu co­menzile din Germania, Anglia, Po­lonia, Estonia. Aceleaşi dificultăţi aşteaptă şi pe Letonia, după ratifi­area acordului. Comenzile ruseşti vor însemna pentru Letonia o sabie a lui Da­­­noeles, pe care Sovietele o vor b­­ate asupra vieţii economice şi pr­­iinei sociale din această ţară m­ momentul cel mai oportun, provo­­nd oprirea producţiei şi criza so­­najului. Rusia cumpărând toată producţia Letoniei va deveni fac­­orul decisiv în viaţa acestei ţări Câştigurile colosale promise Leto­­niei nu înseamnă însă decât un niraj, pregătit în scopul de a o t­­rage în sfera de influenţă a Ru­sei. . -----pdifcop- Ce au stabilit cercetările.*S’ar putea ca Dociulescu să fi fost împușcat fiind luat drept hot Cercetările întreprinse de comi­sarii Scarlat Haralamb și Ionescu, de la circ. 18-a, în cartierul unde s’a comis crima, au rămas până în pre­zent, infructuoase. Găsit de un sergent Din investigaţiunile făcute s’a putut numai stabili, ce a făcut vic­tima, o parte din timpul cât rămă­sese singur, în urma despărţirii de tovarăşul ultim din cârciuma «La doi băeţi». Prin ce împrejurări şeful zeţar, a ajuns în dreptul Morei Comerciale, nu s’a putut afla până acum. S’a stabilit însă, în urma declaraţiilor sergentului de oraş postat în acel lac, că şeful zeţar era într’o stare de ebrietate încât abea putea să meargă. Văzându-1 în această stare, ser­gentul sprijinindu-1 de braţ, la con­dus pe stradă, în direcţia unde spu­nea că locueşte. Un lucrător tipograf intră în arena cercetărilor In timpul când sergentul de oraş, ducea de braţ pe şeful zeţar, le-a e­­şit în cale un lucrător tipograf ca­re cunoscând pe şef, i-a spus ser­gentului să-l lase cu el ca să-l con­ducă el acasă. Zeţarul fusese găsit de sergentul de oraş fără pălărie şi cu portofe­lul, în care avusese 200 lei, dispărut. Se crede că în drum de la cârciu­mă zeţarul a fost întâlnit de pun­gaşi şi cum era beat a fost prădat. Lucrătorul tipograf Niculae Con­­stantinescu, care a luat pe zeţar de la sergent, declară că l-a condus câtva, dar văzând că nu reuşeşte să-l ducă acasă, l-a lăsat în drum. Zeţarul Dumitru Cociulescu, fă­când sforţări uriaşe, a intrat pe strada dr­ Grozăviei, de unde a a­­juns în şos. Ştefan cel Mare, pe un loc viran, de unde se poate trece pe o potecă într’alt loc viran care­ co­respunde cu str. Radu de la Afu­maţi la No. 77, unde a fost împuş­cat, declaraţii ce se contrazic Ancheta comisarilor, a cules de la locatarii vecini, declaraţii care u­­nele din ele se contrazic. Numai asupra pocniturei de armă fiecare este de acord, că s’a auzit la orele 3 şi jum. O bătrână care locueşte, în apro­piere de locul unde a fost împuş­cat Dociulescu, a declarat, că ea la acea oră nu dormea din pricina u­­nei vechi maladii, suferind de in­somnie, şi din această cauză, la au­zul detunăturei a eşit cea dintâi în stradă, fără să poată distinge din cauza întunericului, dacă a fost vre­o persoană care a fugit. Cum a fost împuşcat Do­­­ciulescu Terenul pe care a fost împuşcată victima este cuprins între clădiri, de o întindere mică şi are o deschi­zătură în­spre şoseaua Ştefan cel Mare şi faţadă în lungime cam de 30 m. l. pe str .Radu de la Afumaţi. Victima a fost împuşcată în mij­locul locului şi după lovitura care s’a stabilit c’a fost trasă din faţă, a mai putut face un pas­ căzând a­­poi jos, încetând din viaţă. O altă supoziţie Tot din rezultatul cercetărilor de până acum, s’a mai stabilit o altă supoziţie, care însă n’a putut fi ve­rificată. Din declaraţiile locatarilor, reese că Donciulescu, avusese relaţiuni de prietenie cu o fată din acel cartier, care în urmă se măritase. Părerile unora ar fi, că şeful zeţar în starea de beţie care se găsea, a intenţio­nat să se ducă la domiciliul fetei, dar greşind adresa a intrat într’o carte vecină, şi locatarul crezându-l hoţ, s’a luat după el şi l-a împuş­cat. Aceste sunt rezultatele anchetei, care continuă cu multă străduinţă, dat fiind că din unele declaraţii a­­le cetăţenilor, care nu se pot publi­ca, în interesul mersului cercetări­lor, se crede că autorul crimei va fi în curând descoperit. Condamnarea unui gene­ral polonez Varşovia 7 (Rador). — Tribunalul militar a condamnat pe generalul Zymierski la cinci ani de închisoare și îndepărtare din armată pentru a­buzuri de încredere și fraude. ---------exo--------- i CUVÂNTUL’ In chestia „Culturei Nationale“ Primim următoarele: Onorate Domnule Director, îmi iau libertatea de a vă ruga să binevoiţi a da ospitalitate în onor. Dvs. ziar, următoarelor explicaţii la răspunsul pe care d. Cezar Pe­­trescu îl publică în ziarul «Cuvân­tul» din 7 Septembrie a- c., cu privi­re la primele explicaţii date de mi­ne printr’o scrisoare deschisă ante­rioară. Deci, încă odată afle d-nul Cezar Petrescu că greşit îşi închipuie că-l invit «pe terenul netezit şi lunecos al polemicei» în chestia Culturei Naţionale- Alegerea cărţilor şi cali­tatea traducerilor poate s’o discute D-sa numai cu conducătorii biblio­tecilor, eu personal nu răspunzând în această direcţie decât de bibliote­cile ce singur le-am condus, iar în ce priveşte partea comercială să-mi permită a îi reaminti din scrisoa­rea mea trecută, că afirm acolo că sunt dispus s-o discut în publicita­te numai cu proprietarul, care de­ţinând cifrele şi rezultatele, e sin­gurul în măsură să fie informat, înţelegând că identificarea d-lui Cezar Petrescu cu interesele pro­prietarului are loc în cazul de faţă numai din grijă de viitorul cultu­ral al ţării, mai afle că voi publica în curând o monografie a celor 7 ani de existenţă a Culturei Naţiona­le, monografie în care va fi pe larg expusă atât organizaţia comercială a acestei întreprinderi precum şi, cu cifre din registre, rentabilitatea de care s’a bucurat această afacere în decursul acestui timp, deci aibă bu­nătatea să aştepte până a avea în cifre realitatea marelor deficite bă­neşti şi numai apoi mai pot sta la dispoziţie pentru ori­ce alte expli­­caţiuni. Mulţumindu-vă călduros pentru bunăvoinţa Dvs. vă rog, Domnule Director, să fiţi încredinţaţi de cele mai bune sentimente din parte-mi. Marin Simionescu-Ilămniceanu ne găsim in plină stagiune artistică. Teatrul National fi-a deschis porţile pentru a comemora pe Haşdeu fi a ne mai aduce aminte de «Răzvan şi Vi­dra», una din cele mai valoroase lu­crări dramatice originale. Teatrul «Regina Maria» fi-a inaugu­rat stagiunea cu o piesă care a stârnit prafii fi multiple comentarii fi care după succesul obţinut a aşezat pe auto­rul ei, pe d. George Mihail Zamfires­­cu, în rândul autorilor noştri dramatici. Al treilea teatru care se va deschide va fi teatrul Mic. Când se începe stagiunea O-l Misti Fotino co-directorul teatru­lui Mic ne spune următoarele: — Stagiunea teatrului Mic se deschi­de Vineri 9 cor. începem şi noi. — de altfel ca şi toate teatrele din Capitală. — cu­ o piesă originală. Reprezentăm «Fata Morgana», de­­ Valjean, un act plin de sevă spiritală şi de mult va­loroasă factură literară. Dar, îmi îngădui — ne zâmbeşte plin de înţelesuri d. Mişu Fotino — să-ţi spun mai înainte că, aproape tot ce con­stituia linie de conducere şi de apreciere artistică din anul trecut, — s’a schim­bat în anul acesta. Ştiu, vrei să mă în­treţii «A! atunci vei juca drame, drame şi iar drame! Asociaţia cu d. Bulfin­sky va trebui să te­­oblige să schimbi râsul pentru lacrimă. Da care eu îţi voi răspunde. Nu! Te înşeli. Vom juca tot comedie Vom juca fără îndoială şi drame, — fiindcă nu trebue să uiţi că Bulfinsky prietenul şi colegul meu la cârma teatrului Mic e tot atât de mare actor în dramă pe cât e în comedie. Ţi-aş mai spune ceva: — n’o scrie în­să — dar mi-e cam teamă. Mi-e teamă să nu bată Bulfinsky în comedie... Nu, nu râde.. Eu ştiu cine e Bulfinsky. Re­sursele lui atât de bogate şi de preţioa­se nu o dată au fost puse la contri­buţie în comedie. Ne putem lesne aminti de atâtea mari succese ce el le-a re­purtat în piesele în care se râde mai mult decât se plânge. Proecte, distribuţii vii­toare — Aş vrea însă să-ţi spun câteva cu­vinte despre rolul meu din piesa d-lui Valjean. Joc un şef de cabinet... L’am prins de minune... De altfel, — întrucât — am avut prieteni şi chiar prin familii şefi de cabinet. Am băut şi am mâncat cu ei la­olaltă. Apoi ce mai încoa şi încolo, şefii de cabinet mi-au furat atâtea ore din viaţa mea, aşteptând lângă ei, excelenţe prea mult ocupate... încât cred că­­ am studiat de minune. Teatrul «Regina Maria» A doua premieră la teatrul «Re­gina Maria» are loc azi Joi 8 Sep­tembrie cu piesa «Răpirea Sabine­­lor» localizate de d-1 Gusti. Această comedie care a avut pretutindeni mare succes are în fruntea distin­b­uţiei pe d-1 V. Maximilian. In ce­lelalte roluri apar : d-nele M. Sa­­loveanu, S- Ionescu, L. Constanţi­­nescu, N Piacentini şi d-nii M. E­­nescu, G. Groner, etc. ( Artistice «Ministrul» satira politică de Gh. Trăescu scrisă acum 8 luni de zile şi citită în cercul «Sburătorul» va surprinde prin cuprinsul satiric al moravurile noastre- Rolul princi -­p­al e deţinut de d-l Gh. Ciprian de a Teatrul Naţional­ Ca exemplu de disciplină artistică, d-na Dida So­lomon joacă un rol de ansamblu. Piesa e repetată zilnic sub direcţia scenă a d-lui S. Eliad Apoi distribuţia prin Maria Filotti, Măria Ciucurescu-Bulfinsky şi dorul meu de artă şi de muncă mă umple de mândrie că la deschiderea stagiunei, dau concurs teatrului nostru, aceste elemen­te ale teatrului românesc, cari iau adus cinste şi glorie. In curând punem în repetiţie o co­medie în care voiu juca alături de R. Bulfinsky, Marieta Rareş, şi Renée Annie. Va fi un adevărat match de comedie. Alte ocupaţii­ artistice.» Sunt ocupat de dimineaţă până seara târziu. Prietenul meu Bulfinsky e ală­turi de mine pretutindeni. Impărţim munca pe din două şi tot nu prididim. Uite după cum vezi,­­ mă ocup de gospodărie. Autorii, traducătorii, acto­rii şi actriţele, noi angajamente şi noi propuneri, fel de fel de contracte, dis­cuţii cu directorii de scenă, cu reqhi­zitorii, cu fabricanţii de mobile, cu elec­­tricienii, cu personalul administrativ şi cu diverşi alţi ţipi cam­ toată ziua, bună ziua, nu-mi dau un moment răgaz să răsuflu. Suntem doar înainte de deschiderea stagiunii. Ce era să mai insist. Sunau telefoa­nele, de pe scenă, veneau până la noi, în cabina directorilor, replicile... Şi era un dute-vino general şi o gă­lăgie, aproape infernală. Așa e doar în teatru înainte de des­chiderea stagiunii. REP. Bloc-lVoies­te vorbă cu d. Mişu Fotino, co-directorul Teatrului Mic -----as-ft-co-----­ 901 D MIŞU FOTINO București, 7 Septembrie. •—----«isc»——-—­ CAPITALA Accident mortal de automobil In stare gravă victima a fost dusă la spitalul Brâncovenesc unde muri după o jumătate de oră. Automobilul cu No. 5203, condus de soldatul Nicolae Stoichici, a căl­cat aseară, pe splaiulBrâncovenesc, în dreptul podului «Regele Carol» pe Filip Tudose Stavre, din calea Rahovei 232. Asasinatul dn câmpul Moşilor Se pare că asasinii lui Solacoglu n’au fost prinşi Ziarele au anunţat eri că d. jude­cător Negrea a descoperit şi ares­tat — în sfârşit — pe autorii fioro­sului asasinat comis chiar în ziua înmormântării Regelui Ferdinand asupra bogatului inginer Solacoglu din câmpul Moşilor. Ucigaşii ar fi fraţii macedoneni Grigore şi Tănase Sacriani din str Şelari. Şi ştirea a pricinuit, precum era de aşteptat, nesfârşită satisfac­ţie în toate cercurile dar şi sur­prindere. •­­­­ Iată însă că stăruind într’o în­căpăţânată negare, arestaţii — In­struiţi îndelung la poliţie — pre­tind să facă dovada că în ceasul crimei se găseau cu totul departe de «Obor» şi anume în casa de stat şi de joc de cărţi a unui club din Bucureşti. Dacă se va dovedi temeinicia a­­libiului, speranţa ce se pune vremel­nie în dovedirea ucigaşilor, oboa­­ră! I I I Tocmai pentru verificarea aces­tui alibiu, d. jude Const. Negrea cu d. procuror Dantte au făcut nu­meroase descinderi. Pe mâine misterul va fi luminat, într’un fel sau altul! Ciuma la Pireu Angora, 7 (Rador).­­ Autorită­ţile sanitare fiind informate că la Pireu s’a declarat un caz de ciu­mă, au decis măsuri pentru con­trolul şi desinfectarea tuturor tran­sporturilor sosite din acest port. I ■­ I Şedinţa comisiunei de specialişti Eri a avut loc o importantă şe­dinţă, la ministerul sănătăţii a membrilor comisiunii de specialişti constituiţi pentru combaterea epi­demiei de paralizie infantilă. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Vişoianu, secretar general al ministerului sănătăţii. Au participat d-nii: Chiriţe­scu, secretar general al ministerului in­strucţiunei publice, profesori d-nn Marinescu - Manicatide, Ciucă, Io­­nescu-Mihăeşti, dr. Atanasiu, Ka­minsky, Staicovici, Paulian, Costi­­niu, Brăileanu, director al Eforiei, inspector Daniel, Tem. Alexandres­cu, reprezentantul primăriei, iar ca secretar al şedinţei a fost d. dr. Dumitrescu - Manuc. D. dr. Vişoianu, după ce arată intervenţiile făcute de d. I. Inculeţ, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale, pe lângă consiliul de mi­niştri de a se acorda sumele nece­sare combaterii epidemiei de para­lizie infantilă, spune că numărul cazurilor noui, de la 1 Septembrie se află în descreştere. D-sa, după ce vorbeşte de măsu­rile luate, dă cuvântul d-lui prof. dr. Marinescu, care expune instruc­ţiunile întocmite de subcomisiunea instituită în vederea întocmirea unui comunicat care va arăta mă­surile ce trebuesc luate la şcoli, precum şi asupra măsurilor pre­ventive a acestei boale. Au mai vorbit d-nii: d-ni: Vi­şoianu, Costiniu, Gominsky, Mari­nescu, Daniel, Tonescu - Mihăeşti, Ciucă şi Chiriţescu, secretarul ge­neral al ministerului instrucţiunei. S’a hotărît ca cei 7 litri de ser­vett­t să fie întrebuinţat numai în cazurile grave şi la începutul boa­­lei. De asemenea s’a hotărât de a se aplica şi tratamentul de radio terapie în unele cazuri. Persoanele cari au fost în con­tact cu bolnavii de paralizie infan­tilă vor fi ţinuţi numai în supra­veghere. S’a mai hotărît ca bâlciurile, ce urmau să se ţie în localităţile unde a bântuit epidemia să fie amânate. Comisiunea a rugat pe reprezen­tantul primăriei să dea un concurs mai activ în vederea combaterii a­­cestei epidemii. CARSE Situaţia în Capitală şi pro­­vinele In Capitals s’au ivit cinei cazuri noui de paralizie infantilă­ Din pro­vincie au fost aduse spre tratament 7 cazuri. In provincie s’au mai ivit urmă­toarele cazuri: în comunele Valea- Mare şi Odobeştii de Dâmboviţa din jud. Dâmboviţa câte 1 caz, în Pi­teşti 2 cazuri, Pravilele de Sus (jud. Bălţi) 1 caz, Salugin (jud. Constan­ţa) 3 cazuri, Caşimurat şi Negreşti (jud. Constanţa) câte 1 caz, Cluj 1 caz, Tifeşti (jud. Putna) 1 caz, R.­­Sărat (oraş) 2 cazuri, Tătărani şi Măcrina (jud. R. Sărat) 8 cazuri, Gârdani (jud. Sălaj) 2 cazuri-In jud. Vlaşca s’au ivit următoa­rele cazuri: la Vânătorii miei 5 ca­zuri, Arsachi 2 cazuri, Jugureni 1 I caz, Strâmba 3 cazuri, Crânguri 5 I cazuri, Copăceni 4 cazuri, Păslari 4­­ cazuri și Dărăști 3 cazuri. oo­oo---­ De la Teatrul Naţional Vineri seara se va reprezenta pentru întâia oară în actuala stagiune «Paia­­jenul» de A. de Herz, cu d-na Puia Io­nescu şi d-nii: Soreanu şi Bălţăţeanu în rolurile principale. Piesa se va mai reprezenta Duminecă ziua, primul ma­tineu al stagiunei în curs. In seara de Vineri 16 Septembrie c. n­ Sâmbătă 17 Septembrie c. Teatrul Na­­tional va da două premiere cu cunos­­cuta piesă a lui Rostand «Cyrano de Bergerac». Biletele s’au pus în vânzare pentru ambele premiere. In rolul titu­lar d-l Tony Bulandra, punerea în sce­nă de d-l Soare Z. Soare. Spectacole Teatrul Naţional: Răzvan şi Vi­dra. Teatrul Regina Maria. Răpirea Sabinelor (premieră). Teatrul Cărăbuş. Zodia Porcului. Circul Kludsky. Reprezentaţii în matineu şi seara-­ ­îi ‘ 1 1 —— —- os-5â*! — Şedinţa consiliului pescă­­riilor Eri după amiază a avut loc la mi­nisterul de domenii o importantă şe­dinţă a membrilor consiliului de admi­nistraţie al pescăriilor, sub preşedin­ţia d-lui Dinu Brătianu. D. Popescu Daia administratorul ge­neral al pescăriilor a făcut o expu­nere asupra situaţiei bălţilor După ce se va întocmi statistica ve­niturilor bălţilor se va hotărî asupra cererilor centralei cooperativelor.

Next