Cuventul, septembrie 1927 (Anul 3, nr. 852-881)

1927-09-09 / nr. 860

e de realitate. Patima aţâţă inteligenţa, iar imboldul pe care î l dă de a găsi adevărul obiectiv — e singurul fecund. Mecanismul descoperirior ştiinţifice, se reduce la această schemă: intuiţia unei posibilităţi, entusiasm, dragoste, pentru noua viziune ce se întrezăreşte deasupra viziunii acceptate până atunci, ură împotriva adevărurilor vechi şi arzătoarea dorinţă de a face să triumfe noul adevăr; prin toată această patimă, se descopăr argumentele ce conving lumea ştiinţifică. Aşadar , prioritatea sentimentului intimei siguranţe în posesiunea adevărului. iar apoi, organizarea argumentelor, armele raţiunii. Problema pe care o atingem aici e de o considerabilă însemnătate pentru filosofia ştiinţei şi tipologia inteligenţei omeneşti. Vom reveni altă dată cercetând celalt tip existent: analiticul (după Poincaré), algebricul, imaginativul. Dar amintim, în treacăt, pe Pascal, pe Poincaré, pe Duhem — în cercetările asupra celor două structuri spirituale, descifrate cu ajutorul travaliului matematic. Duhem a scris, asupra ştiinţei: «Les principes se sentent, Ies conclusions se concluent». Sau: «L’intuition découvre les vérités, la démonstration vient aprés, qui les assure»- Cu atât mai adevărată-se dovedeşte a fi aserţiunea noastră, când domeniul ştiinţei e înlocuit cu cel al moralei. In morală, valorile trebuesc afirmate, apărate, promovate cu dragoste. Simpatia e insuficientă. Ea nu va putea însufleţi o lume, nu va putea impune o ierarhie, treia legi. Nu va putea trece dincolo de acel ieftin şi mediocru scepticism, dovadă de ritm bolnav, de meschină viaţă interioară, de absenţa tumultoaselor forţe, a preaplinului fiinţei noastre intime, care singur poate creia şi impune valori. Simpatia, ca şi scepticismul, e dovada unei conştiinţi prinse încă în placenta vieţii organice, fiziologice. Singura mântuire, singura posibilitate de a transcende planul acestei vieţi — e iubirea, ura, patima. « Diletantul — de speţa căruia nu mai putem fi noi — se apropie de realitate cu un ochiu închis a ironie, cu zâmbete. Nu înţelege preţuirea pe care suntem datori s’o arătăm funcţiunilor noastre de cunoaştere şi obiectelor cunoscute — şi cari sunt marea noastră mândrie. Diletantul nu e niciodată serios- Socoteşte seriozitatea dovada neghiobiei, sau a ignoranţei, sau a pedantismului. E adevărat; o anumită seriozitate trădează toate aceste păcate. Dar, în acelaş timp, creaţia de opere sau de valori — implică seriozitate sobră. Nu poţi creia un lucru în care nu crezi decât pe jumătate. Diletantul confundă însă, ca de obiceiu , aceste două seriozităţi-De aici prudenţa diletantului. Nu se angajează în afirmaţii sau în negaţii. Alcătueşte marea clasă a diletantismului sceptic, suficient, superficial. Inteligenţe cari nu pot pătrunde până la scheletul tainelor, ci se mulţumesc să le descrie aşa cum le pipăie la suprafaţă. Şi cu toate acestea, tot în sfera diletantismului îşi găseşte loc şi curajul unui Chamberlain, încercarea lui de reconstituire vastă, aproape a unui univers. Despre acest diletantism — atât de actual — vom scrie în articolul următor. „ Neavând destule rezerve lăuntrice ca să creieze o viziune personală a realităţii şi a sufletului — diletantul îşi caută originalitatea în paradox. Dar paradoxul — afară de cazul când e o anticipare, o întrecere a conştiinţei contemporane de falsă originalitate. E dovada desechilibrului forţelor, a confuziei valorilor. Paradoxul nu poate izvorî decât dintr-o conştiinţă în care ierarhia e negată- o conştiinţă care nu poate înţelege necesitatea ordinei, a legilor, a moralei. Diletantul e neputincios de a-şi alcătui o conştiinţă morală, de a afirma valori morale, a le lăsa să se dezvolte în suflet şi aşi împrospăta sufletul cu ele.. Iar aceasta, pentru că e prudent şi sceptic. Scepticul nu înţelege existenţa imanentă a unei lumi morale, cu valorile ei. Scepticul confundă morala cu istoria moralei în omenire. Nu poate aprecia valoarea sufletească interioară, a unui fapt sau unei legi morale. El îşi aminteşte că origina moralei e ruşinoasă, putând fi studiată şi astăzi la anumite triburi australiene. Confuzia aceasta bestială de planuri, de universuri — e identică aceleia pe care o făcea cândva un nebun. «Nu vreau să întind mâna prietenului, spunea, pentru că la origină, strângerea mâinii năzuia să apuce dreapta și s’o imobilizeze, evitând o posibilă lovitură din partea celui întâlnit»- Strângerea mâinii unui prieten, e astăzi un fapt sufletesc cu o valoare sufletească. Universul moral e un univers independent, organizat cu anumite legi — şi care nu poate fi întâlnit şi apreciat în timpurile totemismului. Confuzia unei realităţi sufleteşti cu origina ei — ne duce înapoi la disociaţia gourmontiană, la falsa metodă a istoriei religiilor şi la alte gafe ale spiritului european în ultima jumătate de veac. Neputinţa de a percepe mai multe universuri, e identică cu neputinţa de percepe universul matematic sau simfonic. E o lipsă organică, de care generaţia noastră a fost mântuită. Am putea cerceta câteva cauze — dar amânăm lucrul aceste pentru un alt articol, după cum suntem nevoiţi să amânăm şi problema morală. Mircea Eliade Geneva, August, s ------exo——. 2 Noui atacuri ungureşti Mini Partidul maghiar străin de masse, e în descompunere. Strigătul de alarmă al d-lui dr. Nicolae Krenner. - DE LA REDACTIA NOASTRA DIN CLUJ - Cluj. — Un surprinzător şi ofensiv apel a apărut deunăzi în ziarul «Ellenzék» din Cluj, — proprietatea contelui Nicolae Banffy, fost ministru de externe al Ungariei, astăzi cetăţean român. Partidul maghiar, hărţuit de toţi, de opinia publică ungurească şi guvern deopotrivă, primeşte o nouă lovitură, ca dovadă a temeiniciei svonurilor despre faza de desoluţie în care a intrat. Caracterizarea sbuciumărilor ungurilor dela noi, făcută de publicistul dr. Nicolae Krenner este într’adevăr întunecată și din rândurile d-sale reiese că s’a ajuns la maximul unei crize aducătoare de mari schimburi. Ce spune d. dr. Nicolae Krenner ? Mai întâi, d-sa face un scurt istoric al luptelor zadarnice de până acum ale partidului maghiar, apoi continuă astfel: Străin de masse, massele se desinteresează «După pasivitatea silită a primilor, ani de după unirea Ardealului cu vechiul regat, noi, ungurii n’am dat dovadă de suficient eroism și ab negatiune. Iar când am intrat in acţiune, ne-am arătat lipsiţi de stăruinţă, înţelepciune şi organizare. «Partidul maghiar n’a fost în stare să mişte sufletul şi interesul masgelor iar azi, par’că s’ar îndepărta tot mai mult de acestea. «Indiferenţa şi lipsa de interes faţă de politica partidului maghiar creşte în fiecare zi. Forţele noastre cultivate cu atâta grijă, se prefac în cenuşe. Cu eroii de carton, în loc cu adevăraţii acrobaţi Grozava greutate a puterii guvernamentale ee ne apasă, precum şi decăderea solidarităţii noastre, ne sapă deopotrivă groapa. Noi înşine trebue să ne închidem şcolile, pe rând. Fabricele, instituţiile, ziarele ungureşti pier. .,, Mici certuri împrumută vieţii noaastre o falsă vioiciune... «Când am plecat la Geneva, nu ne-am prezentat cu măreţia tragică a durerii, — ci am orbecăit împledecându-ne de toate pragurile. Neam îmbrăţişat cu eroi de scenă înarmaţi cu săbii de carton şi cu puternici de 24 ore, — dar am pierdut prilejul să câştigăm simpatia şi încrederea adevăraţilor acrobaţi ai puterii politice româneşti». Semnalul unei noui acţiuni «Şi, am comis gafe peste gafe. Acum—cred—a sosit ceasul unei rodnice regrupări politice. Punerea pe tapet a legii minorităţilor trebue să fie semnalul începerii acţiunei. «Fireşte, aşi dori un partid maghiar unitar şi democratic. Mărturisesc însă, că existenţa mai multor partide ungureşti nu m’ar speria de loc. De asemenea, sunt convins, că după resolvirea problemelor principale minoritare, unitatea menţinută cu orice preţ a partidului maghiar va deveni de prisos. Semnele descompunerii «Ce se prevesteşte le poate remarca oricine. «Partidul populist» vrea să-şi desfăşoare steagul. Unii lucrează pentru un partid al micilor agricultori unguri. Organizarea comercianţilor este deocamdată apolitică, dar poate da naştere unei mişcări de ordin politic. Amărăciunea grupării reformiste este justă şi îndreptăţită. «Mă întreb deci, dacă n’ar trebui ca fruntaşii tuturor acestor pacţiuni să cugete asupra situaţiunei. Eu cred că da. D. Gheorghe Bethlen, preşedintele partidului maghiar, ar face foarte bine să consulte pe d. dr. Gheorghe Bernardy prietenul reformiştilor, Petre Bardoş căpetenia micilor agricultori, Carol Koos sufletul partidului populist; Richard Kun conducătorul grupării comercianţilor; Balacsi Orbán, reprezentantul disidenţilor; Alexandru Weissz în numele muncitorilor; intelectuali şi Tibor Zima în numele industriaşilor. Până nu e prea târziu .Să se facă ultima încercare. Trebue să riscăm această ultimă probă. Răspunderea este a tuturora, în faţa asprelui Judecător care este istoria». Cu adevăraţii acrobaţi liberali Precum vedem, d. Nicolae Krenner vede apropiate dezastre politice pentru minoritatea ungurească şi recomandă o ultimă încercare de conciliere între numeroasele grupări şi curente ce domină astăzi politica ungurilor din Ardeal. D-sa spune că doreşte câştigarea încrederii «adevăraţilor acrobaţi ai puterii politice române». Fireşte, aceasta înseamnă un îndemn de orientare spre liberali. Ii va reuşi aceasta d-lui Krenner?.. Ziua de mâine va clarifica situaţia şi îl va lămuri şi pe d-sa. C. Axente 0 nedreptate profesorilor Există o categorie de profesori secundari cu examen de capacitate specialitate principală, trecută în seziunea 1927 Aproape toţi au fost înscrişi şi la examenul de specialitate secundară şi chiar au pregătit temeinic acel examen. Ministerul a amânat o parte din examenele de capacitate. In deosebi, cei ce se înscriseseră la specialitatea «Drept şi Economie politică» au fost crud loviţi de această amânare. Pe când colegii lor se prezintă la 13 Septembrie să-şi ia catedre şi să fie numiţi titulari deoarece au avut norocul să-şi treacă capacitatea la «Română» ca specialitate secundară, alţii deşi sunt clasificaţi înainte la specialitateea principală vor rămâne încă un an suplinitori c o leafă mai mică şi cu tot cortegiul de dezagramente ce-l întâmpină tânărul dascăl, la discreţia politicianismului, virus puternic ce tot mai mult otrăveşte viaţa noastră socialăîntrebăm pe d-l ministru dacă nu găseşte o modalitate pentru a pune în drepturile lor pe aceşti pfesori ---------exo-------- o Ion Midiciu încheierea desbaterilor Cluj. — D. dr. Ioan Giurgiu, încheindu-şi pledoaria de apărare, a luat cuvântul, în replică de procuror Popescu care a rezumat punctele de acuzaţie. A terminat cu constatarea că Schultze şi Mişniewsky sunt vinovaţi căci au venit în ţară ca să se îmbogăţească prin excrocherii Din vizele paşapoartelor reese că n’au fost în Franţa şi Belgia pentru a mijloci împrumutul, precum afirmaseră. Misnaiewsky se declară nevinovat şi cu conştiinţa împăcată. Declară că n’a comis nici o faptă împotriva legii. Speră că va fi achitat. Renunţă să-şi mai dovedească nevinovăţia. Schultze consideră învinuirile de reacredinţă. Spune că este o victimă a conducătorilor actuali ai băncii sale de la Berlin, care în absenţa sa au uuinat banca prin manevre financiare frauduloase. Scopul lor ar fi împiedecarea reîntoarcerii lui la Berlin, ca să nu fie traşi la răspundere. D. GIURGIU, apărător, la o întrebare adresată de Schultze magistratului Filipescu, învinueşte pe acesta că n’ar fi studiat dosarul procesului. D. magistrat Filipescu cere preşedintelui să consemne procesul verbal şi insultei ce i s’a adus de către d.Giurgiu care urmează să fie deferită consiliului de răsboiu, fiind stare de asediu. Şedinţa se suspendă. Preşedintele anunţă că sentinţa va fi pronunţată în ziua de 13 Septembrie la orele 12 ort. făgubaşul va fi Letonia Varşovia, 7 (Rador). — Ziarul «Krujer Poranny» examinând acordul comercial russo leton, constată că cercurile economice din Letonia s’au declarat împotriva ratificării acestui acord, considerându-l ca un rezultat al iluziunilor economice şi politice, care vor fi în curând urmate de dezamăgiri. Punctul principal al acordului este clauza prin care Sovietele se obligă să cumpere în curs de cinci ani o cantitate de mărfuri letone In valoare de 40 000 000 ruble, iar Letonia recunoaște în schimb Rusiei privilegii comerciale. In ceea ce priveşte comenzile ruseşti nu trebue să se uite experienţa altor state Ziarul arată că pretutindeni Sovietele au creat dificultăţi în monentul încheerei contractelor pentru ca astfel să obţină noui concesiuni. Astfel s-a întâmplat cu comenzile din Germania, Anglia, Polonia, Estonia. Aceleaşi dificultăţi aşteaptă şi pe Letonia, după ratifiarea acordului. Comenzile ruseşti vor însemna pentru Letonia o sabie a lui Danoeles, pe care Sovietele o vor bate asupra vieţii economice şi priinei sociale din această ţară m momentul cel mai oportun, provond oprirea producţiei şi criza sonajului. Rusia cumpărând toată producţia Letoniei va deveni facorul decisiv în viaţa acestei ţări Câştigurile colosale promise Letoniei nu înseamnă însă decât un niraj, pregătit în scopul de a o trage în sfera de influenţă a Rusei. . -----pdifcop- Ce au stabilit cercetările.*S’ar putea ca Dociulescu să fi fost împușcat fiind luat drept hot Cercetările întreprinse de comisarii Scarlat Haralamb și Ionescu, de la circ. 18-a, în cartierul unde s’a comis crima, au rămas până în prezent, infructuoase. Găsit de un sergent Din investigaţiunile făcute s’a putut numai stabili, ce a făcut victima, o parte din timpul cât rămăsese singur, în urma despărţirii de tovarăşul ultim din cârciuma «La doi băeţi». Prin ce împrejurări şeful zeţar, a ajuns în dreptul Morei Comerciale, nu s’a putut afla până acum. S’a stabilit însă, în urma declaraţiilor sergentului de oraş postat în acel lac, că şeful zeţar era într’o stare de ebrietate încât abea putea să meargă. Văzându-1 în această stare, sergentul sprijinindu-1 de braţ, la condus pe stradă, în direcţia unde spunea că locueşte. Un lucrător tipograf intră în arena cercetărilor In timpul când sergentul de oraş, ducea de braţ pe şeful zeţar, le-a eşit în cale un lucrător tipograf care cunoscând pe şef, i-a spus sergentului să-l lase cu el ca să-l conducă el acasă. Zeţarul fusese găsit de sergentul de oraş fără pălărie şi cu portofelul, în care avusese 200 lei, dispărut. Se crede că în drum de la cârciumă zeţarul a fost întâlnit de pungaşi şi cum era beat a fost prădat. Lucrătorul tipograf Niculae Constantinescu, care a luat pe zeţar de la sergent, declară că l-a condus câtva, dar văzând că nu reuşeşte să-l ducă acasă, l-a lăsat în drum. Zeţarul Dumitru Cociulescu, făcând sforţări uriaşe, a intrat pe strada dr Grozăviei, de unde a ajuns în şos. Ştefan cel Mare, pe un loc viran, de unde se poate trece pe o potecă într’alt loc viran care corespunde cu str. Radu de la Afumaţi la No. 77, unde a fost împuşcat, declaraţii ce se contrazic Ancheta comisarilor, a cules de la locatarii vecini, declaraţii care unele din ele se contrazic. Numai asupra pocniturei de armă fiecare este de acord, că s’a auzit la orele 3 şi jum. O bătrână care locueşte, în apropiere de locul unde a fost împuşcat Dociulescu, a declarat, că ea la acea oră nu dormea din pricina unei vechi maladii, suferind de insomnie, şi din această cauză, la auzul detunăturei a eşit cea dintâi în stradă, fără să poată distinge din cauza întunericului, dacă a fost vreo persoană care a fugit. Cum a fost împuşcat Dociulescu Terenul pe care a fost împuşcată victima este cuprins între clădiri, de o întindere mică şi are o deschizătură înspre şoseaua Ştefan cel Mare şi faţadă în lungime cam de 30 m. l. pe str .Radu de la Afumaţi. Victima a fost împuşcată în mijlocul locului şi după lovitura care s’a stabilit c’a fost trasă din faţă, a mai putut face un pas căzând apoi jos, încetând din viaţă. O altă supoziţie Tot din rezultatul cercetărilor de până acum, s’a mai stabilit o altă supoziţie, care însă n’a putut fi verificată. Din declaraţiile locatarilor, reese că Donciulescu, avusese relaţiuni de prietenie cu o fată din acel cartier, care în urmă se măritase. Părerile unora ar fi, că şeful zeţar în starea de beţie care se găsea, a intenţionat să se ducă la domiciliul fetei, dar greşind adresa a intrat într’o carte vecină, şi locatarul crezându-l hoţ, s’a luat după el şi l-a împuşcat. Aceste sunt rezultatele anchetei, care continuă cu multă străduinţă, dat fiind că din unele declaraţii ale cetăţenilor, care nu se pot publica, în interesul mersului cercetărilor, se crede că autorul crimei va fi în curând descoperit. Condamnarea unui general polonez Varşovia 7 (Rador). — Tribunalul militar a condamnat pe generalul Zymierski la cinci ani de închisoare și îndepărtare din armată pentru abuzuri de încredere și fraude. ---------exo--------- i CUVÂNTUL’ In chestia „Culturei Nationale“ Primim următoarele: Onorate Domnule Director, îmi iau libertatea de a vă ruga să binevoiţi a da ospitalitate în onor. Dvs. ziar, următoarelor explicaţii la răspunsul pe care d. Cezar Petrescu îl publică în ziarul «Cuvântul» din 7 Septembrie a- c., cu privire la primele explicaţii date de mine printr’o scrisoare deschisă anterioară. Deci, încă odată afle d-nul Cezar Petrescu că greşit îşi închipuie că-l invit «pe terenul netezit şi lunecos al polemicei» în chestia Culturei Naţionale- Alegerea cărţilor şi calitatea traducerilor poate s’o discute D-sa numai cu conducătorii bibliotecilor, eu personal nu răspunzând în această direcţie decât de bibliotecile ce singur le-am condus, iar în ce priveşte partea comercială să-mi permită a îi reaminti din scrisoarea mea trecută, că afirm acolo că sunt dispus s-o discut în publicitate numai cu proprietarul, care deţinând cifrele şi rezultatele, e singurul în măsură să fie informat, înţelegând că identificarea d-lui Cezar Petrescu cu interesele proprietarului are loc în cazul de faţă numai din grijă de viitorul cultural al ţării, mai afle că voi publica în curând o monografie a celor 7 ani de existenţă a Culturei Naţionale, monografie în care va fi pe larg expusă atât organizaţia comercială a acestei întreprinderi precum şi, cu cifre din registre, rentabilitatea de care s’a bucurat această afacere în decursul acestui timp, deci aibă bunătatea să aştepte până a avea în cifre realitatea marelor deficite băneşti şi numai apoi mai pot sta la dispoziţie pentru orice alte explicaţiuni. Mulţumindu-vă călduros pentru bunăvoinţa Dvs. vă rog, Domnule Director, să fiţi încredinţaţi de cele mai bune sentimente din parte-mi. Marin Simionescu-Ilămniceanu ne găsim in plină stagiune artistică. Teatrul National fi-a deschis porţile pentru a comemora pe Haşdeu fi a ne mai aduce aminte de «Răzvan şi Vidra», una din cele mai valoroase lucrări dramatice originale. Teatrul «Regina Maria» fi-a inaugurat stagiunea cu o piesă care a stârnit prafii fi multiple comentarii fi care după succesul obţinut a aşezat pe autorul ei, pe d. George Mihail Zamfirescu, în rândul autorilor noştri dramatici. Al treilea teatru care se va deschide va fi teatrul Mic. Când se începe stagiunea O-l Misti Fotino co-directorul teatrului Mic ne spune următoarele: — Stagiunea teatrului Mic se deschide Vineri 9 cor. începem şi noi. — de altfel ca şi toate teatrele din Capitală. — cu o piesă originală. Reprezentăm «Fata Morgana», de Valjean, un act plin de sevă spiritală şi de mult valoroasă factură literară. Dar, îmi îngădui — ne zâmbeşte plin de înţelesuri d. Mişu Fotino — să-ţi spun mai înainte că, aproape tot ce constituia linie de conducere şi de apreciere artistică din anul trecut, — s’a schimbat în anul acesta. Ştiu, vrei să mă întreţii «A! atunci vei juca drame, drame şi iar drame! Asociaţia cu d. Bulfinsky va trebui să teoblige să schimbi râsul pentru lacrimă. Da care eu îţi voi răspunde. Nu! Te înşeli. Vom juca tot comedie Vom juca fără îndoială şi drame, — fiindcă nu trebue să uiţi că Bulfinsky prietenul şi colegul meu la cârma teatrului Mic e tot atât de mare actor în dramă pe cât e în comedie. Ţi-aş mai spune ceva: — n’o scrie însă — dar mi-e cam teamă. Mi-e teamă să nu bată Bulfinsky în comedie... Nu, nu râde.. Eu ştiu cine e Bulfinsky. Resursele lui atât de bogate şi de preţioase nu o dată au fost puse la contribuţie în comedie. Ne putem lesne aminti de atâtea mari succese ce el le-a repurtat în piesele în care se râde mai mult decât se plânge. Proecte, distribuţii viitoare — Aş vrea însă să-ţi spun câteva cuvinte despre rolul meu din piesa d-lui Valjean. Joc un şef de cabinet... L’am prins de minune... De altfel, — întrucât — am avut prieteni şi chiar prin familii şefi de cabinet. Am băut şi am mâncat cu ei laolaltă. Apoi ce mai încoa şi încolo, şefii de cabinet mi-au furat atâtea ore din viaţa mea, aşteptând lângă ei, excelenţe prea mult ocupate... încât cred că am studiat de minune. Teatrul «Regina Maria» A doua premieră la teatrul «Regina Maria» are loc azi Joi 8 Septembrie cu piesa «Răpirea Sabinelor» localizate de d-1 Gusti. Această comedie care a avut pretutindeni mare succes are în fruntea distinbuţiei pe d-1 V. Maximilian. In celelalte roluri apar : d-nele M. Saloveanu, S- Ionescu, L. Constanţinescu, N Piacentini şi d-nii M. Enescu, G. Groner, etc. ( Artistice «Ministrul» satira politică de Gh. Trăescu scrisă acum 8 luni de zile şi citită în cercul «Sburătorul» va surprinde prin cuprinsul satiric al moravurile noastre- Rolul princi -pal e deţinut de d-l Gh. Ciprian de a Teatrul Naţional Ca exemplu de disciplină artistică, d-na Dida Solomon joacă un rol de ansamblu. Piesa e repetată zilnic sub direcţia scenă a d-lui S. Eliad Apoi distribuţia prin Maria Filotti, Măria Ciucurescu-Bulfinsky şi dorul meu de artă şi de muncă mă umple de mândrie că la deschiderea stagiunei, dau concurs teatrului nostru, aceste elemente ale teatrului românesc, cari iau adus cinste şi glorie. In curând punem în repetiţie o comedie în care voiu juca alături de R. Bulfinsky, Marieta Rareş, şi Renée Annie. Va fi un adevărat match de comedie. Alte ocupaţii artistice.» Sunt ocupat de dimineaţă până seara târziu. Prietenul meu Bulfinsky e alături de mine pretutindeni. Impărţim munca pe din două şi tot nu prididim. Uite după cum vezi, mă ocup de gospodărie. Autorii, traducătorii, actorii şi actriţele, noi angajamente şi noi propuneri, fel de fel de contracte, discuţii cu directorii de scenă, cu reqhizitorii, cu fabricanţii de mobile, cu electricienii, cu personalul administrativ şi cu diverşi alţi ţipi cam toată ziua, bună ziua, nu-mi dau un moment răgaz să răsuflu. Suntem doar înainte de deschiderea stagiunii. Ce era să mai insist. Sunau telefoanele, de pe scenă, veneau până la noi, în cabina directorilor, replicile... Şi era un dute-vino general şi o gălăgie, aproape infernală. Așa e doar în teatru înainte de deschiderea stagiunii. REP. Bloc-lVoieste vorbă cu d. Mişu Fotino, co-directorul Teatrului Mic -----as-ft-co----- 901 D MIŞU FOTINO București, 7 Septembrie. •—----«isc»——-— CAPITALA Accident mortal de automobil In stare gravă victima a fost dusă la spitalul Brâncovenesc unde muri după o jumătate de oră. Automobilul cu No. 5203, condus de soldatul Nicolae Stoichici, a călcat aseară, pe splaiulBrâncovenesc, în dreptul podului «Regele Carol» pe Filip Tudose Stavre, din calea Rahovei 232. Asasinatul dn câmpul Moşilor Se pare că asasinii lui Solacoglu n’au fost prinşi Ziarele au anunţat eri că d. judecător Negrea a descoperit şi arestat — în sfârşit — pe autorii fiorosului asasinat comis chiar în ziua înmormântării Regelui Ferdinand asupra bogatului inginer Solacoglu din câmpul Moşilor. Ucigaşii ar fi fraţii macedoneni Grigore şi Tănase Sacriani din str Şelari. Şi ştirea a pricinuit, precum era de aşteptat, nesfârşită satisfacţie în toate cercurile dar şi surprindere. • Iată însă că stăruind într’o încăpăţânată negare, arestaţii — Instruiţi îndelung la poliţie — pretind să facă dovada că în ceasul crimei se găseau cu totul departe de «Obor» şi anume în casa de stat şi de joc de cărţi a unui club din Bucureşti. Dacă se va dovedi temeinicia alibiului, speranţa ce se pune vremelnie în dovedirea ucigaşilor, oboară! I I I Tocmai pentru verificarea acestui alibiu, d. jude Const. Negrea cu d. procuror Dantte au făcut numeroase descinderi. Pe mâine misterul va fi luminat, într’un fel sau altul! Ciuma la Pireu Angora, 7 (Rador). Autorităţile sanitare fiind informate că la Pireu s’a declarat un caz de ciumă, au decis măsuri pentru controlul şi desinfectarea tuturor transporturilor sosite din acest port. I ■ I Şedinţa comisiunei de specialişti Eri a avut loc o importantă şedinţă, la ministerul sănătăţii a membrilor comisiunii de specialişti constituiţi pentru combaterea epidemiei de paralizie infantilă. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Vişoianu, secretar general al ministerului sănătăţii. Au participat d-nii: Chiriţescu, secretar general al ministerului instrucţiunei publice, profesori d-nn Marinescu - Manicatide, Ciucă, Ionescu-Mihăeşti, dr. Atanasiu, Kaminsky, Staicovici, Paulian, Costiniu, Brăileanu, director al Eforiei, inspector Daniel, Tem. Alexandrescu, reprezentantul primăriei, iar ca secretar al şedinţei a fost d. dr. Dumitrescu - Manuc. D. dr. Vişoianu, după ce arată intervenţiile făcute de d. I. Inculeţ, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor sociale, pe lângă consiliul de miniştri de a se acorda sumele necesare combaterii epidemiei de paralizie infantilă, spune că numărul cazurilor noui, de la 1 Septembrie se află în descreştere. D-sa, după ce vorbeşte de măsurile luate, dă cuvântul d-lui prof. dr. Marinescu, care expune instrucţiunile întocmite de subcomisiunea instituită în vederea întocmirea unui comunicat care va arăta măsurile ce trebuesc luate la şcoli, precum şi asupra măsurilor preventive a acestei boale. Au mai vorbit d-nii: d-ni: Vişoianu, Costiniu, Gominsky, Marinescu, Daniel, Tonescu - Mihăeşti, Ciucă şi Chiriţescu, secretarul general al ministerului instrucţiunei. S’a hotărît ca cei 7 litri de servettt să fie întrebuinţat numai în cazurile grave şi la începutul boalei. De asemenea s’a hotărât de a se aplica şi tratamentul de radio terapie în unele cazuri. Persoanele cari au fost în contact cu bolnavii de paralizie infantilă vor fi ţinuţi numai în supraveghere. S’a mai hotărît ca bâlciurile, ce urmau să se ţie în localităţile unde a bântuit epidemia să fie amânate. Comisiunea a rugat pe reprezentantul primăriei să dea un concurs mai activ în vederea combaterii acestei epidemii. CARSE Situaţia în Capitală şi provinele In Capitals s’au ivit cinei cazuri noui de paralizie infantilă Din provincie au fost aduse spre tratament 7 cazuri. In provincie s’au mai ivit următoarele cazuri: în comunele Valea- Mare şi Odobeştii de Dâmboviţa din jud. Dâmboviţa câte 1 caz, în Piteşti 2 cazuri, Pravilele de Sus (jud. Bălţi) 1 caz, Salugin (jud. Constanţa) 3 cazuri, Caşimurat şi Negreşti (jud. Constanţa) câte 1 caz, Cluj 1 caz, Tifeşti (jud. Putna) 1 caz, R.Sărat (oraş) 2 cazuri, Tătărani şi Măcrina (jud. R. Sărat) 8 cazuri, Gârdani (jud. Sălaj) 2 cazuri-In jud. Vlaşca s’au ivit următoarele cazuri: la Vânătorii miei 5 cazuri, Arsachi 2 cazuri, Jugureni 1 I caz, Strâmba 3 cazuri, Crânguri 5 I cazuri, Copăceni 4 cazuri, Păslari 4 cazuri și Dărăști 3 cazuri. oooo--- De la Teatrul Naţional Vineri seara se va reprezenta pentru întâia oară în actuala stagiune «Paiajenul» de A. de Herz, cu d-na Puia Ionescu şi d-nii: Soreanu şi Bălţăţeanu în rolurile principale. Piesa se va mai reprezenta Duminecă ziua, primul matineu al stagiunei în curs. In seara de Vineri 16 Septembrie c. n Sâmbătă 17 Septembrie c. Teatrul National va da două premiere cu cunoscuta piesă a lui Rostand «Cyrano de Bergerac». Biletele s’au pus în vânzare pentru ambele premiere. In rolul titular d-l Tony Bulandra, punerea în scenă de d-l Soare Z. Soare. Spectacole Teatrul Naţional: Răzvan şi Vidra. Teatrul Regina Maria. Răpirea Sabinelor (premieră). Teatrul Cărăbuş. Zodia Porcului. Circul Kludsky. Reprezentaţii în matineu şi seara- îi ‘ 1 1 —— —- os-5â*! — Şedinţa consiliului pescăriilor Eri după amiază a avut loc la ministerul de domenii o importantă şedinţă a membrilor consiliului de administraţie al pescăriilor, sub preşedinţia d-lui Dinu Brătianu. D. Popescu Daia administratorul general al pescăriilor a făcut o expunere asupra situaţiei bălţilor După ce se va întocmi statistica veniturilor bălţilor se va hotărî asupra cererilor centralei cooperativelor.