Cuventul, septembrie 1927 (Anul 3, nr. 852-881)

1927-09-24 / nr. 875

România se... reface Franta 1 •­i tata de Soviete—00*00-----­ D. N. Teodorescu, directorul ge­neral al c. f. r. va lua imediat con­tact cu d. Vintilă Brătianu pentru a-i expune situaţia imposibilă a ad­ministraţiei ce conduce. In afară de faptul că nu sunt mijloace nici pentru cele mai ur­gente nevoi de înlocuire a mate­rialului de tot felul, dar căile ferate au 800 milioane ordonanţate cari se achită posesorilor ordonanţelor cu câte 4 (patru) la sută lunar. D. N. Teodorescu va demonstra credem ministrului de finanţe că această situaţie de faliment nu poa­te dura. Am spus din momentul când s-a acordat acea aşa zisă autonomie căilor ferate, că statul nu se va pu­tea sustrage dela obligaţia de a împlini deficitele inevitabile. Nu este exemplu în lume ca ve­niturile unei reţele de căi ferate să-i permită mai mult decât o în­treţinere curentă, înainte deci de autonomie, statul era dator să re­facă complect căile ferate, ca apoi ele să se poată administra singure ii face faţă cheltuelilor. Aşa a pro­cedat Franţa cu societăţile ei par­ticulare de căi ferate după război, aşa a făcut America. Autonomia căilor noastre ferate, în modul în care s’a acordat este ca tot ce face d. Vintilă Brătianu, lu­cru neisprăvit şi necugetat, de a­­ceia ea nu inspiră încredere capita­liştilor şi căile ferate nu pot obţi­ne singure împrumuturi. Când împrumuturi de refacere nu se pot face şi când veniturile nu pot fi suficiente şi pentru în­treţinere şi pentru cârpeala de re­facere ce se face, trebue să se iea o măsură. Scadenţa prostiilor d-lui Vintilă Brătianu a sosit. E bine că în acest moment îi va expune situaţia d. Teodorescu, o­­mul în care ministrul de finanţe are încredere. Rugăm pe d. Teodorescu să fie dârz şi ameninţător pentru ca d. Vintilă Brătianu să priceapă ca epoca minciunilor s'a terminat. T. E. -------oo*-oo------­ Guvernul pus în mare încurcătură Guvernul şi in special d. Ionel Brătianu, este indispus de faptul, că d. N. Iorga a hotărât să candi­­deze pentru locul de senator al uni­versităţii din Bucureşti, a cărui ale­gere are loc la 1 Octombrie şi unde guvernul susţine candidatura d-lui N. Titulescu, ministru de externe. Cercurile profesorale ale Univer­sităţii din Bucureşti nu contestă ta­lentul şi personalitatea d-lui Titu­lescu, dar găsesc că trebue ales cine­va care să reprezinte intr’adevăr in­teresele Universităţei şi să facă pro­fesorat, pe când ministrul nostru de externe n’a mai călcat pe la Univer­sitate de 11 ani. Dealtfel «Neamul Românesc» de aseară dă în această privinţă ur­mătoarea ştire: Un numeros grup de profesori universitari, în frunte cu d. profe­sor Rădulescu Motru, au invitat pe d. profesor N. Iorga, şeful par­tidului Naţional, să candideze la Colegiul Universităţii din Bucu­reşti. D. profesor N. Iorga a acceptat cu plăcere această propunere. D. N. IORGA Pentru Sf. Sinod --------50*-9 Ne îngăduim a întreba pe membrii Sfântului Si­nod, adunaţi astăzi in so­bor, în ce situaţie se va găsi Mitropolia Ungro-V­a­­en­ei la deschiderea parla­mentului. I. P. S. Patriarh fiind membru al consiliului de regenţă, iar metropolia fără titular,­­P. S. Platon nefiind Episcop eparhist) urmează că Metropolia imn­ero-Vlahiei va rămâne ne­­reprezentată în Senat, și anume timp de 14 ani. Nădăjduim că Sf. Sinod, în lucrările sale, nu va o­­coli această problemă, a că­rei însemnătate nu poate scăpa nimănui. şi naţional-ţărănişti —poii­op Perfidul national-ţărănesc ve prezenta Regentei un memoriu asupra alegerilor parisate. In Cameră se vor redeschide chest­uni pe cari guvernul ie voeşte închise In vederea deschiderei Parlamen­tului partidele de opoziţie, conform tradiţiei au consfătuiri pentru a ho­târî activitatea ce urmează să des­­■­făşoare în Corpurile Legiuitoare. Pentru moment suntem în măsură să dăm o parte din programul de acţiune al partidului naţoinal ţără­nesc. Programul va suferi desigur modificări şi va fi amplificat po­­trivit împrejurărilor politice. Din memoriu către Regenţă înainte de deschiderea Parlamen­tului, partidul naţional-ţărănesc va prezenta membrilor Regenţei prin d-l Eduard Mirt­o un memoriu a­­supra abuzurilor săvârşite în ulti­mele alegeri parţiale insistând asu­pra amestecului nepermis al unora din magistraţi şi ofiţeri de jandar­mi în falsificarea rezultatelor elec­torale. Se vor arăta cu această oca­zie şi cu deosebire d-lui Buzdugan, care a funcţionat atâta vreme ca prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie, tristele acţiuni la cari s-au pretat unii magistraţi patronând falsificarea alegerilor, în Cameră iar în Cameră şi în Senat repre­zentanţii partidului naţional-ţără­­nesc vor vorbi la validarea acestor alegeri, după cât ni se spune în mod vehement. Ei vor aduce dovezi ire­­­futabile asupra acţiunii de corupe- r re şi asupra abuzurilor făcute pen­tru izbânda celor agreaţi de gu­vern. Guvernul, se pare, cu toate a­­sigurările date până acum nu va conveni la invalidarea alegerilor. Raporturile cu guvernul se vor înăspri Din această cauză raporturile dintre guvern şi naţioal-ţărănişti, raporturi cari în ultimele şedințe ale Camerei, au dat impresia unei ameliorări, de astă dată vor ajun­­ge la o încordare gravă, partidul naţional-ţărănesc hotărându-se în cele din urmă să discute în mod răspicat toate chestiunile la ordi­nea zilei şi în­deosebi acelea asupra cărora guvernul este atât doritor să arunce vălul tăcerii. Demersurile liberale pentru împăcare n’au reuşit Toate demersurile, cari în ciuda ori căror desminţiri se fac pe lângă partidul naţional-ţărănesc pentru o colaborare cu guvernul, n’au dat re­zultatele aşteptate de liberali. Situaţia înfăţişându-se astfel este probabilă că vom avea o activitate parlamentară foarte puternică, nu prin violenţa discuţiilor ci mai cu seamă prin importanţa chestiuni­lor ce se vor ridica şi a căror pu­nere în discuţie este aşteptată cu nerăbdare de opinia publică. g­irv iritetta . U­LTIMA ORA WSS Condițiunile puse Moscovei de către guvernul francez Care este atitudinea României Oficiosul guvernului scris în lim­ba franceză dezminte informaţiunea ziarului englez Daily Telegraph în privinţa ofertei pe care ne-ar fi fă­­cut-o Germania, de a servi drept in­termediară între noi şi Soviete pen­tru eventuale negocieri. D. Stresemann, ministrul de exter­ne al Reichului, a desminţit şi d-sa de la Geneva această ştire. Cu acest prilej oficiosul guvernu­lui nostru se crede în măsură să dea următoarele relaţiuni asupra atitu­­dinei Franţei şi României faţă de Rusia. Este cert că la Paris se manifestă în f­iecare zi o neîncredere din ce în ce mai mare faţă de guvernul so­vietic. Nu este pentru nimeni o în­doială că d. Briand a condiţionat or ce negocieri ulterioare rechemă­­rei lui Racovsk­y. De asemenea se des­minte oficial de către guvernul fran­cez or de acord în privinţa datorii­lor. Cât priveşte propunerea relati­vă la un pact de neagresiune, s’a re­marcat de la ministerul de externe francez, că Moscova trebue să încea­pă prin a respecta angajamentul so­lemn ce şi-a luat, d’a nu se mai amen­teca în afacerile interne ale altor ţări­• In ce priveşte România, guver­nul nostru n’a angajat nici direct, nici indirect convorbiri cu Sovie­tele. România rămâne pe punctul de vedere exprimat de d. I. C. Bră­tianu la conferinţa din Genua, o politică rezemată în prim loc pe respectul statului quo şi al tratate­lor în vigoare. Nodul întregei probleme a ra­porturilor româno-ruse este dacă guvernanţii din Moscova sânt de­cişi să adere franc şi fără echivoc la aceste principii fundamentale ale nouei harte europene. ------***-00-----­ Expunerea d-lui Vintilă Brătianu. Străi­nătatea n’are o părere prea bună despre noi, a mărturisit ministrul de finanţe Membrii guvernului s’au întrunit eri dimineaţă în consiliu sub preşe­­denţia d lui Ionel Brătianu. La con­siliu a luat parte şi d. Vintilă Bră­tianu ministru de finanţe care a sosit în Capitală. Expozeul d-lui Vintilă Brătianu Ministrul de finanţe a făcut cu a­­ceastă ocazie consiliului o lungă ex­punere asupra celor constatate de d-sa, cu ocazia vizitelor şi convorbi­rilor avute cu fruntaşii vieţei inter­naţionale la Paris şi Geneva. D. Vintilă Brătianu nu s’a sfiit să spună că străinii nu au o părere bună despre ţara noastră şi politica ce o urmează, dar că a găsit în toate părţile multă bu­năvoinţă şi speră să aibă concursul financiar al stră­inătăţei. D-sa crede totuşi că n’ar trebui să facem concesiuni celor ce ne-ar acorda îm­prumuturi, întocmirea bugetului­După expozeul pe care l’a făcut ministrul de finanţe, consiliul s’a ocupat cu chestiunea întocmirii bu­getului. D. Vintilă Brătianu a cerut mi­niştrilor ca departamentele respec­tive să alcătuiască proectele de bu­get cel mai târziu până la 15 oc­tombrie. D-sa le-a recomandat ca să facă cu prilejul alcătuirii bu­getului m­aşim­uim de economii po­sibile. Evacuarea unor funcţionari din pavilioanele din Parcul Carol Consiliul în urma intervenţiei d-lui ministru al justiţiei d. Stelian Po­­pescu a hotă­rit ca ministerele de d­menii şi industrie să evacueze pe funcţionarii cari domiciliază în pa­vilioanele din Parcul Carol, cari ar fi ruinat apartamentele ce ocupă. Congresul presei latine D. Stelian Popescu, a pus în cu­rent guvernul cu ultimele pregătiri ce se fac în vederea apropiatului congres al presei latine. Delegaţii ziarelor, şi organizaţiilor de presă din ţările latine vor sosi în ţară la 29 Septembrie. Deschiderea parlamentului Chestiunea amânării deschiderii parlamentului a rămas să fie exa­minată şi soluţionată in viitorul consiliu ce se va ţine la 1 Octom­brie. La acest consiliu vor lua par­te d-nii Titulescu şi dr. Lupu cari se reîntorc în ţară de la Geneva. • Consiliul a luat sfârşit la orele 1 jumătate- Şt­iri politice Mişcarea în d­plomaţie independenţa română confirmă ceea ce Cuvântul a amintit acum vreo două săptămâni în privinţa miş­­cărei in diplomaţie. Această mişcare va cu­prinde mai multe legafiatii ale noastre din marile ca­pitale şi se aşteaptă întoar­cerea «lui Titulescu pen­tru semnarea decretelor. Tot conform ştirilor date de noi oficiosul guvernu­lui arată că, pentru unul din aceste posturi se va face apel la o personalita­te marcantă în afară de carieră. D. Titulescu precum am spus, va da o atenţiune deo­sebită reorganizarea servi­ciilor de presă şi propagan­dă din minister, unde nu a fost străin de scandalul de la Capela Română va fi transfe­rat în aceeaşi calitate şi funcţiune la Paris. D. Diamandy, căruia i s’a cerut agrementul a consimţit chiar la înaintarea d-sale în gradul de con­sul onorar. Rămâne să vedem dacă d. Titu­lescu, titularul portofoliului exter­nelor va fi de acord cu imixtiunea Siguranţei generale în diplomaţie. Provocarea la duel a celor trei fraţi Papacostea D. Em. Socor, directorul «Adevă­rului» la provocarea la duel a fraţi­lor Petre, Cezar şi Victor Papacos­­tea, a răspuns martorilor acestora, că după principiile sate nu admite să se bată în duel. —oo*oo-----­ Siguranţa şi diplomaţia Putem anunţa că d. Jacques Ră­­doi fost în serviciul siguraţiei ge­nerale, — în calitate diplomatică de vice-consul, — activ la Viena -—------0X0-----------­ ---------xox——— Trei femei în consiliul comunal din Iaşi Iaşi, 22. — In consiliul municipal al oraşului Iaşi, vor fi cooptate şi trei doamne. Se dă de pe acum unele nume ale viitoarelor consiliere. Dar tot de pe acum au început neînţelegerile. Nu s’a stabilit un acord franco-rus în chestia datoriilor Paris, 23 (Rador)___Ministerul de externe publică astăzi un comunicat, oficial declarând că afirmaţia d-lui Litvinov, că un acord s’ar fi stabilit în chestiunea datoriilor şi ar fi Pe cale să se stabilească în chestiunea creditelor, nu corespunde întru ni­mic realităţii­. Delegaţia franceză la conferinţa franco-sovieticâ va da foarte curând explicaţiuni amănun­ţite asupra tratativelor, punând la punct întreaga chestiune şi aducând toate rectificările necesare. Şi totuşi ruşii vor să-şi achite datoriile Paris 22. — Ambasadorul sovietic Racovski a fost însărcinat să trateze cu Franţa asupra chestiunii datorii­lor• Rusia voeşte ca după încheierea convenţiunii în privinţa datoriilor să înceapă achitarea datoriilor con­tractate înainte de războiu. Aranja­rea acestei chestiuni o pretinde în special d. Litvinof, reprezentantul d-lui Cicerin care ţine ca aceasta să se întâmple cu ori­ce preţ. Plata datoriilor de către Rusia se va face în măsura ce finanţele statului rus o vor admite. Rakovski va fi rechemat în curând Paris 23 (Rador). — împotriva desminţirii dată prin nota publica­tă de Ministerul de Externe, ziarele continuă să afirme executarea amă­nuntelor publicate de «Matin» în privinţa instrucţiunilor primite de d. Herbette, ambasadorul Franţei la Moscova. «Le Journal» scrie că cercurile diplomatice cred că reche­marea lui Rakovski se va face în termen destul de scurt. ——OXO—. -----------oxo----------­ Urme de la Nungesser și Coin Paris, 22 (Rador). — «Petit Pari­sien află din Baga, că deputatul Yzer­mann a găsi pe plaja din Kikluin o sticlă în care se afla un bilet sem­nat Nungesser și Coli. Biletul a fost fotografiat, pentru a fi trimis spre examinare la Paris. ---------xox--------­ In China Dezarmarea trupelor din corpul 31 Londra 22 (Rador). — Din Shan­­gai se anunţă că din ordinul consi­liului militar, primul corp de ar­mată al trupelor naţionaliste a pro­­cedat la dezarmarea trupelor din corpul 31 al aceleaşi armate, a că­rui realitate era grav suspectată. Dezarmarea s-a făcut după o înver­șunată rezistentă. In cursul luptei au căzut 500 soldați. Noul reprezentant sovietic la Varşovia Berlin, 22 (Rador). — Din Mosco­va se anunţă că d. Bogomoloff, fost consilier la ambasada sovietică din Londra a fost numit reprezentant diplomatic al Sovietelor la Varşovia -------exo-----­ --(IX )"— — Comisiunea dezarmării a adoptat rezoluţia privi­toare la arbitraj şi dezarmare Geneva, 22 (Rador). — Comisiu­­nea dezarmării a adoptat în unani­mitatea rezoluţiunea privitoare la arbitraj, siguranţă şi dezarmare. Toate delegaţiunile au primit cu satisfacţie acordul intervenit în a­­ceastă privinţă. Rezoluţia constitue un program al unei acţiuni vaste, corespunzând dorinţelor marei ma­jorităţi a statelor europene. D. Paul Boncour a confirmat că comisiunea pregătitoare a Confe­­rinţei de dezarmare se va întruni la Geneva în cursul lunei Noembrie pentru a institui un comitet însăr­cinat să studieze problemele de ar­bitraj şi de organizare permanentă a siguranţei. Moartea lanțului George Hamilton Londra 22 (Rador). — Lordul Geor­ge Hamilton, fost preşedinte al Con­siliului de miniştri, prim lord al a­­miralităţii, şi secretar de Stat în In­dia, a decedat aseară la Londra in vârstă de 80 de ani. ---------xox--------­ ---------exp--------­ D. Clemenceau lucrează Paris, 22 (Rador).—D. Clemenceau sosit ori la Paris, a primit pe un prieten ziarist. Acesta a comunicat apoi că l-a găsit pe fostul prin mi­nistru cu creionul în mână, revi­­zuind corecturile unei noui lucrări. D. Clemenceau părea perfect sănătos și plin de vioiciune. D-sa a declarat că a venit la Paris pentru unele a­­faceri personale, iar astăzi se îna­poiază la vila sa din Vendeea; d. Clemenceau a adăugat că nu voește să vadă pe nimeni la Paris. «Trimit tuturor binecuvântarea mea; e de ajuns!» a încheiat d. Clemenceau. SERVICIUL PARTICULAR Comitadiîior 1 Juvlavi -------ea*co-------, Protestul guvernului iugoslav la Sofia Belgrad 22. — Guvernul iugoslav a remis guvernului din Sofia o notă prin care în mod amical îl invită să ia măsuri împotriva comitagii­­lor bulgari cari comit tot felul de fărădelegi la graniţa bulgaro.ju­­goslavă. Astfel acum câteva zile, după cât s’a stabilit prin o anchetă iugoslavă, comitagii bulgari au pus bombe pe linia ferată din apropie­rea localităţii Gherghelia. Acestea făcând explozie au aruncat în aer o locomotivă şi un vagon. Victime omeneşti n’au fost. " Iugoslavia a însărcinat cu remi­terea acestei note pe ambasadorul Iugoslaviei de la Sofia, d. Meştich, care a pus în vedere guvernului bulgar că astfel de întâmplări sunt de natură a tulbura bunele relaţii dintre ambele ţări. Cutremurele de pământ se ţin lanţ în Crimeea Riga 22. — După ştirile primite aici, cutremurile de pământ s’au re­petat azi în peninsula Crimeea. In foarte multe localităţi populaţia şi-a părăsit casele şi preferă să doarmă pe afară, din cauză că in­stitutul meteorologic a avizat că vor mai avea loc și alte cutremure de pământ. - --------0X0—*— INSTITUT DE ARTE G GRAFICE «EMINESCU» — S.A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2. — BUCUREȘTI ----«o* In legătură cu chestiunea optanfilor Geneva 22. — După cum se află din cercurile oficioase franceze, d- Briand, ministru de externe al Fran ței a amit Luni o lungă convorbire cu contele Appony, delegatul prim al Ungariei. Acestei convorbiri i se atribue aici o mare însemnătate, în­trucât d. Briand urmează să deter­mine pe contele Appony ca să dea răspunsul faţă de raportul comisiu­­nii juridice care a fost amânat pen­tru sesiunea din Decembrie. Ziarele din Geneva declară că Ro­mânia posedă o majoritate în Con­siliul Ligii Naţiunilor. Ziarele mai scriu că e viu discutat incidentul dintre d. Chamberlain, mi­nistru de externe al Angliei şi con­tele Appony, în urma cărui contele­ Appony a trebuit să-i dea satisfac­ţie d-lui Chamberlain. Numai astfel d. Chamberlain a consimţit să reia din nou funcţiunea de raportor. Pedepsirea insurgenţilor din Lituania Numeroase condamnări la moarte Kovno 22. — La Taurogen Tribu­nalul lucrează necontenit şi a pro­nunţat până în prezent 32 sentinţe. Dintre acestea 18 sunt de con­­damnare la moarte, 9 de închisoare pe viaţă, iar celelalte cu pedepse la închisoare pe termene mai scurte. Preşedintele a graţiat pe 7 din cei condamnaţi la moarte, schimbând sentinţele în închisoare pe viaţă. Unul din condamnaţi la moarte a fost împuşcat azi dimineaţă. -------exp——— incident la graniţa polono-rusă Grănicerii ruşi împuşcă din greşeală un aviator connaţional Varşovia 22. — La graniţa ruso­­polonă a avut loc un incident. Sol­daţii ruşi observând un avion şi părându-li-se că acesta ar fi trecut din teritoriul polon pe cel rusesc, au tras focuri asupra lui, împun­­când aviatorul care era rus. Avia­­torul s-a prăbuşit pe teritoriul po­lon. Soldaţii ruşi au fost imediat arestaţi. Aviatorul e rănit mortal. Atât Rusia cât şi Polonia au dele­gat câte o comisiune cu anchetarea acestui caz. □°°---------­ Prăbuşirea unui avion cu pasageri în Germania Patru femei ucise; trei­­ grav răniţi Schwarzsee (lângă Ti­ringen) 22. — Aici s’a prăbuşit un avion cu pa­sageri. 4 femei au murit imediat iar pilotul şi mecanicul sunt răniţi mortal. O femeie sărind din avion şi-a putut salva viaţa, în schimb însă a suferit o fractură gravă a gambelor Exerciţiile armatei aeriene italiene Roma 22 (Rador). — Exerciţiile ar­matei aeriene desfăşurate de la 15 până la 20 Septembrie, au consistat în experienţe practice din rezultate­le cărora se vor fixa regul­ile prin­cipiilor fundamentale pentru între­buinţarea armatei aeronautice. La aceste exerciţii au participat 527 de aparate cari au înfăptuit la­olaltă 1567 de ore de sbor zi şi noap­te, parcurgând 313452 kilometri fără nici un incident în timpul exerci­­ţiilor. Regele Emanuel după ce a asistat la experienţa de bombardament, a trecut în revistă aparatele şi bate­riile contra aeriene, secţiunile foto­­electrice, exprimând deosebită sa­tisfacţie pentru reuşita acestor ex­perienţe. Subsecretarul de Stat Balbo, care a asistat la toate fazele manevrelor, a adresat tuturor detaşamentelor un ordin de zi comunicând înaltul elo­giu al Ducelui- Un aviator zboară 15 mi­nute cu capul în jos Berlin 22 (Rador) .— Pilotul Fii­­seler, asul aviaţiei germane, a sbiu­rat cu capid în jos, de la Boeln la Bonn, în 15 minute. Recordul avia­torului german de a zbura atât de mult timp cu aparatul răsturnat pe spate, este primul record de acest gen realizat în aviaţie. ------------JCÎf.-t*-----—-—« O călugăriţă şi 19 copii pieriţi în flăcări Londra 22 (Rador). — La staţiunea misiunei catolice din Prince Albert Saskapevan, în Canada, producân­­du-se un incendiu, au pierit în flă­cări o călugăriţă şi 19 copii. Alt avion se prăbuşește Coorn (Polonia) 22. — Aici s'a prăbuşit un avion polon de la o înălțime de 400 metri. Locotenentul polonez care pilota avionul a fost ucis pe loc. Matchu! Tunney-Dempssy Chicago, 22. — Lupta de box din­tre Tunney şi Dempsy a produs aici o senzaţie extraordinară. La Chica­go au sosit 150 mii de străini. Toate hotelurile sunt aglomerate şi încar­­tiruirea se face cu foarte mare greu­tate. De asemenea au sosit 120 de ziarişti cari vor transmite rezulta­tul matchului prin 50 de aparate de radio instalate pe terenul de luptă. Acest match are loc la orele 1 di­mineaţa după timpul european şi lot 10 seara după timpul american• Fostul champion Jefrey este de părere că acest match va fi câştigat de J­empsey. -------exp------­ Conflictul vamal franco- american Paris 22. — Răspunsul relativ la răsboiul (conflictul) vamal dintre Franţa şi Statele Unite a fost remis azi Ministerului de Externe de către ambasadorul Statelor­ Unite. Conţi­nutul notei nu a fost dat publicităţii. ---------xpx--------­ Gravă ciocnire de trenuri 50 răniţi Paris 22 (Rador). — In gara Ti­­burtina din Roma, un tren de marfă, a tamponat trenul special ce transporta pe foştii combatanţi ce se înapoiau la Brescia, de la Nea­­pole. Au fost rănite 50 de persoane, din care 10 foarte grav. -------exo------­ Regele Boris se va duce și la Roma Sofia 22. — Regele Boris­ al Bulga­riei care se află actualmente într’o călătorie vest-europeană va vizita la înapoierea sa Roma unde urmea­ză să se întâlnească cu tatăl său ex­­regele Ferdinand al Bulgariei. Ex­­regele Ferdinand se află actualmen­te în Tirol. -------exo------­

Next