Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)
1927-10-26 / nr. 907
2 msa mmm VENITI EA ClUJII! ' Cai da au navae da odihni, da reconfortam, suferinsi da boli suflate*«! «1 da naivi, neurastenicii, reconvalescentii, bolnavii de constipatie, da arteriosciaroză, reumatism, senilitate timpurie, impotentă, găsiţi In SANATOHm „RtERVA" Cluj, Strada Regală, 12-a Cai mai modern Sanatoriu din tari, loc sigur de vindecare, cu secţiuni speciale cu tratament după ceia mai moderne metoade. Preturi moderate. Maure institut de indrotitempie ! Pare minunat Băi de soare Ü li * la in! le Iii (Continuarea articolului din pag.^I-a) 0i£90- «rezultatele au fost totdeauna minunate. : Cu o desinteresare — ce nu seamănă deloc a reclamă comercială — d. Juvara scrie (în pag. 546) că: «Cu nici un alt procedeu decât cu osteosinteza fragmentele nu pot fi fixate atât de repede și mai cu seamă tot atât de solid», iar la pag. 557 insistă că «cu instrumentaţia mea osteosinteza poate fi executată în câteva minute». Tot domnia sa însă mărturiseşte în pag. 545 — dar, asta nu trebuia citită — că «Reducerea e (a fost) dificilă» şi că «peste noapte — după operaţia cu instrumentaţia »a — fragmentele au devenit mobile şi deplasate». Dacă n’aşi începe să roşesc eu, aşi întreba pe d. Juvara, cum zice domnia sa că «scurtează durata tratamentului» când are cazuri pe care le-a ţinut în spital câte 1-2 ani. A făcut domnia sa vre-o osteosinteză pe «metatarsiani, falange, maxilar», despre care vorbeşte în pag. 555, lăsând a se înţelege că are cel puţin 1000. Aşi întreba chiar pe anatomistul Juvara: de care «interstiţiu muscular — vorbeşte domnia sa (pag. 556) — la umăr»! «Cazul» fiind extrem de interesant, ar fi, tot atât de util pe cât de necesar, ca să analizez întreg «raportul» d-lui congresist Juvara, şi, pe această cale să învăţ pe autor aceia ce putea să afle din orice carte. Mă opresc însă, fiindcă, papa Juvara devine chiar obscen când scrie (la pag. 561), că «a observat cum un calus care părea solid la scoaterea aparatelor, s’a mutat puţin în zilele care a urmat, pentru ca apoi sa se întărească din nou...» (îi). Iată — câte ceva — din ce aş fi spus eu la al II-lea Congres ultranaţional — de... chirurgie! Dar chiar dacă nu eram un ostracizat al «şcoalei», în cele trei minute reglementate nu puteam să fac decât ce gândesc acum, — când închei cu înţeleasa urare — pentru aşa organizatori şi asemenea raportori — «să ne trăiască şi să mai poftească» 1 Osp. V. Gamoîu Curierul judiciar FRAUDELE DELfl »MONITORUL OFICIAL“ Reconfirmarea mandatelor.„ Noul dovezi împotriva Im Fălcoianu S. ii a tribunalului comercial a procedat ari la judecarea reconfirmărei mandatelor de arestare emise de d- jude-consilier Eugen Enescu împotriva lm Alex. Fălcoianu, fost director general al acestei instituţii şi Petcu Vasiliu, casierul ei. In urma concluziunilor puse de d. procuror Ion Zamfirescu, tribunalul a reconfirmat mandatele de arestare. Cu prilejul concluziilor ce a pus d. procuror Ion Zamfirescu, a citit o scrisoare a lui Tomescu către Petcu Vasiliu, scrisoare ce a fost găsită de d. jude-consilier Enescu în arhiva Monitorului Oficial. D. consilier Enescu, cu o răbdare și metodă remarcabilă, a scotocit întreaga arhivă a Monitorului Oficial unde a găsit documente ce vădesc că Fălcoianu n’a fost numai complice la fraudele săvârşite de Tomescu, ci chiar autorul unor delapidări, căci s’a constatat că el a iscălit ordonanţe pe care apei le-a încasat-Scrisoarea pe care a citit-o dprocuror Ion Zamfirescu avea data de 21 Iulie 1927, din Vatra Dornei şi avea următorul cuprins scrie de Tomescu către Peteu Vasiliu: Am primit scrisoarea ta şi grupul pentru care îţi mulţumesc- Numai afacerea cu directorul general m-a cam nemulţumit. Căzneşte-te să nu-i mai dai nimic până la venirea mea. Spune-i că ai făcut vărsământul prea mare şi că nu mai ai bani în casă- Dă-i lui Gaxalis oricât va avea nevoe». Din această scrisoare reese precis că Fălcoianu știa că subalternii lui luau bani din cassa «Monitorului Oficial» pentru ca să-i dea lui și că îi teroriza ca să-i dea bani. Cercetările făcute de d. consilier Enescu duc la noui dovezi materiale ce vădesc vinovăţia lui Fălcoianu. Cercetările, continuă, ca -MI ■ -OC-^CO UN NOU TO¥ARAŞ DE EXCROCHERIE AL LUS AVGRERSNOS DELA «INTERESUL GENERAL» D. judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu, continuând cercetările, a emis mandat de arestare împotriva lui Mihail Marinescu, alt escroc ce opera la această societate înjghebată de Paul Avgherinos şi David Levy. Pe baza elementelor de vinovăţie adunate, d. prim-procuror Godin Ştefănescu, a deschis acţiune publică pentru escrocherie calificată împotriva lui Mihai Marinescu care a fost depus aseară la Văcăreşti NEREGULILE DE LA INCHISOAREA VĂCĂREŞTI La cabinetul 5 au continuat ori cercetările cu privire la neregulile de la această închisoare. Au fost ascultate mai multe persoane cari au cunoştinţă de operaţiile fostului director Mihail Stănescu. CATEVA CONDAMNĂRI S Illa a tribunalului Ilfov a pronunţat eri câteva condamnări: comercianta Dora Adelstein din str. Carol 70, a fost condamnată la un an închisoare corecţională pentru bancrută frauduloasă. Alexandru Viatzi fost în serviciul firmei de automobile «Leonida», a fost condamnat la 6 luni şi o zi în chisoare pentru abuz de încredere delapidând suma de 60000 lei. Mihail Ionescu-Fulger fost inspector la subsecretariatul de stat al refacerei în 1921 a fost condamnat la 3 luni şi 1500 lei amendă pentru că şi-a însuşit suma de 19.000 lei din comanda de imprimare făcută la acest subsecretariat. Tănase Rujancu, comerciant din Colentina a fost condamnat pentru bancrută frauduloasă la 15 zile închisoare corecţională. UN PROCES DE UZURPARE DE SEARCA DE FABRICA Tribunalul condamnase pe Adolf Schor şi Isac Braunstein, cari desfăceau produsele firmei «Iesupandrée», contrafăcute. Ei falsificau în Ungaria, pudră, apă, pastă de dinţi. Fuseseră condamnaţi la 5000 lei amendă. Făcând apel secţia I-a a Curţii de Apel din Bucureşti le-a respins apelul. cerc de cercetători, va limpezi raporturile dintre cultura română şi cea italiană. Dar toate acestea, rămân ştiinţă — departe, încă, de cultură. Numai indirect va putea «Studi Rumeni» ajunge operă de cultură electivă cu roade imediate, au realizări ce vor trece în masele cetitorilor şi în spiritul generaţiei Şi aceasta va fi opera italienizanţilor. Aşadar, deşi în «Studi rumeni» se vorbeşte despre noi , noi suntem aceia cari voim să primim, să culegem. Volumele venite de la Roma vor desfăta în biblioteci mari şi mici, suflete aplecate spre carte. Volumele sunt pilde de acea adorabilă erudiţie italiană. Cetite, recitite, consultate pe îndelete în amurguri — «Studi rumeni» vor modifica atitudinile conştiinţei. Acesta va fi marele merit: va împrospăta spiritul românesc, îl va modula în tiparele duhului italian-Nu e ruşinos să recunoaştem necesitatea influenţelor, înţelegem cât bine va aduce, cunoaşterea efectivă a prozei italiene contemporane, a liricei autentice isvorâte din sol toscan şi din scripturi romane. De altfel, dacă vom face vreodată pasul către umanismul greco-latin îl vom face prin Florenţa. Schimbând pânzele sufletului, ajungem în alte ape, mai reci sau mai calde, mai verzi, mai tulburi, mai rele. Nici nu ne putem da seama de transfigurarea pe care am împlini-o în conştiinţe, sorbind mai mult de la un izvor, decât de la altul. Cultura italană ne îmbie. Chiar sub forma cea mai rafinată, de o îngerească perversitate— cea a erudiţiei —, cultura italiană ne ispiteşte De ce să nu culegem fruptuli Altădată, sau poate alţii din noi, vom ajunge în Nord, pe acolo unde a sângerat sufletul lui Sören Akkegaard, sau în insula în care viziunea lumii morale se populează cu mii de luminiţi, nebănuite de cei de pe continent, sau în Spania lui Unamuno şi Baroja acolo unde rătăceşte d. Popescu-Telega, şi de unde ne ar putea dărui tălmăcirea «Oracolului manual» al isteţului şi mult bănuitorului Grácián, sau «Comentariul la Don Quichotte», sau altă minunată carte. Acum să rămânem în Italia-Şi, pentru că toate rândurile acestea le-am scris cu prilejul darului de la Roma — să cetim «Medioevo Rumeno», de profesorul şi fruntaşul mult înainte mergător al studiilor italiene, d. Ramiro Ortiz- Se întâlnesc aceleaşi pagini cu erudite divagări, atât de iubite în cercul italienizaţilor amatoricei mai sinceri, mai devotaţi, mai neinteresaţi. Asupra studiului acesta, ca şi asupra celui semnat de d. Alexandru Marcu — vom reveni atunci când se vor publica în întregime. Mircea Eliade 2 010- NEREGULILE DE LA FIRMA MANISSALIAN FRERES In cursul zilei de ori d. judecător de instrucție al cabinetului 5 a continuat cercetările în afacerea aceasta ascultând pe reprezentanții firmei Manissalian de la Brăila cari au declarat că au lucrat din ordinul centralei astfel că, se pare, exclusă, vinovăția acestora. CUVÂNTUL Fraudele de la moara Soc. „Forestiera Baia“ -----00^09---— Armata a fost păgubită prin falsificarea făinii. Arestarea morarului L. Ghimşpan și a locotenentului de jandarmi Teodorescu. Apelul acestora la Camera de punere sub acuzare din Iași Iași 24. — In numărul nostru de eri am relatat faptul că la moara societăţii «Forestiera Baia» din oraşul Fălticeni s-au descoperit frau de şi că au fost arestaţi conducătorul principal al acelei industrii, cunoscutul morar ieşean, d- Lupu Granspan şi locotenentul Teodorescu din jandarmi. Suntem în măsură a reveni cu noi amănunte asupra acestui caz senzaţional. D. Lupu Grunşpan este proprietarul moarei «Păcurari» din Iaşi. In acest oraş, afacerile întreprinse în ultimul timp de d. Grünspan, probabil nu au dat roadele dorite. Moara era mai multă vreme închisă ori în reparaţie. D. Grunspan este şi preşedintele consiliului de administraţie al societăţii anonime «Forestiera Baia» din Fălticeni. Moara numitei societăţi a fost arendată Ministerului de Război. In ultimul timp se măcinau acolo zeci de vagoane cu grâu pentru corpul de jandarmi. Cei s’au descoperit fraudele Un soldat care lucra la moară, acum câteva zile a fost surprins în oraşul Fălticeni, pe când voia să vândă un stoc de pâine provenită din furt. El a fost arestat. La poliţie a fost cercetat apoi îi s-au dresat acte de dare în judecată şi a fost înaintat Parchetului. Acolo, a fost interogat de d. prim procuror Gheorohiţă Matasă. Din cercetările făcute de d-sa s’a putut descoperi fraude. Astfel, soldatul a spus că din făina armatei se înfruptă şi civili.. Desemderea la moară La început, d. procuror Matasă a făcut investigaţii discrete apoi in unire cu autorităţile poliţieneşti au făcut o vizită inopinată la moară. Autorităţile ştiau că moara fabrică pentru armată făină integrală. Totuşi în depozitele acelei industrii s’a găsit mari cantităţi de frănă superioară, cari, s’a stabilit, aveau alte destinaţii — aşa precum a mărturisit soldatul arestat. Imediat au fost citaţi la cabinetul de instrucţie ca informatori, d-nii: Lupu Granspan şi locotenentul Teodorescu Anton delegatul corpului de jandarmi la moară. Arestarea celor in causă Timp îndelungat, d. jude-instructor Diaconescu a interogat pe muniţii. Aceasta în după amiaza zilei de Vineri. După terminarea interogatorilor s’a emis mandate de arestare în contra amândorora D. Grunspan s’a supus. D. locotenent Teodorescu Anton susţinea că autorităţile civile nu-1 pot aresta. In cele din urmă d-sa a fost convins că magistratul asumându-şe răspunderea ordinului de arestare, trebue să se execute. Ambii au fost depuşi la arestul preventiv al oraşului. Confirmarea mandatelor de arestare Mandatele de arestare au apărut spre confirmare Sâmbătă, D. Grunspan cari era arestat pe baza a 6 articole din codul penal, a fost asistat de d-nii avocaţi: O. Nedinescu şi Gogu Niculescu — acesta din urmă primarul oraşului. Inculpatul ar fi recunoscut că făina armatei era înlocuită în proporţie de cel mult 3 la sută cu făină proastă procurată din comerţ şi că operaţia aceasta o făcea şeful morar. Fraude însemnate Acuzarea prin martorul ei Baclăi, şef morar a combătut spusele d-lui Grunşpan. Baclai afirmă că din ordin amesteca pâinea armatei în proporţie de 36 la sută, ceia ce constituia o mare fraudă. Acelaş martor susţine că se fabrica şi făină albă care era apoi vândută în comerţ. Ce susţine de locui Teodorescu Susţine că el veghea ca făina să fie de bună calitate, astfel încât camarazii săi să mănânce o pâine bună. Avocatul ofiţerului d. Guter a cerut infirmarea mandatului de arestare al clientului său, deoarece el poate fi oricând la dispoziţia justiţiei însă a celei militare. D. procuror Matasă a demonstrat că d. locot. Teodorescu este co-inculpatul d-lui Granspan şi că ambii operau în urma unei prealabile înţelegeri. Justiţia civilă poate aresta şi militari In ce priveşte arestarea ofiţerului, d. procuror Gheorghiţă Mătasă a dat citire unui text de lege care împuterniceşte justiţia civilă a cerceta pe militari când aceştia sunt dovediţi părtaşii unor civili într-o afacere penală. Hottărârea După terminarea dezbaterilor d. Ionescu, preşedintele Tribunalului a pronunţat confirmarea ambelor, mandate,i neuitaţii au făcut apel Arestaţii au făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Despre acest caz a fost sezizată şi justiţia militară care a început o anchetă. A fost arestat şi comerci&dtssl Igeser Iaşi. ı In legătură cu fraudele de la Forestiera Baia din Fălticeni ni se anunță din acea localitate că parchetul a operat o nouă arestare. E vorba de comerciantul Igner învinuit că avea rolul de mijlocitor la vânzarea făinei provenită prin frustrarea armatei ——2-0X0- Deplasările familiei Regale Eri au sosit în Capitală, venind de la Sinaia cu un tren special, Regale Mihai, Regina văduvă şi Principesa Ileana. Regele George al Greciei, dimpreună cu Principesa mamă Elena, vor părăsi astă-seară Capitala, cu Simplonul Orient Expres, mergând la Florenţa. In acest scop Simplonul de astăzi va circula, până la Jimbolia, ca tren regal. In chestia imobilului Chirculescu Din partea d-lui N. St. Graur, advocat din Focşani primim următoarea scrisoare : In «Viitorul» din zilele trecute, d-l N. D. Chirculescu, încearcă să răspundă acuzaţiilor, grave şi riguros exacte cari i s’au adus pentru strălucita afacere făcută cu imobilul d-sale din Focşani. Ziarul care a deschis campania este «Glasul Putnei», organul partidului naţional-ţărănesc din judeţul Putna, şi eu sunt autorul articolelor. Aceasta, pentru ca d-l Chirculescu să nu mai aibă impertinenţa să numească ziarul nostru un pamflet «anonim», îmi iau întreaga răspundere a celor publicate, dacă d-l Chirculescu se crede calomniat, să se adreseze justiţiei , pentru ca chestiunea să fie definitiv lămurită: ori eu în puşcărie, ori d-sa afară din viaţa publică. Acum adun documentele necesare, cu care vom dovedi că scandalul ia proporţii neaşteptate. Primiţi, vă rog, domnule director, asigurarea deosebitelor, unele sentimente. Focşani, 23 Oct. 1927 N. ŞT. GRAUR. A avocat. -------exo—— Şedinţa consiliului sanitar superior Membrii consiliului sanitar superior s’au întrunit ori la ministerul sănătăţei sub preşedinţia d-lui dr. P. Vişoianu, secretarul general. S’a luat în discuţie anteproectul de lege pentru combaterea stupefiantelor şi regulamentul acestui anteprofes. Consiliul a cercetat apoi chestiunea farmaciştilor în legătură cu plângerea depusă de ei contra vexaţiunilor făcute de unele dintre organele de control ale ministerului sănătăţii. De asemenea s’a discutat asupra examenului farmaciştilor, examen ce se va ţine la 1 Noembrie. In urmă d-l secretar general dr. P. Vişoianu a arătat consiliului că epidemia de paralizie infantilă, în urma măsurii ar luate, este în continuă descreştere. Paralizia infantilă Ministerul sănătăţii a fost înştiinţat că s’a ivit un caz de paralizie infantilă în comuna Măgura (Vlaşca) şi un caz în Capitală. Numărul cazurilor în Capitală a rămas la 45. din Ploeşti ■-----ao^oo---- Declaraţiile d-lui I. Mihalache Ploeşti. — Duminecă a avut loc la Ploeşti o mare întrunire cetăţenească, convocată de partidul naţional-ţărănesc. D. GOGU NEGULESCU preşedintele organizaţiei prahovene deschide întrunirea. D. CONST. BREZEANU deputat de Prahova după ce face istoricul evenimentelor politice din ultimul timp, critică actele guvernanţilor cari au adus la dezastru atât industria cât şi agricultura. DI. PARDOS spunea că lichidarea liberală se apropie. D. C. POPESCU-GRUIA vorbeşte de politica de gaşcă cuibărită la Banca Naţională. D. CONST. STERE spune că urnele se fură de zece arii, dar până acum, alegătorii care şi-au apărat dreptul lor, alegători ucişi am văzut numai în Ardeal şi Basarabia. Nu se va închega sufletul naţiei, dacă luptele dârze, cu jertfe de sânge, vor fi date numai acolo. D. MIHALACHE luând cuvântul spune, în rezumat, următoarele: De ani de zile vă aducem mereu la întruniri ca să criticăm operile altora. Am dori să facem însă şi noi dovada că nu suntem numai un partid de critică ci şi un partid de construcţie. Da, să facem această dovadă, dar nu ca salahori ai d-lui Brătianu ci să ridicăm clădire trainică, după planul nostru arhitectural-Lupta noastră, e lupul unei ţări contra unui partid care a acaparat toate în stat, începând cu banul şi sfârşind cu armata. Nouă nu ne trebue în juru-norobul, ci cetăţeanul conştient. Nu înţelegem să întreprindem război civil de ofensivă. Dar să nu creadă Brătianu că dacă el o să pornească război, noi o să plecăm capul. Ne dăm seama că o primejdie pentru ţară, însă o ţară nu poate să el păstreze independenţa naţio- nală, când cetăţeanul, n’o poate păstra pe cea personală. Liberalilor ni-e frică Să nu credeţi că liberalilor nu li e frică. Au curaj când le stau în faţă laşi, dar în faţa unei atitudini dârze, dau înapoi. Le-a intrat în cap, de la Brătianu bătrânul, că neamul e al lor. Şi eu cred că-n gândul lor, se vor fi întrebat sincer: dacă murim noi, ce se întâmplă cu ţara asta? Dar ţara este oare moşia d-lui Brătianu, ca s’■o exploateze când în regie când s’o dea în arendă? Să nu ne atingem de d. Brătianu? Dece? Pentru că a împuşcat miile de ţărani la 1907? Ori poate pentru altceva? Incapacitatea pregătirii răsboiului Războiul este cel mai mare examen al conducătorilor politici- D. Brătianu l’a dat. Rezultatul? Aţi văzut atunci mii de oameni pe drumuri, fără rost, murind de frig ori de foame. Trupa nehrănită, neîmbrăcată şi neînarmată. Ofiţeri neinstruiţi. Dar după război ,ce-a făcut d. Brătianu? S’a dedat la toate giumbuşlucurile, politice, închipuite şi neînchipuite, numai să se menţie la putere. . D. Mihalache închee, cu sfatul ca toţi cetăţenii conştienţi să participe la adunarea dela Alba Iulia. Arestarea d-nul N. D. Cocea După cum se ştie, d. N. D. Cocea a fost condamnat acum vreo doi ani la 30 zile închisoare şi 1000 lei amendă de către tribunalul Constanţa, pentru calomnie prin presă. In cursul dimineţii de azi, s-a dat ordin de executarea mandatului de arestare şi, în acest scop au fost însărcinaţi comisarul de siguranţă Vasilescu şi agentul C. Mihăescu. Bloom!Nota BS Cronica dramatică Teatrul fele „UTOL LH RUND“ comedie în 3 ade de Yves Miranda şi Mouezy-Eon -OOSfcoO-- Unei comedii uşoare nu-i ceri nici tipuri morale, nici precizarea unor moravuri specifice anumitor medii sociale, o îndemânare tehnică, o vioiciune a dialogului colorând ingeniozitatea situaţiilor satisfac pe spectator. «Altul la rând» este o comedie isbutită, pune probleme grave pe care le soluţionează în ritm săltăreţ de farsă. Tema a fost dramatic utilizată: cel crezut mort, care nu este mort, într’o zi se întoarce pentru a tulbura ordinea cea nouă pe care a stabilit-o mersul normal al vieţii- A tratat’o Balzac în «Colonelul Chabert» şi o multiplică reeditând’o fiecare răsboiu, când dispăruţii sunt trecuţi la rubrica morţilor, iar nevestele sunt declarate oficial vă-D. R. BULFINSCHI dure. O eroare de trecere la registrul deceselor, o nesfârşită tulburare a ordine! într’o familie sau într’un fragment de societateIn «Altul la rând» eroarea de înregistrare la rubrica morţilor nu este cauzată de inerenta confuzie a oricărui răsboiu, ci de un simplu accident de tren şi de o greşală la identificarea victimelor. Văduva se mărită şi o aproximativă adaptare la noua căsnicie urmează. Intro zi chiamă un coafor. Un ţipăt de groază ca la apariţia unui strigoi, discipolul lui Figaro era reincarnarea primului soţ doar cu o mică diferenţă de accent în vorbă- Un medic prieten al presupusului defunct soţ descoase pe guralivul bărbiei şi află că a avut un grav accident de tren care l-a ţintuit într-un sanatoriu timp de un an- O mică experienţă de hipnotism (jucată cu o remarcabilă putere de sugestie asupra sălii de d. R. Bulfinski ceea ce a salvat spectacolul) şi revenirea memoriei aduce în cadrul căsniciei celei noi pe primul soţ. Şi comedia înaintează prin complexul situaţiilor ingenios închegate ce măreşte curiozitatea spectatorului de la act la act. Coaforul din accident de tren se însurase şi bietul bigam involuntar se simte tamponat din nou de ciudăţenia unei situaţii fără eşire, dacă n’ar interveni îndemânarea de trucuri a celor doi autori ai comediei «Altul la rând». De altfel această comedie aminteşte ca temă fundamentală «Ca să trăeşti fericit» a lui Rivoire; e drept însă că «Altul la rând» este cu mult inferioară din punct de vedere literar. Interpretarea a dat culoare, vervă, sprinteneală de ritm necesară, şi în primul rând d. R Bulfinski a izbutit să facă acceptabilă scena din primul act pe care se reazimă toată construcţia comediei. D. Mişu Fotino în soţul revenit pe neaşteptate a avut supleţă, ingeniozitate în joc, însă şi-a exagerat defectul de dicţiune, punctând la frazare forma peltică a pronunţiei. Un actor cu însuşirile d-lui Fotino trebue să aibă o atenţie deosebită; textul trebue înţeles de spectator, deci rostit impecabil de actor. O delicioasă siluetă a realizat d- Chamel. Un actor, ce se remarcă d. Lăzărescu. Bine numai în actul al III d-na Mohon compensând supărătoarea nesiguranţă din actele I şi II. De altfel rochia d-nei Mohor (din act II) cu totul nepotrivită pentru scenă. Este o optică a spectatorului, este o linie a scenii ce trebueia respectate. O admirabilă mască d-ra Renée Annie într’o servitoare, vioae Silvia Demetrescu. Ansamblul strâns și ritmul unitar. In total un Spectacol amuzant. Comemorarea lui Grigore Ghica la Iaşi Iaşi 24. Ieri, la biserica Sf. Spiridon din localitate s’a oficiat un parastas întru pomenirea fostului domnitor moldovean Grigore Ghica-Vodă, ucis de turci acum 150 de ani. Serviciul religios a fost oficiat de vicarul mitropoliei. Au fost faţă reprezentanţii tuturor autorităţilor, armata, şcoli şi societăţi. După slujba religioasă a urmat o procesiune la monumentul lui Grigore Ghica, situată în fosta uliţă a Beilieului, unde fostul Vodă îşi avea domiciliul. Acolo a vorbit: I. P. I. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, primarul O. Racoviţă, cavalerul de Zotta şi d. Zosin. Oratorii au relevat faptele nemuritoare ale fostului voevod. După prânz, pe la ora 8, conferinţa d-lui prof. Diaconescu. De la Operă D-na Florica Cristoforeanu care a fost angajată pentru 6 spectacole extraordinare la Operă, va interpreta la al patrulea, care va fi Vineri 28 crt., Carmen, iar la al cincilea, Marţi 1 Noembrie, Manon, două din marile ei succese. Mâine Miercuri 26, Lohengrin se va bucura la Operă, de excelenta distribuţie cuprinzând pe d-nele Z. Badzi şi El. Basarab şi d-nii V. Babega, Maxim Săveanu, Niculescu-Basu şi Sp. Dumitrescu. La pupitru d-nul A. Alessandrescu. Joi 27 Faust va fi cântat, în rolurile principale, de d-na Alex. Ferraru şi de d-ni Gh. Fo- r6SCU, Marinescu (Faust) şi Maggeari. In baletul «Noaptea Valpurgiei» vor danţa dra Dobieczka şi d. A. Romanowsky şi întreg corpul de balet. De la Teatrul Naponal Astăseară Marţi 25 Oct. crt., Teatrul Naţional reprezintă pentru a treia oară «Păpuşele» de Pierre Wolff cu d-nele: Macry-Eiftimiu, Eug. Ciucurescu, Tantzi Bogdan, Puia Ionescu-Mihailide, Nora Peyov, Eugenia Zaharia şi dnii C. Nottara, N. Soreanu, V. Valentineanu, C. Vraca, Gr. Mărculescu şi Finteşteanu. Piesa a fost pusă în scenă cu un lux deosebit de către d. Soare Z. Soare, după schiţele pictorului Feodoroff. « «Comedia Fericii» interesanta comedie dramatică a lui Nicolai Evreinoff, care a stârnit un atât de mare interes la noi cât şi în întreaga Europă, unde s-a reprezentat, se va da la Teatrul Naţional în matineurile de Miercuri şi Duminică în cursul acestei săptămâni. • Viitoarea premieră a Naţionalului va fi «învierea» de Tolstoi, prelucrată de Bataille în regia d-lui V. Enescu, decoruri şi costume după schiţele pictorului Mann. Muzica de Adelina Patti, care a fost cea mai minunată cântăreaţă din lume din toate timpurile, a cântat la Bucureşti, în anul 1887, la Teatrul Naţional. A fost, atunci, cel mai formidabil eveniment muzical în Bucureşti. Concertul Saliapin, care are loc Luni 81 Octombrie, la Eforie, promite să fie o adevărată sărbătoare de artă, cum n’a mai fost de acum 40 de ani. Va asista tot ce Capitala şi ţara are mai distins, toţi iubitorii de muzică. Ultimile bilete la agenţiile teatrale «Mozart» si «Comedia» pasagiu Imobiliara 5-6. Pamfil Seiarss ----------c=soJ2pe=»------ Saieapin va cânta la EFORIE Ultimele ia agesifsile teatrale „MssapS“ și „Comedia“ pasag. Imeftinars, 5-6 ------------OXO— In chestie teatrului National din laşi D. Botez a revelat numirea IAŞI, 24. — Se ştie că ministerul artelor a numit pe d. prof. D. Botez director, al Teatrului Naţional sub pretext că d. Penescu ar fi bolnav. D. Botez a comunicat ministerului că nu primeşte această numire care a fost făcută fără ştirea d-sale datorită unui parlamentar eşan care a avut anumite tendinţe. D. Penescu continuă deci a conduce direcția teatrului. Congresul uniunii naţionale a foştilor luptători Duminecă a avut loc congresul Uniunei foştilor luptători. După ce a salutat pe congresişti, d. Virgil Serdaru a schiţat programul şi activitatea Uniunei, arătând înfăptuirile de până acum şi precizând doleanţele foştilor luptători. sAu mai vorbit d-nii Florian Cristescu, Vasile Popa, Vasile Gheorghiu, etc. S’au ales trei cenzori şi s’a votat apoi o moţiune în sensul celor discutate. uşsirea religioasa din Câmpulung (russel) Cercul preoţesc din Câmpulung şi-a reînceput activitatea pe anul acesta Vineri 21 ort. Seria conferinţelor religioase din anul acesta a fost inaugurată de pr. Moise Păcescu, care a vorbit documentat şi instructiv despre taina botezului S’a arătat necesitatea botezului, pentru mântuire, scoţând în evidenţă superioritatea ritului ortodox în administrarea acestei taine, faţă de celelalte rituri. Corul seminarului orfanilor a cântat bucăţi muzicale. Apoi preotul N. Bănăţeanu preşedintele cercului a mulţumit auditorului. Aceste conferinţe vor continua în fiecare Vineri. -----exp----