Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-26 / nr. 907

2 msa mmm VENITI EA ClUJII! ' Cai da au navae da odihni, da reconfortam, suferinsi da boli suflate*«! «1 da naivi, neurastenicii, reconvalescentii, bolnavii de constipatie, da arteriosciaroză, reumatism, senilitate timpurie, impotentă, găsiţi In SANATOHm „RtERVA" Cluj, Strada Regală, 12-a Cai mai modern Sanatoriu din tari, loc sigur de vindecare, cu secţiuni speciale cu tratament după ceia mai moderne metoade. Preturi moderate. Maure institut de in­drotitempie ! Pare minunat Băi de soare Ü li * la in! le Iii (Continuarea articolului din pag.^I-a) 0i£90- «rezultatele au fost totdeauna mi­nunate. : Cu o desinteresare — ce nu sea­mănă deloc a reclamă comercială — d. Juvara scrie (în pag. 546) că: «Cu nici un alt procedeu decât cu osteosinteza fragmentele nu pot fi fixate atât de repede și mai cu sea­mă tot atât de solid», iar la pag. 557 insistă că «cu instrumentaţia mea osteosinteza poate fi executată în câteva minute». Tot domnia sa însă mărturiseşte în pag. 545 — dar, asta nu trebuia citită — că «Redu­cerea e (a fost) dificilă» şi că «pes­te noapte — după operaţia cu in­strumentaţia »a — fragmentele au devenit mobile şi deplasate». Dacă n’aşi începe să roşesc eu, aşi întreba pe d. Juvara, cum zi­ce domnia sa că «scurtează durata tratamentului» când are cazuri pe care le-a ţinut în spital câte 1-2 ani. A făcut domnia sa vre-o os­­teosinteză pe «metatarsiani, falan­ge, maxilar», despre care vorbeşte în pag. 555, lăsând a se înţelege că are cel puţin 1000. Aşi întreba chiar pe anatomistul Juvara: de care «interstiţiu muscular — vor­beşte domnia sa (pag. 556) — la u­­măr»! «Cazul» fiind extrem de in­­teresant, ar fi, tot atât de util pe cât de necesar, ca să analizez în­treg «raportul» d-lui congresist J­u­­vara, şi, pe această cale să învăţ pe autor aceia ce putea să afle din orice carte. Mă opresc însă, fiind­că, papa Juvara devine chiar ob­scen când scrie (la pag. 561), că «a observat cum un calus care părea solid la scoaterea aparatelor, s’a mutat puţin în zilele care a urmat, pentru ca apoi sa se întărească din nou...» (îi). Iată — câte ceva — din ce aş fi spus eu la al II-lea Congres ultra­­naţional — de... chirurgie! Dar chiar dacă nu eram un ostracizat al «şcoalei», în cele trei minute re­glementate nu puteam să fac decât ce gândesc acum, — când închei cu înţeleasa urare — pentru aşa or­ganizatori şi asemenea raportori — «să ne trăiască şi să mai pof­tească» 1 Osp. V. Gamoîu Curierul judiciar FRAUDELE DELfl »MONITORUL OFICIAL“ Reconfirmarea mandatelor.„ Noul dovezi împotriva Im Fălcoianu S. ii a tribunalului comercial a procedat ari la judecarea reconfir­­mărei mandatelor de arestare emi­se de d- jude-consilier Eugen Enes­­cu împotriva lm­ Alex. Fălcoianu, fost director general al acestei in­stituţii şi Petcu­ Vasiliu, casierul ei. In urma concluziunilor puse de d. procuror Ion Zamfirescu, tribu­nalul a reconfirmat mandatele de arestare. Cu prilejul concluziilor ce a pus d. procuror Ion Zamfirescu, a citit o scrisoare a lui Tomescu că­tre Petcu­ Vasiliu, scrisoare ce a fost găsită de d. jude-consilier Enes­cu în arhiva Monitorului Oficial. D. consilier Enescu, cu o răbdare și me­todă remarcabilă, a scotocit în­treaga arhivă a Monitorului Oficial unde a găsit documente ce vădesc că Fălcoianu n’a fost numai com­plice la fraudele săvârşite de To­­mescu, ci chiar autorul unor dela­pidări, căci s’a constatat că el a is­călit ordonanţe pe care apei le-a încasat-Scrisoarea pe care a citit-o d­­procuror Ion Zamfirescu avea data de 21 Iulie 1927, din Vatra Dornei şi avea următorul cuprins scrie de Tomescu către Peteu­ Vasiliu: Am primit scrisoarea ta şi grupul pen­tru care îţi mulţumesc- Numai afa­cerea cu directorul general m-a cam nemulţumit. Căzneşte-te să nu-i mai dai nimic până la venirea mea. Spune-i că ai făcut vărsămân­­tul prea mare şi că nu mai ai bani în casă- Dă-i lui Gaxalis­ oricât va avea nevoe». Din această scrisoare reese precis că Fălcoianu știa că subalternii lui luau bani din cassa «Monitorului Oficial» pentru ca să-i dea lui și că îi teroriza ca să-i dea bani. Cercetările făcute de d. consilier Enescu duc la noui dovezi materia­le ce vădesc vinovăţia lui Fălco­ianu. Cercetările, continuă, ca -M­I ■ -OC-^CO­ UN NOU TO¥ARAŞ DE EXCROCHERIE AL LUS AVGRERSNOS DELA «INTERESUL GENERAL» D. judecător de instrucţie al ca­binetului 7, Ioan Stănescu, conti­nuând cercetările, a emis mandat de arestare împotriva lui Mihail Ma­­rinescu, alt escroc ce opera la a­­ceastă societate înjghebată de Paul Avgherinos şi David Levy. Pe ba­za elementelor de vinovăţie aduna­te, d. prim-procuror Godin Ştefă­­nescu, a deschis acţiune publică pen­tru escrocherie calificată împotriva lui Mihai Marinescu care a fost de­pus aseară la Văcăreşti­­ NEREGULILE DE LA IN­­CH­ISOAREA VĂCĂREŞTI La cabinetul 5 au continuat ori cercetările cu privire la nereguli­le de la această închisoare. Au fost ascultate mai multe persoane cari au cunoştinţă de operaţiile fostu­lui director Mihail Stănescu. CATEVA CONDAMNĂRI S­ Ill­a a tribunalului Ilfov a pronunţat eri câteva condamnări: comercianta Dora Adelstein din str. Carol 70, a fost condamnată la un an închisoare corecţională pen­tru bancrută frauduloasă. Alexandru Viatzi fost în serviciul firmei de automobile «Leonida», a fost condamnat la 6 luni şi o zi în­ chisoare pentru abuz de încredere delapidând suma de 60000 lei. Mihail Ionescu-Fulger fost in­spector la subsecretariatul de stat al refacerei în 1921 a fost condam­nat la 3 luni şi 1500 lei amendă pen­tru că şi-a însuşit suma de 19.000 lei din comanda de imprimare fă­cută la acest subsecretariat. Tănase Rujancu, comerciant din Colentina a fost condamnat pentru bancrută frauduloasă la 15 zile în­chisoare corecţională. UN PROCES DE UZURPA­RE DE SEARCA DE FA­BRICA Tribunalul condamnase pe Adolf Schor şi Isac Braunstein, cari des­făceau produsele firmei «Iesupan­­drée», contrafăcute. Ei falsificau în Ungaria, pudră, apă, pastă de dinţi. Fuseseră condamnaţi la 5000 lei amendă. Făcând apel secţia I-a a Curţii de Apel din Bucureşti le-a respins ape­lul. cerc de cercetători, va limpezi ra­­­porturile dintre cultura română şi­­ cea italiană. Dar toate acestea, ră­mân ştiinţă — departe, încă, de cultură. Numai indirect va putea «Studi Rumeni» ajunge operă de cultură electivă cu roade imediate, au realizări ce vor trece în masele cetitorilor şi în spiritul generaţiei Şi aceasta va fi opera italienizan­­ţilor. Aşa­dar, deşi în «Studi rumeni» se vorbeşte despre noi , noi sun­tem aceia cari voim să primim, să culegem. Volumele venite de la Ro­ma vor desfăta în biblioteci mari şi mici, suflete aplecate spre car­te. Volumele sunt pilde de acea a­­dorabilă erudiţie italiană. Cetite, recitite, consultate pe îndelete în a­­murguri — «Studi rumeni» vor modifica atitudinile conştiinţei. Acesta va fi marele merit: va îm­prospăta spiritul românesc, îl va modula în tiparele duhului italian-Nu e ruşinos să recunoaştem ne­cesitatea influenţelor, înţelegem cât bine va aduce, cunoaşterea efec­tivă a prozei italiene contempora­ne, a liricei autentice isvorâte din sol toscan şi din scripturi romane. De altfel, dacă vom face vreodată pasul către umanismul greco-latin îl vom face prin Florenţa. Schimbând pânzele sufletului, a­­jungem în alte ape, mai reci sau mai calde, mai verzi, mai tulburi, mai rele. Nici nu ne putem da sea­ma de transfigurarea pe care am împlini-o în conştiinţe, sorbind mai mult de la un izvor, decât de la altul. Cultura italană ne îmbie. Chiar sub forma cea mai rafinată, de o îngerească perversitate— cea a erudiţiei —, cultura italiană ne is­piteşte De ce să nu culegem frup­tuli Altădată, sau poate alţii din noi, vom ajunge în Nord, pe acolo unde a sângerat sufletul lui Sören Ak­kegaard, sau în insula în care viziunea lumii morale se populea­ză cu mii de luminiţi, nebănuite de cei de pe continent, sau în Spa­nia lui Unamuno şi Baroja acolo unde rătăceşte d. Popescu-Telega, şi de unde ne ar putea dărui tălmă­cirea «Oracolului manual» al iste­ţului şi mult bănuitorului Grácián, sau «Comentariul la Don Quichot­te», sau altă minunată carte. Acum să rămânem în Italia-Şi, pen­tru că toate rândurile a­­cestea le-am scris cu prilejul da­rului de la Roma — să cetim «Medi­­oevo Rumeno», de profesorul şi fruntaşul mult înainte mergător al studiilor italiene, d. Ramiro Ortiz- Se întâlnesc aceleaşi pagini cu e­­rudite divagări, atât de iubite în cercul italienizaţilor amatori­­cei mai sinceri, mai devotaţi, mai ne­­interesaţi. Asupra studiului acesta, ca şi asupra celui semnat de d. Ale­xandru Marcu — vom reveni atunci când se vor publica în întregime. Mircea Eliade 2 010- NEREGULILE DE LA FIRMA MANISSALIAN FRERES In cursul zilei de ori d. judecă­tor de instrucție al cabinetului 5 a continuat cercetările în afacerea a­­ceasta ascultând pe reprezentanții firmei Manissalian de la Brăila cari au declarat că au lucrat din ordinul centralei­ astfel că, se pare, exclusă, vinovăția acestora. CUVÂNTUL Fraudele de la moara Soc. „Forestiera Baia“ -----00^09---— Armata a fost păgubită prin falsificarea făinii. Arestarea morarului L. Ghim­şpan­ și a loco­tenentului de jandarmi Teodorescu. Apelul acestora la Camera de punere sub acuzare din Iași Iași 24. — In numărul nostru de eri am relatat faptul că la moara societăţii­ «Forestiera Baia» din o­­raşul Fălticeni s-au descoperit frau de şi că au fost arestaţi conducă­torul principal al acelei industrii, cunoscutul morar ieşean, d- Lupu Granspan şi locotenentul Teodo­rescu din jandarmi. Suntem în măsură a reveni cu noi amănunte asupra acestui caz senzaţional. D. Lupu Grunşpan este proprie­tarul moarei «Păcurari» din Iaşi. In acest oraş, afacerile întreprin­se în ultimul timp de d. Grünspan, probabil nu au dat roadele dorite. Moara era mai multă vreme închi­să ori în reparaţie. D. Grunspan este şi preşedintele consiliului de administraţie al societăţii anonime «Forestiera Baia» din Fălticeni. Moara numitei societăţi a fost arendată Ministerului de Război. In ultimul timp se măcinau acolo zeci de vagoane cu grâu pentru corpul de jandarmi. Cei­ s’au descoperit frau­dele Un soldat care lucra la moară, acum câteva zile a fost surprins în oraşul Fălticeni, pe când voia să vândă un stoc de pâine provenită din furt. El a fost arestat. La poli­ţie a fost cercetat apoi îi s-au dre­sat acte de dare în judecată şi a fost înaintat Parchetului. Acolo, a fost interogat de d. prim procuror Gheorohiţă Matasă. Din cercetările făcute de d-sa s’a putut descoperi fraude. Astfel, soldatul a spus că din făi­na armatei se înfruptă şi civili.. Desemderea la moară La început, d. procuror Matasă a făcut investigaţii discrete apoi in unire cu autorităţile poliţieneşti au făcut o vizită inopinată la moară. Autorităţile ştiau că moara fa­brică pentru armată făină integra­lă. Totuşi în depozitele acelei in­dustrii s’a găsit mari cantităţi de frănă superioară, cari, s’a stabilit, aveau alte destinaţii — aşa precum a mărturisit soldatul arestat. Ime­diat au fost citaţi la cabinetul d­e instrucţie ca informatori, d-nii: Lupu Granspan şi locotenentul Teo­dorescu Anton delegatul corpului de jandarmi la moară. Arestarea celor in causă Timp îndelungat, d. jude-instruc­­tor Diaconescu a interogat pe mu­niţii. Aceasta în după amiaza zilei de Vineri. După terminarea interoga­torilor s’a emis mandate de aresta­re în contra amândorora­ D. Grunspan s’a supus. D. locote­nent Teodorescu Anton susţinea că autorităţile civile nu-1 pot aresta.­­ In cele din urmă d-sa a fost con­vins că magistratul asumându-şe răspunderea ordinului de arestare, trebue să se execute. Ambii au fost depuşi la arestul preventiv al ora­şului. Confirmarea mandatelor de arestare Mandatele de arestare au apărut spre confirmare Sâmbătă, D. Grun­span cari era arestat pe baza a 6 ar­ticole din codul penal, a fost asistat de d-nii avocaţi: O. Nedinescu şi Gogu Niculescu — acesta din urmă primar­ul oraşului. Inculpatul ar fi recunoscut că făina armatei era înlocuită în pro­porţie de cel mult 3 la sută cu făi­nă proastă procurată din comerţ şi că operaţia aceasta o făcea şeful morar. Fraude însemnate Acuzarea prin martorul ei Ba­clăi, şef morar a combătut spusele d-lui Grunşpan.­­ Baclai afirmă că din ordin ames­teca pâinea armatei în proporţie de 36 la sută, ceia ce constituia o ma­re fraudă. Acelaş martor susţine că se fabri­ca şi făină albă care era apoi vân­dută în comerţ. Ce susţine de locui Teodo­­rescu Susţine că el veghea ca făina să fie de bună calitate, astfel încât camarazii săi să mănânce o pâine bună. Avocat­ul ofiţerului d. Guter a cerut infirmarea mandatului de arestare al clientului său, de­oarece el poate fi ori­când la dispoziţia justiţiei însă a celei militare. D. procuror Matasă a demonstrat că d. locot. Teodorescu este co-in­­culpatul d-lui Granspan şi că am­bii operau în urma unei prealabile înţelegeri. Justiţia civilă poate are­sta şi militari In ce priveşte arestarea ofiţeru­lui, d. procuror Gheorghiţă Mătasă a dat citire unui text de lege care împuterniceşte justiţia civilă a cer­ceta pe militari când aceştia sunt dovediţi părtaşii unor civili într-o afacere penală. Hottărârea După terminarea dezbaterilor d. Ione­scu, preşedintele Tribunalului a pronunţat confirmarea ambelor, mandate,­i neuitaţii au făcut apel Arestaţii au făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Despre acest caz a fost sezizată şi justiţia militară care a început o anchetă. A fost arestat şi comer­­ci&dtssl Igeser Iaşi. ı In legătură cu fraudele de la Forestiera Baia din Fălticeni ni se anunță din acea localitate că parchetul a operat o nouă aresta­re. E vorba de comerciantul Igner învinuit că avea rolul de mijloci­tor la vânzarea făinei provenită prin frustrarea armatei­ ——2-0X0- Deplasările familiei Regale Eri au sosit în Capitală, venind de la Sinaia cu un tren special, Re­gale Mihai, Regina văduvă şi Prin­cipesa Ileana. Regele George al Greciei, dim­preună cu Principesa mamă Elena, vor părăsi astă-seară Capitala, cu Simplonul Orient Expres, mergând la Florenţa. In acest scop Simplonul de as­tăzi va circula, până la Jimbolia, ca tren regal. In chestia imobilului Chirculescu Din partea d-lui N. St. Graur, ad­vocat din Focşani primim următoa­rea scrisoare : In «Viitorul» din zilele trecute, d-l N. D. Chirculescu, încearcă să răs­pundă acuzaţiilor, grave şi riguros exacte cari i s’au adus pentru stră­lucita afacere făcută cu imobilul d-sale din Focşani. Ziarul care a deschis campania este «Glasul Putnei», organul par­tidului naţional-ţărănesc din jude­ţul Putna, şi eu sunt autorul arti­colelor. Aceasta, pentru ca d-l Chirculescu să nu mai aibă impertinenţa să nu­mească ziarul nostru un pamflet «anonim», îmi iau întreaga răspundere a celor publicate, dacă d-l Chircu­lescu se crede calomniat, să se a­­­dreseze justiţiei , pentru ca chestiu­nea să fie definitiv lămurită: ori eu în puşcărie, ori d-sa afară din via­ţa publică. Acum adun documente­le necesare, cu care vom­ dovedi că scandalul ia proporţii neaşteptate. Primiţi, vă rog, domnule direc­tor, asigurarea deosebitelor, unele sentimente. Focşani, 23 Oct. 1927 N. ŞT. GRAUR. A avocat. -------exo—— Şedinţa consiliului sanitar superior Membrii consiliului sanita­r su­perior s’au întrunit ori la ministe­rul sănătăţei sub preşedinţia d-lui dr. P. Vişoianu, secretarul general. S’a luat în discuţie anteproectul de lege pentru combaterea stupe­fiantelor şi regulamentul acestui anteprofes. Consiliul a cercetat apoi chestiu­nea farmaciştilor în legătură cu plângerea depusă de ei contra vexa­ţiunilor făcute de unele dintre or­ganele de control ale ministerului sănătăţii. De asemenea s’a discutat asupra examenului farmaciştilor, e­­xamen ce se va ţine la 1 Noembrie. In urmă d-l secretar general dr. P. Vişoianu a arătat consiliului că epidemia de paralizie infantilă, în urma măsurii ar luate, este în conti­nuă descreştere. Paralizia infantilă Ministerul sănătăţii a fost înştiinţat că s’a ivit un caz de paralizie infantilă în comuna Măgura (Vlaşca) şi un caz în Capitală. Numărul cazurilor în Capitală a ră­mas la 45. din Ploeşti ■-----ao^oo----­ Declaraţiile d-lui I. Mihalache Ploeşti. — Duminecă a avut loc la Ploeşti o mare întrunire cetăţe­nească, convocată de partidul na­­ţional-ţărănesc. D. GOGU NEGULESCU preşe­dintele organizaţiei prahovene des­chide întrunirea. D. CONST. BREZEANU deputat de Prahova după ce face istoricul evenimentelor politice din ultimul timp, critică actele guvernanţilor cari au adus la dezastru atât in­dustria cât şi agricultura. D­­I. PARDOS spune­a că lichida­rea liberală se apropie. D. C. POPESCU-GRUIA vorbeş­te de politica de gaşcă cuibărită la Banca Naţională. D. CONST. STERE spune că ur­nele se fură de zece arii, dar până acum, alegătorii care şi-au apărat drept­ul lor, alegători ucişi am vă­zut numai în Ardeal şi Basarabia. Nu se va închega sufletul naţiei, dacă luptele dârze, cu jertfe de sân­ge, vor fi date numai acolo. D. MIHALACHE luând cuvântul spune, în rezumat, următoarele: De ani de zile vă aducem mereu la întruniri ca să criticăm operile alt­ora. Am dori să facem însă şi noi dovada că nu suntem numai un partid de critică ci şi un partid de construcţie. Da, să facem această dovadă, dar nu ca­ salahori ai d-lui Brătianu ci să ridicăm clădire trai­nică, după planul nostru arhitectu­ral-Lupta noastră, e lupul unei ţări contra unui partid care a acaparat toate în stat, începând cu banul şi sfârşind cu armata. Nouă nu ne trebue în juru-no­ro­b­ul, ci cetăţeanul conştient. Nu înţelegem să întreprindem război civil de ofensivă. Dar să nu creadă Brătianu că dacă el o să pornească război, noi o să plecăm capul. Ne dăm seama că o primejdie pentru ţară, însă o ţară nu poate să­ el păstreze independenţa naţio-­ nală, când cetăţeanul, n’o poate păs­tra pe cea person­ală. Liberalilor ni-e frică Să nu credeţi că liberalilor nu li e frică. Au curaj când le stau în faţă laşi, dar în faţa unei atitudini dârze, dau înapoi. Le-a intrat în cap, de la Brătianu bătrânul, că neamul e al lor. Şi eu cred că-n gândul lor, se vor fi în­trebat sincer: dacă murim noi, ce se întâmplă cu ţara asta? Dar ţara este oare moşia d-lui Brătianu, ca s’■o exploateze când în regie când s’o dea în arendă? Să nu ne atingem de d. Brătia­­nu? Dece? Pentru că a împuşcat miile de ţărani la 1907? Ori poate pentru altceva? I­ncapacitatea pregătirii răsboiului Războiul este cel mai mare exa­men al conducătorilor politici- D. Brătianu l’a dat. Rezultatul? Aţi văzut atunci mii de oameni pe dru­muri, fără rost, murind de frig ori de foame. Trupa nehrănită, neîm­brăcată şi neînarmată. Ofiţeri ne­instruiţi. Dar după război ,ce-a făcut d. Brătianu? S’a dedat la toate gium­buşlucurile, politice, închipuite şi neînchipuite, numai să se menţie la putere. . D. Mihalache închee, cu sfatul ca toţi cetăţenii conştienţi să participe la adunarea dela Alba Iulia. Arestarea d-nul N. D. Cocea După cum se ştie, d. N. D. Cocea a fost condamnat acum vre­o doi ani la 30 zile închisoare şi 1000 lei amendă de către tribunalul Con­stanţa, pentru calomnie prin presă. In cursul dimineţii de azi, s-a dat ordin de executarea mandatului de a­restare şi, în acest scop au fost în­sărcinaţi comisarul de siguranţă Vasilescu şi agentul C. Mihăescu. B­loom!N­ota BS Cronica dramatică Teatrul fele „UTOL LH RUND“ comedie în 3 ade de Yves Miranda şi Mouezy-Eon -OOSfcoO--­ Unei comedii uşoare nu-i ceri nici tipuri morale, nici precizarea unor moravuri specifice anumitor medii sociale, o îndemânare tehnică, o vioiciune a dialogului colorând in­geniozitatea situaţiilor satisfac pe spectator. «Altul la rând» este o co­medie isbutită, pune probleme gra­ve pe care le soluţionează în­ ritm săltăreţ de farsă. Tema a fost dramatic utilizată: cel crezut mort, care nu este mort, într’o zi se întoarce pentru a tul­bura ordinea cea nouă pe care a stabilit-o mersul normal al vieţii- A tratat’o Balzac în «Colonelul Chabert» şi o multiplică reeditând’o fiecare răsboiu, când dispăruţii sunt trecuţi la rubrica morţilor, iar nevestele sunt declarate oficial vă-D. R. BULFINSCHI dure. O eroare de trecere la regis­trul deceselor, o nesfârşită tulbura­­re a ordine! într’o familie sau în­­tr’un fragment de societate­­In «Al­tul la rând» eroarea de înregistra­­re la rubrica morţilor nu este cau­zată de inerenta confuzie a oricărui răsboiu, ci de un simplu accident de tren şi de o greşală la identifi­carea victimelor. Văduva se mări­tă şi o aproximativă adaptare la noua căsnicie urmează. Intro zi chiamă un coafor. Un ţipăt de groa­ză ca la apariţia unui strigoi, discipolul lui Figaro era reincarna­rea primului­ soţ doar cu o mică di­ferenţă de accent în vorbă- Un me­dic prieten al presupusului defunct soţ descoase pe guralivul bărbiei şi află că a avut un grav accident de tren care l-a ţintuit într-un sanato­riu timp de un an- O mică experien­ţă de hipnotism (jucată cu o re­marcabilă putere de sugestie asu­pra sălii de d. R. Bulfinski ceea ce a salvat spectacolul) şi revenirea memoriei aduce în cadrul căsniciei celei noi pe primul soţ. Şi comedia înaintează prin complexul situaţii­lor ingenios închegate ce măreşte curiozitatea spectatorului de la act la act. Coaforul din accident de tren se însurase şi bietul bigam involun­tar se simte tamponat din nou de ciudăţenia unei situaţii fără eşire, dacă n’ar interveni îndemânarea de trucuri a celor doi autori ai come­diei «Altul la rând». De altfel această comedie amin­teşte ca temă fundamentală «Ca să trăeşti fericit» a lui Rivoire; e drept însă că «Altul la rând» este cu mult inferioară din punct de vedere li­terar. Interpretarea a dat culoare, ver­vă, sprinteneală de ritm necesară, şi în primul rând d. R­ Bulfinski a izbutit să facă acceptabilă scena din primul act pe care se reazimă toa­tă construcţia comediei. D. Mişu Fotino în soţul revenit pe neaştep­tate a avut supleţă, ingeniozitate în joc, însă şi-a exagerat defectul de dicţiune, punctând la frazare forma peltică a pronunţiei. Un actor cu însuşirile d-lui Fotino trebue să ai­bă o atenţie deosebită; textul tre­bue înţeles de spectator, deci rostit impecabil de actor. O delicioasă siluetă a realizat d- Chamel. Un actor, ce se remarcă d. Lăzărescu. Bine numai în actul al III d-na Mohon compensând supă­­rătoarea nesiguranţă din actele I şi II. De altfel rochia d-nei Mohor (din act II) cu totul nepotrivită pentru scenă. Este o optică a spectatoru­lui, este o linie a scenii ce trebueia respectate. O admirabilă mască d-ra Renée Annie într’o servitoare, vioae Silvia Demetrescu. Ansamblul strâns și ritmul uni­tar. In total un S­pectacol amuzant. Comemorarea lui Gri­­gore Ghica la Iaşi Iaşi 24. I­eri, la biserica Sf. Spiridon din localitate s’a oficiat un parastas în­tru pomenirea fostului domnitor mol­dovean Grigore Ghica-Vodă, ucis de tur­ci acum 150 de­ ani. Serviciul religios a fost oficiat de vi­carul mitropoliei. Au fost faţă repre­zentanţii tuturor autorităţilor, armata, şcoli şi societăţi. După slujba religioasă a urmat o procesiune la monumentul lui Grigore Ghica, situată în fosta uliţă a Beilieului, unde fostul Vodă îşi avea do­miciliul. Acolo a vorbit: I. P. I. S. Mitropoli­tul Pimen al Moldovei, primarul O. Ra­­coviţă, cavalerul de Zotta şi d. Zosin. Oratorii au relevat faptele nemuritoa­re ale fostului voevod. După prânz, pe la ora 8, conferinţa d-lui prof. Diaconescu. De la Operă D-na Florica Cristoforeanu care a fost angajată pentru 6 spectacole extra­ordinare la Operă, va interpreta la al patrulea, care va fi Vineri 28 crt., Car­­men, iar la al cincilea, Marţi 1 Noem­brie, Manon, două din marile ei succese. Mâine Miercuri 26, Lohengrin se va bu­­cura la Operă, de excelenta distribuţie cuprinzând pe d-nele Z. Badzi şi El. Ba­sarab şi d-nii V. Babega, Maxim Săvea­nu, Niculescu-Basu şi Sp. Dumitrescu. La pupitru d-nul A. Alessandrescu. Joi 27 Faust va fi cântat, în rolurile principale, de d-na Alex. Ferraru şi de d-ni Gh. Fo- r6SCU, Marinescu (Faust) şi Maggeari. In baletul «Noaptea Valpurgiei» vor danţa d­ra Dobieczka şi d. A. Romanowsky şi întreg corpul de balet. De la Teatrul Naponal Astăseară Marţi 25 Oct. crt., Teatrul Naţional reprezintă pentru a treia oară «Păpuşele» de Pierre Wolff cu d-nele: Macry-Eiftimiu, Eug. Ciucurescu, Tantzi Bogdan, Puia Ionescu-Mihailide, Nora Peyov, Eugenia Zaharia şi d­nii C. No­­ttara, N. Soreanu, V. Valentineanu, C. Vraca, Gr. Mărculescu şi Finteşteanu. Piesa a fost pusă în scenă cu un lux deosebit de către d. Soare Z. Soare, după schiţele pictorului Feodoroff. « «Comedia Fericii» interesanta comedie dramatică a lui Nicolai Evreinoff, care a stârnit un atât de mare interes la noi cât şi în întreaga Europă, unde s-a re­prezentat, se va da la Teatrul Naţional în matineurile de Miercuri şi Duminică în cursul acestei săptămâni. • Viitoarea premieră a Naţionalului va fi «învierea» de Tolstoi, prelucrată de Bataille în regia d-lui V. Enescu, deco­ruri şi costume după schiţele pictorului Mann. Muzica de Adelina Patti, care a fost cea mai minunată cântăreaţă din lume din toate timpurile, a cântat la Bucureşti, în anul 1887, la Teatr­ul Naţional. A fost, atunci, cel mai formidabil eveniment muzical în Bucureşti. Concertul Saliapin, care are loc Luni 81 Octombrie, la Efo­rie, promite să fie o adevărată săr­bătoare de artă, cum n’a mai fost de acum 40 de ani. Va asista tot ce Capitala şi ţara are mai distins, toţi iubitorii de muzică. Ultimile bilete la agenţiile tea­trale «Mozart» si «Comedia» pasa­giu­ Imobiliara 5-6. Pamfil Sei­arss ----------c=soJ2pe=»------­ Saieapin va cânta la EFORIE Ultimele ia agesifsile teatrale „MssapS“ și „Come­dia“ pasag. Imeftin­ars, 5-6 ------------OXO— In chestie teatrului Natio­nal din laşi D. Botez a revelat numirea IAŞI, 24. — Se ştie că ministerul artelor a numit pe d. prof. D. Botez director, al Teatrului Naţional sub pretext că d. Penescu ar fi bolnav. D. Botez a comunicat ministerului că nu primeşte această numire care a fost făcută fără ştirea d-sale da­torită unui parlamentar eşan car­e a avut anumite tendinţe. D. Penescu continuă deci a con­duce direcția teatrului. Congresul uniunii naţionale a foştilor luptători Duminecă a avut loc congresul Uniunei foştilor luptători. După ce a salutat pe congresişti, d. Virgil Serdaru a schiţat progra­mul şi activitatea Uniunei, arătând înfăptuirile de până acum şi preci­zând doleanţele foştilor luptători. sAu mai vorbit d-nii Florian Cris­­tescu, Vasile Popa, Vasile Gheor­­ghiu, etc. S’au ales trei cenzori şi s’a vo­tat apoi o moţiune în sensul celor discutate. u­şsirea religioasa din Câmpulung (russel) Cercul preoţesc din Câmpulung şi-a reînceput activitatea pe anul acesta Vineri 21 ort. Seria conferinţelor religioase din anul acesta a fost inaugurată de pr. Moise Păcescu, care a vorbit documentat şi instructiv despre tai­na botezului­ S’a arătat necesita­tea botezului, pentru mântuire, sco­ţând în evidenţă superioritatea ri­tului ortodox în administrarea a­­cestei taine, faţă de celelalte rituri. Corul seminarului orfanilor a cântat bucăţi muzicale. Apoi preotul N. Bănăţeanu pre­şedintele cercului a mulţumit audi­torului. Aceste conferinţe vor continua în fiecare Vineri. -----exp----­

Next