Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-04 / nr. 885

LA VULTURUL de MARE cu PESTELE IN GHIARE STR.BAZACA1 STR.CAROL 76 78 80 m 47, Calea Victoriei, 47 MARELE MAGAZIN Sare pentru picioare Skf. Rochus Stofe de mantouri Lei 750 Stofe Bărbătești „ 900 Dubluri de Mantou 98 Pânză cearceaf Lei 138 Mătăsuri rochi „ 450 Ciorapi extra „ 135 MAGAZIN eh ARTICOLE TECHNICS pentru Mori, Fabrici de Cherestea, Instalaţiuni Balneare, Fabrici de Spirt, Bere, Cărămidă şi orice Industrie. JAQUES VaUCKER ÎNSRRSSE. ucide catolicismul romano-apostolic în nordul Europei; dacă budismul n’a înlocuit pe deplin brahmanismul iar creştinismul n’a înlocuit pă­­gânismul — pricina trebue căutată în impasibilitatea organică a spe­ţei omeneşti de a asimila integral asemenea revoluţii spirituale). Critica aceasta este de două feluri. Cea dintâi, datorindu-se unei elite şi unui creer genial, corespunde in­suficienţei mai sus pomenite şi sfârşeşte prin a reforma, deci a u­­cide, formaţia actuală a culturii. Cea de a doua se naşte în perioade de criză şi se datoreşte unor spirite hipersensibile sau viciate, perverse. Multe din aceste critici sunt uitate odată cu trecerea crizei; sofiştii şi Socrate, de pildă. Socrate restabi­leşte valorile culturii, ucigând ast­fel influenţa sofiştilor şi redând în acelaş timp hrana spirituală gene­raţiei însetate. Neîncrederea împiedecă dezvol­tarea culturii. De aceia, cultura se întemeiază ori pe o religie — a că­rei experienţă mistică este iisus formativus, catalizatorul şi etnic­ii la echilibrului spiritual — ori pe o didactică. Se înţelege că vorbim acum de culturile ţărilor, genera­ţiilor. Şi se înţelege că, atât religia cât şi didactica, sunt dogme — în faţa cărora spiritul critic nu poate să se manifeste decât moderat. Alt­minteri, ele nu ar corespunde ro­­lului. Se înţelege, de asemenea, că — atunci când vorbim de didactică — ne gândim la mulţimea conştiin­ţelor, la acea «sfântă mediocri­tate» a bisericii romane. Aşa­dar, didactica dezvoltă o iden­titate riguroasă de conţinuturi spi­rituale: «umanismul» indian, înte­meiat, la obârşie pe adhyayana (re­citarea textelor sacre din memo­rie, apoi comentarea lor scolastică sub observarea urmi Pandita, maes­tru); umanismul latin, întemeiat pe studiul textelor (deci, gramatică, o anumită şi instructivă formaţie logică); cultura greacă din perioda clasică (geometrie, poetică, dans politică, formaţie liniară şi totuş suplă, de scurtă durată ca cultură colectivă). Munca intelectuală dezvoltă o funcţiune în raporturi precise cu alte funcţiuni, şi sfârşeşte cu o atitudine în faţa realităţii, a omu­lui, a vieţii. O anumită muncă in­telectuală va dezvolta, într’o plura­litate de conştiinţi şi o continuitate de generaţii, aceiaş poziţie spiri­tuală. Va creia un mediu cultural organic. Coheziunea e prielnică pro­gresului de orice fel: filosofic eco­nomic, social. Ne amintim de doc­trina atâtor capete cugetătoare po­litice din Franţa, suspinând după desmembrarea şi nimicirea unităţii culturale, sub aşezarea Bisericii şi Coroanei. • Aici ar fi locul să arătăm supe­rioritatea unei anumite didactici, asupra celeilats. Să examinăm re­zultatele excelente ale unui uma­nism înţeles şi simpatizat. (La noi, trecând perioda umanismului fi­resc, s’a introdus prin violarea ap­titudinilor studiul limbei greceşti şi latine; «umanismul» a ajuns ast­fel o tortură; nu putea fi simpati­zat decât de o elită, pentru că ce­lula şi vremurile se împotriveau, iar autoritatea apuseană şcolile şi mănăstirile apusene — nu le-au avut). Să examinăm cultura înte­meiată pe matematică, sau pe filo­­sofie. Dar notele acestui capitol tre­­buesc încheiate. Vom reveni, dealt­fel, asupra «culturii filosofice». Dar, să ne întrebăm: oare este uisus formativus al culturii româ­ne? Avem o cultură etnică? Nu, pentru că nu am ştiut să dezvoltăm poziţiile spirituale, cât de puţine, pe cari ni le dăruise religia creştin­­ortodoxă. Am avut o cultură care să rezulte din atmosfera spirituală din jurul Bisericei ! Nu , pentru că cultura românească nu a fost fe­cundată decât de un suspect ger­men franţuzesc, importat într'o e­­pocă de criză şi prefaceri ale spiri­tului apusean. Nu am avut nici-o cultură unifi­cată prin didactică, prin şcoli. Uma­nismul nostru a fost ridicol, când s’a încercat a se introduce în masse. Clasicismul din şcoli, până la sfâr­şitul veacului trecut, purta încă urmele dascălilor bizantini, aduşi de fanarioţi- Cultura românească n’a avut până acum un punct de spri­jin, deci o unitate. Deaceia ne vine şi atât de greu a vorbi de o cultură românească propriu zisă. Nu avem decât o în­do etatea civilizaţie, care esaltă periferia, viciază politica şi «aixiiH, elita. ,­­Credem că unitatea conştiinţelor, crearea unui mediu cultural, cu a­­celeaşi preocupări şi cu aceleaşi valori — nu va putea fi realizată decât de generaţia actuală. Ne lea­gă un mănunchiu de experienţe co­mune. Problema e: disciplinarea acestor experienţe, organizarea a­­cestor rezultate, valorificarea a­­cestor conţinuturi de conştiinţă — cine o va face? Nu ne gândim la cele câteva personalităţi, al căror echilibru va rezulta din însăşi gim­nastica spiritului, şi pe care nu le putem înregimenta. Ne gândim la generaţia propriu zisă, la nevoile acestei generaţii. Cultura noastră, născută din experienţele brute, pe­­trecute prin unghiul bisericei sau al didacticei — va putea oare ră­mâne întotdeauna dezarticulată ! Se va mai putea numi atunci cultură? Mircea Eliade Prin dizolvarea unei canlităţi foarte mici de sare pentru picioare SET.­ROCHUS în apă caldă reali­­zăm o apă oxigenată care are un e­­fect curativ asupra picioarelor bol­navilor şi linişteşte chinurile apă­sării pantalonilor asupra pen­onului. Mâncărimea provenită din degeră­­turi încetează. Moaie bătăturile şi în­tăriturile pielei, astfel că se pot înl­­ătura foarte uşor chiar fără între­buinţarea unui cuţit sau brici. Este absolut sigur că întrebuinţarea sării de picioare SET.­ROCHUS însănă­toşeşte piciorul neglijat, încât purta­rea unei ghete noi chiar şi îngustă devine foarte comodă ca şi cum a­­ceasta ar­ fi fost purtată ani de zile. Puteţi purta ghetele atât timp, câ vă place, a­sta ore întregi pe loc fără a simţi cea mai mică urmă de oboseală ori dureri. Preţul Lei 45. — De găsit în toate farmaciile, dacă n’o găsiţi adresaţi­­vă Depozitul General: Rozsnyay, farmacia, ARAD. — Ambalarea o­­riginală numai în împachetarea verde. Depozit la București: Drogheria Standard. PAULETTE MODE Calea Victoriei Ho. 788 Prezintă colecția de medale* Pariziene CUVÂNTUL fraude de 7 milioane lei. Dosarul se iar conducătorul se plimbă în Italia Am relevat la timp nemulţumi­rea membrilor coloniilor de vară cari au fost în acest an la Agigea pentru a face băi de Techirghiol. Deasemeni am arătat unele nere­guli comise de conducătorii puşi as­i colo de ministerul sănătăţei şi am­­ cerut instituirea unei severe anche­­t­­e pentru a stabili răspunderile. Intr’adevăr, ministerul sănătăţei sezizându-se, a numit o comisiune compusă din d-nii Baciu director general al personalului, Al. Pre­torian directorul general al con­tenciosului şi un arhitect­ Comisiunea instituită a primit in­strucţiunile necesare din partea d-lui Vişoianu secretar general al ministerului sănătăţei, care se află, de câteva zile, la Agigea, pentru a stabili, la faţa locului neregulile co­mise. Comisiunea a primit şi o plânge­re din partea coloniei de la Cernăuți care cere restituirea sumei vărsate pentru hrană. In plângere se afir­mă că neputând să primească hra­na infectă ce le-o serveau condu­cătorii de la Agigea colonia a fost nevoită să ia masa in altă parte. In ultimul moment ni se spune că dosarul acestei «afaceri» se află... pierdut și că fraudele s’ar urca la vre-o 7 milioane lei. Iar d-l Radu Moise, un doctor numit conducător la Agigea, ar fi plecat în Italia. I ----­ Provocarea ziarului „Brassói Lapok“ CLUJ. — Schimbarea la faţă a presei maghiare din Ardeal de când cu încurajarea acţiunei Rot­­heremeriste, a fost comentată de noi în cadrul mai multor articole. Ce­le reproduse mai jos, sunt o com­­plectare a afirmaţiunilor noastre anterioare. Agitaţiuni ul?lui*eşte Ştim cum s’a terminat procesul optanţilor şi cum s’a demascat făţăr­nicia ungurească a contelui Ap­­­pony. CONTELE APPONY Presa ardeleana a d-lui Bethlen nu vrea să ştie tie nimic, ea conti­nuă să se agite pe chestiunea op­­­tanţilor şi să aducă elogii ditiram­bice reprezentantului magnaţilor la­tifundiari, contele Albert Apponyi. «GEstiil admirabili» Pentru ca opinia publică de la noi să se convingă cum înţeleg orga­nele partidului maghiar sa facă e­­ducaţia maselor minoritare, vom­ reproduce următoarele aprecieri a­­părute în ziarul «Brassói Lapok» proprietatea negustorilor de senti­­­mente ungureşti Grünfeld şi Kaha­­na, privitoare la contele Apponyi. «Cât de minunat este gestul con­telui Apponyi — se miră «3. .» — care a refuzat sărbătorirea ce i se oferise la întoarcerea în ţară. Sute de mii de oameni ar fi voit să ova­ţioneze pe minunatul patriarh ma­ghiar, şi să-şi exprime admiraţia şi recunoştinţa pentru sforţările lui de Hercule, ca să ducă la isbândă cauza patriei sale. «Noul C««,erou al ungurilor Gestul, opera lui Apponyi nu gă­sesc asemănare, decât în anticitate. Numai între oamenii mari de o­­dinioară, ale căror fapte strălucite sunt arătate viitorime­ ca pilde de urmat, au fost oameni ca Apponyi. Bărbatul de stat maghiar a cărui oratorie nu poate fi comparată de­cât cu cea a lui Cicero, Demosthene sau Mirabeau, n’a fost niciodată mai mare ca astăzi. Argumentaţia lui luminoasă la Geneva a fost ascultată cu admira­ţie de toată lumea. A reuşit să con­vingă toate ţările care nu sunt in­teresate în procesul optanţilor şi cu toate influenţele şi sforţările ad­versarului, a reuşit să obţină mă­car o nouă amânare, să deschidă o nouă rază de speranţă... «Omul păcii» Acest bărbat genial nu este omul războiului cu orice preţ. Intr’o de­claraţie făcută reprezentanţilor pre­sei la Geneva a avut cura­jul să ofere o soluţionare paşnica,­­ fi­reşte în conformitate cu principiile juridice şi ale dreptăţii. «Insultele d-lui Titudessis» Iată caracterul bărbatului de stat maghiar : nu vrea luptă pentru luptă şi este dispus, conştient de superioritatea sa, să ierte insultele ce i le-a adresat tânărul şi teatralul lui adversar la Geneva... Este gata să aducă orice jertfe pentru pace... Noi astăzi sărbăto­rim în contele Albert Apponyi mo­destia, obiectivitatea şi pacifismul!» » Ceia ce scrie «Brassói Lapok» este bineînţeles o vinovată provocare şi înseamnă că acest ziar înţelege să lupte făţiş împotriva cauzei susţi­nută de diplomaţi® ţării româneşti. Contele Gheorghe Bethlen, preşe­dintele partidului maghiar este fi­reşte, în primul rând vinovat de în­­veninarea atmosfe­­ei *­ atentatele împotriva relaţiilor paşnice ce tre­bue să domnească între românii şi maghiarii din Ardeal. O. AXENTH ——exo----­ */ Desvelirea statuiei Rege­lui Ferdinand la Orăştie Duminică 9 Octombrie va avea loc la Orăştie desvelirea statuiei Re­gelui Ferdinand. Iată programul 90 lemnităţii. Ora 9: Primirea A. S. Regale Principelui Regent Nicolae în gara Orăştie, de către Comitet şi autori­tăţile civile şi militare. Ora 9.30: Sfinţirea şi desvălirea Monumentului în Piaţa Regina Ma­ria, în prezenţa reprezentanţilor o­­ficiali ai Ţarei. Cuvântările Comitetului. Defilarea delegaţiunilor săteşti, di­ferite societăţi, şcoli şi armată. Ora 13: Recepţiunea autorităţilor. După recepţii. Masa festivă în sala Tearului Central, după amiaza Ora 16: Vizitarea Orfelinatului de război a «Lt. Rădăuţ». Ora 16-30: A. S. Regală în mijlo­cul poporului în Parcul oraşului. Serbări populare. Ora 18: Vizitarea Şcoalei Medii de fete; — program şcolar. Ceaiul oferit de Comitetul «Socie­tăţii Femeilor române» şi a «Prin­cipelui Mircea» din Orăştie. Ora 20.30: Petrecerea A. S. Rega­le la gară. Retragerea cu feste, făcută de ar­mată, şcoli şi populaţie. ui­ánur m­­iliilii de laalmri! partidului m ■r&ro-Direcţia partidului maghiar se va în­truni în San Martin Jiud- Târnava Mi­că) sub preşedinţia contelui G. Bethlen, la 3 octombrie cor. Scopul acestei consfătuiri este exami­narea situaţiei în legătură cu ultimele­venimente interne şi interne, întocmi­rea bilanţului alegerilor generale ; fixa­rea programului de luptă parlamentară. La intunirea aceasta vor participa şi delegaţii judeţelor vecine, în comunele din jud. Târnava Mică vor fi obligate de organizaţia locală să participe în număr cât mai mare. Senatorul Gyárfás va vorbi publicului în contra sistemului de impuneri şi va arăta că birurile nu mai pot fi suporta­te. D. Barabas va vorbi despre proble­ma şcolară minoritară. • Adunarea nu are un caracter poli­tic de o însemnătate deosebită. Ea este o întrunire care are de scop să menţină în maseele maghiare pe ca­re partidul de subt conducerea d-lui G. Bethlen le simte din ce în ce mai recalcitrante faţă de organiza­ţia de o structură atât­ de pronunţat reacţionară a grofilor, încrederea şi iluzia în acţiunea partidului­ Faptul acesta s’a vădit în nenumărate rân­duri. Şi chiar foile maghiare d­in Ardeal care fac front ori de câte ori este vorba de atacat statul român, au ridicat glasuri de protest împo­triva conducerii actuale a partidu­lui maghiar.Chestiunea pe care adunarea o va discuta cu deosebire va fi aceea a impozitelor. Ea constitue fără în­doială o problemă care se pretează la o lesnicioasă agitaţie. Partidul maghiar leagă mari spe­ranţe de exploatarea ei. Deasemeni şi chestiunea şcolară prezintă în împrejurările de faţă în Ardeal po­sibilităţi de speculare, fiindcă în vremea din urmă campaniile ziare­lor maghiare au furnizat noui apeti­­turi pentru revendicări minoritare. Budapesta (Ceps). — In Ungaria ches­tia războiului a venit la ordinea zilei. Se vorbeşte şi se scrie despre această chestie şi se acordă cea mai mare aten­ţie ştirilor care anunţă direct sau indi­rect că orizontul Europei se întunecă şi că raporturile dintre naţiuni se încor­dează. Acum câteva zile a apărut cartea fos­tului ministru de război despre care s’a anunţat incă demult şi care vrea să asi­gure pe unguri că statele succesorale nu sunt în stare să-şi apere graniţele sta­bilite prin tratatul dela Trianon. Zilele acestea un ofiţer dela statul ma­jor maghiar a publicat într’un ziar din Budapesta un studiu popular asupra va­loarei şi forţei armatei cehoslovace îa care a ajuns la concluzie favorabilă­­ pentru Ungaria. Declaraţia ministrului Udrzal care a rostit câteva cuvinte de laudă asupra însuşirilor militare ale un­gurilor, este considerată ca o intenţie oportună. Unele ziare observă că în pre­zent nu se mai poate vorbi de un 1919, că societatea maghiară nu mai este desbinată. Ia acest timp se înmulţesc societăţii­ de cercetaşi, se organizează jocuri raz­­boinice, se iau dispoziţiuni pentru înăs­­prirea disciplinei în organizaţiile de sport, se organizează festivităţi înaintea statuelor iredentiste, se publică noui hărţi cu vechea Ungarie, şi se repre­zintă piese războinice la teatre şi cine­matografe­, eto, etc- învingătorilor. v . Stilî resimal d-lui Petru Ghiţescu rafie fără control Se dizolvă comitetul şcoalei normale din Predeal ca să se mi fică banul fără control Iată-ne siliţi să vorbim, nu mai ştim pentru a câta oară, despre şcoa­­­la normală de fete de la Predeal. Ştiţi, şcoala aceia blestemată în care nişte sărmane copile orfane au fost supuse unui regim de puşcărie din cauza nevredniciei unor oameni Această şcoală a avut odată un comitet şcolar compus din persoa­ne despre a căror onorabilitate nu se pot spune decât vorbe frumoase, dar printre cari se strecurase şi ve­chiul nostru client d. Petre Ghiţe­­scu. Când te amesteci cu d. Ghiţescu Că datorită acestei tovarăşii oa­menii de onoare au trebuit să trea­că prin faţa judecătorului de instru­ţie, n’a fost decât ispăşirea, păcatu­lui de a fi fost prea creduli în cin­stea ori şi cui. Ce a urmat se ştie. Comitetul a fost dizolvat şi înlocuit cu un altul compus de asemeni din persoane mai presus de orice bănuială. O primă ţinure Iată­, însă, că d. Petre Ghiţescu datorită unor cauze pe care nu le vom mai discuta, dar printre care trebue trecută şi eroarea judiciară, a revenit spre nenorocirea învăţă­mântului, acolo de unde fusese alun­gat. Bine­înţeles că prima sa grijă a fost să readucă la şcoala din Pre­deal pe directoarea nevrednică şi în al doilea rând să dizolve comi­tetul şcolar. Al doilea comitet dizolvat De ce a fost dizolvat cel de-al doilea comitet, nimeni .Vor putea-o spune. Cu atât mai puțin d. dr. An­gelet iu, cam n’are nici 0 cunos-­­ tinta despre ceh ca sa pe if eu la mir nisterul instrucțiunei. Au trecut patru luni de zile de când şcoala dela Predeal a rămas fără comitet şcolar, Papiul s’ar pă­rea fără vre-o importanță deosebită. Desigur, câ la fel am spune şi noi dacă n'am şti ce înseamnă lipsa controlului într'o şcoală patronată de d. Ghiţescu. Pentru ca să mânuiască milioane Dar să ne explicăm. La şcoala dela Predeal statul a dat ţji va mai da încă multe milioa­ne pentru terminarea localului ; se mânuesc acolo fondurile pentru hrana celor câteva sute de eleve etc., etc. Dar poate tot nu înţelegeţi cam cum stau lucrurile ? Să fim şi mai clări. Decretul - lege pentru înfiinţarea şi organizarea comitetelor şcolare, publicat în Monitorul Oficial din 24 iulie 1919, ne indică, în mod cate­goric, cam­ sunt atribuţiunile unui comitet şcolar de la o şcoală norma­lă. Art. 76 din acest decret-lege specificând aceste atribuţiuni, spu­ne, între altele, «a întreţine localul şcoalei şi clădirile anexe, a suprave­ghea conducerea morală şi ADMI­NISTRATIVA a internatului, a-şi da avizul asupra sumelor cari tre­­buesc prevăzute în bugetele minis­­teului instrucţiunii pentru întreţi­nerea şcoalei şi internatului; a in­specta internatul şi întreaga gospo­dărie a şcoalei, cel puţin odată pe trimestru, şi a înainta ministerului dări de seama despre starea mate­­rială a şcoalei, etc.* Cred că Vavl ,î ai ar ft acum d® ce d. Ghiţescu nu a numit comitetul şcolar dela Predeal ? Faptul este îndestul de grav. Nu mai departe decât în vara aceasta la şcoala din, Predeal s’au continuat lucrările d® construcţie în valoare de 2 milioa­ne şi jumătate, în afară de alte chel­tueli necesitate de aprovizionările pentru iarnă. Controlul unui comi­tet ar fi fost cel puţin inoportun. «Casa Şcoalelor» alarmată «Casa Şcoalelor» chemată, prin acelaş decret-lege, să verifice ges­tiunea financiară a comitetelor şco­lare, dându-şi seamă de abuzul în­­făptu­it de I. Ghiţescu, i-a făcut cu­noscut, prin adresa No. 28437 din 20 Septembrie, câ trebuie să numească neapărat un comitet şcolar. Acestea sunt faptele. Acum că le facem cunoscute şi d-lui dr­ Ange­­lescu, ministrul instrucţiunii, nă­dăjduim că se vor lua măsurile de îndreptare, căci, cazul dela Predeal nu e singurul. s­imabea --------------------­ Din Câmpina Lucrătorul Farcaş Laslo din Buş­tenari, lăsând singuri acasă p© cei doi copii ai săi, aceştia au încercat să aprindă focul, cu petrol. Petrolul din bidon a luat foc şi, odată cu el, şi hainele copiilor. Unul din ei a sucombat, iar cel mai mare e în agonie la spitalul din Câmpina. « S’a ivit un nou caz de paralizie infantilă la Măgureni şi unul de febră tisoidă la Proviţa de sus { Prahova). Marele Turneu SONST. MA~4UL£­SCU ' Societar de la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu concursul marei artiste AKA IWZO Societară a Teatrului­­N Naţional din Bucureşti. S.­rimică, G.­­Muscan, B. Florini, Gr. Teodorescu, M. Stamate, A. Mi­­hăileanu şi d-nele T. Agemoglu, M Muscan, etc., vor juca piesele IN UHBlfcA CaSTgl&gA BRaKUvaA Marţi, 4 Octombrie: BAZARGIC Mercuri, 5 Octombrie: BAZARGIC Joi, 6 Octombrie: CONSTANŢA Vineri, 1 Octombrie: CONSTANŢA Sâmbătă, 8 Octombrie: BRĂILA Duminică, 9 Octombrie: 1BRAILA vor urma celelalte oraşe. Societatea comunala a tramvaielor Bucureşti Se aduce la cunoştinţă că înce­pând de Vineri 16 Septembrie 1327, linia actuală cu c­ai No. 8 se înlo­­­cueşte cu linia electrică No. 8 care va circula între Halele Centrale şi Fabricele Gib, având traseul Spla­iul Halelor, b­râncovenesc, Archive. ior şi strada Isvor-

Next