Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)
1927-10-04 / nr. 885
LA VULTURUL de MARE cu PESTELE IN GHIARE STR.BAZACA1 STR.CAROL 76 78 80 m 47, Calea Victoriei, 47 MARELE MAGAZIN Sare pentru picioare Skf. Rochus Stofe de mantouri Lei 750 Stofe Bărbătești „ 900 Dubluri de Mantou 98 Pânză cearceaf Lei 138 Mătăsuri rochi „ 450 Ciorapi extra „ 135 MAGAZIN eh ARTICOLE TECHNICS pentru Mori, Fabrici de Cherestea, Instalaţiuni Balneare, Fabrici de Spirt, Bere, Cărămidă şi orice Industrie. JAQUES VaUCKER ÎNSRRSSE. ucide catolicismul romano-apostolic în nordul Europei; dacă budismul n’a înlocuit pe deplin brahmanismul iar creştinismul n’a înlocuit păgânismul — pricina trebue căutată în impasibilitatea organică a speţei omeneşti de a asimila integral asemenea revoluţii spirituale). Critica aceasta este de două feluri. Cea dintâi, datorindu-se unei elite şi unui creer genial, corespunde insuficienţei mai sus pomenite şi sfârşeşte prin a reforma, deci a ucide, formaţia actuală a culturii. Cea de a doua se naşte în perioade de criză şi se datoreşte unor spirite hipersensibile sau viciate, perverse. Multe din aceste critici sunt uitate odată cu trecerea crizei; sofiştii şi Socrate, de pildă. Socrate restabileşte valorile culturii, ucigând astfel influenţa sofiştilor şi redând în acelaş timp hrana spirituală generaţiei însetate. Neîncrederea împiedecă dezvoltarea culturii. De aceia, cultura se întemeiază ori pe o religie — a cărei experienţă mistică este iisus formativus, catalizatorul şi etnicii la echilibrului spiritual — ori pe o didactică. Se înţelege că vorbim acum de culturile ţărilor, generaţiilor. Şi se înţelege că, atât religia cât şi didactica, sunt dogme — în faţa cărora spiritul critic nu poate să se manifeste decât moderat. Altminteri, ele nu ar corespunde rolului. Se înţelege, de asemenea, că — atunci când vorbim de didactică — ne gândim la mulţimea conştiinţelor, la acea «sfântă mediocritate» a bisericii romane. Aşadar, didactica dezvoltă o identitate riguroasă de conţinuturi spirituale: «umanismul» indian, întemeiat, la obârşie pe adhyayana (recitarea textelor sacre din memorie, apoi comentarea lor scolastică sub observarea urmi Pandita, maestru); umanismul latin, întemeiat pe studiul textelor (deci, gramatică, o anumită şi instructivă formaţie logică); cultura greacă din perioda clasică (geometrie, poetică, dans politică, formaţie liniară şi totuş suplă, de scurtă durată ca cultură colectivă). Munca intelectuală dezvoltă o funcţiune în raporturi precise cu alte funcţiuni, şi sfârşeşte cu o atitudine în faţa realităţii, a omului, a vieţii. O anumită muncă intelectuală va dezvolta, într’o pluralitate de conştiinţi şi o continuitate de generaţii, aceiaş poziţie spirituală. Va creia un mediu cultural organic. Coheziunea e prielnică progresului de orice fel: filosofic economic, social. Ne amintim de doctrina atâtor capete cugetătoare politice din Franţa, suspinând după desmembrarea şi nimicirea unităţii culturale, sub aşezarea Bisericii şi Coroanei. • Aici ar fi locul să arătăm superioritatea unei anumite didactici, asupra celeilats. Să examinăm rezultatele excelente ale unui umanism înţeles şi simpatizat. (La noi, trecând perioda umanismului firesc, s’a introdus prin violarea aptitudinilor studiul limbei greceşti şi latine; «umanismul» a ajuns astfel o tortură; nu putea fi simpatizat decât de o elită, pentru că celula şi vremurile se împotriveau, iar autoritatea apuseană şcolile şi mănăstirile apusene — nu le-au avut). Să examinăm cultura întemeiată pe matematică, sau pe filosofie. Dar notele acestui capitol trebuesc încheiate. Vom reveni, dealtfel, asupra «culturii filosofice». Dar, să ne întrebăm: oare este uisus formativus al culturii române? Avem o cultură etnică? Nu, pentru că nu am ştiut să dezvoltăm poziţiile spirituale, cât de puţine, pe cari ni le dăruise religia creştinortodoxă. Am avut o cultură care să rezulte din atmosfera spirituală din jurul Bisericei ! Nu , pentru că cultura românească nu a fost fecundată decât de un suspect germen franţuzesc, importat într'o epocă de criză şi prefaceri ale spiritului apusean. Nu am avut nici-o cultură unificată prin didactică, prin şcoli. Umanismul nostru a fost ridicol, când s’a încercat a se introduce în masse. Clasicismul din şcoli, până la sfârşitul veacului trecut, purta încă urmele dascălilor bizantini, aduşi de fanarioţi- Cultura românească n’a avut până acum un punct de sprijin, deci o unitate. Deaceia ne vine şi atât de greu a vorbi de o cultură românească propriu zisă. Nu avem decât o îndo etatea civilizaţie, care esaltă periferia, viciază politica şi «aixiiH, elita. ,Credem că unitatea conştiinţelor, crearea unui mediu cultural, cu aceleaşi preocupări şi cu aceleaşi valori — nu va putea fi realizată decât de generaţia actuală. Ne leagă un mănunchiu de experienţe comune. Problema e: disciplinarea acestor experienţe, organizarea acestor rezultate, valorificarea acestor conţinuturi de conştiinţă — cine o va face? Nu ne gândim la cele câteva personalităţi, al căror echilibru va rezulta din însăşi gimnastica spiritului, şi pe care nu le putem înregimenta. Ne gândim la generaţia propriu zisă, la nevoile acestei generaţii. Cultura noastră, născută din experienţele brute, petrecute prin unghiul bisericei sau al didacticei — va putea oare rămâne întotdeauna dezarticulată ! Se va mai putea numi atunci cultură? Mircea Eliade Prin dizolvarea unei canlităţi foarte mici de sare pentru picioare SET.ROCHUS în apă caldă realizăm o apă oxigenată care are un efect curativ asupra picioarelor bolnavilor şi linişteşte chinurile apăsării pantalonilor asupra penonului. Mâncărimea provenită din degerături încetează. Moaie bătăturile şi întăriturile pielei, astfel că se pot înlătura foarte uşor chiar fără întrebuinţarea unui cuţit sau brici. Este absolut sigur că întrebuinţarea sării de picioare SET.ROCHUS însănătoşeşte piciorul neglijat, încât purtarea unei ghete noi chiar şi îngustă devine foarte comodă ca şi cum aceasta ar fi fost purtată ani de zile. Puteţi purta ghetele atât timp, câ vă place, asta ore întregi pe loc fără a simţi cea mai mică urmă de oboseală ori dureri. Preţul Lei 45. — De găsit în toate farmaciile, dacă n’o găsiţi adresaţivă Depozitul General: Rozsnyay, farmacia, ARAD. — Ambalarea originală numai în împachetarea verde. Depozit la București: Drogheria Standard. PAULETTE MODE Calea Victoriei Ho. 788 Prezintă colecția de medale* Pariziene CUVÂNTUL fraude de 7 milioane lei. Dosarul se iar conducătorul se plimbă în Italia Am relevat la timp nemulţumirea membrilor coloniilor de vară cari au fost în acest an la Agigea pentru a face băi de Techirghiol. Deasemeni am arătat unele nereguli comise de conducătorii puşi asi colo de ministerul sănătăţei şi am cerut instituirea unei severe anchete pentru a stabili răspunderile. Intr’adevăr, ministerul sănătăţei sezizându-se, a numit o comisiune compusă din d-nii Baciu director general al personalului, Al. Pretorian directorul general al contenciosului şi un arhitect Comisiunea instituită a primit instrucţiunile necesare din partea d-lui Vişoianu secretar general al ministerului sănătăţei, care se află, de câteva zile, la Agigea, pentru a stabili, la faţa locului neregulile comise. Comisiunea a primit şi o plângere din partea coloniei de la Cernăuți care cere restituirea sumei vărsate pentru hrană. In plângere se afirmă că neputând să primească hrana infectă ce le-o serveau conducătorii de la Agigea colonia a fost nevoită să ia masa in altă parte. In ultimul moment ni se spune că dosarul acestei «afaceri» se află... pierdut și că fraudele s’ar urca la vre-o 7 milioane lei. Iar d-l Radu Moise, un doctor numit conducător la Agigea, ar fi plecat în Italia. I ---- Provocarea ziarului „Brassói Lapok“ CLUJ. — Schimbarea la faţă a presei maghiare din Ardeal de când cu încurajarea acţiunei Rotheremeriste, a fost comentată de noi în cadrul mai multor articole. Cele reproduse mai jos, sunt o complectare a afirmaţiunilor noastre anterioare. Agitaţiuni ul?lui*eşte Ştim cum s’a terminat procesul optanţilor şi cum s’a demascat făţărnicia ungurească a contelui Appony. CONTELE APPONY Presa ardeleana a d-lui Bethlen nu vrea să ştie tie nimic, ea continuă să se agite pe chestiunea optanţilor şi să aducă elogii ditirambice reprezentantului magnaţilor latifundiari, contele Albert Apponyi. «GEstiil admirabili» Pentru ca opinia publică de la noi să se convingă cum înţeleg organele partidului maghiar sa facă educaţia maselor minoritare, vom reproduce următoarele aprecieri apărute în ziarul «Brassói Lapok» proprietatea negustorilor de sentimente ungureşti Grünfeld şi Kahana, privitoare la contele Apponyi. «Cât de minunat este gestul contelui Apponyi — se miră «3. .» — care a refuzat sărbătorirea ce i se oferise la întoarcerea în ţară. Sute de mii de oameni ar fi voit să ovaţioneze pe minunatul patriarh maghiar, şi să-şi exprime admiraţia şi recunoştinţa pentru sforţările lui de Hercule, ca să ducă la isbândă cauza patriei sale. «Noul C««,erou al ungurilor Gestul, opera lui Apponyi nu găsesc asemănare, decât în anticitate. Numai între oamenii mari de odinioară, ale căror fapte strălucite sunt arătate viitorime ca pilde de urmat, au fost oameni ca Apponyi. Bărbatul de stat maghiar a cărui oratorie nu poate fi comparată decât cu cea a lui Cicero, Demosthene sau Mirabeau, n’a fost niciodată mai mare ca astăzi. Argumentaţia lui luminoasă la Geneva a fost ascultată cu admiraţie de toată lumea. A reuşit să convingă toate ţările care nu sunt interesate în procesul optanţilor şi cu toate influenţele şi sforţările adversarului, a reuşit să obţină măcar o nouă amânare, să deschidă o nouă rază de speranţă... «Omul păcii» Acest bărbat genial nu este omul războiului cu orice preţ. Intr’o declaraţie făcută reprezentanţilor presei la Geneva a avut curajul să ofere o soluţionare paşnica, fireşte în conformitate cu principiile juridice şi ale dreptăţii. «Insultele d-lui Titudessis» Iată caracterul bărbatului de stat maghiar : nu vrea luptă pentru luptă şi este dispus, conştient de superioritatea sa, să ierte insultele ce i le-a adresat tânărul şi teatralul lui adversar la Geneva... Este gata să aducă orice jertfe pentru pace... Noi astăzi sărbătorim în contele Albert Apponyi modestia, obiectivitatea şi pacifismul!» » Ceia ce scrie «Brassói Lapok» este bineînţeles o vinovată provocare şi înseamnă că acest ziar înţelege să lupte făţiş împotriva cauzei susţinută de diplomaţi® ţării româneşti. Contele Gheorghe Bethlen, preşedintele partidului maghiar este fireşte, în primul rând vinovat de înveninarea atmosfeei * atentatele împotriva relaţiilor paşnice ce trebue să domnească între românii şi maghiarii din Ardeal. O. AXENTH ——exo---- */ Desvelirea statuiei Regelui Ferdinand la Orăştie Duminică 9 Octombrie va avea loc la Orăştie desvelirea statuiei Regelui Ferdinand. Iată programul 90 lemnităţii. Ora 9: Primirea A. S. Regale Principelui Regent Nicolae în gara Orăştie, de către Comitet şi autorităţile civile şi militare. Ora 9.30: Sfinţirea şi desvălirea Monumentului în Piaţa Regina Maria, în prezenţa reprezentanţilor oficiali ai Ţarei. Cuvântările Comitetului. Defilarea delegaţiunilor săteşti, diferite societăţi, şcoli şi armată. Ora 13: Recepţiunea autorităţilor. După recepţii. Masa festivă în sala Tearului Central, după amiaza Ora 16: Vizitarea Orfelinatului de război a «Lt. Rădăuţ». Ora 16-30: A. S. Regală în mijlocul poporului în Parcul oraşului. Serbări populare. Ora 18: Vizitarea Şcoalei Medii de fete; — program şcolar. Ceaiul oferit de Comitetul «Societăţii Femeilor române» şi a «Principelui Mircea» din Orăştie. Ora 20.30: Petrecerea A. S. Regale la gară. Retragerea cu feste, făcută de armată, şcoli şi populaţie. uiánur miliilii de laalmri! partidului m ■r&ro-Direcţia partidului maghiar se va întruni în San Martin Jiud- Târnava Mică) sub preşedinţia contelui G. Bethlen, la 3 octombrie cor. Scopul acestei consfătuiri este examinarea situaţiei în legătură cu ultimelevenimente interne şi interne, întocmirea bilanţului alegerilor generale ; fixarea programului de luptă parlamentară. La intunirea aceasta vor participa şi delegaţii judeţelor vecine, în comunele din jud. Târnava Mică vor fi obligate de organizaţia locală să participe în număr cât mai mare. Senatorul Gyárfás va vorbi publicului în contra sistemului de impuneri şi va arăta că birurile nu mai pot fi suportate. D. Barabas va vorbi despre problema şcolară minoritară. • Adunarea nu are un caracter politic de o însemnătate deosebită. Ea este o întrunire care are de scop să menţină în maseele maghiare pe care partidul de subt conducerea d-lui G. Bethlen le simte din ce în ce mai recalcitrante faţă de organizaţia de o structură atât de pronunţat reacţionară a grofilor, încrederea şi iluzia în acţiunea partidului Faptul acesta s’a vădit în nenumărate rânduri. Şi chiar foile maghiare din Ardeal care fac front ori de câte ori este vorba de atacat statul român, au ridicat glasuri de protest împotriva conducerii actuale a partidului maghiar.Chestiunea pe care adunarea o va discuta cu deosebire va fi aceea a impozitelor. Ea constitue fără îndoială o problemă care se pretează la o lesnicioasă agitaţie. Partidul maghiar leagă mari speranţe de exploatarea ei. Deasemeni şi chestiunea şcolară prezintă în împrejurările de faţă în Ardeal posibilităţi de speculare, fiindcă în vremea din urmă campaniile ziarelor maghiare au furnizat noui apetituri pentru revendicări minoritare. Budapesta (Ceps). — In Ungaria chestia războiului a venit la ordinea zilei. Se vorbeşte şi se scrie despre această chestie şi se acordă cea mai mare atenţie ştirilor care anunţă direct sau indirect că orizontul Europei se întunecă şi că raporturile dintre naţiuni se încordează. Acum câteva zile a apărut cartea fostului ministru de război despre care s’a anunţat incă demult şi care vrea să asigure pe unguri că statele succesorale nu sunt în stare să-şi apere graniţele stabilite prin tratatul dela Trianon. Zilele acestea un ofiţer dela statul major maghiar a publicat într’un ziar din Budapesta un studiu popular asupra valoarei şi forţei armatei cehoslovace îa care a ajuns la concluzie favorabilă pentru Ungaria. Declaraţia ministrului Udrzal care a rostit câteva cuvinte de laudă asupra însuşirilor militare ale ungurilor, este considerată ca o intenţie oportună. Unele ziare observă că în prezent nu se mai poate vorbi de un 1919, că societatea maghiară nu mai este desbinată. Ia acest timp se înmulţesc societăţii de cercetaşi, se organizează jocuri razboinice, se iau dispoziţiuni pentru înăsprirea disciplinei în organizaţiile de sport, se organizează festivităţi înaintea statuelor iredentiste, se publică noui hărţi cu vechea Ungarie, şi se reprezintă piese războinice la teatre şi cinematografe, eto, etc- învingătorilor. v . Stilî resimal d-lui Petru Ghiţescu rafie fără control Se dizolvă comitetul şcoalei normale din Predeal ca să se mi fică banul fără control Iată-ne siliţi să vorbim, nu mai ştim pentru a câta oară, despre şcoala normală de fete de la Predeal. Ştiţi, şcoala aceia blestemată în care nişte sărmane copile orfane au fost supuse unui regim de puşcărie din cauza nevredniciei unor oameni Această şcoală a avut odată un comitet şcolar compus din persoane despre a căror onorabilitate nu se pot spune decât vorbe frumoase, dar printre cari se strecurase şi vechiul nostru client d. Petre Ghiţescu. Când te amesteci cu d. Ghiţescu Că datorită acestei tovarăşii oamenii de onoare au trebuit să treacă prin faţa judecătorului de instruţie, n’a fost decât ispăşirea, păcatului de a fi fost prea creduli în cinstea ori şi cui. Ce a urmat se ştie. Comitetul a fost dizolvat şi înlocuit cu un altul compus de asemeni din persoane mai presus de orice bănuială. O primă ţinure Iată, însă, că d. Petre Ghiţescu datorită unor cauze pe care nu le vom mai discuta, dar printre care trebue trecută şi eroarea judiciară, a revenit spre nenorocirea învăţământului, acolo de unde fusese alungat. Bineînţeles că prima sa grijă a fost să readucă la şcoala din Predeal pe directoarea nevrednică şi în al doilea rând să dizolve comitetul şcolar. Al doilea comitet dizolvat De ce a fost dizolvat cel de-al doilea comitet, nimeni .Vor putea-o spune. Cu atât mai puțin d. dr. Angelet iu, cam n’are nici 0 cunos- tinta despre ceh ca sa pe if eu la mir nisterul instrucțiunei. Au trecut patru luni de zile de când şcoala dela Predeal a rămas fără comitet şcolar, Papiul s’ar părea fără vre-o importanță deosebită. Desigur, câ la fel am spune şi noi dacă n'am şti ce înseamnă lipsa controlului într'o şcoală patronată de d. Ghiţescu. Pentru ca să mânuiască milioane Dar să ne explicăm. La şcoala dela Predeal statul a dat ţji va mai da încă multe milioane pentru terminarea localului ; se mânuesc acolo fondurile pentru hrana celor câteva sute de eleve etc., etc. Dar poate tot nu înţelegeţi cam cum stau lucrurile ? Să fim şi mai clări. Decretul - lege pentru înfiinţarea şi organizarea comitetelor şcolare, publicat în Monitorul Oficial din 24 iulie 1919, ne indică, în mod categoric, cam sunt atribuţiunile unui comitet şcolar de la o şcoală normală. Art. 76 din acest decret-lege specificând aceste atribuţiuni, spune, între altele, «a întreţine localul şcoalei şi clădirile anexe, a supraveghea conducerea morală şi ADMINISTRATIVA a internatului, a-şi da avizul asupra sumelor cari trebuesc prevăzute în bugetele ministeului instrucţiunii pentru întreţinerea şcoalei şi internatului; a inspecta internatul şi întreaga gospodărie a şcoalei, cel puţin odată pe trimestru, şi a înainta ministerului dări de seama despre starea materială a şcoalei, etc.* Cred că Vavl ,î ai ar ft acum d® ce d. Ghiţescu nu a numit comitetul şcolar dela Predeal ? Faptul este îndestul de grav. Nu mai departe decât în vara aceasta la şcoala din, Predeal s’au continuat lucrările d® construcţie în valoare de 2 milioane şi jumătate, în afară de alte cheltueli necesitate de aprovizionările pentru iarnă. Controlul unui comitet ar fi fost cel puţin inoportun. «Casa Şcoalelor» alarmată «Casa Şcoalelor» chemată, prin acelaş decret-lege, să verifice gestiunea financiară a comitetelor şcolare, dându-şi seamă de abuzul înfăptuit de I. Ghiţescu, i-a făcut cunoscut, prin adresa No. 28437 din 20 Septembrie, câ trebuie să numească neapărat un comitet şcolar. Acestea sunt faptele. Acum că le facem cunoscute şi d-lui dr Angelescu, ministrul instrucţiunii, nădăjduim că se vor lua măsurile de îndreptare, căci, cazul dela Predeal nu e singurul. simabea -------------------- Din Câmpina Lucrătorul Farcaş Laslo din Buştenari, lăsând singuri acasă p© cei doi copii ai săi, aceştia au încercat să aprindă focul, cu petrol. Petrolul din bidon a luat foc şi, odată cu el, şi hainele copiilor. Unul din ei a sucombat, iar cel mai mare e în agonie la spitalul din Câmpina. « S’a ivit un nou caz de paralizie infantilă la Măgureni şi unul de febră tisoidă la Proviţa de sus { Prahova). Marele Turneu SONST. MA~4UL£SCU ' Societar de la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu concursul marei artiste AKA IWZO Societară a TeatruluiN Naţional din Bucureşti. S.rimică, G.Muscan, B. Florini, Gr. Teodorescu, M. Stamate, A. Mihăileanu şi d-nele T. Agemoglu, M Muscan, etc., vor juca piesele IN UHBlfcA CaSTgl&gA BRaKUvaA Marţi, 4 Octombrie: BAZARGIC Mercuri, 5 Octombrie: BAZARGIC Joi, 6 Octombrie: CONSTANŢA Vineri, 1 Octombrie: CONSTANŢA Sâmbătă, 8 Octombrie: BRĂILA Duminică, 9 Octombrie: 1BRAILA vor urma celelalte oraşe. Societatea comunala a tramvaielor Bucureşti Se aduce la cunoştinţă că începând de Vineri 16 Septembrie 1327, linia actuală cu cai No. 8 se înlocueşte cu linia electrică No. 8 care va circula între Halele Centrale şi Fabricele Gib, având traseul Splaiul Halelor, brâncovenesc, Archive. ior şi strada Isvor-