Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-01 / nr. 882

ŞTIRI POLITICE -po­op- P. Titulescu candidează O nouă telegramă sosită din par­tea d-lui Titulescu anunţă că pri­meşte să i se pună candidatura la apagerea de Sâmbătă, de la colegiul universitar din Capitală. Vor fi prin urmare trei candidaţi: d-nii N. Iorga, N. Titulescu şi S. Mândrescu. Încercări de reorganizare a L. A.N. C. D. A. C. Cuza sosit ieri în Capi­tală pentru a lua contact cu câţiva partizani ai d-sale a anunţat întru­nirea marelui consiliu al L. A. N. C. în ziua de 13 oct. a.c . Odată cu această întrunire, va re­apare şi oficiosul ligii «Apărarea Naţională», încercările de reorganizare ale d-lui A. C. Cuza, — mai ales în Ca­pitală —vor fi zădărnicite prin lipsa de sprijin a tineretului, deziluzio­nat în urma certurilor din sânul organizaţiei. D. George Brătianu, sub­secretar de Stat al m­io­­ritaţîlor ? In cercurile partidului maghiar circulă stăruitoare ştirea că d-1 G. Brătianu va fi numit subsecretar de stat al minorităţilor în locul dlui Tătărescu, care va înlocui pe d-1 Inculeţ. Guvernul nu a renun­ţat încă la legea pentru rezol­vi­rea problemei minoritare. Cu chestiu­nea aceasta va fi însărcinat d-l G. Brătianu. Se speră în cercurile ofi­ciale că prin schimbarea aceasta, raporturile dintre guvern şi mino­rităţi s'ar ameliora. --------xpx-------­ Polonia obţine un împrumut în Anglia New-York 29­ (Rador). — In cer­curile financiare se afirmă că Polo­nia va obţine în America un împru­mut de 70 milioane dolari- Acordul pentru acest împrumut va fi sem­nat la New-York la jumătatea lu­nei Octombrie. Alegerea de mâine Politica în Universitate De vorbă cu d. profesor Ovid Densusianu In «Cuvântul» de omi am publicat părerile d-lui Simion Mândrescu, profesor Universitar şi candidat a­­supra condiţiilor în cari se va da lupta pentru alegerea unui senator al Universităţii din Bucureşti. In continuarea anchetei noastre care urmăreşte să înfăţişeze reac­­ţiunea spiritului universitar împo­triva politicianismului, publicăm azi opiniile d-lui profesor Ovid Den­sî­sianu: — Există un amestec al politicei în Universitate şi ce părere aveţi despre acest fapt ? «Politica otrăveşte azi Universi­tatea mai mult ca oricând. De când se face politică în Universitate, ar fi multe de spus. Mă opresc la atâ­ta — o scurtă rememorare­, nu de prisos pentru revizuiri cari nu prea plac la noi, dar trebue făcute: po­litica au introdus-o în Universitate junimiştii. «Când erau în vâlva lor şi-i ame­ţise megalomania stăpânirii intelec­tuale au ţinut să dicteze şi la Uni­versitate. A fost timp când cineva, dacă nu era junimist, greu pătrun­dea ca profesor — mai ales la fa­cultatea de litere unde era sanhe­drinul lor. Sprijiniţi de Spiru Ha­­ret şi de alţii — pentru că junimiş­tii au avut abilităţi de aranjamen­te cu toate partidele — la un mo­ment dat prin afişarea supremaţiei lor au alarmat pe alţii, neastâmpă­raţi şi ei în perspectiva de domina­ţie şi în căutare de proseliţi. A în­ceput atunci lupta şi cei cari au înteţit-o mai mult au fost takiştii— cu revanşa la care ţineau asupra junimiştilor, conservatorilor, şi în politică şi la Universitate, confun­date tot mai mult. Câtva timp libe­ralii au stat mai mult pasivi, dar pe urmă au început şi ei ofensiva de anexare universitară. După răz­­boiu cu deosebire au căutat să-şi a­­firme şi aici ascendentul, cu porni­rile de dominaţie ce-i duc la­ conges­­tionări cotidiene. «Aşa e Universitatea noastră a­­cum. O fi ea împărţită pe Facultăţi, dar are şi împărţiri pe tabere poli­tice, şi aceasta iese în vileag la a­­tâtea ocazii, întruniri ale colegiu­lui universitar, recomandări la ca­tedre, alegeri de rector, senator. Cei cari nu fac politică — puţini, să-i numeri — pot să aibă dreptatea dreptăţilor, să protesteze mereu când ceva neuniversitar se pune la cale — ce folos însă? Hotărăsc cei­lalţi, se înţeleg uşor, stau strânşi la un loc, fac ciorchine. — Ce ar trebui făcut pentru în­lăturarea acestui amestec în gene­re şi în specie în cazul alegerii de faţă ? «Leacul... ar fi fost mai uşor când Universitatea nu era aşa de bolna­vă. Acum? Stăruinţa câtorva de pri­menire, dar lipseşte solidaritatea, o organizare de idealism universitar. Pe urmă ar trebui împiedecată reco­mandarea de profesori cum s’a fă­cut de atâtea ori până acum, şi să vedem miniştri cari nu sunt sensi­bili la obsechiosităţi ale cutării can­didat cu făgăduinţe de devotament personal ori politic care mai ales nu ar lua în seamă porunci din partid. — Cum priviţi candidatura d-lui Titulescu ? «Candidatura domnului Titulescu, când am aflat de ea mi s’a părut o simplă vorbă sau o intenţie efeme­ră. De ani întregi d. Titulescu nu mai are legături cu Universitatea. Poate avea cineva oricâte merite în­tr’o direcţie, aceasta nu justifică multiplicarea de participări. Da, se practică la noi mereu sistemul ubi­­cuităţei, dar ar fi vremea să-şi strângă aripile. Liberalii — prin «Viitorul» — ţin mereu să ne spună că nu confundă ura cu politica,... «­Doamne fe­reşte». Şi totuşi candidatura d-lui Lătulescu se anunţă ca din partea guvernului. S-a mai întâmplat aşa ceva în 1905. La colegiul universi­­t­ar, junimiştii în cartel cu liberala au fixat atunci candidatura lui T­­­i Maiorescu. Alături de câţiva co­legi, în frunte cu C. Dimitrescu- Iaşi, care era rector, am protestat împotriva acestei candidaturi dată ca universitară, pe când pornia din­­ conciliabule politice. Campania pe care am dus-o contra amestecului po­liticii în universitate a avut ca re­zultat că alesul colegiului nostru nu a fost cum voise două cluburi. Putea fi aceasta o învăţătură şi să nu se mai audă la Universitate de candidaturi puse la cale aiurea, dar mă întreb dacă se vor găsi as­tăzi destui ca să zică nu unde poli­tica ţine morţiş să fie numai ea as­cultată». Cum este susţinută candidatura d-lui Titulescu Bătrânul profesor, universitar d. N. Basilescu ne trimete o copie du­pă adresa pe care, în numele a­u seamă de profesori universitari toţi de la facultatea de drept din Bucu­reşti şi în mare majoritate membri ai partidului liberal, a înaintat-o tu­turor profesorilor membri ai Cole­giului universitar. In această adresă se anunţă că respectivii iniţiatori s’au îndreptat către d. N. Titulescu cu rugămin­tea de a primi să candideze la locul de senator al universităţii.­­ Cât de lipsită de caracter politic este această candidatură se vede şi din faptul mărturisit în însăşi a­­dresă, că d. Titulescu nu a găsit de cuviinţă să răspundă direct invita­­ţiei colegilor săi universitari ci a îndreptat adeziunea sa către d. Du­a, ministru de interne, care face niţei în calitatea lui de reprezen­tant al guvernului şi mare maestru electoral legătura între candidatul «universitar» şi colegii săi alegă­tori. . Ne îndoim totuşi că faptul va fi apreciat după cuviinţă de alegătorii înaltului corp academic şi dovada o vedem în aceea că d. N. Basilescu nu s’a simţit de loc jenat să aducă la cunoştinţa publicului această brutală desconsiderare a demnităţii universitare. LA JIMBOLIA Eri dimineaţă la orele 5 au sosit la Jimbolia, membrii congresului presei latine ce se va ţine la Bucu­reşti. In gară, d. Pamfil Şeicaru, pre­şedintele Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, a rostit în numele presei româneşti urarea de bun venit. * LA CARANSEBEŞ Caransebeş, 29. — De la Jimbolia la Caransebeş, oaspeţii, foarte bine dispuşi, au admirat tot timpul po­ziţiile româneşti. La orele 9 dimineaţa, trenul a so­sit în gara Caransebeş, unde s-a fă­cut primire oficială. Gara era şi aer splendid pavoazată. In întâmpinarea oaspeţilor, au ieşit toate autorităţile militare şi civile, corurile Asocia­ţiei de cânturi, precum şi un nume­ros public. La oprirea trenului, corurile au intonat diferite cântece naţionale. Primarul oraşului, d. Frederic Pauli, a ţinut o cuvântare la care a răspuns d. Augusto Castro, ambasa­dorul portughez la Roma, vorbind în limba franceză. Cuvântarea a fost terminată cu cuvintele: «Trăiască România­» rostite în limba noastră. Oaspeţii au luat cafeaua cu lapte, după care trenul a plecat mai de­parte, spre Severin. LA TURNU-SEVERIN Vizitarea ruinelor* şî oraşu­ lui­ — Bancherast TURNU-SEVERIN, 29.­­ Dele­gaţii la congresul presei aţi­e au sosit, cu trenul, azi la orele 11 în localitate­In gară o mare mulţime de oa­meni din toate straturile populaţiei în frunte cu autorităţile oraşului au făcut distinşilor oaspeţi o entu­­siastă primire. D-l prefect Băbeanu le-a urat bun sosit în oraşul pe unde în ve­chime a pătruns latinitatea care s’a statornicit neclintită în fosta Dacia. Din partea congresiştilor a vorbit d. Castra, ministrul Portugaliei la Vatican. A răspuns d- Pamfil Şeicaru, pre­şedintele sindicatului ziariştilor. A mai vorbit, şi d- Paul Bruiat-In automobile, apoi, au vizitat o­­r­aşul şi apoi s-au dus la cazinou unde d-l profesor Bărcăcilă le-a dat explicaţii asupra ruinelor istorice de lângă Turnu Severin. De la cazi­nou oaspeţii au plecat la liceu­ lo­cal, vizitând muzeul. La orele 1 a avut loc un banchet la Teatrul Naţional. In numele guvernului a toastat pentru fraţii noştri neolatini, d-1­­Richard Franasovici. A răspuns d-1 Augusto de Castro, ministrul Portugaliei la Roma. LA CRAIOVA Craiova 29. — La orele 5-20 d. a­­au sosit cu trenul în gara locală re­prezentanţii presei latine. Gara era frumos pavoazată- Pe peron se găsiau autorităţile în frun­te cu d. C. Negi­escu, prefect de Dolj, toate societăţile culturale, ba­roul şi un numeros public-la momentul intrării trenului în gară muzica reg- 26 Rovine şi co­rul bisericii Amza din Bucureşti au executat imne naţionale, iar pu­blicul a izbucnit în urale. Din partea craiovenilor au vor­bit d-nii V. Antonescu, ajutor de primar şi Ştefan Botoiu, directo­rul Teatrului Naţional. Din partea congresiştilor a răs­puns d- de Castro, care a mulţumit românilor, pentru dragostea ce le arată, servit apoi o gustare parte a primăriei. Trenul s’a pus în mişcare la ora 5-4­, în ovaţiile publicului­­* D-nii Jaques Bainville (dela La Liberte) şi Henri Massis (dda Re­vue Universelle) au sosit ori dim­i­neaţă în Capitală în vederea congre­sului presei latine. Sosirea în Capitală Trenul cu congresiştii presei la­tine a sosit în gara de Nord azi noapte la ora 12 şi 20. Pe peronul gărei se afla o mul­ţime imensă. Congresiştilor li s’a făcut o pri­mire călduroasă. ( In întâmpinarea ep­sgreviştilor au fost în gara de Nord: d-nii Stelian Popescu, ministrul justiţiei; Al. Po­pescu-Necşeşti, secretarul general al ministerului de justiţie; C. Xeni fost ministru, general E. Nicoleanu prefectul poliţiei; Jean Dobrescu prim procuror, deputaţii: I. Brăi­loiu, Al. Ionescu, M. Mora senator, Nichifor Crainic, căpitan Palade, Georgescu Ştefăneşti, Jean Zacha­rof senator, C. Şeişanu, Grig, Waleffe, Gafencu, directorul ziaru­lui «Argus», Costică Lupu, deputat Francisc Lebrun, Al. Duiliu Zamfi­rescu corespondent al ziarelor străi­ne şi numeroşi ziarişti de la coti­dianele din Capitală. După ce s’au făcut prezentările congresiştii au plecat la «Athene? Palace» şi «Spiedid», unde au fost găzduiţi. Congresul presei latine de opvxiiT tre ■—na—=—^ U LTIMA ORA ■ Un pod de vase se rupe provocând înnecarea mul­tor soldaţi din divizia X aflată în manevră Brăila, 29. — O mare ca­tastrofă s’a întâmplat pe Dunăre. Divizia X care face ma­nevre în nordul Dobrogei, avea după planul dat şi me­nirea de a trece Dunărea pe la cazanele de păcură. In acest scop pontonierii ataşaţi unităţilor cari ur­mau să efectueze această trecere, au făcut un pod de vase, care a legat malul dobrogean cu cel mun­tean. Odată podul gata trupele au început să treacă. Din cauza vântului pu­ternic şi a valurilor podul s’a deplasat, fiind con­struit primitiv, provocând căderea în apă a multor soldaţi. Numărul exact al celor înecaţi nu se cunoaşte până acum. In orice caz e mare. Ştirea a produs o impre­sie penibilă în localitate. Toată lumea este agitată, de­oarece mai toate unită­­ţile sunt compuse din ele­mente recrutate în oraş şi judeţ. Mulţi părinţi de ofiţeri au sosit la Brăila să se in­tereseze de copiii Ier. Printre familiile celor în­doleaţi se citează una, care abia întoarsă dela în morrisântarea unei fiice, s’a adus vestea că ambii f­e­ciori cari se aflau în aces­te unităţi s’au înecat. Ceeace e curios e faptul că auto­rităţile nu confirmă cele întâmpla­te, dar nici nu le dezmint. Se ţin într’un mutism suspect. Din această cauză circulă tot so­iul de svonuri în oraş, care de care mai fantastice. 0 desmintire a contelui Aippony Budapesta 29 (tsador). — Contele Appony, fost preşedintele delega­ţiei ungare la conferinţa păcii, a ru­gat Agenţia telegrafică Ungară, să anunţe că textul protocolului c­e ca­racter oficial, care a fost publicat ori de «Magyarsag», n’a fost primit niciodată de delegațiunea ungară nici din partea guvernului francez nici din partea secretarului general al ministerului de externe francez, d-l Pareclogue. -■—-oxo------■ -xox- ntelectuali ruşi excluşi din partidul comunist Moscova 29. — Comitetul central al partidului comunist a eliminat li intelectuali din partid. Aceasta pentru motivul că Ceka, a stabilit că aceştia făceau propagandă anti­­sovietică- S a găsit şi o tipografie secretă unde se tipărea broşuri de propagandă antisovietică. —poi*;-po At­estarea comitagiilor cari voiau să a­­rince în aer consulatul iugoslav Atena, 29 (Rador)­ — La Salonic au fost arestaţi trei comitagii bul­gari, cari voiau să arunce în aer clădirea consulatului iugoslav şi bi­rourile zonei libere sârbeşti din port. Asupra lor s’au găsit documen­te compromiţătoare şi bombe. Fron­tiera greacă a fost închisă spre Bul­garia. Atena 29 (Rador). — Comunicatul oficial publicat aseară în chestiunea arestării a trei comitagii bulgari la Salonic declară: «Autorităţile competente fiind de câteva zile pe urma unor persoane suspecte, sosite la Salonic cu ocazia t rgului de mostre, au reuşit să aresteze aseară pe doi de aceştia şi anume Vasile Nanoff, subofiţer, în poliţia vamală bulgară şi Nicolas Pandeli din Sofia. Spre miezul nop­ţii a fost arestat şi al treilea indi­vid­ Gheorghe Kulevci, care se afla la 20 kilometri pe distanţa Salonic— Serres, transportând într’un auto­mobil bombe, revolvere şi cartuşe. Din ancheta preliminară rezultă că cei trei arestaţi sunt emisarii Co­mitetului Macedonean, de la care pri­miseră însărcinarea să arunce în aer clădirea consulatului iugoslav, ale Băncii Franco-Sărbeşti şi ale birourilor zonei libere iugoslave din Salonic. Deasem­enea urmăreau să pună la cale atentate la expoziţia de mostre, la palatul guvernatorului şi la edi­ficiile militare din Salonic. SERVICIUL PARTICULAR­nsula Luzon distrusă de taifun 500 VICTIME OMENEŞTI MANILLA, 29 — In in­sula Luzon taifunul a fă­cut ravagii extraordinare. ,pănă în prezent a făcut 300 victime omeneşti. Pes­te 3000 oameni au rămas f­­ară adăpost. Locuinţele au fost aproape în întregi­me distruse. Chicago, 29. — Cu ocazia unei ser­bări, pe care societatea germano-a­­mericană a organizat-o în onoarea lui Hindenburg, s-au adunat 15.000 dolari pentru scopuri de binefacere germane. Fostul senator d. James Lewis a spus că Germania trebue să-și câș­tige prieteni căci în caz contrar va fi ,­ pe viitor înconjurată de via­Berlin. 29. — Ziarele de diminea­ţă anunţă din America, că presa a­­mericană ia o poziţie foarte severă faţă de Franţa, în chestiunea tari­fului vamal. Ziarele americane spune că gu­vernul american proectează o nouă Londra 29. — După cum anunţă ziarele americane, cu ocazia festivi­tăţilor de la Verdun, cari au fost or­ganizate pentru legionarii ameri­­cani, s-a întâmplat un incident foar­te penibil. D. Poincaré, primul mi­nistru al Franţei a ţinut o cuvânta­re lungă şi întrucât legionarii nu înţelegeau cuvântarea şi erau şi cam obosiţi, au părăsit în mare par mici cum s’a găsit în timpul războ­iului-Celalt senator, d. Hamilton a de­clarat că Germania nu poate să-şi îndeplinească obligaţiunile ce-i sunt impuse prin planul Dawes. In con­tinuare a spus că trebuesc redate Germaniei coloniile ca ea să ajungă lin nou la prosperitate, urcare a vămii în urma căreia va*­ma la mătase se va urca cu 50 la sută. Presa franceză pare foarte depri­mată din cauza acestui proect ame­ rican.­­ te sala în care se ținea serbarea. D. Poincaré, indignat de acest lucru, s’a exprimat că dacă el nu îmbarca în 1918 armată franceză şi generali francezi armata americană ar fi a­­vut de înregistrat pierderi însemna­te. In urma acestei declaraţii au pă­răsit şi ceilalţi americani, cari mai rămăseseră, sala în care vorbea de Poincaré.­ tuia are mie de prieteni şi ca să prospere, cere să i se m­appeze coloniile --------e­s»£jj —--00^00----­ Presa franceză alarmata.-Franja atacată de ziarele americane * l -Un incident curios serbările de la Verdun D. Poincare boicotat de legionarii americani ------»iirOO----­ -.. i --------xox-------­ Laburiştii şi liberalii englezi contra d-lui Chamberlain Londra 29. — Opoziţia engleză se pregăteşte pentru sesiunea parla­mentară. Atât partidul laburist cât şi cel liberal sunt decise a lua o ati­tudine violentă faţă de d. Chamber­lain.­­ Aceste partide declară că d. Cham­berlain n’ar fi susţinut în chestiu­nea desarmării punctul de vedere englez. I­n China Măsuri riguroase contra acţiunii „Stelei roşii" Peking, 29. — Agitaţia d­in împrejurimile Nan­­kingului continua. Mişca­rea organizaţiei «Steaua roşie» a luat proporţii se­rioase din care cauză tru­pele trimise împotriva ras vrăjiţîior au fost întărite. Reforme mari la Vatican Roma 29. — La Vatican se discută mari reforme. Pentru alegerea pa­pală, care de sute de ani avea loc în capela sixtină, urmează a se con­strui o clădire separată care va con­ţine 70 de camere pentru cardinali şi 39 rezervate pentru servitori. De asemeni Vaticanul va clădi şi săli mari de mâncare precum şi 2 săli de şedinţă. Construirea acestor, edi­ficii va costa 50 milioane lire care sumă urmează a fi suportată în mod proporţional de cardinali. .. . ———OXO----— --------exo-------­ - -o­x­e-----­ Regele Boris se căsătoreşte Roma 29. — Ziarele din Roma a­­nunţă că înfăptuirea căsătoriei re­gelui Boris al Bulgariei ar fi defi­nitiv tranşată. Numele logodnicei nu va fi însă dat publicităţii decât după ce regele Boris va fi făcut vi­zitele de rigoare curţilor europene. Grav accident de avion Berlin, 29. — Se anunţă din Bre­men, că hidroavionul construit de către aviatorul Wulf, — hidroavion de o construcţie cu totul nouă pe terenul aviaţiei, s’a prăbuşit la pă­mânt, în timpul unui sbor de încer­care. Constructorul Wulf, care pi­lota h­idroavionul, a fost omorât. ---------exo--------­ --------xcx-------­ Botezul fiului lui M­ssolini Roma 29 (Rador). — Eri s’a celebrat la Forli, în casa şefului guvernului, bo­tezul fiului lui Mussolini. Martori au fost Arnaldo Mussolini şi prefectul din Forli. Ceremonia religioasă a fost pre­cedată de formalităţile civile. Regele şi Regina au adresat telegrame de felici­tări și urări. -----»TfcOO­ Paris 29 (Rador). — Pri­mo de Rivera a sosit astăzi la Barcelona, unde va avea o întrevedere cu d. Cham­berlain. Se atribue o deo­sebită importanţă politică acestei întâlniri. O ANTANTA A TARILOR MEDITERANEENE Berlin, 29 (Rador). — După ști­rile primite din Londra, întrevede­rea de la Barcelona dintre d-nii Chamberlain şi Primo de Rivera, ar avea de scop şi discutarea proectu­­lui creiărei unei antante a ţărilor Mediteranene, din care să facă parte Spania, Italia şi Grecia. Din Paris însă, se anunţă că principa­lul proiect al întrevedere­ dintre cei doi oameni de stat, ar fi discutarea chestiunei Tangerului. S’A DISCUTAT CHESTIA TANGERULUI Paris 29­ — Ministrul de externe al Angliei, d- Chamberlain a avut azi după amiazi la Barcelona o în­trevedere cu şeful guvernului spa­niol, d- Primo de Rivera. Cu aceas­tă ocazie au luat în discuţie chestii Tangerului. Guvernul spaniol vrea să rezolve chestia Tangerului îna­inte de plecarea suveranilor la Ma­roco. Cercurile politice franceze pri­vesc cu îngrijorare aceste tratati­ve dar sunt de părere că în decur­sul acestora nu se vor discuta con­­venţiunile­ La Soc. Naţiunilor m­­ai a fost ami pentru Decembrie Geneva 29 (Rador). — Consiliul So­cietăţii Naţiunilor a discutat ori, ce­rerea guvernului grec împotriva Germaniei, cu privire la executarea comenzii vasului «Salamis». Franţa şi Anglia s’au pronunţat contra tezei delegaţiei greceşti pe când Italia, Japonia şi Finlanda au susţinut-o. D. Scialoja a ridicat chestiunea dacă nu s’ar pu­tea cere un aviz con­sultativ la Haga­ numai pe baza u­­nei deciziuni a Consiliului, luată cu majoritate de voturi. D. Titulescu a susţinut însă teza contrarie, anu­me că pentru a se cere la Haga un aviz consultativ de când există So­cietatea Naţiunilor s’a cerut întot­deauna unanimitatea voturilor, Con­siliului. D. Titulescu a mai atras a­­tenţia că o soluţiune contrarie ar împiedica America să intre în Curtea de Justiţie de la Haga. Preşedintele Consiliului, d. Ville­gas a declarat apoi că cu tot res­pectul ce merită sugestiunea d-lui Scialoja, d-sa ezită de a o urma, pentru că e vorba de o chestiune ex­trem de gravă. «După cum foarte bine a observat reprezentantul Ro­mâniei, aceasta este cauza lipsei de adeziune a Statelor Unite la Curtea de Justiţie Internaţională. Nu mă pot deci uni la părerea d-lui Scialo­ja». Preşedintele a propus să se cea­ră Curţii din Haga un aviz asupra condiţiunilor în care s’ar putea lua avizul consultativ al acestei institu­­ţiuni. D. Titulescu observând că tocmai pentru a se decide solicitarea aces­tei consultaţiuni este nevoe de una­nimitatea voturilor, preşedintele Villegas a recunoscut dreptatea te­zei delegatului român. In aceste condiţiuni, d. Villegas a fost de părere ca afacerea să fie a­­mânată pentru sesiunea din Decem­brie şi ca un consiliu de jurişti să studieze până atunci chestiunea com­petenţii. Lupte între răsculaţii ca­tolici şi trupe In statul Jaliscko (St-Unite) Berlin, 29 (Rador). — După ştiri primite la Londra din Mexico, în timpul luptelor din statul Jalisko, dintre răsculaţii catolici şi trupele regulate, au murit 32 de oameni, fiind şi mai mulţi răniţi, al căror număr nu s’a putut stabili cu cer­titudine. Un preot făcut prizonier, se crede că a fost cu siguranţă îm­puşcat, în urma unei judecăţi su­mare. Cenuşa lui Sacco şi Van­­zetti a fost amestecată şi împărţită în două New-York, 29 (Rador). — Doam­na Giselle Vanzetti s’a îmbarcat ori pe vaporul «Mauretania», ple­când în Italia. întrucât n’a putut ajunge la o înțelegere cu familia lui Sacco, d-na Vanzetti a luat cu sine jumătate din cenuşa ameste­cată a celor doi executaţi. -------exo-----­ --------—exo-----------­ INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» — S .A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2. — BUCUREȘTI

Next