Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)
1927-10-01 / nr. 882
ŞTIRI POLITICE -poop- P. Titulescu candidează O nouă telegramă sosită din partea d-lui Titulescu anunţă că primeşte să i se pună candidatura la apagerea de Sâmbătă, de la colegiul universitar din Capitală. Vor fi prin urmare trei candidaţi: d-nii N. Iorga, N. Titulescu şi S. Mândrescu. Încercări de reorganizare a L. A.N. C. D. A. C. Cuza sosit ieri în Capitală pentru a lua contact cu câţiva partizani ai d-sale a anunţat întrunirea marelui consiliu al L. A. N. C. în ziua de 13 oct. a.c . Odată cu această întrunire, va reapare şi oficiosul ligii «Apărarea Naţională», încercările de reorganizare ale d-lui A. C. Cuza, — mai ales în Capitală —vor fi zădărnicite prin lipsa de sprijin a tineretului, deziluzionat în urma certurilor din sânul organizaţiei. D. George Brătianu, subsecretar de Stat al mioritaţîlor ? In cercurile partidului maghiar circulă stăruitoare ştirea că d-1 G. Brătianu va fi numit subsecretar de stat al minorităţilor în locul dlui Tătărescu, care va înlocui pe d-1 Inculeţ. Guvernul nu a renunţat încă la legea pentru rezolvirea problemei minoritare. Cu chestiunea aceasta va fi însărcinat d-l G. Brătianu. Se speră în cercurile oficiale că prin schimbarea aceasta, raporturile dintre guvern şi minorităţi s'ar ameliora. --------xpx------- Polonia obţine un împrumut în Anglia New-York 29 (Rador). — In cercurile financiare se afirmă că Polonia va obţine în America un împrumut de 70 milioane dolari- Acordul pentru acest împrumut va fi semnat la New-York la jumătatea lunei Octombrie. Alegerea de mâine Politica în Universitate De vorbă cu d. profesor Ovid Densusianu In «Cuvântul» de omi am publicat părerile d-lui Simion Mândrescu, profesor Universitar şi candidat asupra condiţiilor în cari se va da lupta pentru alegerea unui senator al Universităţii din Bucureşti. In continuarea anchetei noastre care urmăreşte să înfăţişeze reacţiunea spiritului universitar împotriva politicianismului, publicăm azi opiniile d-lui profesor Ovid Densîsianu: — Există un amestec al politicei în Universitate şi ce părere aveţi despre acest fapt ? «Politica otrăveşte azi Universitatea mai mult ca oricând. De când se face politică în Universitate, ar fi multe de spus. Mă opresc la atâta — o scurtă rememorare, nu de prisos pentru revizuiri cari nu prea plac la noi, dar trebue făcute: politica au introdus-o în Universitate junimiştii. «Când erau în vâlva lor şi-i ameţise megalomania stăpânirii intelectuale au ţinut să dicteze şi la Universitate. A fost timp când cineva, dacă nu era junimist, greu pătrundea ca profesor — mai ales la facultatea de litere unde era sanhedrinul lor. Sprijiniţi de Spiru Haret şi de alţii — pentru că junimiştii au avut abilităţi de aranjamente cu toate partidele — la un moment dat prin afişarea supremaţiei lor au alarmat pe alţii, neastâmpăraţi şi ei în perspectiva de dominaţie şi în căutare de proseliţi. A început atunci lupta şi cei cari au înteţit-o mai mult au fost takiştii— cu revanşa la care ţineau asupra junimiştilor, conservatorilor, şi în politică şi la Universitate, confundate tot mai mult. Câtva timp liberalii au stat mai mult pasivi, dar pe urmă au început şi ei ofensiva de anexare universitară. După războiu cu deosebire au căutat să-şi afirme şi aici ascendentul, cu pornirile de dominaţie ce-i duc la congestionări cotidiene. «Aşa e Universitatea noastră acum. O fi ea împărţită pe Facultăţi, dar are şi împărţiri pe tabere politice, şi aceasta iese în vileag la atâtea ocazii, întruniri ale colegiului universitar, recomandări la catedre, alegeri de rector, senator. Cei cari nu fac politică — puţini, să-i numeri — pot să aibă dreptatea dreptăţilor, să protesteze mereu când ceva neuniversitar se pune la cale — ce folos însă? Hotărăsc ceilalţi, se înţeleg uşor, stau strânşi la un loc, fac ciorchine. — Ce ar trebui făcut pentru înlăturarea acestui amestec în genere şi în specie în cazul alegerii de faţă ? «Leacul... ar fi fost mai uşor când Universitatea nu era aşa de bolnavă. Acum? Stăruinţa câtorva de primenire, dar lipseşte solidaritatea, o organizare de idealism universitar. Pe urmă ar trebui împiedecată recomandarea de profesori cum s’a făcut de atâtea ori până acum, şi să vedem miniştri cari nu sunt sensibili la obsechiosităţi ale cutării candidat cu făgăduinţe de devotament personal ori politic care mai ales nu ar lua în seamă porunci din partid. — Cum priviţi candidatura d-lui Titulescu ? «Candidatura domnului Titulescu, când am aflat de ea mi s’a părut o simplă vorbă sau o intenţie efemeră. De ani întregi d. Titulescu nu mai are legături cu Universitatea. Poate avea cineva oricâte merite într’o direcţie, aceasta nu justifică multiplicarea de participări. Da, se practică la noi mereu sistemul ubicuităţei, dar ar fi vremea să-şi strângă aripile. Liberalii — prin «Viitorul» — ţin mereu să ne spună că nu confundă ura cu politica,... «Doamne fereşte». Şi totuşi candidatura d-lui Lătulescu se anunţă ca din partea guvernului. S-a mai întâmplat aşa ceva în 1905. La colegiul universitar, junimiştii în cartel cu liberala au fixat atunci candidatura lui Ti Maiorescu. Alături de câţiva colegi, în frunte cu C. Dimitrescu- Iaşi, care era rector, am protestat împotriva acestei candidaturi dată ca universitară, pe când pornia din conciliabule politice. Campania pe care am dus-o contra amestecului politicii în universitate a avut ca rezultat că alesul colegiului nostru nu a fost cum voise două cluburi. Putea fi aceasta o învăţătură şi să nu se mai audă la Universitate de candidaturi puse la cale aiurea, dar mă întreb dacă se vor găsi astăzi destui ca să zică nu unde politica ţine morţiş să fie numai ea ascultată». Cum este susţinută candidatura d-lui Titulescu Bătrânul profesor, universitar d. N. Basilescu ne trimete o copie după adresa pe care, în numele au seamă de profesori universitari toţi de la facultatea de drept din Bucureşti şi în mare majoritate membri ai partidului liberal, a înaintat-o tuturor profesorilor membri ai Colegiului universitar. In această adresă se anunţă că respectivii iniţiatori s’au îndreptat către d. N. Titulescu cu rugămintea de a primi să candideze la locul de senator al universităţii. Cât de lipsită de caracter politic este această candidatură se vede şi din faptul mărturisit în însăşi adresă, că d. Titulescu nu a găsit de cuviinţă să răspundă direct invitaţiei colegilor săi universitari ci a îndreptat adeziunea sa către d. Dua, ministru de interne, care face niţei în calitatea lui de reprezentant al guvernului şi mare maestru electoral legătura între candidatul «universitar» şi colegii săi alegători. . Ne îndoim totuşi că faptul va fi apreciat după cuviinţă de alegătorii înaltului corp academic şi dovada o vedem în aceea că d. N. Basilescu nu s’a simţit de loc jenat să aducă la cunoştinţa publicului această brutală desconsiderare a demnităţii universitare. LA JIMBOLIA Eri dimineaţă la orele 5 au sosit la Jimbolia, membrii congresului presei latine ce se va ţine la Bucureşti. In gară, d. Pamfil Şeicaru, preşedintele Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, a rostit în numele presei româneşti urarea de bun venit. * LA CARANSEBEŞ Caransebeş, 29. — De la Jimbolia la Caransebeş, oaspeţii, foarte bine dispuşi, au admirat tot timpul poziţiile româneşti. La orele 9 dimineaţa, trenul a sosit în gara Caransebeş, unde s-a făcut primire oficială. Gara era şi aer splendid pavoazată. In întâmpinarea oaspeţilor, au ieşit toate autorităţile militare şi civile, corurile Asociaţiei de cânturi, precum şi un numeros public. La oprirea trenului, corurile au intonat diferite cântece naţionale. Primarul oraşului, d. Frederic Pauli, a ţinut o cuvântare la care a răspuns d. Augusto Castro, ambasadorul portughez la Roma, vorbind în limba franceză. Cuvântarea a fost terminată cu cuvintele: «Trăiască România» rostite în limba noastră. Oaspeţii au luat cafeaua cu lapte, după care trenul a plecat mai departe, spre Severin. LA TURNU-SEVERIN Vizitarea ruinelor* şî oraşu lui — Bancherast TURNU-SEVERIN, 29. Delegaţii la congresul presei aţie au sosit, cu trenul, azi la orele 11 în localitateIn gară o mare mulţime de oameni din toate straturile populaţiei în frunte cu autorităţile oraşului au făcut distinşilor oaspeţi o entusiastă primire. D-l prefect Băbeanu le-a urat bun sosit în oraşul pe unde în vechime a pătruns latinitatea care s’a statornicit neclintită în fosta Dacia. Din partea congresiştilor a vorbit d. Castra, ministrul Portugaliei la Vatican. A răspuns d- Pamfil Şeicaru, preşedintele sindicatului ziariştilor. A mai vorbit, şi d- Paul Bruiat-In automobile, apoi, au vizitat oraşul şi apoi s-au dus la cazinou unde d-l profesor Bărcăcilă le-a dat explicaţii asupra ruinelor istorice de lângă Turnu Severin. De la cazinou oaspeţii au plecat la liceu local, vizitând muzeul. La orele 1 a avut loc un banchet la Teatrul Naţional. In numele guvernului a toastat pentru fraţii noştri neolatini, d-1Richard Franasovici. A răspuns d-1 Augusto de Castro, ministrul Portugaliei la Roma. LA CRAIOVA Craiova 29. — La orele 5-20 d. aau sosit cu trenul în gara locală reprezentanţii presei latine. Gara era frumos pavoazată- Pe peron se găsiau autorităţile în frunte cu d. C. Negiescu, prefect de Dolj, toate societăţile culturale, baroul şi un numeros public-la momentul intrării trenului în gară muzica reg- 26 Rovine şi corul bisericii Amza din Bucureşti au executat imne naţionale, iar publicul a izbucnit în urale. Din partea craiovenilor au vorbit d-nii V. Antonescu, ajutor de primar şi Ştefan Botoiu, directorul Teatrului Naţional. Din partea congresiştilor a răspuns d- de Castro, care a mulţumit românilor, pentru dragostea ce le arată, servit apoi o gustare parte a primăriei. Trenul s’a pus în mişcare la ora 5-4, în ovaţiile publicului* D-nii Jaques Bainville (dela La Liberte) şi Henri Massis (dda Revue Universelle) au sosit ori dimineaţă în Capitală în vederea congresului presei latine. Sosirea în Capitală Trenul cu congresiştii presei latine a sosit în gara de Nord azi noapte la ora 12 şi 20. Pe peronul gărei se afla o mulţime imensă. Congresiştilor li s’a făcut o primire călduroasă. ( In întâmpinarea epsgreviştilor au fost în gara de Nord: d-nii Stelian Popescu, ministrul justiţiei; Al. Popescu-Necşeşti, secretarul general al ministerului de justiţie; C. Xeni fost ministru, general E. Nicoleanu prefectul poliţiei; Jean Dobrescu prim procuror, deputaţii: I. Brăiloiu, Al. Ionescu, M. Mora senator, Nichifor Crainic, căpitan Palade, Georgescu Ştefăneşti, Jean Zacharof senator, C. Şeişanu, Grig, Waleffe, Gafencu, directorul ziarului «Argus», Costică Lupu, deputat Francisc Lebrun, Al. Duiliu Zamfirescu corespondent al ziarelor străine şi numeroşi ziarişti de la cotidianele din Capitală. După ce s’au făcut prezentările congresiştii au plecat la «Athene? Palace» şi «Spiedid», unde au fost găzduiţi. Congresul presei latine de opvxiiT tre ■—na—=—^ U LTIMA ORA ■ Un pod de vase se rupe provocând înnecarea multor soldaţi din divizia X aflată în manevră Brăila, 29. — O mare catastrofă s’a întâmplat pe Dunăre. Divizia X care face manevre în nordul Dobrogei, avea după planul dat şi menirea de a trece Dunărea pe la cazanele de păcură. In acest scop pontonierii ataşaţi unităţilor cari urmau să efectueze această trecere, au făcut un pod de vase, care a legat malul dobrogean cu cel muntean. Odată podul gata trupele au început să treacă. Din cauza vântului puternic şi a valurilor podul s’a deplasat, fiind construit primitiv, provocând căderea în apă a multor soldaţi. Numărul exact al celor înecaţi nu se cunoaşte până acum. In orice caz e mare. Ştirea a produs o impresie penibilă în localitate. Toată lumea este agitată, deoarece mai toate unităţile sunt compuse din elemente recrutate în oraş şi judeţ. Mulţi părinţi de ofiţeri au sosit la Brăila să se intereseze de copiii Ier. Printre familiile celor îndoleaţi se citează una, care abia întoarsă dela în morrisântarea unei fiice, s’a adus vestea că ambii feciori cari se aflau în aceste unităţi s’au înecat. Ceeace e curios e faptul că autorităţile nu confirmă cele întâmplate, dar nici nu le dezmint. Se ţin într’un mutism suspect. Din această cauză circulă tot soiul de svonuri în oraş, care de care mai fantastice. 0 desmintire a contelui Aippony Budapesta 29 (tsador). — Contele Appony, fost preşedintele delegaţiei ungare la conferinţa păcii, a rugat Agenţia telegrafică Ungară, să anunţe că textul protocolului ce caracter oficial, care a fost publicat ori de «Magyarsag», n’a fost primit niciodată de delegațiunea ungară nici din partea guvernului francez nici din partea secretarului general al ministerului de externe francez, d-l Pareclogue. -■—-oxo------■ -xox- ntelectuali ruşi excluşi din partidul comunist Moscova 29. — Comitetul central al partidului comunist a eliminat li intelectuali din partid. Aceasta pentru motivul că Ceka, a stabilit că aceştia făceau propagandă antisovietică- S a găsit şi o tipografie secretă unde se tipărea broşuri de propagandă antisovietică. —poi*;-po Atestarea comitagiilor cari voiau să arince în aer consulatul iugoslav Atena, 29 (Rador) — La Salonic au fost arestaţi trei comitagii bulgari, cari voiau să arunce în aer clădirea consulatului iugoslav şi birourile zonei libere sârbeşti din port. Asupra lor s’au găsit documente compromiţătoare şi bombe. Frontiera greacă a fost închisă spre Bulgaria. Atena 29 (Rador). — Comunicatul oficial publicat aseară în chestiunea arestării a trei comitagii bulgari la Salonic declară: «Autorităţile competente fiind de câteva zile pe urma unor persoane suspecte, sosite la Salonic cu ocazia t rgului de mostre, au reuşit să aresteze aseară pe doi de aceştia şi anume Vasile Nanoff, subofiţer, în poliţia vamală bulgară şi Nicolas Pandeli din Sofia. Spre miezul nopţii a fost arestat şi al treilea individ Gheorghe Kulevci, care se afla la 20 kilometri pe distanţa Salonic— Serres, transportând într’un automobil bombe, revolvere şi cartuşe. Din ancheta preliminară rezultă că cei trei arestaţi sunt emisarii Comitetului Macedonean, de la care primiseră însărcinarea să arunce în aer clădirea consulatului iugoslav, ale Băncii Franco-Sărbeşti şi ale birourilor zonei libere iugoslave din Salonic. Deasemenea urmăreau să pună la cale atentate la expoziţia de mostre, la palatul guvernatorului şi la edificiile militare din Salonic. SERVICIUL PARTICULARnsula Luzon distrusă de taifun 500 VICTIME OMENEŞTI MANILLA, 29 — In insula Luzon taifunul a făcut ravagii extraordinare. ,pănă în prezent a făcut 300 victime omeneşti. Peste 3000 oameni au rămas fară adăpost. Locuinţele au fost aproape în întregime distruse. Chicago, 29. — Cu ocazia unei serbări, pe care societatea germano-americană a organizat-o în onoarea lui Hindenburg, s-au adunat 15.000 dolari pentru scopuri de binefacere germane. Fostul senator d. James Lewis a spus că Germania trebue să-și câștige prieteni căci în caz contrar va fi , pe viitor înconjurată de viaBerlin. 29. — Ziarele de dimineaţă anunţă din America, că presa americană ia o poziţie foarte severă faţă de Franţa, în chestiunea tarifului vamal. Ziarele americane spune că guvernul american proectează o nouă Londra 29. — După cum anunţă ziarele americane, cu ocazia festivităţilor de la Verdun, cari au fost organizate pentru legionarii americani, s-a întâmplat un incident foarte penibil. D. Poincaré, primul ministru al Franţei a ţinut o cuvântare lungă şi întrucât legionarii nu înţelegeau cuvântarea şi erau şi cam obosiţi, au părăsit în mare par mici cum s’a găsit în timpul războiului-Celalt senator, d. Hamilton a declarat că Germania nu poate să-şi îndeplinească obligaţiunile ce-i sunt impuse prin planul Dawes. In continuare a spus că trebuesc redate Germaniei coloniile ca ea să ajungă lin nou la prosperitate, urcare a vămii în urma căreia va*ma la mătase se va urca cu 50 la sută. Presa franceză pare foarte deprimată din cauza acestui proect ame rican. te sala în care se ținea serbarea. D. Poincaré, indignat de acest lucru, s’a exprimat că dacă el nu îmbarca în 1918 armată franceză şi generali francezi armata americană ar fi avut de înregistrat pierderi însemnate. In urma acestei declaraţii au părăsit şi ceilalţi americani, cari mai rămăseseră, sala în care vorbea de Poincaré. tuia are mie de prieteni şi ca să prospere, cere să i se mappeze coloniile --------es»£jj —--00^00---- Presa franceză alarmata.-Franja atacată de ziarele americane * l -Un incident curios serbările de la Verdun D. Poincare boicotat de legionarii americani ------»iirOO---- -.. i --------xox------- Laburiştii şi liberalii englezi contra d-lui Chamberlain Londra 29. — Opoziţia engleză se pregăteşte pentru sesiunea parlamentară. Atât partidul laburist cât şi cel liberal sunt decise a lua o atitudine violentă faţă de d. Chamberlain. Aceste partide declară că d. Chamberlain n’ar fi susţinut în chestiunea desarmării punctul de vedere englez. In China Măsuri riguroase contra acţiunii „Stelei roşii" Peking, 29. — Agitaţia din împrejurimile Nankingului continua. Mişcarea organizaţiei «Steaua roşie» a luat proporţii serioase din care cauză trupele trimise împotriva ras vrăjiţîior au fost întărite. Reforme mari la Vatican Roma 29. — La Vatican se discută mari reforme. Pentru alegerea papală, care de sute de ani avea loc în capela sixtină, urmează a se construi o clădire separată care va conţine 70 de camere pentru cardinali şi 39 rezervate pentru servitori. De asemeni Vaticanul va clădi şi săli mari de mâncare precum şi 2 săli de şedinţă. Construirea acestor, edificii va costa 50 milioane lire care sumă urmează a fi suportată în mod proporţional de cardinali. .. . ———OXO----— --------exo------- - -oxe----- Regele Boris se căsătoreşte Roma 29. — Ziarele din Roma anunţă că înfăptuirea căsătoriei regelui Boris al Bulgariei ar fi definitiv tranşată. Numele logodnicei nu va fi însă dat publicităţii decât după ce regele Boris va fi făcut vizitele de rigoare curţilor europene. Grav accident de avion Berlin, 29. — Se anunţă din Bremen, că hidroavionul construit de către aviatorul Wulf, — hidroavion de o construcţie cu totul nouă pe terenul aviaţiei, s’a prăbuşit la pământ, în timpul unui sbor de încercare. Constructorul Wulf, care pilota hidroavionul, a fost omorât. ---------exo-------- --------xcx------- Botezul fiului lui Mssolini Roma 29 (Rador). — Eri s’a celebrat la Forli, în casa şefului guvernului, botezul fiului lui Mussolini. Martori au fost Arnaldo Mussolini şi prefectul din Forli. Ceremonia religioasă a fost precedată de formalităţile civile. Regele şi Regina au adresat telegrame de felicitări și urări. -----»TfcOO Paris 29 (Rador). — Primo de Rivera a sosit astăzi la Barcelona, unde va avea o întrevedere cu d. Chamberlain. Se atribue o deosebită importanţă politică acestei întâlniri. O ANTANTA A TARILOR MEDITERANEENE Berlin, 29 (Rador). — După știrile primite din Londra, întrevederea de la Barcelona dintre d-nii Chamberlain şi Primo de Rivera, ar avea de scop şi discutarea proectului creiărei unei antante a ţărilor Mediteranene, din care să facă parte Spania, Italia şi Grecia. Din Paris însă, se anunţă că principalul proiect al întrevedere dintre cei doi oameni de stat, ar fi discutarea chestiunei Tangerului. S’A DISCUTAT CHESTIA TANGERULUI Paris 29 — Ministrul de externe al Angliei, d- Chamberlain a avut azi după amiazi la Barcelona o întrevedere cu şeful guvernului spaniol, d- Primo de Rivera. Cu această ocazie au luat în discuţie chestii Tangerului. Guvernul spaniol vrea să rezolve chestia Tangerului înainte de plecarea suveranilor la Maroco. Cercurile politice franceze privesc cu îngrijorare aceste tratative dar sunt de părere că în decursul acestora nu se vor discuta convenţiunile La Soc. Naţiunilor mai a fost ami pentru Decembrie Geneva 29 (Rador). — Consiliul Societăţii Naţiunilor a discutat ori, cererea guvernului grec împotriva Germaniei, cu privire la executarea comenzii vasului «Salamis». Franţa şi Anglia s’au pronunţat contra tezei delegaţiei greceşti pe când Italia, Japonia şi Finlanda au susţinut-o. D. Scialoja a ridicat chestiunea dacă nu s’ar putea cere un aviz consultativ la Haga numai pe baza unei deciziuni a Consiliului, luată cu majoritate de voturi. D. Titulescu a susţinut însă teza contrarie, anume că pentru a se cere la Haga un aviz consultativ de când există Societatea Naţiunilor s’a cerut întotdeauna unanimitatea voturilor, Consiliului. D. Titulescu a mai atras atenţia că o soluţiune contrarie ar împiedica America să intre în Curtea de Justiţie de la Haga. Preşedintele Consiliului, d. Villegas a declarat apoi că cu tot respectul ce merită sugestiunea d-lui Scialoja, d-sa ezită de a o urma, pentru că e vorba de o chestiune extrem de gravă. «După cum foarte bine a observat reprezentantul României, aceasta este cauza lipsei de adeziune a Statelor Unite la Curtea de Justiţie Internaţională. Nu mă pot deci uni la părerea d-lui Scialoja». Preşedintele a propus să se ceară Curţii din Haga un aviz asupra condiţiunilor în care s’ar putea lua avizul consultativ al acestei instituţiuni. D. Titulescu observând că tocmai pentru a se decide solicitarea acestei consultaţiuni este nevoe de unanimitatea voturilor, preşedintele Villegas a recunoscut dreptatea tezei delegatului român. In aceste condiţiuni, d. Villegas a fost de părere ca afacerea să fie amânată pentru sesiunea din Decembrie şi ca un consiliu de jurişti să studieze până atunci chestiunea competenţii. Lupte între răsculaţii catolici şi trupe In statul Jaliscko (St-Unite) Berlin, 29 (Rador). — După ştiri primite la Londra din Mexico, în timpul luptelor din statul Jalisko, dintre răsculaţii catolici şi trupele regulate, au murit 32 de oameni, fiind şi mai mulţi răniţi, al căror număr nu s’a putut stabili cu certitudine. Un preot făcut prizonier, se crede că a fost cu siguranţă împuşcat, în urma unei judecăţi sumare. Cenuşa lui Sacco şi Vanzetti a fost amestecată şi împărţită în două New-York, 29 (Rador). — Doamna Giselle Vanzetti s’a îmbarcat ori pe vaporul «Mauretania», plecând în Italia. întrucât n’a putut ajunge la o înțelegere cu familia lui Sacco, d-na Vanzetti a luat cu sine jumătate din cenuşa amestecată a celor doi executaţi. -------exo----- --------—exo----------- INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» — S .A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2. — BUCUREȘTI