Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)
1927-10-08 / nr. 889
2 CAND SE VA f ACE A DOUA TRAGERE A notari data de 1 IANUARIE 1928 LOTERLI SINISTRATILOR G R A B I T 8 cumpărarea puţinelor lozuri rămase, cererile fiind mari chiar de pe acum, este posibil a nu se mai găsi de vânzare in apropierea tragerii. LEI 50 MN LOZ INTREG. LEI 25 % LOZ (Continuarea articolului din pag. I-a) un agent al societăţilor de navigaţie —i-a ademenit să plece. Viaţa emigranţilor români din San-Paulo e mai rea decât acea descrisă de Multatulli, în satele din Sumatra. Azilul de noapte a lui Gorski e o palidă icoană a felului în care îşi trăesc zilele de groază ţăranii noştri aruncaţi peste ocean, mai mult din vina altora decât din neştiinţa lor. Ce să facă un biet plugar de la noi, care nu cunoaşte limba ţării (portugheză), care e împovorat de o familie adesea compusă de 5—6 suflete, şi care nu cunoaşte nici un meşteşug altul decât munca pământului !! Ce să facă el, — dacă e aruncat pe străzile unui oraş mare, ca San- Paulo ? . In întreprinderile industriale nu găseşte ocupaţie. I se cere cel puţin cunoaşterea limbei, dacă nu o dexteritate teehnică specială... Iată cum sătenii noştri, sunt osândiţi să presteze muncă brută — ca zilerc, — la conducerea de poduri, căi ferate sau şosele... Când plouă — ca în ziua când i-am cercetat în locuinţele lor — nu au de lucru. Ploaia, pentru alţii aducătoare de belşug, ia bucata de pâine din gura copiilor care aşteaptă îngrămădiţi, întoarcerea capului familiei, a salahorului de la lucru... mm Silii film inii tBft illuimra cenzurei -----OOifrOO----- Cluj. — Se ştie, că în oraşele din organelor din Ardeal, împiedeeând Ardeal cenzura presei a fost menţi-1 du-le să-şi exercite misiunea în feantă. Sindicatul ziariştilor minoritari din Ardeal şi Banat au trimis acum un, memoriu d-lui ministru de interne, cerând suprimarea cenzurei pentru ziare. Se arată în acest memoriu că cenzura — prin nimic justificată— ce se aplică ziarelor, cauzează mari daune morale şi materiale d-ul dorit. In Ardeal, populaţia e paşnică şi măsurile de restricţiune a libertăţii presei, obişnuite în vremuri de războiu, n’au acum nici un rost. Memoriul ziariştilor minoritari din Ardeal şi Banat este semnat de d-nii Ştefan Zagoni, vicepreşedinte al sindicatului şi I. Walter secretar general. Declaraţiunile contelui Albert Apponyi Ziarul «Az Est» din Budapesta publică în ultimul număr un inter view cu Albert Apponyi. «Am părăsit Geneva — a spus contele — mai bine dispus, decât la sosire-Germania ne-a fost spre mare folos şi intervenţia ei a schimbat situaţiunea In favoarea noastră. De-acum vom fi liberi să punem pe tapet chestiuni de care până acum nu ne puteam atinge. ASTAZI SOCIETATEA NAŢIUNILOR NU ESTE INCA UN FOR IMPARŢIAL. Am vorbit la Geneva despre revizuirea tratatelor de pace să mă conving care va fi ecoul. Am constatat că francezii nu sunt aşa de porniţi ca acum câţiva ani-Am fost ascultat, ba în unele privinţe chiar aprobat. Suspendarea d-lui V. Stanescu, director general Paerchetul general primind un denunţ că la închisoarea Văcăreşti s’ar săvârşi fraude de care d. M.Stănescu directorul închisorii, a dat delegaţie d-lui judecător de instrucţie al cabinetului 5, Papadopoli ca să facă cercetări. D-sa însoţit de către d. procuror Răşcanu, a făcut o descindere la închisoarea Văcăreşti, unde a făcut o verificare a registrelor de comptabilităţi. Cercetarea aceasta a durat de la ora 1 noaptea până la ora 11 dimineaţa. Cercetările d-lui jude Instructor D. Papadopol, dovedind nereguli petrecute în administraţia închisoarei Văcăreşti, a citat ori la orele 3 d. a. pe d. M. Stănescu, directorul închisoarei, la cabinetul 2 de instrucţie. Directorul închisoarei Văcăreşti, a fost suspendat din funcţie până la terminarea anchetei. Locul de director al închisoarei îl va gira prin delegaţie d. Marcian şef de birou în ministerul de justiţie, direcţia generală a închisorilor. -----------0X0----------- Freude de un milion lei la percepţia din Brăiliţa BRAILA 6. D. controlor fiscal Rădulescu făcând o inspecţie inopinată la percepţia din Brăiliţa şi verificând scriptele, a constatat mari fraude şi falsuri în sarcina perceptorului Paraschiv Mircea. S’a defraudat peste 1 milion lei. Luat de scurt perceptorul a mărturisit o parte din vinovăţie arătând ca complici pe agenţii fiscali Mitică Grama şi Zaharia Şerban. Parchetul sezizat a lansat mandate de arestare contra celor trei funcţionari necinstiţi. Pretenţiile partidului maghiar Oradia. — O delegaţie a partidului maghiar din Oradia Mare a cerut primandui Egry ca funcţionarii maghiari, cari au reuşit la examenul de limba română ţinut în 1921 să fie scutiţi de a mai fi supuşi unui nou examen şi să li se elibereze certificate că au depus acest examen. In afară de aceasta au mai cerut să fie scutiţi de examenul de limba română şi angajaţii cu contract la întreprinderile comunale şi în fine ca consiliul comunal să nu decidă în chestiunea concesiunei teatrului maghiar înainte de a lua avizul organizaţiei partidului maghiar în ce privește persoana directorului. Consiliul comunal din Brăila va fi dizolvat Consiliul permanent administrativ în urma unui raport făcut de d. amiral Coandă şi Panait Petrescu asupra gestiunei şi activităţii consiliului comunal din Brăila, a dat aviz favorabil de disolvare a acestui consiliu. Ministerul de Interne va numi zilele acestea o comisiune interimară, până la efectuarea unor nouă alegeri. Secretarul partidului maghiar contrabandist Cluj. — La Halmei, d. dr. Iuliu Deck, secretarul general al partidului maghiar a avut o păţanie foarte neplăcută. întrebat fiind de funcţionarii de la frontieră dacă aduce cu sine mărfuri din Ungaria, d-sa a răspuns negativ. S’a descoperit însă că valiza d-sale are o deschizătură secretă în care s’au aflat metri mătăsuri. D. Deck a declarat că un d-sa a împachetat bagajul. Cu toate acestea, d-sa a fost arestat, aplicândui-seo amendă de 101 000 lei. Astăzi d. Deck a fost lăsat în libertate, în urma intervenţiei preşidenţiei partidului maghiar. -----exo----- ----------'JXo—-— „Miralată Dorohoi EPIDEMIILE FAC RAVAGII IN JUDEŢ Paralizia infantilă şi febra tifoidă Am relatat cazurile de paralizie infantilă ivite în comunele: Darabani, Tureatca şi Suharău, din judeţul Dorohoi. In ultima săptămână s'au mai declarat cazuri de paralizie infantilă şi în comuna Broscăuţi, din apropierea oraşului Dorohoi. Zilele aceste serviciul sanitar al judeţului a fost înştiinţat că s’a ivit un nou caz de paralizie infantilă în comuna Tureatca, de lângă târgul, Mihaileni. Micul copilaş, atins de această boală, a şi încetat din viaţă. De asemenea face mari ravagii în judeţ epidemia de febră tifoidă. In satul Grămeşti s-au semnalat 12 cazuri de febră tifoidă, din care şase mortale. Epidemia are, prin urmare, un caracter grav şi serviciul sanitar a luat toate măsurile de combatere. In ceea ce priveşte scarlatina, această epidemie a fost localizată. Toate cazurile izolate în spitalul judeţean din Dorohoi merg spre vindecare, iar altele noi nu s’au mai ivit. CUVÂNTUL -----oc---oo----- Discuţia pentru alcătuirea bugetului pe anul 1928. Chestiunea circulaţiei în capitală Membrii delegaţiunei pernanente a municipiului Bucureşti, s’au întrunit eri dimineaţă la orele 10, în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui dr. I. Costinescu. Se ia în discuţiune, alcătuirea procesului de buget pe anul viitor, D-l Georgescu, consilier comunal, delegat cu conducerea direcţiunea financiare, face o expunere de modul cum trebue să fie întocmit. D. dr. I. COSTINESCU, arată că de data aceasta, fiecare serviciu, trebue să facă în scris observaţiunile sale, referitoare la articolele din buget care îi privesc.Cu privire la bugetele sectoarelor d-sa a spus că proectele să fie făcute pe partizi pentru a se cunoaşte cheltuelile necesitate de fiecare sector. D. ANIBAL TEODORESCU, recomandă ca bugetele să fie întocmite cu multă chibzuială. La bugetul atelierelor şi celelalte servicii, s’a cerut să se precizeze toate cheltuelile. D. dr. COSTINESCU, comunică că se va ridica taxa de barieră şi se va introduce o singură taxă, ce se va încasa la Obor.♦ Delegaţiunea a aprobat scutirea taxei de locaţiune 15 la sută, asupra dentiştilor, rămânând ca această taxă să fie impusă numai asupra tovărăşiilor, care provoacă comercializarea cabinetelor dentare. . • D. ANIBAL TEODORESCU, arată starea precară în care se face în capitală circulaţia vehiculelor. Aşa cum este administrată circulaţia, trebue schimbată cu desăvârşire, mai cu deosebire că primăria a fost deposedată de această administrare. Se formează o comisiune pentru întocmirea unui regulament al circulaţiei. D. dr. GHEORGHIAN, este de părere să se înfiinţeze un birou de încasat taxele pentru comunicare şi să funcţioneze la prefectura poliţiei capitalei.* Se aprobă soc. de educatoare Pia Brătianu, să construiască pe şoseaua Jianu, un sanatoriu pentru creşterea copiilor până la trei ani. Cu acest prilej, d-l dr. Costinescu aduce la cunoştinţa delegaţiunei, cum a fost de rău aşezat pe teren la Techirghiol, sanatoriul de copii a sectorului III (albastru). In acest sanatoriu, din cauza prafului de pe şosea, nu va putea să fie instalat nici un copil. Şedinţa se ridică la orele 1 d. a. p* * *» ■ Şedinţa consiliului general al Municipiului Bucureşti S-a deschis aseară la orele 5. Şedinţa o publică. Prezidează d. dr. I. Costinescu, primarul municipiului. Taxa de 0,35 la făină D. I. Boban secretarul general citeşte textul regulamentului privitor la perceperea taxei de 0,35 centime la kgr. de făină din mori. D. CHIRIŢA VASILESCU, cere ca proectele de regulamente să fie împărţite la toţi consilierii, pentru a fi studiate. D-sa cere ca regulamentul să fie trimis la serviciul contencios spre a-şi da avizul asupra sancţiunilor. D. DR. COSTINESCU, arată că taxele se încasează de mai mult mult timp şi că sumele încasate până în prezent se cifrează la 18 milioane. Acum nu facem, decât intrăm în regulament. . D. CHEFUBE, arată că taxele aplicate pe făină sunt greu de suportat pentru populaţia săracă. D. GEORGESCU, nu găseşte oportună amânarea pentru interesele cetăţenilor. D. NICULESCU RIETZ este de părere ca taxele pe făină să nu fie reglementate, deoarece ele sunt contrar legii. D. DE. COSTINESCU, comunică consiliului că trebue aplicată legea şi asupra morilor din comunele apropiate de Capitală. Nu interesează taxa pe făină, ci preţul de vânzare a pâinei, pentru populaţia nevoiaşă. Consiliul aprobă regulamentul cu sancţiunile urmând ca taxele să se încaseze la mori, desfiinţându-se acele de la bariera oraşului. Taxa asBJjpB“a ehreristulii electric D. LASCAR CATARGIU, arată că taxa percepută la curentul electric de 2 la sută la kilowat n’a fost aprobată de consiliul superior administrativ. D. DR. I. COSTINESCU, declară că ea nu priveşte consiliul superior , ci frama, consiliul comunal şi uzinele de electricitate. Fu ensilamenttul taxei la gunoi La discuţia taxelor pe gunoiu d. dr. GHEORGHIAN, întreabă dacăaceste taxe vor fi plătite şi de întreprinderile care-şi fac serviciul singure. D. DR I. COSTINESCU, răspunde negativ. D. general NICOLEANU, care Consiliului să se introducă în regulament şi obligativitatea pentru primărie de a ridica efectiv gunoiul. D. DR. COSTINESCU, propune ca controlul persoanelor sosite să fie făcut prin inspecţi întreprinse la hoteluri. Pus la vot regulamentul se votează. Jocurile de cărţi vor fi reglementate La regulamentul jocurilor de noroc, d. general Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei, cere interzicerea la cluburi a jocului cu ca,mote, şi oricare alte taxe care se percep la jocuri. D-sa mai cere interzicerea jocului de cărţi cu fişe, motivând că prin jocul cu fişei se pierde noţiunea banului. D. dr. COSTINESCU, arată că chestiunea prezintă foarte mare importanţă şi decide să se formeze o comisiune care să întocmească un regulament în această privinţă. Şedinţa se ridică la orele 8 d. a. -------exo------ Congresistis presei latine la Câmpulung Câmpulung, 6. — Azi la orele 4 au sosit de la Braşov delegaţii presei latine. La Bran au fost întâmpinaţi de d. Nicolau, prefectul judeţului, cu reprezentanţii autorităţilor, de cari au fost însoţiţi până în piaţa primăriei unde aştepta publil, elevii şi ţăranii cari au aclamat pe confraţii latini ovaţionându-i şi aruncându-lor flori. După ce d. Nicolau le-a urat bun veni a oferit doamnelor câte o frumoasă pernă de mătase lucrate de ţărancele din Muscel. La orele 4.30 congresiştii au plecat spre Friulca, unde sunt invitaţii d-lui Ionel Brătianu. ----exo------ Ruperea de nori de a Podul lloaei Case incendiate de trăsnet» Victime omeneşti Podul lloaeî 5. — O groaznică rupere de nori însoţită de numeroase manifestaţiuni electrice s’a abătut asupra regiunei noastre. Mai multe acoperişuri de case au fost rupte. Deasemenea şi firele telefonice cu satele din împrejurimi. In satul Potângeni trăsnetul a incendiat o casă, cei doi copii cari se găseau în casă au fost uciși. Deasemenea și la Erbiceni trăsnetul a incendiat casa văduvei A. Nedelcu. --------xox------- ruralului. Despre natura acestei creaţii şi asupra deosebirilor ei de celelalte funcţiuni spirituale — am scris în «Preludii la o estetică mistică» (care îşi aşteaptă editorul). Literatura e critica sau exaltarea unei seri de experienţe recente. Aceste experienţe se pot ridica sau scoborî într’o pluritate de planuri: senzaţii, sentimente, judecăţi, sisteme, emoţii estetice etc. Se înţelege, acum, de ce am folosit termenii: sinteză pură şi impură. Arta e pură pentrucă o sinteză artistică se înfăptueşte într’un singur plan, e susceptită de o singură valorificare, şi poate fi experimentată (actualizată în conştiinţă) printr’un singur mijloc: creaţia — contemplaţia. Literatura e impură pentru că conglomerează rezultate diverse, din planuri diverse. * Aici îşi are loc răspunsul la o împotrivire, pe care o va fi gânditor cine a cetit aceste ultime pagini. Am scris: literatura e afirmarea unei poziţii spirituale. Dar arta nu e şi ea afirmarea unei pozţii spirituale? Sculptura greacă şi pictura bizantină nu concretizează o anumită atitudine a conştiinţei în faţa vieţei? Pildele sunt nenumărate. Fireşte, trecând printr’un suflet, ca să ajungă în t planul artei, creaţia artistică păstrează întipărrea unei anumite poziţii spirituale. Numai că, mediând împotrivirea aceasta, se înţelege că ea nu-şi are rostul în cadrul gândirii noastre. Emoţia estetică, pură, rămâne acelaş, fie că e pricinuită prin contemplarea unei statui elene, unei pânze florentine sau unui sfânt bizantin. Formele arte pot diferi, şi diferă, pentru că sunt iscate de sensibilităţi şi mentalităţi felurite. Dar aceste forme nu sunt decât pretexte, infinite la număr, de a ajunge într’un singur plan. După cum experienţa religioasă, ducând întrun singur plan, transcendenţa poate fi actualizată prin meditaţia unei serii infinite de dogme. Miile de confesiuni mistice, culese numai din câmpul catolic, pot fi reduse, toate, la această mărturisire, prezenţa divintaţii prin dragoste. Şi iarăşi, o pildă poate fi fabricarea acidului sulfuric. Există o realitate într’un anumit plan: acidul sulfuric. La el se ajunge ori prin sinteza chimică, directă, de laborator, ori prin dizolvarea trioxidului de sulf (oxigenarea bioxidului de sulf se face cu buretele de platin) în apă, ori prin camerele de plumb (oxigenând bioxiul de sulf cu acidul nitric). Acidul sulfuric rezultat e acelaşi urmărind, fireşte, algebra chimică iar nu impurităţile industriale, cari nu modifică întru nimie aserţiunea nouă. Aşadar, arta trădează poziţia spirituală a celui ce a creiat în făgaşele ei. Dar realitatea artei există dincolo de aceste poziţii. In timp ce, literatura, sinteză impură, nu trădează decât această, poziţie. Iar, când încercăm să observăm un singur element constitutiv al literaturii — de pildă, elementul etic, logic, fiziolog e, psichologic — sinteza se nimiceşte. Ceea ce înseamnă că acestei poziţii nu corespunde un singur plan — ci o pluralitate de planuri, de universuri. Şi că, existenţa literaturii e primejduită de câte ori csBBSâig'eMBBaaaBszMMumrrzaasj&amaHmnvv se încearcă o purificare a sintezei, o excludere de anumite elemente, o subordonare urm. singur plan («teza» în literatură). Se înţelege acum de ce literatura nu poate stăpâni decât o conştiinţă în care funcţiunile spirituale nu stau diferenţiat? Se înţelege de ce literatura satisface o cultură mediocră — ad că lipsită de obsesii spirituale, de viziuni largi, luminoase? Literatura mulţumeşte sentimentalismul, sensualitatea, nevoia de idealsm, de filosofie, de misticism, de cunoaşterea realităţilor sociale, etc. Dar mulţumeşte toate acestea numai într’o conştiinţă în care t Ie sunt mediocru dezvoltate. O viaţă lăuntrică puternică, bogată, complexă năzueşte către o diferenţiere cât mai categorcă a funcţiunilor de cunoaştere. Un suflet cu alt vârât contemporan, în care se oglindesc toate conflictele, toată expan- tivitatea conştiiţei europene la ultimii ani — va căuta emoţiile ‘în tot ce pare, în artă; sistematica gân-i dirii, în filosofie; realităţile sociale, în experienţele sociale; «idealismul» religios, într’o mitică şi o dogmatică robustă. Literatura e o critică culturală de mare folos şi păstrează câteodată fragmente de pură artă. Dar — pentru noi — nu poate fi o poziţie ultimă. Vom reveni întotdeauna la literatură, ne vom odihni şi împrospăta într’însa. Literatura, de altfel, va rămâne întotdeauna sinteza purificatoare a unei conştinţi tumultuoase, dar nediferenţate. Şi vom scrie literatură de câte ori vom simţi impulsul unui conglomerat de senzaţii, sentimente, atitudini, ce nu-şi găsesc liniştea şi raţiunea de a fi decât contopite într-o singură siteză. Primatul literaturii — aşa cum l-au acceptat şi îl mai acceptă, încă, anumite personalităţi ale culturii române — e, pentru noi, o poziţe firesc întrecută. Mircea Eliade ui plan al d-lui C. Argetoianu, ministrul de domenii Se cunoaşte dobanda ce domneşte azi în organizarea vânzărei cărnei, populaţiei din Capitală. La Abator vitele se vând cu 18-20 lei kilogramul, iar pe piaţă, populaţia cumpără carnea cu 48 lei Agr. (Exact ca şi la Viena unde carnea parvenită de la vitele exportate de noi se vinde cu preţul de 46 lei kgr). Diferenţa este enormă, căci chiar dacă ar fi numai 10 lei la kgr., celelalte cheltueli, câştigul măcelarului detailist este ilicit. Crescătorii de vite sunt nemulţumiţi de preţurile ce obţin; engrosiştii se plâng că plătesc tarif prea urcat pe c. f. r. Toate protestele populaţiei pe lângă cei cari au datoria imperioasă de a organiza vânzarea cărnei pe o bază raţională, de a avea acest aliment din abundenţă şi ieftin, nu au folosit absolut nimic, s-au de interesat imediat ce au întâmpinat primul obsacol. In legătură cu cele de mai sus, aflăm o interesantă propunere a d-lui I. Argetoianu ministrul agricuturei şi domeniilor, care dacă s’ar realiza, populaţia Capitalei, ar avea cea mai ieftină carne. Anume d. ministru Argetoianu, a propus şi crede că va putea înfăptui următorul plan: Organizarea unui târg special de viţe la Piteşti, care astăzi este un punct principal unde se desfac vite din Ardeal, Oltenia şi judeţele Argeş Teleorman, Olt, Dâmboviţa şi Vâlcea. Acolo să se înfiinţeze un parc special de vagoane şi să se aplice un tarif special redus pe căile noastre ferate întrucât cel de azi este și anui economic, p A. * eA I »in ii ni de la soc. „Sarde»” ---------ooifl-ao-------- A fost sesizat parchetul Am anunţat în numărul nostru de ori marile fraude descoperite la societatea de voiaj «Sardev» de pe urma cărora administraţia căilor ferate a fost păgubită cu mai multe milioane de lei. Cercetările urmează cu multă asiduitate, iar rezultatul lor este ţinut, — pentru moment — în cel mai desăvârşit secret. Verificările conturilor şi biletelor de călătorie c. f. r. aflate în depozitul societăţei «Sardev», sunt făcute de d-nii I. Ştefănescu şi Vanghelescu, şefi de serviciu la direcţiunea specială a serviciului comercial c. f. r., secundaţi de o întreagă echipă de controlori. Vinovăţia unui casier Până în momentul de faţă, din cercetările făcute, s’a dovedit complecta culpabilitate a casierului Botez, de la compania «Sardea, ale cărui manopere au fost deplin date la iveală. Societatea «Sardev», la rându-i, a sesizat alaltăeri parchetul, depunănd o plângere împotriva incorectului ei funcţionar. Fraudele săvârşite de Botez, numai la biletele de carton c. f. r. se ridică la 1.400.080 lei, sumă pe care a trebuit să o acopere societatea, vărsând-o ori la casa generală a căilor ferate. Paralel cu ancheta întreprinsă de direcţiunea generală a drumului de fer, a întreprins cercetări, în aceiaşi afacere, şi parchetul de Ilfov. Societatea işi verifică activitatea Compania de voiaj «Sardev» a lat fiinţă acum câţiva ani, cu participarea unor capitaluri maghiare fiind o anexă, cu firmă românească, a unei întreprinderi ungare de la Budapesta. Ea funcţionează sub forma unei societăţi anonime, având un consiliu de administraţie. Până de curând în fruntea acestui consiliu figura d. Const. Dumitriu, care ajungând ministru al comunicaţiilor şi-a cedat locul unui frate al său, director la creditul industrial. I8stiff Centrala de la Budapesta fiind informată asupra celor descoperite la Bucureşti, a delegat doi inspectori, cari urmau să sosească ori în Capitală spre a verifica, la rându-ie, operaţiunile realizate de compania afiliată «Sardev». Această verificare care va privi operaţiunile comerciale ale societăţii, va stabili dacă nu cumva fraudele se întind şi în această direcţiune. Controlul la sucursalele din ţară în ultimele zile d. Vanghelescu, de la serviciul comercial c. f. r., a verificat şi cele trei sucursale din Ardeal ale «Sardevului», de la Braşov, Cluj şi Oradia Mare. Controlul conturilor de la aceste trei sucursale continuă încă, toate piesele necesare fiind aduse la Bucureşti. D. ing. N. Teodorescu, directorul general al c. f. r., care a dat întreaga libertate de acţiune comisiunei de anchetă, este ţinut zilnic la curent cu mersul cercetărilor. Rep. ---------0X0—---- mm Vizita unor ziarşti germani în Capitali Cu trenul de Giurgiu au sosit eri la ora 9 şi jum. seara în gara Filaret, un grup de ziarişti germani. Ziariştii vin din Sofia şi sunt într’o călătorie de studii prin Europa de sud-est. Escursioniştii sunt conduşi de d. dr. Rudolf Pechel, redactor al revistei «Deutsche Rundschau». Printre escursionişti mai e şi secretarul de stat A. D. Freiher. Iată numele eseursioniştilor: d-nii baron von Rheinbaben, dr. Ermil 3chultz. Wilhe’m von Mulffling, Ferdinand Matras, rector Carol Sezadrak, Carol Lange, dr. Arthur Kuebseher, Paul Oscar Hocker, Fr. Reiss dr. Fr. Dussel şi W. Wagner, cari reprezintă revistele: Deutsche Stimmen, Ostdeusche Monatshefte, Stimmen der Zeit, Suedleutsche Monatshefte, Volk und teich, şi Westermanns Monatshef te, Ziariştii au fost găzduiţi la hoelurile Athénée Palace şi Splendid. Escursioniştii vor vizita Sibiul şi Timişoara. Sâmbătă vor părăsi ţara pentru Germania. -------exo—— Mare incendiu la P.Neamț P. Neamț 6. — Un mare incendiu ■4 distrus până în temelie fabrica de spirit proprietatea d-lui Moisi Justef. Pagube de 4 milioane. Fabrica a fost asigurată cu o sumă mică. -----exo----CAPIU U URTUL DELA BISERICA DULGHERI Din noapte, răufăcătorii s’au introdus prin spargerea uşii în biserica «Dulgheri», din str. Buzeşti, de unde au furat mai multe lucruri de preţ. MISTERUL DIN STRADA ARGEŞ Pe strada Argeş, în dreptul casei cu No. L a fost găsit aseară, irav rănit la cap căretumarul Anghel Anghelescu de 50 ani, din casa Moșilor 324. Dus la spitalul Coentina a murit. Se crede că negustorul a căzut ovindu-se cu capul de o piatră ascuțită. Bloc-Notes Premiul» «Vasile Pârvan» Termenul de 1 Noembrie s- a fixat pentru predarea lucrărilor de concurenţă la prem. Vasile Pârvan de 50 000 lei instituit de «Cultura Naţională», se prelungeşte până la tora războiului nostru de întregire.Pentru lucrarea «Viaţa şi opera Regelui Ferdinand L» termenul de predare rămâne fixat tot la 1 Noemvrie a. c. Condiţiunile concursului pot fi cerute la «Cultura Naţională, str. Doamnei ». Paralizia infantilă S’au mai ivit următoarele noui cazuri de paralizie infantilă: 1 caz în com. Ilorezu (jud. Ialomiţa) și 3 cazuri în comn. Budești (jud. Fălciu. In Capitală s’au ivit două cazuri noui. In total au rămas 44 bolnavi de paralizie infantilă. --------exp-------- --------xox-------- Lucrările noului Inger D. V. Brătianu a lucrat eri seară cu d-nii V. Radulescu, Cristu Simionescu şi lomoind la întocmirea bugetului special al ministerului de finanţe. S’au cercetat cu deamănantul toate lucrările pregătitoare și s’a stabilit ca viitorul buget al fnanțetor să rămână in starea lui actuală deoarece nu se pot face nici reduceri si nici sporiri de cheltueli sau venituri. împrumutul Captafe? D. dr. Costiinesti? disetată cu îL V. Brătianu D. Dr. Costinescu primaruul Capitalei a lucrat ori cu d. V. Brătianu ministrul de finanţe. Primarul mmunicipiului a adus din nou in discuţie chestiunea împrumutului pe care municipiul ar urma să-l faca pe baza ofertei grupului american, ofertă făcută prin d. GS in reprezentantul acestui grup, care de asemeni s’a prezentat d-lui V. Brătianu. -----exp-----