Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-08 / nr. 889

2 CAND SE VA f­ ACE A DOUA TRAGERE A notari data de 1 IANUARIE 1928 LOTERLI SINISTRATILOR G R A B I T 8 cumpărarea puţinelor lozuri rămase, cererile fiind mari chiar de pe acum, este posibil a nu se mai găsi de vânzare in apropierea tragerii. LEI 50 MN LOZ INTREG. LEI 25 % LOZ (Continuarea articolului din pag. I-a) un agent al societăţilor de naviga­ţie —­i-a ademenit să plece. Viaţa emigranţilor români din San-Paulo e mai rea decât acea de­scrisă de Multatulli, în satele din Sumatra. Azilul de noapte a lui Gorski e o palidă icoană a felului în care îşi trăesc zilele de groază ţăranii noştri aruncaţi peste ocean, mai mult din vina altora decât din neştiinţa lor. Ce să facă un biet plugar de la noi, care nu cunoaşte limba ţării (portugheză), care e împovorat de o familie adesea compusă de 5—6 suflete, şi care nu cunoaşte nici un meşteşug altul decât munca pămân­tului !! Ce să facă el, — dacă e aruncat pe străzile unui oraş mare, ca San- Paulo ? . In întreprinderile industriale nu găseşte ocupaţie. I se cere cel pu­ţin cunoaşterea limbei, dacă nu o dexteritate teehnică specială... Iată cum sătenii noştri, sunt o­­sândiţi să presteze muncă brută — ca zilerc, — la conducerea de po­duri, căi ferate sau şosele... Când plouă — ca în ziua când i-am cercetat în locuinţele lor — nu au de lucru. Ploaia, pentru alţii aducătoare de belşug, ia bucata de pâine din gura copiilor care aş­teaptă îngrămădiţi, întoarcerea ca­pului familiei, a salahorului de la lucru... mm Silii film inii tBft illuimra cenzurei -----OOifrOO-----­ Cluj. — Se ştie, că în oraşele din­­ organelor din Ardeal, împiedeeând Ardeal cenzura presei a fost menţi-1 du-le să-şi exercite misiunea în fe­antă. Sindicatul ziariştilor minoritari din Ardeal şi Banat au trimis acum un, memoriu d-lui ministru de in­terne, cerând suprimarea cenzurei pentru ziare. Se arată în acest memoriu că cenzura — prin nimic justificată— ce se aplică ziarelor, cauzează mari daune morale şi materiale d-ul dorit. In Ardeal, populaţia e paşnică şi măsurile de restricţiune a libertă­ţii presei, obişnuite în vremuri de războiu, n’au acum nici un rost. Memoriul ziariştilor minoritari din Ardeal şi Banat este semnat de d-nii Ştefan Zagoni, vicepreşedinte al sindicatului şi I. Walter secre­tar general. Declaraţiunile contelui Albert Apponyi Ziarul «Az Est» din Budapesta publică în ultimul număr un inter­ view cu Albert Apponyi. «Am părăsit Geneva — a spus contele — mai bine dispus, decât la sosire-Germania ne-a fost spre mare fo­los şi intervenţia ei a schimbat si­­tuaţiunea In favoarea noastră. De-acum vom fi liberi să punem pe tapet chestiuni de care până a­cum nu ne puteam atinge. ASTAZI SOCIETATEA NAŢIU­NILOR NU ESTE INCA UN FOR IMPARŢIAL. Am vorbit la Geneva despre re­vizuirea tratatelor de pace să mă conving care va fi ecoul. Am con­statat că francezii nu sunt aşa de porniţi ca acum câţiva ani-Am fost ascultat, ba în unele pri­vinţe chiar aprobat. Suspendarea d-lui V. Stanescu, director general Paerchetul general primind un de­nunţ că la închisoarea Văcăreşti s’ar săvârşi fraude de ca­­re d. M.Stănescu directorul închisorii, a dat delegaţie d-lui judecător de instrucţie al ca­binetului 5, Papadopoli ca să facă cercetări. D-sa însoţit de către d. procuror Răşcanu, a făcut o descindere la în­chisoarea Văcăreşti, unde a făcut o verificare a registrelor de compta­­bilităţi. Cercetarea aceasta a durat de la ora 1 noaptea până la ora 11 dimineaţa. Cercetările d-lui jude Instructor D. Papadopol, dovedind nereguli petrecute în administraţia închisoa­re­i Văcăreşti, a citat ori la orele 3 d. a. pe d. M. Stănescu, directorul închisoarei, la cabinetul 2 de in­strucţie. Directorul închisoarei Văcăreşti, a fost suspendat din funcţie până la terminarea anchetei. Locul de di­rector al închisoarei îl va gira prin delegaţie d. Marcian şef de birou în ministerul de justiţie, direcţia generală a închisorilor. -----------0X0-----------­ Freude de un milion lei la percepţia din Brăiliţa BRAILA 6.­­ D. controlor fiscal Rădulescu făcând o inspecţie ino­pinată la percepţia din Brăiliţa şi verificând scriptele, a constatat mari fraude şi falsuri în sarcina perceptorului Paraschiv Mircea. S’a defraudat peste 1 milion lei. Luat de scurt perceptorul a măr­turisit o parte din vinovăţie ară­tând ca complici pe agenţii fiscali Mitică Grama şi Zaharia Şerban. Parchetul sezizat a lansat man­date de­ arestare contra celor trei funcţionari necinstiţi. Pretenţiile partidului maghiar Oradia. — O delegaţie a partidu­lui maghiar din Oradia Mare a ce­rut primandui Egry ca funcţio­narii maghiari, cari au reuşit la examenul de limba română ţinut în 1921 să fie scutiţi de a mai fi su­puşi unui nou examen şi să li se elibereze certificate că au depus a­­cest examen. In afară de aceasta au mai cerut să fie scutiţi de examenu­l de limba română şi angajaţii cu contract la întreprinderile comunale şi în fine ca consiliul comunal să nu decidă în chestiunea concesiunei teatrului maghiar înainte de a lua avizul or­ganizaţiei partidului maghiar în ce privește persoana directorului. Consiliul comunal din Brăila va fi dizolvat Consiliul permanent administra­tiv în urma unui raport făcut de d. amiral Coandă şi Panait Petrescu asupra gestiunei şi activităţii con­siliului comunal din Brăila, a dat a­­viz favorabil de disolvare a acestui consiliu. Ministerul de Interne va numi zi­lele acestea o comisiune interimară, până la efectuarea unor nouă ale­geri. Secretarul partidului ma­ghiar contrabandist­ Cluj. — La Halmei, d. dr. Iuliu Deck, secretarul general al parti­dului maghiar a avut o păţanie foarte neplăcută. întrebat fiind de funcţionarii de la frontieră dacă aduce cu sine măr­furi din Ungaria, d-sa a răspuns negativ. S’a descoperit însă că valiza d-sale are o deschizătură secretă în care s’au aflat metri mătă­suri. D. Deck a declarat că un d-sa a împachetat bagajul. Cu toate aces­tea, d-sa a fost arestat, aplicându­­i-se­­o amendă de 1­01­ 000 lei. Astăzi d. Deck a fost lăsat în li­bertate, în urma intervenţiei pre­­şidenţiei partidului maghiar. -----exo-----­ ----------'JXo—-— „Mir­­a­lată Dorohoi EPIDEMIILE FAC RAVA­­GII IN JUDEŢ Paralizia infantilă şi feb­­ra tifoidă Am relatat cazurile de paralizie infantilă ivite în comunele: Dara­bani, Tureatca şi Suharău, din ju­deţul Dorohoi. In ultima săptămână s'au mai de­clarat cazuri de paralizie infantilă şi în comuna Broscăuţi, din apro­pierea oraşului Dorohoi. Zilele aceste serviciul sanitar al judeţului a fost înştiinţat că s’a ivit un nou caz de paralizie infantilă în comuna Tureatca, de lângă târgul, Mihaileni. Micul copilaş, atins de această boală, a şi încetat din viaţă. De asemenea face mari ravagii în judeţ epidemia de febră tifoidă. In satul Grămeşti s-au semnalat 12 cazuri de febră tifoidă, din care şase mortale. Epidemia are, prin urmare, un caracter grav şi serviciul sanitar a luat toate măsurile de combatere. In ceea ce priveşte scarlatina, a­­ceastă epidemie a fost localizată. Toate cazurile izolate în spitalul judeţean din Dorohoi merg spre vindecare, iar altele noi nu s’au mai ivit. CU­VÂNTUL -----oc---oo-----­ Discuţia pentru alcătuirea bugetului pe anul 1928. Chestiunea circulaţiei în capitală Membrii delegaţiunei pern­anen­­te a municipiului Bucureşti, s’au întrunit eri dimineaţă la orele 10, în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui dr. I. Costinescu. Se ia în discuţiune, alcătuirea procesului de buget pe anul viitor, D-l Georgescu,­­ consilier comunal, delegat cu conducerea direcţiunea financiare, face o expunere de mo­dul cum trebue să fie întocmit. D. dr. I. COSTINESCU, arată că de data aceasta, fiecare serviciu, trebue să facă în scris observaţiu­­nile sale, referitoare la articolele din buget care îi privesc.­­Cu pri­vire la bugetele sectoarelor d-sa a spus că proectele să fie făcute pe partizi pentru a se cunoaşte chel­­tuelile necesitate de fiecare sector. D. ANIBAL TEODORESCU, re­comandă ca bugetele să fie întoc­mite cu multă chibzuială. La bugetul atelierelor şi cele­lalte servicii, s’a cerut să se preci­zeze toate cheltuelile. D. dr. COSTINESCU, comunică că se va ridica taxa de barieră şi se va introduce o singură taxă, ce se va încasa la Obor.♦ Delegaţiunea a aprobat scutirea taxei de locaţiune 15 la sută, asu­pra dentiştilor, rămânând ca aceas­tă taxă să fie impusă numai asupra tovărăşiilor, care provoacă comer­cializarea cabinetelor dentare. . • D. ANIBAL TEODORESCU, a­­rată starea precară în care se face în capitală circulaţia vehiculelor. Aşa cum este administrată cir­culaţia, trebue schimbată cu desă­vârşire, mai cu deosebire că primă­ria a fost deposedată de această administrare. Se formează o comisiune pentru întocmirea unui regulament al cir­culaţiei. D. dr. GHEORGHIAN, este de părere să se înfiinţeze un birou de încasat taxele pentru comunicare şi să funcţioneze la prefectura poli­ţiei capitalei.* Se aprobă soc. de educatoare Pia Brătianu, să construiască pe şo­seaua Jianu, un sanatoriu pentru creşterea copiilor până la trei ani. Cu acest prilej, d-l dr. Costinescu aduce la cunoştinţa delegaţiunei, cum a fost de rău aşezat pe teren la Techirghiol, sanatoriul de copii a sectorului III (albastru). In acest sanatoriu, din cauza prafului de pe şosea, nu va putea să fie instalat nici un copil. Şedinţa se ridică la orele 1 d. a. p* * *» ■ Şedinţa consiliului general al Municipiului Bucureşti S-a deschis aseară la orele 5. Şe­dinţa o publică. Prezidează d. dr. I. Costinescu, primarul municipiului. Taxa de 0,35 la făină D. I. Boban secretarul general ci­teşte textul regulamentului privitor la perceperea taxei de 0,35 centime la kgr. de făină din mori. D. CHIRIŢA VASILESCU, cere ca proectele de regulamente să fie împărţite la toţi consilierii, pentru a fi studiate. D-sa cere ca regulamentul să fie trimis la serviciul contencios spre a-şi da avizul asupra sancţiunilor. D. DR. COSTINESCU, arată că taxele se încasează de mai mult mult timp şi că sumele încasate până în prezent se cifrează la 18 mi­l­ioane. Acum nu facem, decât in­trăm­ în regulament. . D. CHEFUBE, arată că taxele a­­plicate pe făină sunt greu de supor­tat pentru populaţia săracă. D. GEORGESCU, nu găseşte o­­portună amânarea pentru interese­le cetăţenilor. D. NICULESCU RIETZ este de părere ca taxele pe făină să nu fie reglementate, de­oarece ele sunt contrar legii. D. DE. COSTINESCU, comunică consiliului că trebue aplicată legea şi asupra morilor din comunele a­­pr­opiate de Capitală. Nu interesea­ză taxa pe făină, ci preţul de vân­zare a pâinei, pentru populaţia ne­voiaşă. Consiliul aprobă regulamentul cu sancţiunile urmând ca taxele să se încaseze la mori, desfiinţându-se a­­cele de la bariera oraşului. Taxa asBJjpB“a eh­reristuli­i e­­lectric D. LASCAR CATARGIU, arată că taxa percepută la curentul elec­tric de 2 la sută la kilowat n’a fost aprobată de consiliul superior ad­ministrativ. D. DR. I. COSTINESCU, declară că ea nu priveşte consiliul superior , ci frama, consiliul comunal şi uzine­le de electricitate. Fu ensilamenttul taxei la gunoi La discuţia taxelor pe gunoiu d. dr. GHEORGHIAN, întreabă dacă­­aceste taxe vor fi plătite şi de între­prinderile care-şi fac serviciul sin­gure. D. DR I. COSTINESCU, răspun­de negativ. D. general NICOLEANU, care Con­siliului să se introducă în regula­ment şi obligativitatea pentru pri­mărie de a ri­dica efectiv gunoiul. D. DR. COSTINESCU, propune ca controlul persoanelor sosite să fie făcut prin inspecţ­i întreprinse la hoteluri. Pus la vot regulamentul se votea­ză. Jocurile de cărţi vor fi re­­glementate La regulamentul jocurilor de no­roc, d. general Eracle Nicoleanu, pre­fectul poliţiei, cere interzicerea la cluburi a jocului cu ca,mote, şi ori­care alte taxe care se percep la jocuri. D-sa mai cere interzicerea jocu­lui de cărţi cu fişe, motivând că prin jocul cu fişei se pierde noţiunea ba­nului. D. dr. COSTINESCU, arată că chestiunea prezintă foarte mare im­portanţă şi decide să se formeze o comisiune care să întocmească un regulament în această privinţă. Şedinţa se ridică la orele 8 d. a. -------exo------­ Congresistis presei latine la Câmpulung Câmpulung, 6. — Azi la orele 4 au sosit de la Braşov delegaţii pre­sei latine. La Bran au fost întâmpinaţi de d. Nicolau, prefectul judeţului, cu reprezentanţii autorităţilor, de cari au fost însoţiţi până în piaţa primă­riei unde aştepta publ­il, elevii şi ţăranii cari au aclamat pe confraţii latini ovaţionându-i şi aruncându-lor­­ flori. După ce d. Nicolau le-a urat bun ven­i a oferit doamnelor câte o fru­moasă pernă de mătase lucrate de ţărancele din Muscel. La orele 4.30 congresiştii au ple­cat spre Friulca, unde sunt invitaţii d-lui Ionel Brătianu. ----exo------­ Ruperea de nori de a Podul lloaei Case incendiate de trăsnet» Victime omeneşti Podul­ lloaeî 5. — O groaznică ru­pere de nori însoţită de numeroase manifestaţi­uni electrice s’a abătut asupra regiunei noastre. Mai multe acoperişuri de case au fost rupte. Deasemenea şi firele telefonice cu satele din împrejurimi. In satul Potân­geni trăsnetul a in­cendiat o casă, cei doi copii cari se găseau în casă au fost uciși. Dease­­menea și la Erbiceni trăsnetul a in­cendiat c­asa văduvei A. Nedelcu. --------xox-------­ ruralului. Despre natura acestei creaţii şi asupra deosebirilor ei de celelalte funcţiuni spirituale — am scris în «Preludii la o estetică mis­­tică» (care îşi aşteaptă editorul). Literatura e critica sau exaltarea unei ser­i de experienţe recente. A­­ceste experienţe se pot ridica sau scoborî într’o pluritate de planuri: senzaţii, sentimente, judecăţi, sis­teme, emoţii estetice etc. Se înţe­lege, acum, de ce am folosit ter­menii: sinteză pură şi impură. Arta e pură pentrucă o sinteză artistică se înfăptueşte într’un singur plan, e susceptită de o singură valorifi­care, şi poate fi experimentată (ac­tualizată în conştiinţă) printr’un singur mijloc: creaţia — contempla­ţia. Literatura e impură pentru că conglomerează rezultate diverse, din planuri diverse. * Aici îşi are loc răspunsul la o îm­potrivire, pe care o va fi gândit­or cine a cetit aceste ultime pagini. Am scris: literatura e afirmarea unei poziţii spirituale. Dar­­ arta nu e şi ea afirmarea unei pozţii spirituale? Sculptura greacă şi pic­tura bizantină nu concretizează o anumită atitudine a conştiinţei în faţa vieţei? Pildele sunt nenumă­rate. Fireşte, trecând printr’un suflet, ca să ajungă în t planul artei, crea­ţia artistică păstrează întipăr­rea unei anumite poziţii spirituale. Nu­mai că, med­iând împotrivirea a­­ceasta, se înţelege că ea nu-şi are rostul în cadrul gândirii noastre. Emoţia estetică, pură, rămâne ace­­laş, fie că e pricinuită prin con­templarea unei statui elene, unei pânze florentine sau unui sfânt bi­zantin. Formele arte pot diferi, şi diferă, pentru că sunt iscate de sen­sibilităţi şi mentalităţi felurite. Dar aceste forme nu sunt decât pretexte, infinite la număr, de a ajunge într’­un singur plan. După cum expe­rienţa religioasă, ducând întrun singur plan, transcendenţ­a poate fi actualizată prin meditaţia unei serii infinite de dogme. Miile de confesiuni mistice, culese numai din câmpul catolic, pot fi reduse, toate, la această mărturisire, prezenţa di­vin­taţii prin dragoste. Şi iarăşi, o pildă poate fi fabri­carea acidului sulfuric. Există o realitate într’un anumit plan: ac­i­dul sulfuric. La el se ajunge ori prin sinteza chimică, directă, de labora­tor, ori prin dizolvarea trioxidului de sulf (oxigenarea bioxidului de sulf se face cu buretele de platin) în apă, ori prin camerele de plumb (oxigenând biox­iul de sulf cu aci­dul nitric). Acidul sulfuric rezultat e acelaş­i urmărind, fireşte, alge­bra chimică iar nu impurităţile in­dustriale, cari nu modifică întru ni­mie aserţiunea nou­ă. Aşa­dar, arta trădează poziţia spi­rituală a celui ce a crei­at în făga­şele ei. Dar realitatea artei există dincolo de aceste poziţii. In timp ce, literatura, sinteză impură, nu tră­dează decât această, poziţie. Iar, când încercăm să observăm un sin­gur element constitutiv al literatu­rii — de pildă, elementul etic, logic, fiziolog e, psichologic — sinteza se nimiceşte. Ceea ce înseamnă că a­­cestei poziţii nu corespunde un sin­gur plan — ci o pluralitate de pla­nuri, de universuri. Şi că, existenţa literaturii e primejduită de câte ori csBBSâig'­eMBBaaaBszMMumrrzaasj&amaHmnvv se încearcă o purificare a sintezei, o excludere de anumite elemente, o subordonare urm. singur plan («te­za» în literatură). Se înţelege acum de ce literatura nu poate stăpâni decât o conştiinţă în care funcţiunile spirituale nu stau diferenţiat? Se înţelege de ce literatura satisface o cultură me­diocră — ad că lipsită de obsesii spirituale, de viziuni largi, lumi­noase? Literatura mulţumeşte sentimen­talismul, sensualitatea, nevoia de ideal­sm, de filosofie, de misticism, de cunoaşterea realităţilor sociale, etc. Dar mulţumeşte toate acestea numai într’o conştiinţă în care t Ie sunt mediocru dezvoltate. O viaţă lăuntrică puternică, bogată, com­plexă­­ năzueşte către o diferenţie­re cât mai categor­că a funcţiunilor de cunoaştere. Un suflet cu alt vâ­rât contemporan, în care se oglin­desc toate conflictele, toată expan- tivitatea conştiiţei europene la ul­timii ani — va căuta emoţiile ‘în to­­t ce pare, în artă; sistematica gân-i dirii, în filosofie; realităţile socia­le, în experienţele sociale; «idealis­mul» religios, într’o m­itică şi o dogmatică robustă. Literatura e o critică culturală de mare folos şi păstrează câte­odată fragmente de pură artă. Dar — pen­­tru noi — nu poate fi o poziţie ul­ti­mă. Vom reveni întotdeauna la li­teratură, ne vom odihni şi împros­păta într’însa. Literatura, de alt­fel, va rămâne întotdeauna sinteza pu­rificatoare a unei conştinţi tumul­tuoase, dar nediferenţ­ate. Şi vom scrie literatură de câte ori vom simţi impulsul unui conglomerat de senzaţii, sentimente, atitudini, ce nu-şi găsesc liniştea şi raţiunea de a fi decât contopite într-o singură s­iteză. Primatul literaturii — aşa cum l-au acceptat şi îl mai acceptă, în­că, anumite personalităţi ale cultu­rii române — e, pentru noi, o pozi­ţ­e firesc întrecută. Mircea Eliade ui plan al d-lui C. Argetoianu, ministrul de domenii Se cunoaşte dobanda ce domneşte azi în organizarea vânzărei cărnei, populaţiei din Capitală. La Abator vitele se vând cu 18-20 lei kilogramul, iar pe piaţă, popu­laţia cumpără carnea cu 48 lei Agr. (Exact ca şi la Viena unde carnea parvenită de la vitele exportate de noi se vinde cu preţul de 46 lei kgr). Diferenţa este enormă, căci chiar dacă ar fi numai 10 lei la kgr., ce­lelalte cheltueli, câştigul măcelaru­lui detailist este ilicit. Crescătorii de vite sunt nemulţu­miţi de preţurile ce obţin; engrosiş­­tii se plâng că plătesc tarif prea urcat pe c. f. r. Toate protestele populaţiei pe lân­gă cei cari au datoria imperioasă de a organiza vânzarea cărnei pe o bază raţională, de a avea acest ali­ment din abundenţă şi ieftin, nu au folosit absolut nimic, s-au de intere­sat imediat ce au întâmpinat pri­mul obs­a­col.­­ In legătură cu cele de mai sus, a­­flăm o interesantă propunere a d-lui I. Argetoianu ministrul agricutu­­rei şi domeniilor, care dacă s’ar rea­liza, populaţia­ Capitalei, ar avea cea mai ieftină carne. Anume d. ministru Argetoianu, a propus şi crede că va putea în­făptui următorul plan: Organizarea unui târg special de viţe la Piteşti, care astăzi este un punct principal unde se desfac vite din Ardeal, Oltenia şi judeţele Argeş Teleorman, Olt, Dâmboviţa şi Vâl­cea. Acolo să se înfiinţeze un parc special de vagoane şi să se aplice un tarif special redus pe căile noastre ferate întrucât cel de azi este și anui economic, p A. * eA I »in ii ni de la soc. „Sarde»” ---------ooifl-ao--------­ A fost sesizat parchetul Am anunţat în numărul nostru de ori marile fraude descoperite la so­cietatea de voiaj «Sardev» de pe ur­ma cărora administraţia căilor fe­rate a fost păgubită cu mai multe milioane de lei. Cercetările urmează cu multă a­­siduitate, iar rezultatul lor este ţi­nut, — pentru moment — în cel mai desăvârşit secret. Verificările conturilor şi biletelor de călătorie c. f. r. aflate în depozi­tul societăţei «Sardev», sunt făcute de d-nii I. Ştefănescu şi Vangheles­­cu, şefi de serviciu la direcţiunea specială a serviciului comercial c. f. r., secundaţi de o întreagă echipă de controlori. Vinovăţia unui casier Până în momentul de faţă, din cer­cetările făcute, s’a dovedit complec­ta culpabilitate a casierului Botez, de la compania «Sardea, ale cărui manopere au fost deplin date la i­­veală. Societatea «Sardev», la rân­­du-i, a sesizat alaltăeri parchetul, depunănd o plângere împotriva in­corectului ei funcţionar. Fraudele săvârşite de Botez, nu­mai la biletele de carton c. f. r. se ridică la 1.400.080 lei, sumă pe care a trebuit să o acopere societatea, vărsând-o ori la casa generală a căilor ferate. Paralel cu ancheta întreprinsă de direcţiunea generală a drumului de fer, a întreprins cercetări, în ace­iaşi afacere, şi parchetul de Ilfov. Societatea işi verifică activitatea Compania de voiaj «Sardev» a l­at fiinţă acum câţiva ani, cu par­ticiparea unor capitaluri maghiare fiind o anexă, cu firmă româneas­că, a unei întreprinderi ungare de la Budapesta. Ea funcţionează sub forma unei societăţi anonime, având un consiliu de administraţie. Până de curând în fruntea acestui consiliu figura d. Const. Dumitriu, care ajungând ministru al comuni­caţiilor şi-a cedat locul unui frate al său, director la creditul indus­trial. I­­­8­stiff Centrala de la Budapesta fiind in­formată asupra celor descoperite la Bucureşti, a delegat doi inspectori, cari urmau să sosească ori în Capi­tală spre a verifica, la rându-ie, o­­peraţiunile realizate de compania a­­filiată «Sardev». Această verificare care va privi operaţiunile comerciale ale societă­ţii, va stabili dacă nu cumva fraude­le se întind şi în această direcţiune. Controlul la sucursalele din ţară în ultimele zile d. Vanghelescu, de la serviciul comercial c. f. r., a verificat şi cele trei sucursale din Ardeal ale «Sardevului», de la Bra­şov, Cluj şi Oradia Mare. Controlul conturilor de la aceste trei sucursale continuă încă, toate piesele necesare fiind aduse la Bu­cureşti. D. ing. N. Teodorescu, directorul general al c. f. r., care a dat întrea­ga libertate de acţiune comisiunei de anchetă, este ţinut zilnic la cu­rent cu mersul cercetărilor. Rep. ---------0X0—----­ mm Vizita unor ziar­şti germani în Capitali Cu trenul de Giurgiu au sosit eri la ora 9 şi jum. seara în gara Fila­­ret, un gr­up de ziarişti germani. Ziariştii vin din Sofia şi sunt în­tr’o călătorie de studii prin Europa de sud-est. Escursioniştii sunt conduşi de d. dr. Rudolf Pechel, redactor al re­vistei «Deutsche Rundschau». Prin­tre escursionişti mai e şi secretarul de stat A. D. Freiher. Iată numele eseursioniştilor: d-nii baron von Rheinbaben, dr. Ermil 3chultz. Wilhe’m von Mulffling, Ferdinand Matras, rector Carol Se­­zadrak, Carol Lange, dr. Arthur Kuebseher, Paul Oscar Hocker, Fr. Reiss dr. Fr. Dussel şi W. Wag­ner, cari reprezintă revistele: Deut­sche Stimmen, Ostdeusche Monats­hefte, Stimmen der Zeit, Sued­­leutsche Monatshefte, Volk und teich, şi Westermanns Monatshef te, Ziariştii au fost găzduiţi la ho­­elurile Athénée Palace şi Splendid. Escursioniştii vor vizita Sibiul şi Timişoara. Sâmbătă vor părăsi ţara pentru Germania. -------exo—— Mare incendiu la P.­Neamț P. Neamț 6. — Un mare incendiu ■4 distrus până în temelie fabrica de spirit proprietatea d-lui Moisi Jus­­tef. Pagube de 4 milioane. Fabrica a fost asigurată cu o sumă mică. -----exo----­CAPIU U ­­URTUL DELA BISERICA DULGHERI Din noapte, răufăcătorii s’au intro­dus­ prin spargerea uşii în biserica «Dulgheri», din str. Buzeşti, de un­de au furat mai multe lucruri de preţ. MISTERUL DIN STRADA ARGEŞ Pe strada Argeş, în dreptul ca­sei cu No. L a fost găsit aseară, irav rănit la cap căretumarul An­­ghel Anghelescu de 50 ani, din ca­­sa Moșilor 324. Dus la spitalul Co­­entina a murit. Se crede că negustorul a căzut ovindu-se cu capul de o piatră as­cuțită. Bloc-Notes Premiul» «Vasile Pârvan» Termenul de 1 Noembrie s- a fi­xat pentru predarea lucrărilor de concurenţă la prem. Vasile Pârvan de 50­ 000 lei instituit de «Cultura Naţională», se prelungeşte până la tor­a războiului nostru de între­gire.­Pentru lucrarea «Viaţa şi opera Regelui Ferdinand L» termenul de predare rămâne fixat tot la 1 No­­emvrie a. c. Condiţiunile concursului pot fi cerute la «Cultura Naţională, str. Doamnei ». Paralizia infantilă S’au mai ivit următoarele noui cazuri de paralizie infantilă: 1 caz în com. Ilorezu (jud. Ialomiţa) și 3 cazuri în comn. Budești (jud. Făl­­ciu­. In Capitală s’au ivit două cazuri noui. In total au rămas 44 bolnavi de paralizie infantilă. --------exp--------­ --------xox--------­ Lucrările noului Inger D. V. Brătianu a lucrat eri seară cu d-nii V. Radulescu, Cristu Si­­mionescu şi lomoind la întocmirea bugetului special al ministerului de finanţe. S’au cercetat cu deamănantul toa­te lucrările pregătitoare și s’a sta­bilit ca viitorul buget al f­nanțetor să rămână in starea lui actuală de­oare­ce nu se pot face nici reduceri si nici sporiri de cheltueli sau ve­nituri. împrumutul Cap­tafe? D. dr. Costiinesti? disetată cu îL V. Brătianu D. Dr. Costinescu primaruul Ca­pitalei a lucrat ori cu d. V. Brătianu ministrul de finanţe. Primarul mmunicipiului a adus din nou in discuţie chestiunea îm­prumutului pe care municipiul ar urma să-l faca pe baza ofertei gru­pului american, ofertă făcută prin d. GS in­ reprezentantul acestui grup, care de asemeni s’a prezentat d-lui V. Brătianu. -----exp-----­

Next