Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-22 / nr. 903

Mişcare in magistratură ---—00*00----­ Următoarea mişcare s’a făcut în magistratură: D. loan D. Popescu I, judecător de şedinţă la trib. Turda, se nume­şte judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul d-lui Victor Ghe­­­rasim, care trece în postul ocupat de d. loan D. Popescu I­D. Constantin C. Barbescu, jude­cător de instrucţie cu gradul de preşedinte de tribunal la trib. Is­mail, se numeşte judecător de şe­dinţă cu acelaş grad la acelaş tri­bunal, în locul d-lui Aurel Pionea­­nu, trecut în alt post. D. Aurel Pioneanu, judecător de şedinţă la trib. Ismail, se numeşte judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul d-lui Constantin C. Barbescu, trecut în alt post. D. Nicolae N. Ionaşcu, judecător de şedinţă la trib. Oraviţa, se per­mută în aceeaş calitate la trib. Ti­mişoara, în locul d-lui Lehel Rac­­sov, demisionat. D. Alexandru G. Dragomirescu, ajutor de judecător la judecătoria Bucureşti I urbană, se permută în aceeaş calitate la judecătoria Bu­cureşti II urbană, în locul d-lui Gri­gore I. Ţăranu, care trece în postul ocupat de cel dintâiu. D. Gheorghe P. Comănescu, aju­tor de judecător la judecătoria Noua-Suliţă din judeţul Ilotiu, se permută în aceeaş calitate la jude­cătoria Băbenii-Bistriţa din jude­ţul Vâlcea, în locu­l d-lui Dimitrie N­ Ghiriliuc, care trece în postul o­­cupat de cel dintâi, după cererea ambilor magistraţi. D. Arcadie D. Armeanu , ajutor de judecător la judecătoria Dara­bani mixtă din judeţul Dor­ohoi, se permută în aceeaş calitate la jude­cătoria Dorohoi mixtă, în locul d­­lui Vespasian Nimereanu, înaintat. D. Gheorghe G. Bărbulescu, li­cenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte ajutor de judecă­tor la judecătoria Sebeş mixtă din judeţul Alba, în locul d-lui Isidor Radu, demisionat. D. Niculae C. Nădejde, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte ajutor de judecător la ju­decătoria Boroaia din judeţul Făl­ticeni, în locul d-lui Gheorghe Io­­nescu-Ghinea, înaintat. D. Dumitru D. Capră, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Darabani din judeţul Dorohoi, în locul d-lui Arcadie D. Armeanu, permutat. D. Barbu Vasil­escu, portărel la tribunalul Romanaţi, se permută în aceeaş calitate la tribunalul Olt, în locul d-lui Ioan N. Ricman, care trece în postul ocupat de cel dinâi. tica teozofică, însă, e oarecum pri­mejdioasă, dacă o conştiinţă se o­­preşte definitiv la ea. Vom înţele­ge mai la vale pentru ce. Teozofia, sub vechea formă, e acceptabilă ca experienţă. De altfel, în vremurile noastre, trecerea dea materialis­mul «filozofic» la creştinism se fa­ce, la anumiţi tineri, prin teozofie. Teozofia mulţumeşte romantismul istoric şi filosofic (cele şeapte «rase mame» primordiale, sacerdoţii şefi, tainele Atlantidei, cele şeapte Uni­versuri, Karma, terminologia san­scrită, etc.), mulţumeşte imperati­vul moral al unei tinere conştiinţe, mulţumeşte dorul salturilor meta­fizice. • Adevărata teozofie, de o anumită constituţie misti­c-ocultă, a fost crâncen pervertită şi compromisă de Societatea Teozofică. S-a intro­dus spiritul evoluţiei, sub influen­ţa pozitivismului şi a biologiei, dar fără metodă. D-na Blavatsky a a­­mestecat cele două domenii — ex­perienţa ştiinţifică, experienţa o­­cultă — fără să precizeze ce parte anume din experienţa ştiinţifică e necesară educaţiei oculte, aşa cum a făcut, mai târziu, d-rul Steiner. A doua greşală a Societăţii Teo­zofice a fost nechibzuita gravitate către un budism aproximativ. Cine a cetit «Budismul esoteric» al lui Sinnet, sau conferinţele lui Chat­­terji­n înţelege că asemenea doc­trine nu aparţin spiritului asiatic- Există un budism esoteric, aceasta e concluzia oricărui cetitor de tex­te orientale, întreaga filozofie in­diană e esoterică d e ocultă. Dar esoterismul ei nu e cel al Societăţei Teozofice. A treia şi cea mai mare greşală e poziţia la care s’a oprit, fatal, Teozofia anglosaxonă. Neajungând încă o ştiinţă a sufletului ascuns, cum e antroposofia d-rului Steiner, se găseşte în faza penibilă când misticismul încearcă să se facă va­labil prin explicaţii. Dar aceste ex­plicaţii nu sunt ştiinţifice, nu pre­zintă raporturi cauzale, ca în şti­inţă. Ci sunt simple afirmaţii. Se afirmă fapte ce nu pot fi controla­te şi, în acelaş timp, ţi se răpeşte credinţa. In afara ştiinţei (chiar aceea a «sufletului ascuns»), în a­­fara religiei — teozofia seacă şi o­­trăveşte izvoarele sufletului. După câteva luni de desmăţ me­tafizic, echilibrul conştiinţei e zdruncinat. Sbuciumul care a dus la teozofie, se preface într’un sbu­­cium mai dureros, mai imposibil. 11 Teozofia Societăţii Teozofice, aşa­dar, e primejdioasă sufletelor adân­cite. Depărează experienţa pur re­ligioasă — graţia, iluminarea, etc. — şi nu aduce nimic în loc, în afa­ra moralismului discret, al cosmo­goniei inutile al terminologiei o­­rientale aproximative. Religiozita­tea Societăţii Teozofice, izvorând direct din protestantism, înlătură divinul, sacrul, acel nucleu incog­noscibil, transcendent, imanent. Ni­miceşte posibilităţile conştiinţei de a trece — prin experienţa religioa­să — într’un plan de pur misti­cism. Teozofia «purifică religia, reve­­lându-i înalta semnificaţie interi­oară a cutărei doctrine ajunsă ero­nată în prezentarea exoterică per­vertită de ignoranţă şi superstiţie» (H. P. Blavatsky). Se Recunoaşte spiritul Reformei, care voia creşti­nismul primitiv, curăţat de forma­li­sm.­ Dealtfel, teozofia satisfăcea nevoia organică a misticismului formal, colorat fantast , care dis­păruse din Bisericile Reformate- Legăturile dintre spiritul protes­tant şi spiritul Societăţii Teozofi­ce sunt multiple şi evidente. Alte caractere ale religiozităţii teozofice: panteism metafizic, ab­senţa rugăciunii, nimicirea credin­ţei. Cel dintâi e produs de budism. Absenţa rugăciunii înseamnă ab­senţa experienţei religioase, a ac­tualizării divinului în suflete. «Pen­tru noi, omul lăuntric e singurul Dumnezeu pe care îl putem cunoa­şte» (H. P. Blavatsky). Ruga, în teozofie, e un procedeu ocult urmat de rezultate practice. Puterea voinţei e o putere vitală. Prin voinţă, nu se exaltă sufletul ca să se coboare asupra-i graţia — ci se multiplică forţele vitale. In­­suş criteriul teozofilor în judeca­rea rugăciunii, e pervertit. Ei spun: rugăciunea e un lucru făcut de altul; nu are merit. Dar acel al­tul — e Dumnezeu. Teozofii judecă omeneşte, cu valori omeneşti, un fapt religios. In ceia ce priveşte credinţa, iată ce scrie H. P. Blavatsky: «Credin­ţa e un cuvânt ce nu se găseşte în dicţionarele teozofice; noi vorbim de cunoaştere bazată pe observaţie şi experienţă». Se cunoaşte, însă, folosinţa pe care o făceau teozofii din «observaţie şi experienţă». Ma­joritatea bibliografiei teozofice, e lipsită de cel mai neînsemnat te­­meiu ştiinţific. Iar, asupra meto­delor de a pătrunde în tainele su­fleteşti, de a dezvolta germenii la­tenţi de cunoaştere — nu se întâl­neşte nici o pagină cu sfaturi pre­cise. Trebuie să aşteptăm cărţile d-rului Steiner ca să căpătăm o disciplină şi o călăuză în cunoaşte­rea ocultă a lumii. La încheierea acestui capitol, câ­teva precizări şi concluzii asupra teozofiei. Curentul acesta de vag şi hibrid misticism a păcătuit împo­triva spiritului european: a înde­părtat conştiinţele de experienţa creştină, a rupt axele credinţei şi rugăciune­, a compromis vechea teo­zofie, a ratat introducerea metode­lor spirituale asiatice, a confundat religia cu ştiinţa şi filozofia, a re­dus Religiozitatea la o dubioasă morală umanitaristă, etc. A înles­nit, totuş, împlinirea adevăratei ştiinţi a sufletului necunoscut. A stârnit interesul marelui public pentru Orient şi metaphilică. Şi a întărit, prin reacţiune, unitatea şi ofensiva Bisericei catolice. Mircea Eliade ■--------xox------— Arestarea reprezentanţilor firmei Manissalian din Brăila Brăila, 20. — îndată după falimen­tul firmei Manissalian parchetul a primit reclamaţii contra reprezen­tanţilor locali ai acestor firme. D. jude instructor Papadopol din Bucureşti, a sosit în localitate şi îm­preună cu d. Boerescu jude instruc­tor de la cap. 2, au continuat cerce­tările, interogând pe reprezentanţi. Cu trenul de 5 au fost trimişi sub pază la Bucureşti. Ei vor fi depuşi. -----exo----­ Un director de banca simulează un furt Iași 20. „ Am scris la timp asu­pra atacului banditesc comis la Banca, Bacăului din Moineşti. Când Petrichi directorul băncii a fost le­gat de bandiţi, iar banca jefuită de suma de 1.300.000 lei• In urma cercetărilor întreprinse de procurorul tribunalului. Bacău, s’a dovedit că acest atac n-a fost de­cât o simulare a directorului băncii, care, probabil, pierduse banii în a­­faceri personale. Directorul a fost arestat. CUVANTUC t­ eri dimineaţă la orele 11 a fost convocat la clubul partidului din Calea Vctoriei, comitetul de direc­ţie averescan. Au participat foştii miniştri şi fruntaşii partidului sub prezidenţia d-lui general Averescu. S’a discutat atitudinea ce trebuie s'o ia partidul faţă de politica ge­nerală a ţârii şi în special faţă de guvern. In această privinţă comite­tul de direcţie al partidului poporu­lui a hotărît să ducă o «luptă hotă­râtă» contra partidului liberal , din cauza situaţiei economice în ca­re acest partid a adus ţara. Comite­tul a constatat că în provinciile a­­lipite criza a ajuns la paroxism şi deci «un partid serios», trebuie să ia toate măsurile pentru înlăturarea de la putere a celor cari poartă răs­punderea situaţiei de astăzi. Lupta se va manifesta prin întru­niri publice şi mai cu seamă prin congresul partidului ce se va ţine la Bucureşti în zilele de 4,5 şi 6 De­cembrie. Congresul va avea pe lân­­ggă latura sa politică şi un accentuat caracter economic. * In sensul celor de mai sus d. ge­neral Averescu a făcut o expunere, precizând tactica de luptă a parti­dului precum şi noua orientare po­litică. Au fost însărcinaţi cu organizarea congresului d-nii Trancu-Iaşi, Garo­­flid şi Em. Antonescu, a partidului averescan ca­ Constituirea asociaţiunei „Amicii Bucureştiului“ -----------00:00 Eri la orele 6 d­ a. la primăria municipiului s’a constituit, din ini­ţiativa d-lui C. Argetoianu, asocia­ţia «Amicii Bucureştiului». La această consfătuire au luat parte d-na: Eliza Brătianu, d­ini. C. Argetoianu, dr. I. Costinescu, dr. Gheorghian şi alţii. D. G­ARGETOIANU, a arătat că este iniţiatorul ideei de a se con­stitui asociaţia, care să sugereze municipiului nevoile de înfrumuse­ţare a capitalei. D. DR. COSTINESCU, citeşte le­gea administrativă prin care se re­cunoaşte municipului dreptul de a ataca proprietatea privată, atunci când se va călca, regulamentul de înfrumuseţare a oraşului. Se alege un comitet care se va întruni o dată pe săptămână într’un local al primăriei, pentru rezolvarea lucrărilor. Comitetul se compune din d-na Eliza Brătianu, d. C. Argetoianu ing. Davidescu, G. Balş, St. Burcuş C. Bacalbaşa, ziarist, şi ca secretar general al comisiunei, a fost procla­mat d. R. Seişeanu, redactor la zia­rul «Universul». Prima şedinţă a asociaţiei va avea loc Sâmbătă, în localul Soc. de Sal­vare, de pe cheiul Dâmboviţei. -exo- Arestarea administratorilor-delegaţi ai Băniei de credit comercial şi ai soc. ..Moara Giurgiului“ E o afacere care ese din comun căci e pentru prima oară când în­treg consiliul de administraţie al unei societăţi anonime e trimes în judecată pentru diverse fapte ce intră în prevederile codului penal. D. judecător de instrucţie al ca­binetului 2, Armand Constantines­­cu, sesizat cu afacerile nepermise de la societatea anonimă «Moara Giur­giului», a stabilit următoarele : In 1925 se concepe de către co­ndu­­cătorii Bancei de credit comercial înfiinţarea societăţei anonime «Moa­ra Giurgiului». Societatea «Făina românească» a­­duse ca aport un teren impus unei condiţii rezolvutorii şi cu 9 milioane datorii, iar banca de c­redit comer­cial, la care administratori-delegaţi sunt d-nii colonel Gh. Roşu, fost la intendenţă şi Elefterie Paraschives­cu,­­ aduce aport 7 milioane în po­liţe în total 8 milioane capital. Mai târziu acest capital se ridică la 40 milioane lei. Banca de credit comercial se o­­bligă să alimenteze cu bani soc. «Moara Giurgiului», d-nii Gh. Roşu şi Elefterie Paraschivescu. Unde încep escrocheriile Aceşti domni se gândesc să adu­că maşini la moară şi, după ce con­siliul de administraţie aprobă adu­cerea maşinelor, falsifică registrele, procesele-verbale adăugând câteva rânduri prin care s-ar fi aprobat plata unui avans de 5 milioane lei. Se înţeleg cu un oarecare Schlei­­chorn, care se da drept reprezen­tant al societăţei «Lee» din Germa­nia. Escrocul Varg­assy găseşte în Austria o fermă în pragul falimen­tului cu al cărei coducător, Xa­­vier Spiegelfeld, fost pictor, închee un contract de 75­ 000 de dolari, din care 17.000 dolari era să fie comisio­nul ce urma să se încaseze de colo­nel Roţu, Elefterie Paraschivescu şi Vary­assy. Falsifică scriptele so­­cietăţei afirmând că ar fi plătit 4 milioane pentru Moara Giurgiului de la banca de credit comercial. Faimosului Varjassy, care era de debitorul Moarei Giurgiului i se deschide un cont­ curent către «Moa­ra Giurgiului», devenind în acelaş timp, creditor. Apoi colonel Roşu şi Elefterie Paraschivescu, fac lui Varjassy o ipotecă cu clauza de ce­­ziune. Varjassy găseşte la Braşov pe un domn Tiberiu Vornicu, căruia îi ce­sionează ipoteca pe un milion şi ju­mătate, dându-i 3 poliţe din cele care le avea el de la această socie­tate fără nici un capitol. Pe baza acestor elemente de vi­novăţie adunate cu multă trudă şi metodă de d. judecător de instruc­ţie Armand Constantinescu, d. pro­curor Al. Procop Dumitrescu a des­chis acţiune publică împotriva d-lor colonel Roşu şi Elefterie Paraschi­vescu, administratorii-delegaţi ai societăţii «Moara Giurgiului» şi ai băncei de credit comercial, potrivit art. 264 cod comercial (cei cari afir­mă că au făcut subscrieri şi n’au în realitate nici un vărsământ ca să facă lumea să subscrie), art. 333 (în­şelăciune), 125 (fals în acte private), 334 (excrocherie calificată), 223 (a­­buz de încredere) şi 40 cod penal (cumul de infracţiune). împotriva lui Ludovic Varjassy potrivit art. 334 şi art. 50 şi 51 cod penal (complicitate la art. 323 abuz de încredere. S’a deschis acţiune publică împo­triva cenzorilor şi tuturor membri­lor consiliului de administraţie al societăţii «Moara Giurgiului». Pe baza acţiunei publice deschisă, d. jude-instructor Armand Constan­tinescu a emis mandate de arestare împotriva d-lor colonel Roşu, El. Paraschivescu şi Ludovic Varjassy ctmi au fost transportaţi la ora 12 noaptea la Văcăreşti. Mandatele de arestare vor veni azi la confirmare la secţia I a tri­bunalului civilo-corecţional. ---------00: 00--------­ Problemele europene Conferinţa d-lui William Martin D-l William Martin, primul redac­tor al ziarului «Journal de Geneve» sosit la noi cu ocazia congresului presei latine, a ţinut aseară în aula Fundaţiei Carol I, o conferinţă cu subiectul de mai sus. După ce a fost prezentat de dr. Lupu, ministrul muncii, d. Martin a mulţumit pentru primirea făcută, a­­rătând motivele cari­­au îndemnat să vie la noi. Deşi, există încă un complex de probleme, pe care războiul le-a lăsat în urma sa, deşi la un moment dat apăruse din nou spectrul războiului, totuşi cele petrecute în timpul ma­relui cataclism au amintit conducă­torilor de popoare, că un nou răz­boi v ar­ distruge complect echilibrul european. Nici un om politic serios nu se mai poate gândi azi că ar putea re­naște un imperiu gerr­an, austro - ungar sau rus, iar imperialismul poate fi considerat ca inexistent. D-sa face apoi un istoric al eve­nimentelor, cari au dus­ la războiul din 1914. Situaţia la acea maacă era de aşa natură încât războiul era ine­vitabil. Echilibrul european era rupt. In altă ordine de idei d-sa arată problemele cari ameninţă şi azi pa­cea europeană şi anume problema Albaniei, a coridorului polonez, pro­­blema «Anschluss »-ului, etc. Marile Puteri, conştiente însă că războiul în zilele noastre nu mai poate fi numai local şi că odată a- Teatrul Regina Maria Deşi succesul piesei «Familia Elis» continuă strălucitor la tea­trul «Regina Maria» pentru alter­narea pieselor, direcţiunea a hotă­rât premiera piesei «Taina» (Le bonheur du jour) pentru ziua de Joi 27 Octombrie. prins focul, el se va răspândi peste tot continentul, au purt bazele acelui pact, care formează fundamentul So­cietăţii Naţiunilor. * 1­2 * * * * * 8 Ideia aceasta n’a fost după cum s’a crezut la început o simplă trans­plantare a unei ideologii puternice inspirată de ideile Wilson­iene, ei această necesitate, a fost simţită toc­mai de realitatea marilor probleme de ordin politic şi economic. Noţiunea de crimă internaţională, a căpătat un aspect bine definit Popoarele învingătoare au tot inte­resul ca pacea mondială să nu fie ameninţată, şi statele învinse chiar dacă ar manifesta veleităţi război­nice ele se afle imposibilitatea unei atari iniţative. D. Martin face o incursiune în is­­toria statului federal elveţian ară­­tând că unitatea sa nu a putut fi mult timp realizată din cauza ace­lui protecţionism industrial, proble­­mă care dealtfel subminează şi i­­deia blocului pan-european. Ceea ce s’a împlinit în timp de se­cole cu statul federal elveţian se va împlini poate mai curând între sta­tele europene. D. Martin îşi încheie interesanta sa conferinţă arătând că Europa va putea gândi la o pace sigură când popoarele vor căpăta acea conştiinţă a solidarităţii şi interdependenţei lor. Şi sper, termină vorbitorul că într’un viitor apropiat această conş­tiinţă va deveni Realitate spre binele pacifismului mondial. Teatrul Naţional Mâine Sâmbătă 22 epr. Teatrul Naţional reprezintă din nou în ma­tineu «Comedia Fericirii» de Nico­­lai Evreinoff. In foaerele Teatrului Naţional se repetă zilnic în direcţia de sce­nă a d-lui Paul Gusty «Coppelia» de d. N. Ottescu. Teatrul Mic Sâmbătă 22 Octombrie, va avea loc la teatrul Mic, premiera piesei «Altul la rând», comedie în 3 acte de Mpuczy-Bon şi Yves Mirande cu d-nii : R. Bulfinsky, Mişu Foti­­no, G. Channel, G. Timiea, R. Lăză­­rescu şi d-nele Marietta Rareş, Ma­ria Mohor, Silvia Dumitrescu și Renee Annie etc. etc.­­=Bc£)joC=»­ Artistice Astă-seară are loc la Eforie, mult aşteptatul spectacol de dan­suri clasice şi de caracter dat de renumita dansatoare Grete Wiesen­thal cu concursul d-lui Toni Birk­­meyer, prim solist al­ baletului O­­perei mari din Viena. Programul cuprinde bucăţi de Brahms, Johann Strauss, Borodin Liszt, Bittner, Nedbal, Chopin și Lehar. Grete Wiesenthal va dansa între altele, celebrul vals «An der schönen blauen Donau». Biletele se vând toată ziua la «Mozart» și «Comedia» pasagiul I­­mobiliara 5—6, iar seara de la ora 7 la cassa teatrului. * 1­2 * * * * * 8 Teatrul Caragiale La teatrul «Caragiale» se repetă zilnic piesa «Rataţii» de Le nor­mand. Marele succes parizian va ve­dea lumina rampei în curând­ având o distribuţie senzaţională. * 4 5 * 5 IN CHESTIA I.A.R. ♦ Răspunsul Societatii Vă mulţumim pentru articolul ce aţi binevoit a consacra inaugurărei uzine­lor noastre, făcând să reiasă importanţa lor pentru apărarea naţională. Vă mul­ţumim deasemenea de a fi atras atenţia asupra câtorva puncte, despre care u­­nii din corespondenţii Dvs. s’au arătat îngrijoraţi şi pe cari ţinem a-i linişti, ibu pledând o cauză care nu are nevoie de a fi pledată când se cunosc faptele, ci stabilind acele fapte cari sunt uşor de verificat. 1) I. A. R.-ul este vinovat de a fi în­casat 20% asupra tuturor comenzilor făcute în străinătate în timpul ultimi­lor 2 ani. Răspundem: Nu. Societatea I. A. E. a fost creiată la 10 Noembrie 1925, încă de la 1 Aprilie 1926, în baza obligaţiu­nilor sale, ea trebuia să fie în măsură a face toate operaţiunile necesare pentru o comandă de 100 avioane; trebuia deci ca toate cadrele sale să fie constituite şi să funcţioneze deja. Cheltuelile co­respunzătoare puteau fi sau amortizate asupra primei comenzi, sau să fie plă­tite prin credite speciale de către Stat, sau preluate printr’un procent asupra avioanelor contractuale. Aceasta a fost soluţia care a fost adoptată de Stat, re­flectând vom ajunge la constatarea că toate soluţiile revin la una şi aceiaş, Statul fiind singurul client posibil pen­tru moment. Mai este de observat că: a) Procentul fixat este de 10% iar nu de 20%. b) El este aplicat exclusiv pentru 100 avioane şi 100 motoare. c) Aeronautica a comandat în străină­tate o cantitate de materiale: motoare Hispano, motoare Gnomo-Rhone, avioa­ne Avia, avioane Farman, avioane Mo­rane, etc. asupra căror societatea I. A. E. nu a încasat nici nu a pretins vre-un leu măcar. 2) Societatea I. A. E. este vinovată de a fi impus celule de lemn inferioare celulelor metalice. Răspundem: Nu. a) Mai întâi Statul a creiat uzinele I. A- B. pentru a nu mai fi dependent de străinătate, utilizând cât mai mult posibil resursele tărei, în particular lem­nul, în așteptarea unei industrii de du­ralumin care să se creieze în ţară. “b) In al doilea rând avionul de lemn dă performanţe tot atât de bune ca şi avionul de metal; recordurile o dove­­desc .Vă reamintim că cursele cele mai importante, cupa Michelin şi cupa Bré­­guet au fost câştigate de două avioane da lemn; prima de către Spad 61 (Lor­raine 480 HP) și a doua de către Potez 25 Lorraine 450 HP.). c) Societatea I. O. E. poate In orice moment să fabrice și să repare avioane metalice. 8) I. A. E. este vinovat de a face să se schimbe motoarele avioanelor în fa­voarea motorului Lorraine! Răspundem: Nu. Este a aduce Aeronauticei o insultă gratuită dacă am supeza că ea cedează la o constrângere, imposibilă dealmin­­teri, care ar fi exercitată de I. A. E. pentru alegerea motoarelor. Sunt 14 fa­bricanţi de motoare în lumea întreagă şi fiecare din ei pretinde că motorul său este cel mai bun şi cel mai eftin; pentru unul ales vor fi întotdeauna 13 nemulţumiţi: este omenesc, dar se poate pune temei pe reeriminaţiunile concu­renţilor înlăturaţi! 4) Societatea I. A. E. este (ea) cauza comenzei avioanelor Spad 61 în lemn, avioane ce ar fi fost refuzate de către Aeronautica Franceză şi care ar fi cau­zat moartea pilotului Chereiul Răspundem: Nu. a) Comanda Spad-urilor este contim­porană iar nu posterioară creării socie­tăţii I. A. E. b) N’a existat nici­odată un Spad me­talic. c) Aviaţia franceză nu a refuzat nici­odată Spad-urile 61; ba din contră o co­mandă din aceste avioane este acum pe punctul de a fi dată. d) Moartea pilotului Cherciu nu este datorită unei defectuozităţi a aparatu­lui, ci imprudenţei nefericitului subofi­ţer care fără un antrenament special pentru înălţime şi fără balon de oxi­gen, s’a urcat la 6.500 m. 5) Societatea I. A. E. va fi incapabilă de a uzina motoare de aviaţie din cau­za lipsei de preciziune a maşinelor-scule care constituesc aportul în natură a so­cietăţei Astral Răspundem: Nu. Toate aceste maşini-scule au fabricat deja motoare de aviaţie şi au făcut deci dovada gradului de preciziune cerut pentru acest fel de fabricaţie. Noi le-am revizuit una câte una, în atelierele noa­stre de sculărie şi putem da toate asi­gurările în această privinţă. In ceea ce priveşte tipurile de apa­rate, POTEZ, SPAD sau altele care ne vor fi comandate, alegerea lor nu ne priveşte pe noi ci pe Aeronautică, noi nefiind decât executanţii; ceia ce putem însă spune, este că noi executăm avioa­nele tot aşa de bine, ba chiar mai bine de cât casele de origină, lucru ce s’a putut constata deja la Braşov, cu oca­zia inaugurărei, comparându-se celulele fabicate de noi cu acele trimese ca mo­del din străinătate­ Totuşi şi cu toate că aceasta nu intră în cadrul răspunsu­lui nostru, credem de datoria noastră de a atrage atenţia publicului asupra fap­tului că la fiecare accident de automo­bil se incriminează şoferul, drumul, etc. şi aproape nici­odată constructorul; la fiecare accident de avion, nu se încrimi­nează decât şi aproape exclusiv numai constructorul; este în aceasta o stare de lucruri anormală pe care e bine a o sem­nala inţelepciunea cititorilor luminaţi. Preşedintele consiliului de administraţie (ss) gen. Coandă. Administrator delegat: M. Miclescu.

Next