Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)
1927-10-22 / nr. 903
Mişcare in magistratură ---—00*00---- Următoarea mişcare s’a făcut în magistratură: D. loan D. Popescu I, judecător de şedinţă la trib. Turda, se numeşte judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul d-lui Victor Gherasim, care trece în postul ocupat de d. loan D. Popescu ID. Constantin C. Barbescu, judecător de instrucţie cu gradul de preşedinte de tribunal la trib. Ismail, se numeşte judecător de şedinţă cu acelaş grad la acelaş tribunal, în locul d-lui Aurel Pioneanu, trecut în alt post. D. Aurel Pioneanu, judecător de şedinţă la trib. Ismail, se numeşte judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul d-lui Constantin C. Barbescu, trecut în alt post. D. Nicolae N. Ionaşcu, judecător de şedinţă la trib. Oraviţa, se permută în aceeaş calitate la trib. Timişoara, în locul d-lui Lehel Racsov, demisionat. D. Alexandru G. Dragomirescu, ajutor de judecător la judecătoria Bucureşti I urbană, se permută în aceeaş calitate la judecătoria Bucureşti II urbană, în locul d-lui Grigore I. Ţăranu, care trece în postul ocupat de cel dintâiu. D. Gheorghe P. Comănescu, ajutor de judecător la judecătoria Noua-Suliţă din judeţul Ilotiu, se permută în aceeaş calitate la judecătoria Băbenii-Bistriţa din judeţul Vâlcea, în locul d-lui Dimitrie N Ghiriliuc, care trece în postul ocupat de cel dintâi, după cererea ambilor magistraţi. D. Arcadie D. Armeanu , ajutor de judecător la judecătoria Darabani mixtă din judeţul Dorohoi, se permută în aceeaş calitate la judecătoria Dorohoi mixtă, în locul dlui Vespasian Nimereanu, înaintat. D. Gheorghe G. Bărbulescu, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Sebeş mixtă din judeţul Alba, în locul d-lui Isidor Radu, demisionat. D. Niculae C. Nădejde, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Boroaia din judeţul Fălticeni, în locul d-lui Gheorghe Ionescu-Ghinea, înaintat. D. Dumitru D. Capră, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Darabani din judeţul Dorohoi, în locul d-lui Arcadie D. Armeanu, permutat. D. Barbu Vasilescu, portărel la tribunalul Romanaţi, se permută în aceeaş calitate la tribunalul Olt, în locul d-lui Ioan N. Ricman, care trece în postul ocupat de cel dinâi. tica teozofică, însă, e oarecum primejdioasă, dacă o conştiinţă se opreşte definitiv la ea. Vom înţelege mai la vale pentru ce. Teozofia, sub vechea formă, e acceptabilă ca experienţă. De altfel, în vremurile noastre, trecerea dea materialismul «filozofic» la creştinism se face, la anumiţi tineri, prin teozofie. Teozofia mulţumeşte romantismul istoric şi filosofic (cele şeapte «rase mame» primordiale, sacerdoţii şefi, tainele Atlantidei, cele şeapte Universuri, Karma, terminologia sanscrită, etc.), mulţumeşte imperativul moral al unei tinere conştiinţe, mulţumeşte dorul salturilor metafizice. • Adevărata teozofie, de o anumită constituţie mistic-ocultă, a fost crâncen pervertită şi compromisă de Societatea Teozofică. S-a introdus spiritul evoluţiei, sub influenţa pozitivismului şi a biologiei, dar fără metodă. D-na Blavatsky a amestecat cele două domenii — experienţa ştiinţifică, experienţa ocultă — fără să precizeze ce parte anume din experienţa ştiinţifică e necesară educaţiei oculte, aşa cum a făcut, mai târziu, d-rul Steiner. A doua greşală a Societăţii Teozofice a fost nechibzuita gravitate către un budism aproximativ. Cine a cetit «Budismul esoteric» al lui Sinnet, sau conferinţele lui Chatterjin înţelege că asemenea doctrine nu aparţin spiritului asiatic- Există un budism esoteric, aceasta e concluzia oricărui cetitor de texte orientale, întreaga filozofie indiană e esoterică d e ocultă. Dar esoterismul ei nu e cel al Societăţei Teozofice. A treia şi cea mai mare greşală e poziţia la care s’a oprit, fatal, Teozofia anglosaxonă. Neajungând încă o ştiinţă a sufletului ascuns, cum e antroposofia d-rului Steiner, se găseşte în faza penibilă când misticismul încearcă să se facă valabil prin explicaţii. Dar aceste explicaţii nu sunt ştiinţifice, nu prezintă raporturi cauzale, ca în ştiinţă. Ci sunt simple afirmaţii. Se afirmă fapte ce nu pot fi controlate şi, în acelaş timp, ţi se răpeşte credinţa. In afara ştiinţei (chiar aceea a «sufletului ascuns»), în afara religiei — teozofia seacă şi otrăveşte izvoarele sufletului. După câteva luni de desmăţ metafizic, echilibrul conştiinţei e zdruncinat. Sbuciumul care a dus la teozofie, se preface într’un sbucium mai dureros, mai imposibil. 11 Teozofia Societăţii Teozofice, aşadar, e primejdioasă sufletelor adâncite. Depărează experienţa pur religioasă — graţia, iluminarea, etc. — şi nu aduce nimic în loc, în afara moralismului discret, al cosmogoniei inutile al terminologiei orientale aproximative. Religiozitatea Societăţii Teozofice, izvorând direct din protestantism, înlătură divinul, sacrul, acel nucleu incognoscibil, transcendent, imanent. Nimiceşte posibilităţile conştiinţei de a trece — prin experienţa religioasă — într’un plan de pur misticism. Teozofia «purifică religia, revelându-i înalta semnificaţie interioară a cutărei doctrine ajunsă eronată în prezentarea exoterică pervertită de ignoranţă şi superstiţie» (H. P. Blavatsky). Se Recunoaşte spiritul Reformei, care voia creştinismul primitiv, curăţat de formalism. Dealtfel, teozofia satisfăcea nevoia organică a misticismului formal, colorat fantast , care dispăruse din Bisericile Reformate- Legăturile dintre spiritul protestant şi spiritul Societăţii Teozofice sunt multiple şi evidente. Alte caractere ale religiozităţii teozofice: panteism metafizic, absenţa rugăciunii, nimicirea credinţei. Cel dintâi e produs de budism. Absenţa rugăciunii înseamnă absenţa experienţei religioase, a actualizării divinului în suflete. «Pentru noi, omul lăuntric e singurul Dumnezeu pe care îl putem cunoaşte» (H. P. Blavatsky). Ruga, în teozofie, e un procedeu ocult urmat de rezultate practice. Puterea voinţei e o putere vitală. Prin voinţă, nu se exaltă sufletul ca să se coboare asupra-i graţia — ci se multiplică forţele vitale. Insuş criteriul teozofilor în judecarea rugăciunii, e pervertit. Ei spun: rugăciunea e un lucru făcut de altul; nu are merit. Dar acel altul — e Dumnezeu. Teozofii judecă omeneşte, cu valori omeneşti, un fapt religios. In ceia ce priveşte credinţa, iată ce scrie H. P. Blavatsky: «Credinţa e un cuvânt ce nu se găseşte în dicţionarele teozofice; noi vorbim de cunoaştere bazată pe observaţie şi experienţă». Se cunoaşte, însă, folosinţa pe care o făceau teozofii din «observaţie şi experienţă». Majoritatea bibliografiei teozofice, e lipsită de cel mai neînsemnat temeiu ştiinţific. Iar, asupra metodelor de a pătrunde în tainele sufleteşti, de a dezvolta germenii latenţi de cunoaştere — nu se întâlneşte nici o pagină cu sfaturi precise. Trebuie să aşteptăm cărţile d-rului Steiner ca să căpătăm o disciplină şi o călăuză în cunoaşterea ocultă a lumii. La încheierea acestui capitol, câteva precizări şi concluzii asupra teozofiei. Curentul acesta de vag şi hibrid misticism a păcătuit împotriva spiritului european: a îndepărtat conştiinţele de experienţa creştină, a rupt axele credinţei şi rugăciune, a compromis vechea teozofie, a ratat introducerea metodelor spirituale asiatice, a confundat religia cu ştiinţa şi filozofia, a redus Religiozitatea la o dubioasă morală umanitaristă, etc. A înlesnit, totuş, împlinirea adevăratei ştiinţi a sufletului necunoscut. A stârnit interesul marelui public pentru Orient şi metaphilică. Şi a întărit, prin reacţiune, unitatea şi ofensiva Bisericei catolice. Mircea Eliade ■--------xox------— Arestarea reprezentanţilor firmei Manissalian din Brăila Brăila, 20. — îndată după falimentul firmei Manissalian parchetul a primit reclamaţii contra reprezentanţilor locali ai acestor firme. D. jude instructor Papadopol din Bucureşti, a sosit în localitate şi împreună cu d. Boerescu jude instructor de la cap. 2, au continuat cercetările, interogând pe reprezentanţi. Cu trenul de 5 au fost trimişi sub pază la Bucureşti. Ei vor fi depuşi. -----exo---- Un director de banca simulează un furt Iași 20. „ Am scris la timp asupra atacului banditesc comis la Banca, Bacăului din Moineşti. Când Petrichi directorul băncii a fost legat de bandiţi, iar banca jefuită de suma de 1.300.000 lei• In urma cercetărilor întreprinse de procurorul tribunalului. Bacău, s’a dovedit că acest atac n-a fost decât o simulare a directorului băncii, care, probabil, pierduse banii în afaceri personale. Directorul a fost arestat. CUVANTUC t eri dimineaţă la orele 11 a fost convocat la clubul partidului din Calea Vctoriei, comitetul de direcţie averescan. Au participat foştii miniştri şi fruntaşii partidului sub prezidenţia d-lui general Averescu. S’a discutat atitudinea ce trebuie s'o ia partidul faţă de politica generală a ţârii şi în special faţă de guvern. In această privinţă comitetul de direcţie al partidului poporului a hotărît să ducă o «luptă hotărâtă» contra partidului liberal , din cauza situaţiei economice în care acest partid a adus ţara. Comitetul a constatat că în provinciile alipite criza a ajuns la paroxism şi deci «un partid serios», trebuie să ia toate măsurile pentru înlăturarea de la putere a celor cari poartă răspunderea situaţiei de astăzi. Lupta se va manifesta prin întruniri publice şi mai cu seamă prin congresul partidului ce se va ţine la Bucureşti în zilele de 4,5 şi 6 Decembrie. Congresul va avea pe lânggă latura sa politică şi un accentuat caracter economic. * In sensul celor de mai sus d. general Averescu a făcut o expunere, precizând tactica de luptă a partidului precum şi noua orientare politică. Au fost însărcinaţi cu organizarea congresului d-nii Trancu-Iaşi, Garoflid şi Em. Antonescu, a partidului averescan ca Constituirea asociaţiunei „Amicii Bucureştiului“ -----------00:00 Eri la orele 6 d a. la primăria municipiului s’a constituit, din iniţiativa d-lui C. Argetoianu, asociaţia «Amicii Bucureştiului». La această consfătuire au luat parte d-na: Eliza Brătianu, dini. C. Argetoianu, dr. I. Costinescu, dr. Gheorghian şi alţii. D. GARGETOIANU, a arătat că este iniţiatorul ideei de a se constitui asociaţia, care să sugereze municipiului nevoile de înfrumuseţare a capitalei. D. DR. COSTINESCU, citeşte legea administrativă prin care se recunoaşte municipului dreptul de a ataca proprietatea privată, atunci când se va călca, regulamentul de înfrumuseţare a oraşului. Se alege un comitet care se va întruni o dată pe săptămână într’un local al primăriei, pentru rezolvarea lucrărilor. Comitetul se compune din d-na Eliza Brătianu, d. C. Argetoianu ing. Davidescu, G. Balş, St. Burcuş C. Bacalbaşa, ziarist, şi ca secretar general al comisiunei, a fost proclamat d. R. Seişeanu, redactor la ziarul «Universul». Prima şedinţă a asociaţiei va avea loc Sâmbătă, în localul Soc. de Salvare, de pe cheiul Dâmboviţei. -exo- Arestarea administratorilor-delegaţi ai Băniei de credit comercial şi ai soc. ..Moara Giurgiului“ E o afacere care ese din comun căci e pentru prima oară când întreg consiliul de administraţie al unei societăţi anonime e trimes în judecată pentru diverse fapte ce intră în prevederile codului penal. D. judecător de instrucţie al cabinetului 2, Armand Constantinescu, sesizat cu afacerile nepermise de la societatea anonimă «Moara Giurgiului», a stabilit următoarele : In 1925 se concepe de către conducătorii Bancei de credit comercial înfiinţarea societăţei anonime «Moara Giurgiului». Societatea «Făina românească» aduse ca aport un teren impus unei condiţii rezolvutorii şi cu 9 milioane datorii, iar banca de credit comercial, la care administratori-delegaţi sunt d-nii colonel Gh. Roşu, fost la intendenţă şi Elefterie Paraschivescu, aduce aport 7 milioane în poliţe în total 8 milioane capital. Mai târziu acest capital se ridică la 40 milioane lei. Banca de credit comercial se obligă să alimenteze cu bani soc. «Moara Giurgiului», d-nii Gh. Roşu şi Elefterie Paraschivescu. Unde încep escrocheriile Aceşti domni se gândesc să aducă maşini la moară şi, după ce consiliul de administraţie aprobă aducerea maşinelor, falsifică registrele, procesele-verbale adăugând câteva rânduri prin care s-ar fi aprobat plata unui avans de 5 milioane lei. Se înţeleg cu un oarecare Schleichorn, care se da drept reprezentant al societăţei «Lee» din Germania. Escrocul Vargassy găseşte în Austria o fermă în pragul falimentului cu al cărei coducător, Xavier Spiegelfeld, fost pictor, închee un contract de 75 000 de dolari, din care 17.000 dolari era să fie comisionul ce urma să se încaseze de colonel Roţu, Elefterie Paraschivescu şi Varyassy. Falsifică scriptele societăţei afirmând că ar fi plătit 4 milioane pentru Moara Giurgiului de la banca de credit comercial. Faimosului Varjassy, care era de debitorul Moarei Giurgiului i se deschide un cont curent către «Moara Giurgiului», devenind în acelaş timp, creditor. Apoi colonel Roşu şi Elefterie Paraschivescu, fac lui Varjassy o ipotecă cu clauza de ceziune. Varjassy găseşte la Braşov pe un domn Tiberiu Vornicu, căruia îi cesionează ipoteca pe un milion şi jumătate, dându-i 3 poliţe din cele care le avea el de la această societate fără nici un capitol. Pe baza acestor elemente de vinovăţie adunate cu multă trudă şi metodă de d. judecător de instrucţie Armand Constantinescu, d. procuror Al. Procop Dumitrescu a deschis acţiune publică împotriva d-lor colonel Roşu şi Elefterie Paraschivescu, administratorii-delegaţi ai societăţii «Moara Giurgiului» şi ai băncei de credit comercial, potrivit art. 264 cod comercial (cei cari afirmă că au făcut subscrieri şi n’au în realitate nici un vărsământ ca să facă lumea să subscrie), art. 333 (înşelăciune), 125 (fals în acte private), 334 (excrocherie calificată), 223 (abuz de încredere) şi 40 cod penal (cumul de infracţiune). împotriva lui Ludovic Varjassy potrivit art. 334 şi art. 50 şi 51 cod penal (complicitate la art. 323 abuz de încredere. S’a deschis acţiune publică împotriva cenzorilor şi tuturor membrilor consiliului de administraţie al societăţii «Moara Giurgiului». Pe baza acţiunei publice deschisă, d. jude-instructor Armand Constantinescu a emis mandate de arestare împotriva d-lor colonel Roşu, El. Paraschivescu şi Ludovic Varjassy ctmi au fost transportaţi la ora 12 noaptea la Văcăreşti. Mandatele de arestare vor veni azi la confirmare la secţia I a tribunalului civilo-corecţional. ---------00: 00-------- Problemele europene Conferinţa d-lui William Martin D-l William Martin, primul redactor al ziarului «Journal de Geneve» sosit la noi cu ocazia congresului presei latine, a ţinut aseară în aula Fundaţiei Carol I, o conferinţă cu subiectul de mai sus. După ce a fost prezentat de dr. Lupu, ministrul muncii, d. Martin a mulţumit pentru primirea făcută, arătând motivele cariau îndemnat să vie la noi. Deşi, există încă un complex de probleme, pe care războiul le-a lăsat în urma sa, deşi la un moment dat apăruse din nou spectrul războiului, totuşi cele petrecute în timpul marelui cataclism au amintit conducătorilor de popoare, că un nou război v ar distruge complect echilibrul european. Nici un om politic serios nu se mai poate gândi azi că ar putea renaște un imperiu gerran, austro - ungar sau rus, iar imperialismul poate fi considerat ca inexistent. D-sa face apoi un istoric al evenimentelor, cari au dus la războiul din 1914. Situaţia la acea maacă era de aşa natură încât războiul era inevitabil. Echilibrul european era rupt. In altă ordine de idei d-sa arată problemele cari ameninţă şi azi pacea europeană şi anume problema Albaniei, a coridorului polonez, problema «Anschluss »-ului, etc. Marile Puteri, conştiente însă că războiul în zilele noastre nu mai poate fi numai local şi că odată a- Teatrul Regina Maria Deşi succesul piesei «Familia Elis» continuă strălucitor la teatrul «Regina Maria» pentru alternarea pieselor, direcţiunea a hotărât premiera piesei «Taina» (Le bonheur du jour) pentru ziua de Joi 27 Octombrie. prins focul, el se va răspândi peste tot continentul, au purt bazele acelui pact, care formează fundamentul Societăţii Naţiunilor. * 12 * * * * * 8 Ideia aceasta n’a fost după cum s’a crezut la început o simplă transplantare a unei ideologii puternice inspirată de ideile Wilsoniene, ei această necesitate, a fost simţită tocmai de realitatea marilor probleme de ordin politic şi economic. Noţiunea de crimă internaţională, a căpătat un aspect bine definit Popoarele învingătoare au tot interesul ca pacea mondială să nu fie ameninţată, şi statele învinse chiar dacă ar manifesta veleităţi războinice ele se afle imposibilitatea unei atari iniţative. D. Martin face o incursiune în istoria statului federal elveţian arătând că unitatea sa nu a putut fi mult timp realizată din cauza acelui protecţionism industrial, problemă care dealtfel subminează şi ideia blocului pan-european. Ceea ce s’a împlinit în timp de secole cu statul federal elveţian se va împlini poate mai curând între statele europene. D. Martin îşi încheie interesanta sa conferinţă arătând că Europa va putea gândi la o pace sigură când popoarele vor căpăta acea conştiinţă a solidarităţii şi interdependenţei lor. Şi sper, termină vorbitorul că într’un viitor apropiat această conştiinţă va deveni Realitate spre binele pacifismului mondial. Teatrul Naţional Mâine Sâmbătă 22 epr. Teatrul Naţional reprezintă din nou în matineu «Comedia Fericirii» de Nicolai Evreinoff. In foaerele Teatrului Naţional se repetă zilnic în direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty «Coppelia» de d. N. Ottescu. Teatrul Mic Sâmbătă 22 Octombrie, va avea loc la teatrul Mic, premiera piesei «Altul la rând», comedie în 3 acte de Mpuczy-Bon şi Yves Mirande cu d-nii : R. Bulfinsky, Mişu Fotino, G. Channel, G. Timiea, R. Lăzărescu şi d-nele Marietta Rareş, Maria Mohor, Silvia Dumitrescu și Renee Annie etc. etc.=Bc£)joC=» Artistice Astă-seară are loc la Eforie, mult aşteptatul spectacol de dansuri clasice şi de caracter dat de renumita dansatoare Grete Wiesenthal cu concursul d-lui Toni Birkmeyer, prim solist al baletului Operei mari din Viena. Programul cuprinde bucăţi de Brahms, Johann Strauss, Borodin Liszt, Bittner, Nedbal, Chopin și Lehar. Grete Wiesenthal va dansa între altele, celebrul vals «An der schönen blauen Donau». Biletele se vând toată ziua la «Mozart» și «Comedia» pasagiul Imobiliara 5—6, iar seara de la ora 7 la cassa teatrului. * 12 * * * * * 8 Teatrul Caragiale La teatrul «Caragiale» se repetă zilnic piesa «Rataţii» de Le normand. Marele succes parizian va vedea lumina rampei în curând având o distribuţie senzaţională. * 4 5 * 5 IN CHESTIA I.A.R. ♦ Răspunsul Societatii Vă mulţumim pentru articolul ce aţi binevoit a consacra inaugurărei uzinelor noastre, făcând să reiasă importanţa lor pentru apărarea naţională. Vă mulţumim deasemenea de a fi atras atenţia asupra câtorva puncte, despre care unii din corespondenţii Dvs. s’au arătat îngrijoraţi şi pe cari ţinem a-i linişti, ibu pledând o cauză care nu are nevoie de a fi pledată când se cunosc faptele, ci stabilind acele fapte cari sunt uşor de verificat. 1) I. A. R.-ul este vinovat de a fi încasat 20% asupra tuturor comenzilor făcute în străinătate în timpul ultimilor 2 ani. Răspundem: Nu. Societatea I. A. E. a fost creiată la 10 Noembrie 1925, încă de la 1 Aprilie 1926, în baza obligaţiunilor sale, ea trebuia să fie în măsură a face toate operaţiunile necesare pentru o comandă de 100 avioane; trebuia deci ca toate cadrele sale să fie constituite şi să funcţioneze deja. Cheltuelile corespunzătoare puteau fi sau amortizate asupra primei comenzi, sau să fie plătite prin credite speciale de către Stat, sau preluate printr’un procent asupra avioanelor contractuale. Aceasta a fost soluţia care a fost adoptată de Stat, reflectând vom ajunge la constatarea că toate soluţiile revin la una şi aceiaş, Statul fiind singurul client posibil pentru moment. Mai este de observat că: a) Procentul fixat este de 10% iar nu de 20%. b) El este aplicat exclusiv pentru 100 avioane şi 100 motoare. c) Aeronautica a comandat în străinătate o cantitate de materiale: motoare Hispano, motoare Gnomo-Rhone, avioane Avia, avioane Farman, avioane Morane, etc. asupra căror societatea I. A. E. nu a încasat nici nu a pretins vre-un leu măcar. 2) Societatea I. A. E. este vinovată de a fi impus celule de lemn inferioare celulelor metalice. Răspundem: Nu. a) Mai întâi Statul a creiat uzinele I. A- B. pentru a nu mai fi dependent de străinătate, utilizând cât mai mult posibil resursele tărei, în particular lemnul, în așteptarea unei industrii de duralumin care să se creieze în ţară. “b) In al doilea rând avionul de lemn dă performanţe tot atât de bune ca şi avionul de metal; recordurile o dovedesc .Vă reamintim că cursele cele mai importante, cupa Michelin şi cupa Bréguet au fost câştigate de două avioane da lemn; prima de către Spad 61 (Lorraine 480 HP) și a doua de către Potez 25 Lorraine 450 HP.). c) Societatea I. O. E. poate In orice moment să fabrice și să repare avioane metalice. 8) I. A. E. este vinovat de a face să se schimbe motoarele avioanelor în favoarea motorului Lorraine! Răspundem: Nu. Este a aduce Aeronauticei o insultă gratuită dacă am supeza că ea cedează la o constrângere, imposibilă dealminteri, care ar fi exercitată de I. A. E. pentru alegerea motoarelor. Sunt 14 fabricanţi de motoare în lumea întreagă şi fiecare din ei pretinde că motorul său este cel mai bun şi cel mai eftin; pentru unul ales vor fi întotdeauna 13 nemulţumiţi: este omenesc, dar se poate pune temei pe reeriminaţiunile concurenţilor înlăturaţi! 4) Societatea I. A. E. este (ea) cauza comenzei avioanelor Spad 61 în lemn, avioane ce ar fi fost refuzate de către Aeronautica Franceză şi care ar fi cauzat moartea pilotului Chereiul Răspundem: Nu. a) Comanda Spad-urilor este contimporană iar nu posterioară creării societăţii I. A. E. b) N’a existat niciodată un Spad metalic. c) Aviaţia franceză nu a refuzat niciodată Spad-urile 61; ba din contră o comandă din aceste avioane este acum pe punctul de a fi dată. d) Moartea pilotului Cherciu nu este datorită unei defectuozităţi a aparatului, ci imprudenţei nefericitului subofiţer care fără un antrenament special pentru înălţime şi fără balon de oxigen, s’a urcat la 6.500 m. 5) Societatea I. A. E. va fi incapabilă de a uzina motoare de aviaţie din cauza lipsei de preciziune a maşinelor-scule care constituesc aportul în natură a societăţei Astral Răspundem: Nu. Toate aceste maşini-scule au fabricat deja motoare de aviaţie şi au făcut deci dovada gradului de preciziune cerut pentru acest fel de fabricaţie. Noi le-am revizuit una câte una, în atelierele noastre de sculărie şi putem da toate asigurările în această privinţă. In ceea ce priveşte tipurile de aparate, POTEZ, SPAD sau altele care ne vor fi comandate, alegerea lor nu ne priveşte pe noi ci pe Aeronautică, noi nefiind decât executanţii; ceia ce putem însă spune, este că noi executăm avioanele tot aşa de bine, ba chiar mai bine de cât casele de origină, lucru ce s’a putut constata deja la Braşov, cu ocazia inaugurărei, comparându-se celulele fabicate de noi cu acele trimese ca model din străinătate Totuşi şi cu toate că aceasta nu intră în cadrul răspunsului nostru, credem de datoria noastră de a atrage atenţia publicului asupra faptului că la fiecare accident de automobil se incriminează şoferul, drumul, etc. şi aproape niciodată constructorul; la fiecare accident de avion, nu se încriminează decât şi aproape exclusiv numai constructorul; este în aceasta o stare de lucruri anormală pe care e bine a o semnala inţelepciunea cititorilor luminaţi. Preşedintele consiliului de administraţie (ss) gen. Coandă. Administrator delegat: M. Miclescu.