Cuventul, noiembrie 1927 (Anul 3, nr. 913-942)

1927-11-01 / nr. 913

IMPERIAL 47, Calea Victoriei, 47 EFTIN MARELE MAGAZIN Stofe de mantouri Lei 750 Stofe Bărbătești „ 900 Dubluri de Mantou „ 98 Pânză cearceaf Mătăsuri rochi Ciorapi extra Lei 138 » 450 „ 135 tel maiEFTIN MAGAZIN I FULGII DE OVĂZ ■ uşor de digerat, se recomandă copiilor debili, persoanelor slăbite şi recon ■ valescenţiior.I URAS1PTINE MAUR *C*C­HEHftV ROGIER se peREire-paris ■■■■««■■■■■■■BwmMiiiiiiiiiiirii iii VOIŢI ti scăpaţi complect de GUTA* REUMATIZM ? Eeumatizmul este boală grozavă, foarte răspândită, ea nu cruţi nici pe sărac nici pe bogat, ea îşi caută victimile atât în colibă cât şi în palat. Buferui­a aceasta se manifestă în foarte multe chipuri, şi foarte adesea boale ce se denumesc cu totul altfel, nu sunt în fond decât reumatizm. Când sunt: dureri in membre şi Încheieturi, Încheieturi umflate, mâini şi picioare estropiate, crampe, junghiuri, dureri in diverse părţi ale corpului, ba chiar slăbiciunea ochilor nu sun­ altceva decât urmările reumatismului şi a gutei. Pa cât de variat este tabloul pe care îl ma­nifestă boala, pe atât de variate sunt mijloacele posibile şi imposibile da vindecare, mixturi, porneai etc. ce se oferă omenire­ suferinde. Cele mai multe din aceste mijloace nu ■unt în stare şi vindece, aduc cel mult pentru scurtă vreme o uşurare. Deaco vit recomandăm noi, este o cură inofensivă de arta minerală, care a ajutat multor bolnavi. Aceasta cură este admirabilă şi cu efect rapid. Pentru a câştiga şi alţi adepţi, ne-am hotărât, sâ trimitem oricui ne scrie, broşura noastră foarte instructivă asupra acestei cure de băut IN MOD ABSOLUT GRATUIT Cine deci este chinuit de dureri, cine voeşte să se scape repede, radical şi In mod neintimfitor de suferinţă, acela si scrie încă astăzi . August Märzke, Berlin-Wilmersdorf Bi-tLchsalerstrasse No. 6, Abt. te> TIMP DE MAI MULTE DECENII TACÂMURILE şi ORFEVRERIILE BERNDORF argintate şi lima stil distins si ne argintate fie lângă durabili­­atea cea mai mare. Aceste calităţi rămân neîntrecute. Rugăm a vizita Magazinul nostru special Asortiment bogat în articole pentru cadouri pî^%r‘Â' Se primesc şi orice reparaţiuni în această branşă. FABRICA DE ARGINTĂRIE BEHNDORF, S. A.FONDAŢIA CAROL I se luase Rusiei prin tratatul de la Paris din 1856. Ruşii la 2 Aprilie 1877 declară răsboi Turciei iar la 12 Aprilie, armata Rusă intră în Mol­dova, fără nici un alt aviz prealabil. Prin condescendenţa împăratului A­­lexandru II-lea, către ruda sa prin­ţul Carol, se încheie convenţiunea, care era deja studiată şi convenită, încă din iarna anului 1876, de către Nefidof delegatul Rusiei şi guvernul român la Bucureşti-La 6 Aprilie 1877, toată armata română e mobilizată. Ruşii refuză ca­tegoric, cooperaţia cu armata Româ­nă, aceasta se retrage peste Olt, în Oltenia şi aşteaptă momentul favo­rabil a lua parte la lupta contra Turciei. La 9 Mai 1877, Turcii încep a bom­barda Calafatul. Prinţul Carol, care­­ afla la o baterie română, salută primul obuz căzut lângă dânsul şi care declară Independenţa Româ­niei, în acel minut chiar. A doua zi 10 Mai această bombar­dare fiind anunţată la Cameră, în­treaga cameră în mod spontanen, după propoziţiunea lui Fleva, votea­ză în unanimitate, rupte legăturile cu Turcia şi se declară în mod ofi­cial Independenţa României. In cursul lunei Iulie, Ruşii sunt bătuţi la Plevna şi armata ţarului comprom­isă ca şi cauza creştinătă­­ţei. Ţarul face apel la Principele Carol, care acceptă să vie în ajuto­rul Ruşilor şi armata Română trece Dunărea pe la Corabia şi Nicopol. Lupte crâncene se dau în jurul Plevnei, de către armatele Ruse-Ro­mâne, sub comanda Prinţului Carol al Românei şi la 28 Noembrie 1877 Plevna cade în mâinile aliaţilor. Războiul era virtual terminat. Chiar din luna Decembrie, adică i­­mediat după căderea Plevnei, ziarele încep a vorbi de luarea Basarabiei, lucru de altminteri ştiut de Prin­ţul Carol şi de întregul guvern. Guvernul se face că ignorează a­­ceste pretenţie rusă, deşi încă din Noembrie 1875. Cogălniceanu, trimis la Viena să sondeze guvernul aus­triac, şi comunicase colegilor săi, că Rusia era ferm decisă a lua Basa­rabia, pentru care şi încheiase o con­venţie de alianţă cu Austria- Bră­tianu se face iarăşi că uită, ca chiar în iunie 1877, într’o conversaţie în­tre Prinţul Carol şi Goetchals, a­­cesta îi declarase net, că­ vor cere retrouniunea celor 3 districte din Basarabia. Brătianu, nu a fost sincer făcân­du-se că nu cunoaşte intenţiunile Rusiei, atunci când ştia perfect, ce are să se întâmple-Brătianu se legăna cu iluzia că, după victorie, Ruşi nu vor îndrăsni, a lua Basarabia şi respinge propozi­­ţiunile cele mai favorabile ale Ru­­siei, care mersese până a ne oferi malul drept al Dunărei, de la Vidin la Balcani in Marea Neagră. Nu se face politică nici cu vorbă nici cu sentiment. Cavour la 1856 într’o poziţie identică, când alături de Francezi e victorios, a preferit să compromită popularitatea sa pen­tru binele ţărei şi a cedat Franţei Nisa şi Savoia, leagănul Dinastiei Italiene. I. Brătianu a preferit să rămână cu o falsă aureolă- El începe a huli pe Ruşi şi ridicând ţara în contra lor, ni­ ia făcut inamici neînduple­caţi, imiciune pe care sărmana Ro­mânie o va plăti scump. Va eşi ciun­tită dintr’un răsboiu victorios; va perde o mare parte din Dobrogea; răscumpărarea căilor ferate dela Nemţi. Construcţia fortificaţiilor, inutile şi foare costisitoare şi mai presus de toate va forţa România, devenită inamica Rusiei, să se a­­runce în braţele Austriei şi Germa­niei, aservindu-se aproape 40 ani, po­liticei Anti-Româneşti şi mergând contra realizărei idealului nostru de veacuri: constituirea României nu»'* Mwra««——I prin întregirea cu Banatul, Ardea­lul şi Bucovina. La congresul de pace din Berlin, delegaţii români nu sunt admişi, de cât într’o singură şedinţă, a pru­sente, cererile lor cari în ajun chiar fuseseră respinse de congres, fără însă să fie anunţat oficial resulta­­tul votului. Acest congres, pe lângă alte grele condiţiuni, subordonă recunoaşterea Independenţei Române, condiţiunei de a da drepturi evreilor. Iată resultatul politicei demago­gice. Acesta este adevărul istoric şi real, legenda însă va fi aureola­tul Brătianu, ca autor al Independenţei Resbelul, etc. etc­ şi ca recompensă, o mare statue pe Bulevardul Capi­talei. Iar ca profit ridicarea fami­liei Brătianu, ca a două monarchie ereditară în România, cea dintâi de­vine Regală la 10 Mai 1880, iar cea de a 2-a va deveni plutocratică, o­­dată cu prințul ereditar L I­ O. Bră­tianu, devenit prim ministru al Re­gelui Carol după moartea tatălui său I. O­ Brătianu,­ ­xox­. Nereguli de la pri­mar­ia din Lugoj Lugoj 26. — D. Inspector General administrativ Cristea — care după cum suntem informaţi a demisionat zilele acestea — încă de acum câteva săptămâni şi-a terminat ancheta în­treprinsă la Primăria Lugoj, făcând raport detaliat consiliului superior la Bucureşti dar de unde (potrivit uzului) v ezita­tul întârzie să ne pro­cure.... surprize. Ni se afirmă că ancheta din cauză a fost pe cât se poate de minuţioa­să şi prin aceasta s’a stabilit mari abateri dela dispoziţiunile legii con­tabilităţii publice, de care consiliul comunal nu ţine şi n’a ţinut cont. S’a mai stabilit că unii consilieri comunali fac afaceri în cadrul eco­nomiei comunale pe barba lor pro­­pie. Şi consiliul comunal continuă a funcţiona întocmai unui vis urât sau a unui regim... liberal. Zilele acestea un grup de cetă­ţeni, în frunte cu câţiva avocaţi din localitate, va pleca la Bucureşti ar­­gitând o rezoluţie şi o hotărâre la ancheta făcută. wm. Expoziţia asociaţiei clu­jene pentru ocrotirea mamei şi a copilului CLUJ.­­ Marţi, în 1 Noembrie se va deschide în sala festivă a liceu­­lui catolic expoziţia Asociaţiei clu­jene «pentru ocrotirea mamei şi a copilului». Lucrurile expuse în expoziţie au fost adunate de d. Ştefan Sulysk care le-a primit de la filialele din Germania ale «Zentralinstitut für Erzienhung und Unterricht». Scopul expoziţiei este să demons­treze influenţele bune şi rele în e­­ducaţia fizică şi psihică a copilului. Obiectele vor fi grupate după ca­tegorii, pentru ca publicul să le poată studia în mod sistematic. O colecţie bogată demonstrează re­zultatele sistemelor «Probei» şi «Mon­tessori», precum şi mijloacelor care duc la rezultate bune. Date statistice, hărţi, fotografii, studii, etc., întregesc expoziţia. -------exo—-— Tratativele cu societăţile de gaz metan MEDLAŞ. — Se ştie că exploata­rea imensei bogăţii a gazului me­tan este făcută înainte de război de­­două societăţi: *Societ. Naţională de gaz metan­ şi nSociet. Ungară de gaz metan*. Problema de după răsboi a fost naţionalizarea ambelor Întreprin­deri. Cu prima societate lucrul a mers uşor, deoarece, în locul statu­lui ungar, s’a substituit, simplu, sta­tul român ca urmaş de drept. Nu tot aşa de uşor au mers treburile şi cu a doua societate. Pentru că acţiunile acestei socie­tăţi sunt prea înăsprite. Din acestea statul nostru a preluat de la statul ungar 20% din acţii, rămânând o cotă de 80% în mâini maghiare, şi 50% proprietate germană. Tratativele cu acţionarii aceştia durează de multă vreme, şi abia a­­cuma au dat oare şi mari rezultate: «Societatea Naţională de gaz me­tan» e pe cale de a cumpăra întregul stoc de acţii necesar naţionalizării şi celei de a doua societate. In felul acesta nu va mai sta ni­mic în calea fuzionării ambelor so­cietăţi. De altfel la Mediaş au şi început să se facă pregătirile nece­sare acestei fuziuni. O comisiune maghiară studiază fascismul Sub conducerea baronului G. Pro­nay, secretarul general de la preşe­dinţia consiliului de miniştri ma­ghiar, zilele acestea va pleca o co­­misiune compunsă din delegaţi ai diferitelor departamente la Roma. Aoi vor studia organizaţia fascistă de stat din punct de vedere admi­nistrativ, politic-social etc. Acest lucru este în legătură cu ho­tărârea lui Bethlen de a introduce în administrația maghiară, sistemul fascist. Comisiunea va sta trei săptă­mâni la Roma. CUV­AN­TUL Zilele acestea va pleca, din nouile ţinuturi, o delegaţie la Roma pentru a interveni la Vatican — în legătură cu încheerea Concordatului — pen­tru apărarea intereselor catolice din România. Delegaţiunea va preda înainte de plecare un memoriu şi nunţiului papal din Bucureşti, prin care îl roagă să fie atent ca intere­sele catolicismului să nu sufere vre-o atingere. Cercurile catolice maghiare din Ardeal cred a şti că Concordatul este încheiat şi că satisfacerea lui se va produce încă în cursul acestei luni. Tăinuirea textului oficial permi­tea să se înţeleagă că Concordatul conţine clause comidente vătămă­toare de către catolicii maghiari. Cronica Ardealului floriţilv­­ Prin urmare se va expune situa­ţia, Vaticanului, şi i se va arăta punctul de vedere al catolicilor din Ardeal, făcându-se cunoscut, în ace­laş timp, că se vor spune ori­căror schimbări, ce s’ar produce prin even­tuale contopiri de episcopate. In afară de aceasta, delegaţia va protesta împotriva numirei de că­­tre Vatican de cap al catolicilor din România pe archiepiscopul Cisar, menţinând seama de­ meritele şi ve­chimea episcopului Majlath, căruia ii revenea, de drept, această dem­nitate. Se speră (î) că intervenția aces­tei delegaţii la Roma va avea re­zultatele dorite de catolicii din Ardeal. Cronica Banatului Situaţia drumurilor din jud. Severin BRAŞOV. — In vara anului tie- odinioară bine întreţinută, astăzi cât inundaţiile râului Cerna au pri­ surparea a roade mereu, iar bariera cim­it stricăciuni considerabile şi­ în multe părţi a dispărut, astfel că selei naţionale Orşova—Caransebeş, pericolul circulaţiei pentru vehicule atât între Jupalnic şi Topleţ cât şi de-a cădea în Dunăre este maro­ A-între Topleţ şi Băile Herculane, un­de pe o distanţă de câteva sute de metri şoseaua şi linia ferată alătu­rată a fost spălată, iar pe locul lor Cerna şi-a croit matca nouă. Linia ferată a fost imediat recons­truită pe pământurile mărginaşe, iar drumul de ţară trece acum pe sub coasta dealurilor având porţi­uni înguste unde nu se pot face în­­crucişeri, aşezat în pantă şi desfun­dat pe timp de ploaie. A trecut un an şi jumătate de la inaugurarea a­­cestui provizorat şi nu s’a făcut ni­­mic pentru repararea şoselei, aşa cum trebuia să se facă, ţinând sea­mă de importanţa eL D, ministru al comunicaţiilor a trecut în vara asta pe aici. Nu ştim, însă dacă se vor face cel puţin în primăvară repara­ţiile necesare. Căci se dă ca motiv lipsa de fon­duri deşi, pentru desmăţul electoral, se găsesc milioane şi pentru molima fraudelor sute de milioane. Aceiaşi situaţie şi cu şoseaua din Clisura Cazanelor ce duce de la Or­şova la Moldova Nouă. ceasta-i singura arteră de comuni­caţie pe uscat a întregii regiuni de pe Dunăre, iar în timpul iernii când vapoarele din cauza îngheţului nu pot circula, devine dezastru imprac­­ticabilitatea ei. Se impun deci re­medii în locul declaraţiunilor de prosperitate făcute pe la banchete. Şi ca tabloul să fie complect mai amintesc şi de linia ferată Vârcio­­rova—Gura Văi, care la orice ploaie mai torenţială se desfundă împiede­când, ore întregi, circulaţia interna­ţională a Simplonului pe linia prin­cipală Bucureşti—Timişoara. Drumul de fier noi şerpueşte dea­­lungul dealurilor de gresii, din cari se desprind blocuri stâncoase şi gră­mezi de nomol năruindu-se pe linie. Administraţia drumului de fer cu o răbdare exasperantă se mulţumeş­te să cureţe nomolul, aşteptând o nouă înpotmolire. De la construirea liniei de ani de zile, experienţa se repetă de câteva ori pe an, fără să se fi luat măsuri de remediere a ră­ului. Nu credeți că suntem un popor plin de răbdare . Gh. Damşescu. 011 LUI IUI FBI Iar ministerul de finanțe e mulţumit —....so*-« Sf. Gheorghe. — Cu toată dorinţa d-lui Vintilă Brătianu de a se apli­ca şi încasa impozitele cu stricteţă, totuşi subalternii d-sale îl boicotea­ză. /A Astfel, ni se relatează următo­rul caz pe care îl supunem cuno­­ştiinţei d-lui Vintilă Brătianu pen­tru a se cerceta şi dispune pedep­sirea vinovaţilor.­­ In loc de 1.500.000 la 30.000 încă dela data de 25 Decembrie 1925, sa trimis Ministerului de fi­nanţe un denunţ destul de grav. Anume, că, firma Rosenfeld Her­man, din Ditrău, a cumpărat în sco­pul de exploatare, o pădure de la Compesecoratul comunal Chileni, în care se află sub exploatare cir­ca 22.000 m. p. lemne rotunde. Cu ocaziunea declarărei venituri­lor impozabile, sus numitul a fost impus numai la infima sumă de 30 mii lei, pe când venitul adevărat impozabil este de cel puţin 1.500.000 lei, în urma căruia venit ar fi tre­buit impus la un impozit de 240.000 lei, luându-se de bază cota de 16 la sută. D. Iosif Farkas din Tg. Mureş, fost procurist al sus zisei firme a denunţat parchetului de Cine, cazul de mai sus, pentru a deschide ac­ţiune penală. De atunci şi până azi, deşi sunt doi ani, totuşi, nimeni nu s’a obo­sit să dispună cercetarea denunţu­rilor- cari erau destul de clare. Contrabandă de spirt Alta. Cu adresa înregistrată la No. 5428 din 1926, s’a comunicat Mi­nisterului de Finanţe că firma Ro­senfeld Herman din Ditrău, care posedă o fabrică de oțet, sustrage spirtul care urmează să fie dena­turat, încă înainte de a fi fost su­pus impozitului de lege prevăzut, aproape total, de la procedura na­turalizării și îl pune în vânzare ca spirtul deja supus impozitului. Acest procedeu îl are pus în prac­tică de 6 ani de zile- Dar nici un impozit In afară de această fraudă, în dauna Statului numita firmă, nu a plătit nici un impozit pe cifra de afaceri-Deasemeni nu a plătit impozitele cuvenite Statului, de la o mare afa­cere de lemne cumpărate de la Corn posomorâtele Chileni și Remetea. Un inspector grăbit După mai multe denunţuri fă­cute ministerului, la 17 Martie 1926, un domn Duţulescu, inspector general al Ministerului de finanţe a trecut prin Tg-Mureş, şi deşi i­ se anunţaseră cazurile, d-sa a co­municat denunţătorului că se va­­­întoarce- Şi n’a mai dat pe acolo. întrebăm : N’are cunoştinţă d. V. Brătianu de aceste lucruri ? Ori politica inaugurată de d. Tancred Constantinescu la Tg-Mureş, pen­tru realizarea pactului cu ungurii d-lui Bernady, are, printre condiţii şi posibilitatea ca ungurii liberali să poată frusta Statul f Bloc Kites Deja Teatrul Naţional Viitoarea premieră a Naţionalului, va fi în seara de Vineri 11 Noembrie «în­vierea», de Tolstoi, prelucrată de Batail­le. Regia d-l Vasile Enescu. Decoruri şi costume după scheele pictorului Mann. Teatrul Caragiale Premiera piesei «Rataţii» de H. R. Le­­normand, la Teatrul «Caragiale» a fost fixată pentru Marti 1 Noembrie­ In ro­lul El­d. Al. Critico, care a lipsit din ţară timp de 1 ani îşi va face reapariţia In teatrul românesc. Piesa se mai bucu­ră de interpretarea d-nelor Dida Solo­mon, M. Ignătescu, d-nii Chiriş, Matei, Elena Mada, S. Mante, O. Mihail, Gh. Damian, Emilian, Barcaroiu, etc. Direc­ţia de scenă o deţine d. S. Elias, iar de­corurile sunt lucrate după schiţele d-lui M. H. Mary.­ ­OXO­ l-t* *-----m&oo----­ Agitaţia minoritarilor In cercurile minoritare a produs o vie fierbere svonul că guvernul ar intenţiona să desfiinţeze episcopia reformata din Oradia Mare fi că a­­ceastă episcopie nu mai figurează desfăşurate, drept recunoştinţă, de către episcopul Sulyak pentru d. La­­pedatu. D. general Moşoiu a reacţi­onat cu succes şi astfel guvernul a fost convins de inoportunitatea ei la bugetul anului viitor. Episcopia piscopilor de la frontieră şi a hotă­­reformată din Oradea Mare a luat fiinţă, după cum relatează cercurile maghiare, datorită luptei dintre tr-nul Lapedatu şi generăl Moşoiu, D. Lapedatu a numit episcop re­format pe d. Sulyak, chiar în gu­bernia politică a d-lui Moşoiu, care a suferit în trecut serioase defecţi­uni politice în urma propagandei tât centralizarea lor prin noua lege a Cultelor. Aceasta, precum şi svonul care privise la reducerea ajutorului de stat ac­­ordat preoţilor minoritari, a­­gitd minorităţile, cari se declară gata a reaegiona în mod drastic îm­potriva unor măsuri similare, con­siderate catastrofale pentru biseri­cile lor. SE REPARA LA MINISTERUL SANATATII ——«Hfcco-----­ Iar zidurile se crapă mereu De ieri dimineaţă­ la localul mi­nisterului epidemiei de paralizie in­fantilă au început lucrările de des­facere şi dărâmare a acoperişului imobilului. Din cauza loviturilor de pe acope­riş, aproape în toate camerele eta­jului III, în care se află funcţio­narii, cad, în fiecare moment, bu­căţi întregi de cărămidă şi de ten­­cuială din plafon, iar pe de altă parte, crăpăturile zidului, cari se văd In toate carnetele etajului III au început să se lărgească şi s’au coborât la etajul 11. Faţă de această situaţiune ex­trem de periculoasă cerem ministru­lui sănătăţei să ia măsurile de ri­goare pentru imediata încetare a lucrărilor începute. Deasemeni trebue avertizat ser­viciul de arhitectură al ministeru­lui sănătăţei, care are datoria im­perioasă de a semnala greşeala co­misă şi a sesiza pe d- ministru al sănătăţei, fiindcă legile de construc­ţii se aplică şi autorităţilor, nu nu­mai particularilor. Arad. — Problema romanizărei oraşelor ardelene, de la onice şi pâ­nă astăzi, a fost discutată în nenu­mărate rânduri în coloanele ziare­lor româneşti de aici şi de dincolo de Carpaţi. Nimenea până astăzi,— dar absolut nimenea dintre oamenii cu răspundere pentru viitorul po­porului românesc, n’a făcut nimic, ca să scoată de sub jugul streinilor elementul românesc din ţinuturile ardelene. După nouă ani de stăpânire ro­mânească, oraşele de acolo îţi pre­zintă un aspect de perfectă înstrăi­nare. Peste tot n’auzi decât o lim­bă streină, ale cărei accente stranii te face să crezi, că nu eşti în ţara românească liberă, ci undeva pe pusta Ungariei- Cea a lui Horthy, de astăzi. Starea de ieri Căci, pe vremea stăpânirei coroa­nei Sf. Ştefan, aveam acolo o sea­mă de instituţiuni româneşti de tot felul. Afară de aceasta, mai erau un anumit număr de comercianţi, industriaşi români. Aradul a fost metropola românis­mului ardelenesc al vremurilor tre­cute.­­ Oraşul acesta se mândrea, odată, de a fi trimis cinci deputaţi în par­lamentul maghiar. Cu un cuvânt, în Arad viaţa românească de altă­dată se manifesta în toată vigoarea. Dar, astăzi, în România oraşul de graniţă, cel mai românesc de odi­nioară, s’a înstrăinat. Nu din vina românilor de acolo, ci din păcatele oficialităţii noastre. , Românii- arădani sunt şi astăzi ceea ce au fost altădată — români buni, — dar i-au copleşit streinii. Mai ales viaţa lor economică, a fost invadată de alte neamuri cu alte aspiraţiuni. Azi e dezastroasă Dela unirea Ardealului, nici un singur comerciant român nu s’a pu­tut aşeza în Arad. Dimpotrivă se remarcă o continuă emigrare. Cauza: lipsa de sprijin, din par­tea conducătorilor marilor institu­­ţiuni financiare româneşti cât şi a indolenţei şi nepăsărei cu care este tratată problema creierei unei cla­se de comercianţi, meseriaşi şi in­dustriaşi români în ţinuturile de peste munţi; populaţiunea de baş­tină de acolo este cu totul aservită intereselor elmentului minoritar, ai căror exponenţi, ieri erau împi­latorii politici, azi sunt acaparato­rii economiei. Indolenţa guvernelor crede oficialitatea noastră, că aţă de această stare de lucruri nu va trebui să ia o serie de măsuri de îndreptare . Am vrea să ştim, dacă dintre conducători mai este ci­neva în această ţară, care să se o­­cupe şi de soarta românilor. Ce-au făcut guvernele noastre pentru a cuceri puterea economică n acest ţinut ! Am deslănţuit acea ■ragă de borfaşi politici, cari din puterea situaţiei lor, apasă comer­ţul şi industria românească, spre a se putea înţelege asupra număru­lui de acţiuni şi cote de tantieme in societăţile străine, cari, prote­jate prin această adevărată mită cuceresc, pe zi ce trece, poziţiile­­.'■o au fost sau ce revin românilor. Scrisori din Arad DESN­ATI­ON­ALIZARE13 VIETEI ECONOMICE Cutreerînd Bihorul Despre judeţul Bihor, s’a scris foarte mult în presa din Capitală. Solicitudinea centrului faţă de acest «întunecat» ţinut, a fost relativ pli­nă de atenţiune; cu toate aceste, mai­ rămâne de făcut încă atâtea lucruri! Datele cari urmează sunt culese la faţa locului şi ele sunt vrednice de publicat, deoarece relevă unele stări de lucruri, parte de ordin general, parte, specifice Bihorului. Poate că publicarea lor va contribui şi la în­dreptarea lor. Căci ele ascund, o pri­mejdie pentru, viitorul neamului no­stru la graniţă, T&*amsB din Bihor Despre ţăranul din Bihor s’au în­cetăţenit idei cât se poate de false. In mintea celor mai mulţi «bihorean» însemnează analfabet — din punct de vedere cultural — şi inconştient— în ceia ce priveşte simţul naţional­ Trebue să recunoaştem că faima este de dată recentă şi că ea a fost lansată de anumite persoane cărora le place să-şi pună astfel în evidenţă activitatea sau să justifice întemee­­rea de noui şi inutile societăţi cultu­rale cari necezitează «fonduri cultu­rale».­­ Vom găsi în multe sate­ cătune— mai cu seamă în ţinuturile sărace de munte — şcoli cari s’au ridicat după războiu unde peste zi învaţă copii, iar seara, în foarte multe locuri, se împrietenesc adulţii. Astfel în comu­na Pomezeu, care are numai 60 de fumuri s’a deschis, anul trecut o şcoală cu o clasă şi acum au învă­ţat să citească atât copiii cât şi o b­ună parte din cei bătrâni. Am mai dat peste o astfel de comună cu nu­mele de Boz. învăţătorul din comu­na aceasta este din Oltenia, că el nici peste vară nu plecase acasă, ci se străduia să împământenească în Bihor... viermii de mătasă. Putem afirma deci că întunerecul­ui analfabetismului din Bihor sunt basme şi că unele lipsuri ce erau fatale — date fiind sărăcia unor ţi­­nuturi şi puţina bunăvoinţă a stă­pânirii streine — sunt pe cale a fi înlăturate. Pentru aceasta nu tre­bue însă un corp didactic de elită, ceiace, durere, nu este cazul în Bi­hor, după cum vom vedea. Pe când întreg Ardealul era în pa­sivitate, părintele Lucaciu proclamă reintrarea în activitate şi păşeşte cu programul partidului, candidând, undei în cercul Beiuşului, deci în judeţul lipsei de conştiinţă na­­ţională ! Cu toate presiunile din Budapesta, cu toate scan­dalurile bătăuşilor din Tărcaia, cu cu toate ameninţările Episcopatului rom. cat. Lucaciu pătrunde în parla­­mentul unguresc, rupând lanţurile pasivităţii, iar, «analfabetul» şi «in­conştientul­» ţăran din Bihor, dă o lecţie Ardealului şi întronează o eră nouă de lupte dârze. Dar fostul naţionalist dr. Lascu nu tot în acest întunecat Bihor este aproape să bată pe contele Tiszai In această memorabilă alegere trufaşul conte nu obţine de­cât o majoritate de vreo 6 voturi, şi aceasta în chiar cercul unde se af­lau moşiile sale ! Dar ţinuta admirabilă a acestui ţăran în alegerile de­­după războiu, când cu toate opresiunile şi apucă­turile guvernelor succedate au scos din urne pe naţionaliştii care ră­mâne tot partidul naţional de pe vremea Ungurilor, nu este o dova­dă despre înalta conştiinţă naţio­nală a lui­­ Patrioţii fără de riscuri şi cu avantaje de după război, vor face mai bine să vie să înveţe conştiin­ţă naţională, aici, în Bihor, decât să-şi cheltuiască puţina vlagă ce o au ponegrind un ţinut care a ţi­nut steagul românismului în ciuda tuturor asupririlor şi suferinţelor xxxonnvvx----

Next