Cuventul, noiembrie 1927 (Anul 3, nr. 913-942)
1927-11-01 / nr. 913
IMPERIAL 47, Calea Victoriei, 47 EFTIN MARELE MAGAZIN Stofe de mantouri Lei 750 Stofe Bărbătești „ 900 Dubluri de Mantou „ 98 Pânză cearceaf Mătăsuri rochi Ciorapi extra Lei 138 » 450 „ 135 tel maiEFTIN MAGAZIN I FULGII DE OVĂZ ■ uşor de digerat, se recomandă copiilor debili, persoanelor slăbite şi recon ■ valescenţiior.I URAS1PTINE MAUR *C*CHEHftV ROGIER se peREire-paris ■■■■««■■■■■■■BwmMiiiiiiiiiiirii iii VOIŢI ti scăpaţi complect de GUTA* REUMATIZM ? Eeumatizmul este boală grozavă, foarte răspândită, ea nu cruţi nici pe sărac nici pe bogat, ea îşi caută victimile atât în colibă cât şi în palat. Buferuia aceasta se manifestă în foarte multe chipuri, şi foarte adesea boale ce se denumesc cu totul altfel, nu sunt în fond decât reumatizm. Când sunt: dureri in membre şi Încheieturi, Încheieturi umflate, mâini şi picioare estropiate, crampe, junghiuri, dureri in diverse părţi ale corpului, ba chiar slăbiciunea ochilor nu sun altceva decât urmările reumatismului şi a gutei. Pa cât de variat este tabloul pe care îl manifestă boala, pe atât de variate sunt mijloacele posibile şi imposibile da vindecare, mixturi, porneai etc. ce se oferă omenire suferinde. Cele mai multe din aceste mijloace nu ■unt în stare şi vindece, aduc cel mult pentru scurtă vreme o uşurare. Deaco vit recomandăm noi, este o cură inofensivă de arta minerală, care a ajutat multor bolnavi. Aceasta cură este admirabilă şi cu efect rapid. Pentru a câştiga şi alţi adepţi, ne-am hotărât, sâ trimitem oricui ne scrie, broşura noastră foarte instructivă asupra acestei cure de băut IN MOD ABSOLUT GRATUIT Cine deci este chinuit de dureri, cine voeşte să se scape repede, radical şi In mod neintimfitor de suferinţă, acela si scrie încă astăzi . August Märzke, Berlin-Wilmersdorf Bi-tLchsalerstrasse No. 6, Abt. te> TIMP DE MAI MULTE DECENII TACÂMURILE şi ORFEVRERIILE BERNDORF argintate şi lima stil distins si ne argintate fie lângă durabiliatea cea mai mare. Aceste calităţi rămân neîntrecute. Rugăm a vizita Magazinul nostru special Asortiment bogat în articole pentru cadouri pî^%r‘Â' Se primesc şi orice reparaţiuni în această branşă. FABRICA DE ARGINTĂRIE BEHNDORF, S. A.FONDAŢIA CAROL I se luase Rusiei prin tratatul de la Paris din 1856. Ruşii la 2 Aprilie 1877 declară răsboi Turciei iar la 12 Aprilie, armata Rusă intră în Moldova, fără nici un alt aviz prealabil. Prin condescendenţa împăratului Alexandru II-lea, către ruda sa prinţul Carol, se încheie convenţiunea, care era deja studiată şi convenită, încă din iarna anului 1876, de către Nefidof delegatul Rusiei şi guvernul român la Bucureşti-La 6 Aprilie 1877, toată armata română e mobilizată. Ruşii refuză categoric, cooperaţia cu armata Română, aceasta se retrage peste Olt, în Oltenia şi aşteaptă momentul favorabil a lua parte la lupta contra Turciei. La 9 Mai 1877, Turcii încep a bombarda Calafatul. Prinţul Carol, care afla la o baterie română, salută primul obuz căzut lângă dânsul şi care declară Independenţa României, în acel minut chiar. A doua zi 10 Mai această bombardare fiind anunţată la Cameră, întreaga cameră în mod spontanen, după propoziţiunea lui Fleva, votează în unanimitate, rupte legăturile cu Turcia şi se declară în mod oficial Independenţa României. In cursul lunei Iulie, Ruşii sunt bătuţi la Plevna şi armata ţarului compromisă ca şi cauza creştinătăţei. Ţarul face apel la Principele Carol, care acceptă să vie în ajutorul Ruşilor şi armata Română trece Dunărea pe la Corabia şi Nicopol. Lupte crâncene se dau în jurul Plevnei, de către armatele Ruse-Române, sub comanda Prinţului Carol al Românei şi la 28 Noembrie 1877 Plevna cade în mâinile aliaţilor. Războiul era virtual terminat. Chiar din luna Decembrie, adică imediat după căderea Plevnei, ziarele încep a vorbi de luarea Basarabiei, lucru de altminteri ştiut de Prinţul Carol şi de întregul guvern. Guvernul se face că ignorează aceste pretenţie rusă, deşi încă din Noembrie 1875. Cogălniceanu, trimis la Viena să sondeze guvernul austriac, şi comunicase colegilor săi, că Rusia era ferm decisă a lua Basarabia, pentru care şi încheiase o convenţie de alianţă cu Austria- Brătianu se face iarăşi că uită, ca chiar în iunie 1877, într’o conversaţie între Prinţul Carol şi Goetchals, acesta îi declarase net, că vor cere retrouniunea celor 3 districte din Basarabia. Brătianu, nu a fost sincer făcându-se că nu cunoaşte intenţiunile Rusiei, atunci când ştia perfect, ce are să se întâmple-Brătianu se legăna cu iluzia că, după victorie, Ruşi nu vor îndrăsni, a lua Basarabia şi respinge propoziţiunile cele mai favorabile ale Rusiei, care mersese până a ne oferi malul drept al Dunărei, de la Vidin la Balcani in Marea Neagră. Nu se face politică nici cu vorbă nici cu sentiment. Cavour la 1856 într’o poziţie identică, când alături de Francezi e victorios, a preferit să compromită popularitatea sa pentru binele ţărei şi a cedat Franţei Nisa şi Savoia, leagănul Dinastiei Italiene. I. Brătianu a preferit să rămână cu o falsă aureolă- El începe a huli pe Ruşi şi ridicând ţara în contra lor, ni ia făcut inamici neînduplecaţi, imiciune pe care sărmana Românie o va plăti scump. Va eşi ciuntită dintr’un răsboiu victorios; va perde o mare parte din Dobrogea; răscumpărarea căilor ferate dela Nemţi. Construcţia fortificaţiilor, inutile şi foare costisitoare şi mai presus de toate va forţa România, devenită inamica Rusiei, să se arunce în braţele Austriei şi Germaniei, aservindu-se aproape 40 ani, politicei Anti-Româneşti şi mergând contra realizărei idealului nostru de veacuri: constituirea României nu»'* Mwra««——I prin întregirea cu Banatul, Ardealul şi Bucovina. La congresul de pace din Berlin, delegaţii români nu sunt admişi, de cât într’o singură şedinţă, a prusente, cererile lor cari în ajun chiar fuseseră respinse de congres, fără însă să fie anunţat oficial resultatul votului. Acest congres, pe lângă alte grele condiţiuni, subordonă recunoaşterea Independenţei Române, condiţiunei de a da drepturi evreilor. Iată resultatul politicei demagogice. Acesta este adevărul istoric şi real, legenda însă va fi aureolatul Brătianu, ca autor al Independenţei Resbelul, etc. etc şi ca recompensă, o mare statue pe Bulevardul Capitalei. Iar ca profit ridicarea familiei Brătianu, ca a două monarchie ereditară în România, cea dintâi devine Regală la 10 Mai 1880, iar cea de a 2-a va deveni plutocratică, odată cu prințul ereditar L I O. Brătianu, devenit prim ministru al Regelui Carol după moartea tatălui său I. O Brătianu, xox. Nereguli de la primaria din Lugoj Lugoj 26. — D. Inspector General administrativ Cristea — care după cum suntem informaţi a demisionat zilele acestea — încă de acum câteva săptămâni şi-a terminat ancheta întreprinsă la Primăria Lugoj, făcând raport detaliat consiliului superior la Bucureşti dar de unde (potrivit uzului) v ezitatul întârzie să ne procure.... surprize. Ni se afirmă că ancheta din cauză a fost pe cât se poate de minuţioasă şi prin aceasta s’a stabilit mari abateri dela dispoziţiunile legii contabilităţii publice, de care consiliul comunal nu ţine şi n’a ţinut cont. S’a mai stabilit că unii consilieri comunali fac afaceri în cadrul economiei comunale pe barba lor propie. Şi consiliul comunal continuă a funcţiona întocmai unui vis urât sau a unui regim... liberal. Zilele acestea un grup de cetăţeni, în frunte cu câţiva avocaţi din localitate, va pleca la Bucureşti argitând o rezoluţie şi o hotărâre la ancheta făcută. wm. Expoziţia asociaţiei clujene pentru ocrotirea mamei şi a copilului CLUJ. Marţi, în 1 Noembrie se va deschide în sala festivă a liceului catolic expoziţia Asociaţiei clujene «pentru ocrotirea mamei şi a copilului». Lucrurile expuse în expoziţie au fost adunate de d. Ştefan Sulysk care le-a primit de la filialele din Germania ale «Zentralinstitut für Erzienhung und Unterricht». Scopul expoziţiei este să demonstreze influenţele bune şi rele în educaţia fizică şi psihică a copilului. Obiectele vor fi grupate după categorii, pentru ca publicul să le poată studia în mod sistematic. O colecţie bogată demonstrează rezultatele sistemelor «Probei» şi «Montessori», precum şi mijloacelor care duc la rezultate bune. Date statistice, hărţi, fotografii, studii, etc., întregesc expoziţia. -------exo—-— Tratativele cu societăţile de gaz metan MEDLAŞ. — Se ştie că exploatarea imensei bogăţii a gazului metan este făcută înainte de război dedouă societăţi: *Societ. Naţională de gaz metan şi nSociet. Ungară de gaz metan*. Problema de după răsboi a fost naţionalizarea ambelor Întreprinderi. Cu prima societate lucrul a mers uşor, deoarece, în locul statului ungar, s’a substituit, simplu, statul român ca urmaş de drept. Nu tot aşa de uşor au mers treburile şi cu a doua societate. Pentru că acţiunile acestei societăţi sunt prea înăsprite. Din acestea statul nostru a preluat de la statul ungar 20% din acţii, rămânând o cotă de 80% în mâini maghiare, şi 50% proprietate germană. Tratativele cu acţionarii aceştia durează de multă vreme, şi abia acuma au dat oare şi mari rezultate: «Societatea Naţională de gaz metan» e pe cale de a cumpăra întregul stoc de acţii necesar naţionalizării şi celei de a doua societate. In felul acesta nu va mai sta nimic în calea fuzionării ambelor societăţi. De altfel la Mediaş au şi început să se facă pregătirile necesare acestei fuziuni. O comisiune maghiară studiază fascismul Sub conducerea baronului G. Pronay, secretarul general de la preşedinţia consiliului de miniştri maghiar, zilele acestea va pleca o comisiune compunsă din delegaţi ai diferitelor departamente la Roma. Aoi vor studia organizaţia fascistă de stat din punct de vedere administrativ, politic-social etc. Acest lucru este în legătură cu hotărârea lui Bethlen de a introduce în administrația maghiară, sistemul fascist. Comisiunea va sta trei săptămâni la Roma. CUVANTUL Zilele acestea va pleca, din nouile ţinuturi, o delegaţie la Roma pentru a interveni la Vatican — în legătură cu încheerea Concordatului — pentru apărarea intereselor catolice din România. Delegaţiunea va preda înainte de plecare un memoriu şi nunţiului papal din Bucureşti, prin care îl roagă să fie atent ca interesele catolicismului să nu sufere vre-o atingere. Cercurile catolice maghiare din Ardeal cred a şti că Concordatul este încheiat şi că satisfacerea lui se va produce încă în cursul acestei luni. Tăinuirea textului oficial permitea să se înţeleagă că Concordatul conţine clause comidente vătămătoare de către catolicii maghiari. Cronica Ardealului floriţilv Prin urmare se va expune situaţia, Vaticanului, şi i se va arăta punctul de vedere al catolicilor din Ardeal, făcându-se cunoscut, în acelaş timp, că se vor spune oricăror schimbări, ce s’ar produce prin eventuale contopiri de episcopate. In afară de aceasta, delegaţia va protesta împotriva numirei de către Vatican de cap al catolicilor din România pe archiepiscopul Cisar, menţinând seama de meritele şi vechimea episcopului Majlath, căruia ii revenea, de drept, această demnitate. Se speră (î) că intervenția acestei delegaţii la Roma va avea rezultatele dorite de catolicii din Ardeal. Cronica Banatului Situaţia drumurilor din jud. Severin BRAŞOV. — In vara anului tie- odinioară bine întreţinută, astăzi cât inundaţiile râului Cerna au pri surparea a roade mereu, iar bariera cimit stricăciuni considerabile şi în multe părţi a dispărut, astfel că selei naţionale Orşova—Caransebeş, pericolul circulaţiei pentru vehicule atât între Jupalnic şi Topleţ cât şi de-a cădea în Dunăre este maro A-între Topleţ şi Băile Herculane, unde pe o distanţă de câteva sute de metri şoseaua şi linia ferată alăturată a fost spălată, iar pe locul lor Cerna şi-a croit matca nouă. Linia ferată a fost imediat reconstruită pe pământurile mărginaşe, iar drumul de ţară trece acum pe sub coasta dealurilor având porţiuni înguste unde nu se pot face încrucişeri, aşezat în pantă şi desfundat pe timp de ploaie. A trecut un an şi jumătate de la inaugurarea acestui provizorat şi nu s’a făcut nimic pentru repararea şoselei, aşa cum trebuia să se facă, ţinând seamă de importanţa eL D, ministru al comunicaţiilor a trecut în vara asta pe aici. Nu ştim, însă dacă se vor face cel puţin în primăvară reparaţiile necesare. Căci se dă ca motiv lipsa de fonduri deşi, pentru desmăţul electoral, se găsesc milioane şi pentru molima fraudelor sute de milioane. Aceiaşi situaţie şi cu şoseaua din Clisura Cazanelor ce duce de la Orşova la Moldova Nouă. ceasta-i singura arteră de comunicaţie pe uscat a întregii regiuni de pe Dunăre, iar în timpul iernii când vapoarele din cauza îngheţului nu pot circula, devine dezastru impracticabilitatea ei. Se impun deci remedii în locul declaraţiunilor de prosperitate făcute pe la banchete. Şi ca tabloul să fie complect mai amintesc şi de linia ferată Vârciorova—Gura Văi, care la orice ploaie mai torenţială se desfundă împiedecând, ore întregi, circulaţia internaţională a Simplonului pe linia principală Bucureşti—Timişoara. Drumul de fier noi şerpueşte dealungul dealurilor de gresii, din cari se desprind blocuri stâncoase şi grămezi de nomol năruindu-se pe linie. Administraţia drumului de fer cu o răbdare exasperantă se mulţumeşte să cureţe nomolul, aşteptând o nouă înpotmolire. De la construirea liniei de ani de zile, experienţa se repetă de câteva ori pe an, fără să se fi luat măsuri de remediere a răului. Nu credeți că suntem un popor plin de răbdare . Gh. Damşescu. 011 LUI IUI FBI Iar ministerul de finanțe e mulţumit —....so*-« Sf. Gheorghe. — Cu toată dorinţa d-lui Vintilă Brătianu de a se aplica şi încasa impozitele cu stricteţă, totuşi subalternii d-sale îl boicotează. /A Astfel, ni se relatează următorul caz pe care îl supunem cunoştiinţei d-lui Vintilă Brătianu pentru a se cerceta şi dispune pedepsirea vinovaţilor. In loc de 1.500.000 la 30.000 încă dela data de 25 Decembrie 1925, sa trimis Ministerului de finanţe un denunţ destul de grav. Anume, că, firma Rosenfeld Herman, din Ditrău, a cumpărat în scopul de exploatare, o pădure de la Compesecoratul comunal Chileni, în care se află sub exploatare circa 22.000 m. p. lemne rotunde. Cu ocaziunea declarărei veniturilor impozabile, sus numitul a fost impus numai la infima sumă de 30 mii lei, pe când venitul adevărat impozabil este de cel puţin 1.500.000 lei, în urma căruia venit ar fi trebuit impus la un impozit de 240.000 lei, luându-se de bază cota de 16 la sută. D. Iosif Farkas din Tg. Mureş, fost procurist al sus zisei firme a denunţat parchetului de Cine, cazul de mai sus, pentru a deschide acţiune penală. De atunci şi până azi, deşi sunt doi ani, totuşi, nimeni nu s’a obosit să dispună cercetarea denunţurilor- cari erau destul de clare. Contrabandă de spirt Alta. Cu adresa înregistrată la No. 5428 din 1926, s’a comunicat Ministerului de Finanţe că firma Rosenfeld Herman din Ditrău, care posedă o fabrică de oțet, sustrage spirtul care urmează să fie denaturat, încă înainte de a fi fost supus impozitului de lege prevăzut, aproape total, de la procedura naturalizării și îl pune în vânzare ca spirtul deja supus impozitului. Acest procedeu îl are pus în practică de 6 ani de zile- Dar nici un impozit In afară de această fraudă, în dauna Statului numita firmă, nu a plătit nici un impozit pe cifra de afaceri-Deasemeni nu a plătit impozitele cuvenite Statului, de la o mare afacere de lemne cumpărate de la Corn posomorâtele Chileni și Remetea. Un inspector grăbit După mai multe denunţuri făcute ministerului, la 17 Martie 1926, un domn Duţulescu, inspector general al Ministerului de finanţe a trecut prin Tg-Mureş, şi deşi i se anunţaseră cazurile, d-sa a comunicat denunţătorului că se vaîntoarce- Şi n’a mai dat pe acolo. întrebăm : N’are cunoştinţă d. V. Brătianu de aceste lucruri ? Ori politica inaugurată de d. Tancred Constantinescu la Tg-Mureş, pentru realizarea pactului cu ungurii d-lui Bernady, are, printre condiţii şi posibilitatea ca ungurii liberali să poată frusta Statul f Bloc Kites Deja Teatrul Naţional Viitoarea premieră a Naţionalului, va fi în seara de Vineri 11 Noembrie «învierea», de Tolstoi, prelucrată de Bataille. Regia d-l Vasile Enescu. Decoruri şi costume după scheele pictorului Mann. Teatrul Caragiale Premiera piesei «Rataţii» de H. R. Lenormand, la Teatrul «Caragiale» a fost fixată pentru Marti 1 Noembrie In rolul Eld. Al. Critico, care a lipsit din ţară timp de 1 ani îşi va face reapariţia In teatrul românesc. Piesa se mai bucură de interpretarea d-nelor Dida Solomon, M. Ignătescu, d-nii Chiriş, Matei, Elena Mada, S. Mante, O. Mihail, Gh. Damian, Emilian, Barcaroiu, etc. Direcţia de scenă o deţine d. S. Elias, iar decorurile sunt lucrate după schiţele d-lui M. H. Mary. OXO l-t* *-----m&oo---- Agitaţia minoritarilor In cercurile minoritare a produs o vie fierbere svonul că guvernul ar intenţiona să desfiinţeze episcopia reformata din Oradia Mare fi că această episcopie nu mai figurează desfăşurate, drept recunoştinţă, de către episcopul Sulyak pentru d. Lapedatu. D. general Moşoiu a reacţionat cu succes şi astfel guvernul a fost convins de inoportunitatea ei la bugetul anului viitor. Episcopia piscopilor de la frontieră şi a hotăreformată din Oradea Mare a luat fiinţă, după cum relatează cercurile maghiare, datorită luptei dintre tr-nul Lapedatu şi generăl Moşoiu, D. Lapedatu a numit episcop reformat pe d. Sulyak, chiar în gubernia politică a d-lui Moşoiu, care a suferit în trecut serioase defecţiuni politice în urma propagandei tât centralizarea lor prin noua lege a Cultelor. Aceasta, precum şi svonul care privise la reducerea ajutorului de stat acordat preoţilor minoritari, agitd minorităţile, cari se declară gata a reaegiona în mod drastic împotriva unor măsuri similare, considerate catastrofale pentru bisericile lor. SE REPARA LA MINISTERUL SANATATII ——«Hfcco----- Iar zidurile se crapă mereu De ieri dimineaţă la localul ministerului epidemiei de paralizie infantilă au început lucrările de desfacere şi dărâmare a acoperişului imobilului. Din cauza loviturilor de pe acoperiş, aproape în toate camerele etajului III, în care se află funcţionarii, cad, în fiecare moment, bucăţi întregi de cărămidă şi de tencuială din plafon, iar pe de altă parte, crăpăturile zidului, cari se văd In toate carnetele etajului III au început să se lărgească şi s’au coborât la etajul 11. Faţă de această situaţiune extrem de periculoasă cerem ministrului sănătăţei să ia măsurile de rigoare pentru imediata încetare a lucrărilor începute. Deasemeni trebue avertizat serviciul de arhitectură al ministerului sănătăţei, care are datoria imperioasă de a semnala greşeala comisă şi a sesiza pe d- ministru al sănătăţei, fiindcă legile de construcţii se aplică şi autorităţilor, nu numai particularilor. Arad. — Problema romanizărei oraşelor ardelene, de la onice şi până astăzi, a fost discutată în nenumărate rânduri în coloanele ziarelor româneşti de aici şi de dincolo de Carpaţi. Nimenea până astăzi,— dar absolut nimenea dintre oamenii cu răspundere pentru viitorul poporului românesc, n’a făcut nimic, ca să scoată de sub jugul streinilor elementul românesc din ţinuturile ardelene. După nouă ani de stăpânire românească, oraşele de acolo îţi prezintă un aspect de perfectă înstrăinare. Peste tot n’auzi decât o limbă streină, ale cărei accente stranii te face să crezi, că nu eşti în ţara românească liberă, ci undeva pe pusta Ungariei- Cea a lui Horthy, de astăzi. Starea de ieri Căci, pe vremea stăpânirei coroanei Sf. Ştefan, aveam acolo o seamă de instituţiuni româneşti de tot felul. Afară de aceasta, mai erau un anumit număr de comercianţi, industriaşi români. Aradul a fost metropola românismului ardelenesc al vremurilor trecute. Oraşul acesta se mândrea, odată, de a fi trimis cinci deputaţi în parlamentul maghiar. Cu un cuvânt, în Arad viaţa românească de altădată se manifesta în toată vigoarea. Dar, astăzi, în România oraşul de graniţă, cel mai românesc de odinioară, s’a înstrăinat. Nu din vina românilor de acolo, ci din păcatele oficialităţii noastre. , Românii- arădani sunt şi astăzi ceea ce au fost altădată — români buni, — dar i-au copleşit streinii. Mai ales viaţa lor economică, a fost invadată de alte neamuri cu alte aspiraţiuni. Azi e dezastroasă Dela unirea Ardealului, nici un singur comerciant român nu s’a putut aşeza în Arad. Dimpotrivă se remarcă o continuă emigrare. Cauza: lipsa de sprijin, din partea conducătorilor marilor instituţiuni financiare româneşti cât şi a indolenţei şi nepăsărei cu care este tratată problema creierei unei clase de comercianţi, meseriaşi şi industriaşi români în ţinuturile de peste munţi; populaţiunea de baştină de acolo este cu totul aservită intereselor elmentului minoritar, ai căror exponenţi, ieri erau împilatorii politici, azi sunt acaparatorii economiei. Indolenţa guvernelor crede oficialitatea noastră, că aţă de această stare de lucruri nu va trebui să ia o serie de măsuri de îndreptare . Am vrea să ştim, dacă dintre conducători mai este cineva în această ţară, care să se ocupe şi de soarta românilor. Ce-au făcut guvernele noastre pentru a cuceri puterea economică n acest ţinut ! Am deslănţuit acea ■ragă de borfaşi politici, cari din puterea situaţiei lor, apasă comerţul şi industria românească, spre a se putea înţelege asupra numărului de acţiuni şi cote de tantieme in societăţile străine, cari, protejate prin această adevărată mită cuceresc, pe zi ce trece, poziţiile.'■o au fost sau ce revin românilor. Scrisori din Arad DESNATIONALIZARE13 VIETEI ECONOMICE Cutreerînd Bihorul Despre judeţul Bihor, s’a scris foarte mult în presa din Capitală. Solicitudinea centrului faţă de acest «întunecat» ţinut, a fost relativ plină de atenţiune; cu toate aceste, mai rămâne de făcut încă atâtea lucruri! Datele cari urmează sunt culese la faţa locului şi ele sunt vrednice de publicat, deoarece relevă unele stări de lucruri, parte de ordin general, parte, specifice Bihorului. Poate că publicarea lor va contribui şi la îndreptarea lor. Căci ele ascund, o primejdie pentru, viitorul neamului nostru la graniţă, T&*amsB din Bihor Despre ţăranul din Bihor s’au încetăţenit idei cât se poate de false. In mintea celor mai mulţi «bihorean» însemnează analfabet — din punct de vedere cultural — şi inconştient— în ceia ce priveşte simţul naţional Trebue să recunoaştem că faima este de dată recentă şi că ea a fost lansată de anumite persoane cărora le place să-şi pună astfel în evidenţă activitatea sau să justifice întemeerea de noui şi inutile societăţi culturale cari necezitează «fonduri culturale». Vom găsi în multe sate cătune— mai cu seamă în ţinuturile sărace de munte — şcoli cari s’au ridicat după războiu unde peste zi învaţă copii, iar seara, în foarte multe locuri, se împrietenesc adulţii. Astfel în comuna Pomezeu, care are numai 60 de fumuri s’a deschis, anul trecut o şcoală cu o clasă şi acum au învăţat să citească atât copiii cât şi o bună parte din cei bătrâni. Am mai dat peste o astfel de comună cu numele de Boz. învăţătorul din comuna aceasta este din Oltenia, că el nici peste vară nu plecase acasă, ci se străduia să împământenească în Bihor... viermii de mătasă. Putem afirma deci că întunerecului analfabetismului din Bihor sunt basme şi că unele lipsuri ce erau fatale — date fiind sărăcia unor ţinuturi şi puţina bunăvoinţă a stăpânirii streine — sunt pe cale a fi înlăturate. Pentru aceasta nu trebue însă un corp didactic de elită, ceiace, durere, nu este cazul în Bihor, după cum vom vedea. Pe când întreg Ardealul era în pasivitate, părintele Lucaciu proclamă reintrarea în activitate şi păşeşte cu programul partidului, candidând, undei în cercul Beiuşului, deci în judeţul lipsei de conştiinţă naţională ! Cu toate presiunile din Budapesta, cu toate scandalurile bătăuşilor din Tărcaia, cu cu toate ameninţările Episcopatului rom. cat. Lucaciu pătrunde în parlamentul unguresc, rupând lanţurile pasivităţii, iar, «analfabetul» şi «inconştientul» ţăran din Bihor, dă o lecţie Ardealului şi întronează o eră nouă de lupte dârze. Dar fostul naţionalist dr. Lascu nu tot în acest întunecat Bihor este aproape să bată pe contele Tiszai In această memorabilă alegere trufaşul conte nu obţine decât o majoritate de vreo 6 voturi, şi aceasta în chiar cercul unde se aflau moşiile sale ! Dar ţinuta admirabilă a acestui ţăran în alegerile dedupă războiu, când cu toate opresiunile şi apucăturile guvernelor succedate au scos din urne pe naţionaliştii care rămâne tot partidul naţional de pe vremea Ungurilor, nu este o dovadă despre înalta conştiinţă naţională a lui Patrioţii fără de riscuri şi cu avantaje de după război, vor face mai bine să vie să înveţe conştiinţă naţională, aici, în Bihor, decât să-şi cheltuiască puţina vlagă ce o au ponegrind un ţinut care a ţinut steagul românismului în ciuda tuturor asupririlor şi suferinţelor xxxonnvvx----