Cuventul, noiembrie 1927 (Anul 3, nr. 913-942)

1927-11-06 / nr. 918

TESTA LINIŞTITOR FARA GRES AL DURERILOR DURERI IA BRUTE IUNGHIURI A NEVRALGII DURERI DE SALE DURERI IA INCHEITURI DURERI DE CAR­­MIGRENEI GUTURAI DURERI DE DINU ULTIMIITIJRI DURERI IA PICIOARE FARA PERECHE CONTRA RACELEI SI GRIPEI CERETI IN FARMACII SIDRODVERII Scrisoarea prinţului Carol către şefii de partide ——*ao-----­Reproducem mai jos scrisoarea pe care Prinţul Carol a adresat d-lui Maniu! Acelaş cuprins întoc­mai o au şi scrisorile adresate ce­lorlalţi şefi de partide, STIMATE DOMNULE MANIU împrejurările şi anumite ştiri transmise prin Agenţii oficioase ro­mâneşti nu au silit să ies din rezer­va ce mi-o impusesem de atâta vre­me. De aceia în iulie acestui an, la câteva zile după moartea scumpului meu Tată, am făcut unele declara­­ţiuni publice cu dorinţa ca ele să fie cunoscute de către poporul româ­nesc.Aceste declaraţiuni aci alăturate publicate în ziarul «Le Matin» din 31 Iulie, au fost oprite cu totul de a fi reproduse în România, aşa în­cât chiar unii dintre şefii de partid, din ţară, s’au putut îndoi de exis­tenţa lor, şi mi s’au adresat perso­nal cerându-mi să le confirm. Mai mult decât atât, un comuni­cat oficial al guvernului român din August publicat numai în străină­tate, afirmă că declaraţiile mele n’au avut nici un răsunet, când da fapt ele fuseseră ascunse faţă de ţara mea. In sfârşit printr’o manifestaţiune recentă de ordin public faţă de ţară şi de străinătate, am fost atacat per­sonal, atunci când eu n’am atacat niciodată pe nimeni, chiar când aşi fi avut dreptul omenesc s’o fac. Atât obârşia şi educaţia mea, cât şi menirea pentru care am fost cres-X m’au făcut să fiu şi să rămân pe deasupra resentimentelor şi pati­milor politice, nerecunoscându-mi alt drept decât acela de a urmări înainte de toate numai interesul Ţării. Faţă de cele declarate de mine în iulie şi faţă de cele arătate mai sus cred că este un drept elementar pen­tru mine să cer ca declaraţiile mele să fie aduse la cunoştinţa ţării şi ca poporul să aibă posibilitatea le­gală de a le judeca în mod liber şi conştient. Vă rog să credeţi în sentimentele de deosebită stimă ce vă păstrez. ss. CAROL » Declaraţiile din „Le Matin“ din Iulie 1927 Iată textul declaraţiilor publicate în «Le Matin» din 31 Iulie 1927 la care face aluzie Prinţul Carol în scrisoarea de mai sus : Ceea ce a fost mai greu pentru nine, c»­ durerea provocată de moar­tea mult iubitului meu părinte, e că nu am putut fi de faţă la ultimele sate clipe. Cu toată doriţa mea, de atâtea ori exprimată, de a mă duce la în­mormântarea sa, mi s-a făcut cunos­cut, în formele cee mai stricte că prezenţa mea în această împrejura­re este indesirabilă. Deşi acest răspuns mi-a fost ară­tat ca fiind­ ultima dorinţă a rege­lui, sunt informat că suprema do­rinţă a tatălui meu a fost cu totul contrarie. Cei cari s-au făcut răspunzători de acest gest neomenesc, au avut teamă că prezenţa mea ar fi provo­cat tulburări în România? Cu toate acestea eu nici nu mă gândesc de a unelti vreo agitaţie în ţara mea. Dacă acum un an şi jumătate, am renunţat la drepturile mele este că dintr’un motiv de demnitate am la cari vor veghea, muţi şi nepu­tincioşi, prieteni adunaţi de veşti rele Lucrurile sunt ceva mai triste decât par.­Mântuirea — pe care, din­ adân­curi tulburi şi fierbinţi, o trimite eul — e superficializarea conştientă, bagatelizarea obiectivului, apleca­rea gândirii către cursiv (de unde era la început gotică, rotundă, dreaptă), suficienţa care inoculează zi de zi sufletele slabe, sugestiona­­bile de dorinţele cetitorilor, pofti­toare (pe ascuns) de acel inexistent şi permanent lucru ce se numeşte glorie. Aceasta e primejdia ce aş­teaptă pe cei cari — fără resursele indispensabile biruinţei unei gene­raţii — confecţionează foiletoane, sacrificarea definitivă, sau (ceiape e mai tragic pentru tovarăşii de drum) moartea lui în etape, fără a­­gonie, ispitit de viaţă şi de traiul bun­Fireşte — poate se găsesc exem­plare cari, după ani mulţi, să supra­vieţuiască. Nici ei, însă, nu sunt si­guri de răsplată, de izbândă, de o­­dihnă. Nu vor mai fi crezuţi. Ceti­torii nu mai cred pe aceia pe cari îi întâlnesc zilnic proaspeţi, nori, dispuşi de luptă. Cetitorii îi vor clasa saltimbanci cerebrali, afec­taţi, poseuri sau — în cel mai bun caz — halucinaţi. Mircea Eliade fost constrâns în împrejurări arave, de care persoane şi cu mijoace, a­­supra cărora prefer ca să mă abţin să dau amănunte sau să le judec. Am fost adânc îndurerat, când am fost obligat să iau deciziunea de a face acest gest, ale cărei con­secinţe toate le deplor. Legendele de ordin sentimental ce au fost răspândite pe socoteala mea şi pe care le-au făcut să circule cu insistenţă în întreaga lume, nu au nimic de a face cu hotărirea mea. De atunci situaţia s’a schimbat, fiindcă azi viitorul României deş­teaptă serioase preocupări, în timp ce pe acea vreme, pentru toată lu­mea cu vedere clară, el se prezenta sub cele mai bune auspicii. Sănătatea regelui nu inspira nici o îngrijorare şi se putea conta pe o destul de lungă domnie. De atunci, tatăl meu a dispărut lăsând o grea moştenire. Pentru nimic în lume nu se poate admite ca munca intensă şi rodnică a două generaţii să fie pusă în pri­mejdie. Socotesc că am dreptul şi datoria ca român şi ca părinte să veghez ca nu cumva mărimea naţiunii, o­biect al solicitudinii a doi glorioşi suverani să sufere vreo ating­ere, pentru ca fiul meu să primească o moştenire intangibilă atunci când îi va veni vremea. Această situaţiune îmi dă dreptul să intervin personal. Sunt şi am fost întotdeauna un patriot înflăcă­rat şi leal. Am în sufletul meu a­­prinsa dorinţă să fiu folositor ţării mele, să nu-i provoc desordini, dar n’aş putea să nu mă supui voinţei poporului meu, şi să răspund che­­mării sale, dacă mi-o va adresa. «Exi»-----­ Construcţia institutului de chimie Ministerul instrucţiunii desminte cele publicate de ziarul «Universul» cu privire la construcţia institutu­lui de chimie din Capitală. Nu numai că această construcţie nu este neglijată, dar se lucrează la ea şi în timpul nopţii, la lumina electrică. Memoriul publicat de «Universul» şi dat ca din partea studenţilor de la facultatea de ştiinţe, a fost alcă­tuit acum un an, când ministrul de instrucţie, de atunci, încetase lu­crările de construcţie. Publicarea acestui memoriu acum nu poate fi explicată decât doar de lipsa de materie a sus numitului ziar. CUVÂNTUL. CORPURILE LEGIUITOARE Ședintele d­in 3 Noembrie CAMERA Comunicări obicinuite. D. Virgil Madgearu face târzii constatări pri­cinuite de o prospeţime de naivita­te. «In alegerile comunale noi, care am candidat pe lista partidului na­­tional-ţărănist am fost aleşi cu o majoritate aproape de 75 la sută, iar membrii în delegaţia permanentă sunt aleşi din minoritate, iar noi aleşii majorităţii suntem simpli con­silieri, reduşi la rolul de siguranţi, fără a avea posibilitatea vre­unui amestec în administraţie». D. I. C. Duca evasiv: «Voi stu­dia chestiunea». Ciudat, d. Virgil Madgearu tot mai crede în eficacitatea interpelă­rilor şi comunicărilor. Discuţia la mesaj continuă, se cu­noaşte după golirea incintei. Un debut interesant: d. Tohănea­­nu- Cuvântarea sa pare alcătuită de două personalităţi deosebite: una cu înclinări spre cursivitatea lăbăr­ţată a frazei, fără conţinut, spre ver, boz­atea abundentă şi inutilă, alta a doua cu­ înclinări spre fraza con­centrată, substanţială, cu elegantă liniatură clasică şi pitorească, bo­găţie de vocabular. Finalul cuvân­tării d-lui Tohăneanu a avut reale frumuseţi literare. ASPECTE In partea întâia a cuvântării d. Tohăneanu a asudat din plin şi a ritmat batista pe o luminoasă che­­lie, în partea doua a captat atenţia şi a impresionat. Cum se poate ca un om cu o vă­dită cultură clasică să fie lipsit de simţul măsurii, de simţul proporţii­lor arhitectonice? Urmează la tribună d. Aurel Vlad, temperament precipitat, face rava­gii în vocale şi în cuvintele de mai mult de trei silabe. Gândire confu­ză, amestec paradoxal de formulări precise şi sos patetic■ Discursul la mesaj cere, în afară de partea nega­tivă de violenţă critică a unui sis­tem şi o parte afirmativă în care trasezi o concepţie cu mari posibili­tăţi creiatoare. D. Aurel Vlad s’a mărginit la va­riaţii de ton şi gest pe portativul banal al negaţiei curente. Ţărăniştii absentau, naţionali pu­ţini iar pe banca ministerială, d. I G. Duca cu mutra chinuită, strâm­bă, pare un mucenic dintr’o icoană bizantină. D. dr. N- Lupu se amuză şi în răstimpuri îşi pune mâna la gură. Râde sau cască a plictiseală? Nimeni ca mine n’are mai dezvol­­taţiunea popularitate:... (ilari­tate). Nu voi judeca partidele după crta masselor ce au în spatele er. In 1920 numai de popularitate nu iă puteam plânge. Am avut mi­liştri neexperimentaţi în guvernul de atunci. Am chemat pe Take­lő­csén şi pe amicii săi să ne facă coală, ei având experienţa necesa­ră. Descrie procesul de dezvoltare al partidului liberal, care a urmat o paralelă între desvo­tarea lui poli­ţă şi cea economică. Starea economică înfloritoare a partidului liberal este însă­ şi baza nu şi a ţarei. Partidul liberal, din lipsa unui adversar solid, a trecut de la o sta­re de preponderenţă la una de ti­ranie. Tiranii au fost totdeauna slabi, de aceia au avut nevoe de o chiurasă ,cu pentru a exercita autoritatea­­Intr’o convorbire pe care am a­­vut-o cu răposatul Gh. Mărzescu,­­am spus: «Dv. când sunteţi la putere gu­vernaţi, iar când treceţi în opoziţie liotaţi». Arată cum a fost adus de Regele ar­ol de la T. Severin la comanda marelui stat major şi condiţiunile n cari a trebuit să părăsească a­­tât comandament. In 1915, deci în preajma războiu­­lui, atunci când trebuia să se mun­cească atât, şeful de stat major era redus la zero. In acelaşi an, acest comandant ste atins de limita de vârstă. To­­tuşi este menţinut în baza unei legi­­speciale. Vine 1916, acest ofiţer vă­zând cât de puţin pregătit a fost, şi-a tras un glonţ, zburându-şi creerii. Am intrat în război cu coman­danţi de armată nepregătiţi. Convenţia militară, în baza căre­i am intrat noi în război, a fost o­­pera unui civil, iar nu a unui mi­litar. Am tras oare folos din lecţia •••mp plătită în război. S’a intrat în război fără guvern naţional. Numai după ce s’a văzut că mer­ge rău s’a făcut apel la un astfel de guvern. Ce a urmat se ştie. Ţara a fost ţinută un an de zile fără parlament. Ori respectăm constituţia în mod habotnic, ori dacă o ciupim pe ici pe colo, s-o lăsăm la îndemâna fie­căruia s-o ciupească. Face istoricul ligei poporului și a guvernului de generali. Am stăruit ca primele alegeri din România Mare să fie libere, ri­­dicându-se starea de asediu. A survenit apoi criza din 1921, când s’a recurs la un guvern tam­pon, acela al lui Take Ionescu. In 1922 a intervenit votul de blam dat guvernului în Cameră- Călcându-se Constituţia, s’a con­­cediat şi guvernul şi parlamentar unde vom ajunge dacă un partid poate să răstoarne şi să aducă un guvern atunci când vreai • Orele fiind înaintate, se amână continuarea discursului d-lui gene­ral Averescu pentru astăzi. Şedința de azi la orele 3 d­­a. 1927 13°°=»­p. s. Ş­EDINŢA -----oa*aa--­Şedinţa se deschide la­ ora 3’» sub presidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii: I. G. Duca, V. Brătianu, dr. Anghelescu, St. Popescu, C. Dimitriu, Franaso­­vici. , Comunicări D. dr. BAUTU (maj.) cere aplica­rea legii pentru avansarea medici­lor de rezervă. D. AUG- PORDEA (maj.) relevă dificultăţile întâmpinate cu distri­buirea justiţiei în diferitele părţi ale ţării. In legătură cu aceasta roagă pe d-l ministru al justiţiei să dispună desfiinţarea «contribuţiilor bene­­­vole» pe cari le varsă advocaţii şi împricinaţii din Ardeal. D. STELIAN POPESCU răspun­de că pe măsură ce statul va putea să-şi acopere nevoile din alte veni­turi, taxele menţionate vor fi ri­dicate. D. VINTILA BRATIANU arată şi d-sa că ne găsim intri o situaţie grea provocată de dezordinea finan­ciară avereseană. D. V. MADGEARU : Totdeauna d-ta vii la guvern după dezordini financiare. (Aplause), D. ED. RACOVITA (maj.) pre­zintă o petiţie a funcţionarilor de toate categoriile din Bacău, cerând ca în viitorul budget sporul de scum­­pete să fie considerat după scumpe rea reală. D. V. BRATIANU răspunde că această chestiune se va rezolva cu ocazia armonizării generale a sala­riilor. D. V. MADGEARU arată că a­­cum o lună a cerut dosarul aprovi­zionării cu lemne la sectorul No. 2. (p­ri­măria Capitalei). Primarul a refuzat să i-l pună la dispoziţie. Totodată relevă faptul că acei consilieri comunali aleşi în majori­tate nu pot participa în mod activ la administrarea Capitalei, ei fiind simpli «figuranţi». Declară în numele colegilor din partidul naţ-ţăr, că se desolidari­zează la gestiunea Primăriei. Roagă pe d­­mnistru de interne să modifice legea elecorală punân­­du-se cap acestei sfidări. D. I. G. DUCA: Voi studia ches­tiunea Şi voi aviza. D. O. I. BREZEANU (naţ.-ţăr.) semnalează abuzurile săvârşite la alegerile averesoane judeţene în 1926 la Ploeşti. Cere d-lui ministru de justiţie să aplice sancţiuni vinovaților D. DR. AUREL VLAD revine a­supra cazului magistratului Frân­­cu dela Deva, condamnat în sen­tinţă pentru excrocherie. Acest ma­gistrat trebue scos din corpul jude­ț r­ r*diGf* D. POMPILIU IOANIŢESCU, subliniază incompatibilitatea între funcţiunea de ajutor de primar a d-lui M. Berceanu şi mandatul de deputat. D. N. N. SAVEANU expune că se va cerceta căzni în comisia spe­cială. Continuarea discuţiei la­­ Mesaj D. TOHANEANU (maj.) trece în revistă diferitele aspecte ale vieţii politice, discutând apoi problemele în legătură cu dezvoltarea şi pro­gresul ţării noastre. D. DR. AUREL VLAD (naţ- ţăr.) arată că partidul liberal n’a făcut nimic pentru a promova în ţara noastră procesul care tinde ca lega­litatea să devină o tradiţie. Din contră acest partid a compromis prin toate mijloacele procesul men­ţionat A târât Coroana în vâltoarea luptelor politice. Amnistiile cari s’au acordat con­­stituesc o enormă greşeală politică. S’a abuzat de această prerogativă regală, desfiinţându-se toate ga­ranţiile care asigurau manifestarea suveranităţii poporului. Parlamen­tarismul a fost falsificat. Oratorul combate legea electo­rală ca una ce falsifică voinţa na­ţională. D. Vlad continuă făcând un as­pru rechizitoriu guvernării libe­rale . Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la 3 şedinţă. 53*­»--------­SENATUL Şedinţa se deschide la orele 4 fără cinci minute. Pe banca minis­terială d-nii Const. Dum­itriu şi Gh. C­i­păi­amu Comunicări­ i. L. MACEDONESCU adresează d-lui ministru al comunicaţiilor o comunicare, cerând ca administra­ţia căilor ferate să acorde dreptul • călătorie individuală pe cfr. şi artiştilor lirici calificaţi. D. CONST. DIMITRIU, ministru de comunicaţie, răspunde că va exa­mina această cerere, însă va fi ex­trem de parcimonios în acordarea unor noui reduceri pe căile ferate. Discuţia la mesaj D. C. STOIANOVICI arată însem­n­itatea discuţiei răspunsului la me­saj în viaţa parlamentară. Discută abţinerea partidului naţi­onal-ţări de a lua parte la dezbate­rea proectului de răspuns la adresă. Şi chiar dacă naţionalii au parti­cipat la aceste discuţiuni, s’a văzut că d. Maniu, jurist de carieră, a vorbit ca un inginer, iar d. Brătia­nu, inginer, după cum se ştie, a vor­bit ca un jurist. Face procesul partidului naţional ţărănesc, analizând activitatea lui încă de pe timpul guvernului Vai­­da-Mihalache-Ţara are un sentiment de conser­vare mai presus de demagogia u­­nor, anumiţi oameni politici. D. Stoianovici acuză pe naţiona­lii ardeleni de­­separatism. D- PROF MIRONESCU: nu mă pot abţine de a vă felicita! Vorbitorul enumără apoi refor­mele partidului liberal şi insistă asupra punctului din program «prin noi înşine». D. I. RADUCANU: Asta-i poli­tică a la Caragiale, continuaţi, con­tinuaţi. D. STOIANOVICI termină fă­când un apel la muncă, pentru pro­păşirea ţărei. D. ANDRONESCU expune o serie de deziderate în legătură cu instrucţia fiilor de săteni, a trans­porturilor pe căile ferate, etc. Cuvântarea d-lui general Averescu D. GEN. AVERESCU, începe a­­firmând că se profită de discuţia a mesaj pentru a se discuta rapor­turile existente între diferite par­ide politice. Intre alte ţări raporturile dintre partide de discută la prezentarea budgetului. Vorbind de pregătirea armatei, în legătură cu discuţia răspunsului la adresă, arată cât de platonic se realizează toate promisiunile din mesaj. Un partid devine de guvernă­mânt după ce a guvernat. Partidul poporului este și rămâ­ne un partid de guvernământ, a­­vând structura adecvată acestui scop-S’a spus că nu mai avem popula­ritate. -poli­eo--------­ \lex- Reorganiza­rea cantinelor studenţeşti O nouă consfătuire la mi­nisterul instrucţiunii Aseară s-a întrunit din nou, la ministerul instrucţiunii, sub preşi­­denţia d-lui ministru dr. C. Ange­­lescu, comisia pentru reorganizarea cantinelor studenţeşti din Capitală Au luat parte d-nii G. Tătărescu, subsecretar de stat, generalul Nico­­leanu, prefectul Capitalei, decanii tuturor facultăţilor şi mai mulţi profesori. Deasemnea au participat şi cinci studenţi reprezentanţi ai «Centru­lui studenţesc». D. prof­ Ştefănescu-Goangă, de la universitatea din Cluj, director al căminului «Avram Iancu» de acolo, a făcut o expunere asupra organi­zării şi conducerii acelui cămin. In urma acestei expuneri, comi­sia a fost de părere să se adopte a­­celaş regim şi la Bucureşti. Studenţii vor exercita un control efectiv asupra tuturor cantinelor la care vor lua masa studenţii din raioanele respective. Direcţia fiecărei cantine o va a­­vea un profesor desemnat de consi­liul profesoral al facultăţii. Comisia a fost de părere să se ad­mită doi delegaţi ai studenţilor în administraţia centrală a cantinelor. In ceea ce priveşte conducerea fie­cărei cantine în parte, întreg con­­trolu­l va fi în mâna studenţilor. Pentru a se putea descongestiona actuala cantină «Gutemberg» com­i­sia a decis să se caute mai multe localuri pentru înfiinţarea de noni cantine. Şedinţa s-a ridicat la orele 8 şi jumătate, hotărându-se o nouă con­sfătuire pentru Luni seara­­------exo----­ O copiii carbonizată Chișinău, 4. — In comuna Târ­­nova (Lăpușna), copila Maria Jucu de 4 ani, jucându-se cu focul a fost cuprinsă de flăcări și carbonizată. Broc-Nomes Teatrale Astă seară. Sâmbătă, publicul bu­cureştean va face cunoştiinţa altei mari artiste Italiene IRMA GRA­MATICA, sora EMEI GRAMATI­CA al cărui succes, aseară a fost triumfal. Se va juca OMBRA, de Darie Niccodemi. Direcţiunea tur­neului, conformându-se cererei una uime a publicului anunţă pentru mâine, Duminecă, un matineu. Vor juca ambele surori, EMMA GRA­MATICA în Medaliile bătrânei şi IRMA GRAMATICA în Duşmana (La nemica) de Darie Niccodemi. Biletele la agenţia «Comedia» pasa­­giul Imobiliara 5-6 şi la cassa tea­trului Eforia. Conferinţe Azi Sâmbătă 5 Noemvrie a. c. ora 4 d. a. în sala Curţii cu juraţi­­ Palatul Justiţiei, se va deschide seria de conferinţe de propagandă organizate de Cercul Central de studii al Uniunei avocaţilor­ Va vorbi d. Vasile Toncescu, des­pre: Casa de retragere a avocaţilor şi Timbrele de pledoarii Artistice D. Ion Livescu, directori­l Driimu­lui Naţional din Chişinău, a demisi­onat. Ministerul artelor a numit în locul d-lui Livescu pe d. Sachelarescu, a­­vocat şi publicist. Joi­io Noembrie se va întruni la ministerul artelor şi cultelor sub preşidenţia d-lui ministru Al. La­pedatu, comisia pentru reorganiza­rea școalelor de arte­ frumoase. Iaşi 4. „ La Curtea de Apel a a­­vut azi d. a., cu o deosebită solem­nitate, recepţia d-lor M. Bot a fost procuror de curte avansat consilier şi jude Gervescu avansat procuror de curte. Nouii membri ai curţii de apel au fost prezentaţi conform uzului, de doi consilieri mai vechi, d-nii Vo­lenti şi Trandafirescu. D-nii prim preşedinte Volanschi şi procuror general Corvin au ros­tit cuvinte elogioase la adresa ma­gistraţilor avansaţi-Au răspuns d-nii Bota şi Ger­­vescu. Din cuvântarea d-lui Gervescu, care a fost avansat după un stagiu de 9 ani în grad, desprindem: Ar fi nedelicat din partea mea de a-mi asuma merite în această avansare îmi dau seama că meritul este o floare care rar produce fruct, o floare gingașe, căreia îi trebuește un anumit mediu ambiant de o um­e­­zeală și căldură politico-socială, pentru ca fructul să apară. N. B. — Din cuvintele d-lui Ger­vescu pline de o amărăciune abia stăpânită, e întreg tabloul politicia­nismului electoral și de partid In­trodus­ și în magistratură. I Spectacole Opera Română: Bărbierul din Se­villa. Teatrul Naţional, matineu: Come­dia fericirii; seara: Cyrano de Ber­gerac Teatrul Regina Maria matineu şi seara: Familia Bliss. Teatrul Mic: Altul la rând Teatrul Caragiale: Rataţii. Cinema Frascatti: Dansatoarea de la Moulin Rouge. CURIERUL JUDICIAR O cerere de declarare în stare de faliment Comerciantul Paul Goldstein, bi­­r­ou­tier din Bucureşti, strada Aca­demiei a fost declarat în stare de faliment înaintea trib. Ilfov secţia I-a comercială. Cererea intentată de firmele fraţii Rol­le­t­­ Ellxnen şi Rot­ianUl Fried­rich Klinger şi de d- lanca Rosen­­feld, a venit spre judecare azi în­­naintea complectului tribunalului, compus din d-nii Lorian Negoescu, prezident şi T. Boem, judecător. La interogator d. Goldstein a re­cunoscut că datorează fraţilor: Rol­ler 15.000 pe baza unei cambii, de­asemnea 4000 lei d-lor Ellmadd şi Rozeanu, 5000 lei d-lui Klinger şi 20000 lei d-lui Iancu Rosenfeld, toa­te aceste accepte cu scadenţa la­­ Noeanbrie a­­o, şi protestate. A mai adăugat însă la acceptul de lei 20000 că Iancu Rosenfeld i-a dat un gir în calitate de cumnat, dar fiind în divorţ de curând cu soţia sa — sora acestuia.— Rot­en­feld care poseda un accept al său în alb l’ar fi umplut și protestat fă­ră a’l avertiza. CERCETĂRILE IN AFA­CEREA CRACHULUI BAN­CEI ELIKO-ROMANE D, judecător de instrucţie al ca­binetului 7, Ioan Stănescu. D-sa a descoperit altă operaţie de jaf ce s’a făcut în banul depunăto­rilor dela această bancă. Au fost descoperite încă trei au­tomobile cumpărate de fostul direc­tor Aninos, dela Brăila, care s’a si­nucis, şi care le dăduse spre ex­ploatare în Bucureşti, unui cuno­scut. IN JURUL ARESTAREI DIRECTORILOR DELA SOC. «MOARA GIURGIU­LUI» D. judecător de instrucţie Ar­mand Constantinescu, dela cabine­tul 2 a chemat la cabinetul d-sale pe membrii consiliului de adminis­traţie ai acestei societăţi. Aceştia au dat d-lui judecător pre instrucţie relaţiuni cu privire la o­­peraţiile ce le făceau cei arestaţi la această societate. DECLARAT IN STARE DE FALIMENT Tribunalul Ilfov secţia I-a comer­cială în complectul dtor president Coman Negoescu şi judecător Stre­­licescu a declarat ori în stare de fa­liment, pe comerciantul Nicolae Condulescu din comuna Principele Nicolae, jud. Ilfov în baza cererei intentate de comerciantul St. I. Te­­leanu din București. Tribunalul a fixat ziua de 19 No­embrie pentru depunerea şi 29 No­embrie pentru verificarea creanţe­lor- UN EXCROC AL IMPRO­­PRIETARIREI Fusese, de asemenea, arestat de cabinetul 5, un oarecare Bubulică din Ştefăneşti, învinuit că a excro­­cat pe ţăranii din acea comună că le va da pământ. După o lună de puşcărie, când mandatul a venit la reconfirmare, tribunalul de Notariat a infirmat mandat. A arătat că posedă un activ de circa 700—800.000 lei faţă de un pa­siv de 500—600.000 lei, că are regls­tre în ordine. Pe baza celor declarate la intero­gator, avocatul reclamanţilor a ce­rut declararea lui Goldstein în sta­re de faliment şi arestarea lui de­oarece ar fi înstrăinat mărfurile şi ar exista pericol de dispariţia ac­tivului. In combaterea celor susţinute de reclamanţi, apărarea din partea pâ­râtului a arătat, că toată chestiu­nea se datoreşte unor împrejurări nenorocite şi în special d-lui Iancu Rosenfeld care din cauza unor ne­­înţelegeri familiare a provocat o panică printre creditorii lui Gold­stein, care l-au adus chiar la poliţie sub învinuirea de bancrută frau­duloasă­A solicitat un termen pentru a putea acoperi protestele, care abia la 1 Noembrie s-au întâmplat. Tribunalul i-a acordat termen la 9 Decembrie a. c• împotriva jurnalului de infirmare parchetul a făcut apel pe care Ca­mera l-a admis, menţinând pe Bu­bulică arestat. ELIBERAREA FRAŢILOR MANISSALIAN împotriva Jurnalului de reconfir­mare a mandatelor de arestare Keark şi Omk au făcut apel pe care camera de punere sub acuzare l-a admis obligând pe cei arestaţi să depună o cauţiune de câte 800-190 lei fiecare. -----00*00-----­ -----exo-----­ Fioroasă crimă din Vrăneşti (Muscel) O femee ajutată de aman­tul său îşi ucide soţul Câmpulung 4. — Zilele trecute locuitorul N. I. Grabănu din Vră­­neşti venind acasă cu chef s’a cul­cat­ A doua zi a fost găsit mort. Observându-se că pe corp erau u­­şoare urme dubioase, a fost anun­ţat parchetul care a hotărât autop­sia cadavrul. Făcându-se autopsia s-a stabilit că Grabănu a murit otrăvit. Cercetările au descoperit că vino­vaţii de moartea lui Grabănu sunt soţia acestuia Didina şi amantul ei Griogre Cârstea din Râmăciov. Criminalii au declarat că otrava au procurat-o de la spitalul din Că­­lineşti. De notat că aceşti doi au mai în­cercat să-l omoare pe Grabănu, cu câteva zile în urmă şi tot prin o­­trăvire fără a reuşi însă. Paralizia infantilă S’a mai ivit un caz de paralizie infantilă în comuna Ciutei (jud. Horojineț). In Capitală situația este stațio - ^ră. In spitale au rămas pentru ratament, numai 26 de cazuri. -------^-xox---------

Next