Cuventul, noiembrie 1927 (Anul 3, nr. 913-942)
1927-11-06 / nr. 918
TESTA LINIŞTITOR FARA GRES AL DURERILOR DURERI IA BRUTE IUNGHIURI A NEVRALGII DURERI DE SALE DURERI IA INCHEITURI DURERI DE CARMIGRENEI GUTURAI DURERI DE DINU ULTIMIITIJRI DURERI IA PICIOARE FARA PERECHE CONTRA RACELEI SI GRIPEI CERETI IN FARMACII SIDRODVERII Scrisoarea prinţului Carol către şefii de partide ——*ao-----Reproducem mai jos scrisoarea pe care Prinţul Carol a adresat d-lui Maniu! Acelaş cuprins întocmai o au şi scrisorile adresate celorlalţi şefi de partide, STIMATE DOMNULE MANIU împrejurările şi anumite ştiri transmise prin Agenţii oficioase româneşti nu au silit să ies din rezerva ce mi-o impusesem de atâta vreme. De aceia în iulie acestui an, la câteva zile după moartea scumpului meu Tată, am făcut unele declaraţiuni publice cu dorinţa ca ele să fie cunoscute de către poporul românesc.Aceste declaraţiuni aci alăturate publicate în ziarul «Le Matin» din 31 Iulie, au fost oprite cu totul de a fi reproduse în România, aşa încât chiar unii dintre şefii de partid, din ţară, s’au putut îndoi de existenţa lor, şi mi s’au adresat personal cerându-mi să le confirm. Mai mult decât atât, un comunicat oficial al guvernului român din August publicat numai în străinătate, afirmă că declaraţiile mele n’au avut nici un răsunet, când da fapt ele fuseseră ascunse faţă de ţara mea. In sfârşit printr’o manifestaţiune recentă de ordin public faţă de ţară şi de străinătate, am fost atacat personal, atunci când eu n’am atacat niciodată pe nimeni, chiar când aşi fi avut dreptul omenesc s’o fac. Atât obârşia şi educaţia mea, cât şi menirea pentru care am fost cres-X m’au făcut să fiu şi să rămân pe deasupra resentimentelor şi patimilor politice, nerecunoscându-mi alt drept decât acela de a urmări înainte de toate numai interesul Ţării. Faţă de cele declarate de mine în iulie şi faţă de cele arătate mai sus cred că este un drept elementar pentru mine să cer ca declaraţiile mele să fie aduse la cunoştinţa ţării şi ca poporul să aibă posibilitatea legală de a le judeca în mod liber şi conştient. Vă rog să credeţi în sentimentele de deosebită stimă ce vă păstrez. ss. CAROL » Declaraţiile din „Le Matin“ din Iulie 1927 Iată textul declaraţiilor publicate în «Le Matin» din 31 Iulie 1927 la care face aluzie Prinţul Carol în scrisoarea de mai sus : Ceea ce a fost mai greu pentru nine, c» durerea provocată de moartea mult iubitului meu părinte, e că nu am putut fi de faţă la ultimele sate clipe. Cu toată doriţa mea, de atâtea ori exprimată, de a mă duce la înmormântarea sa, mi s-a făcut cunoscut, în formele cee mai stricte că prezenţa mea în această împrejurare este indesirabilă. Deşi acest răspuns mi-a fost arătat ca fiind ultima dorinţă a regelui, sunt informat că suprema dorinţă a tatălui meu a fost cu totul contrarie. Cei cari s-au făcut răspunzători de acest gest neomenesc, au avut teamă că prezenţa mea ar fi provocat tulburări în România? Cu toate acestea eu nici nu mă gândesc de a unelti vreo agitaţie în ţara mea. Dacă acum un an şi jumătate, am renunţat la drepturile mele este că dintr’un motiv de demnitate am la cari vor veghea, muţi şi neputincioşi, prieteni adunaţi de veşti rele Lucrurile sunt ceva mai triste decât par.Mântuirea — pe care, din adâncuri tulburi şi fierbinţi, o trimite eul — e superficializarea conştientă, bagatelizarea obiectivului, aplecarea gândirii către cursiv (de unde era la început gotică, rotundă, dreaptă), suficienţa care inoculează zi de zi sufletele slabe, sugestionabile de dorinţele cetitorilor, poftitoare (pe ascuns) de acel inexistent şi permanent lucru ce se numeşte glorie. Aceasta e primejdia ce aşteaptă pe cei cari — fără resursele indispensabile biruinţei unei generaţii — confecţionează foiletoane, sacrificarea definitivă, sau (ceiape e mai tragic pentru tovarăşii de drum) moartea lui în etape, fără agonie, ispitit de viaţă şi de traiul bunFireşte — poate se găsesc exemplare cari, după ani mulţi, să supravieţuiască. Nici ei, însă, nu sunt siguri de răsplată, de izbândă, de odihnă. Nu vor mai fi crezuţi. Cetitorii nu mai cred pe aceia pe cari îi întâlnesc zilnic proaspeţi, nori, dispuşi de luptă. Cetitorii îi vor clasa saltimbanci cerebrali, afectaţi, poseuri sau — în cel mai bun caz — halucinaţi. Mircea Eliade fost constrâns în împrejurări arave, de care persoane şi cu mijoace, asupra cărora prefer ca să mă abţin să dau amănunte sau să le judec. Am fost adânc îndurerat, când am fost obligat să iau deciziunea de a face acest gest, ale cărei consecinţe toate le deplor. Legendele de ordin sentimental ce au fost răspândite pe socoteala mea şi pe care le-au făcut să circule cu insistenţă în întreaga lume, nu au nimic de a face cu hotărirea mea. De atunci situaţia s’a schimbat, fiindcă azi viitorul României deşteaptă serioase preocupări, în timp ce pe acea vreme, pentru toată lumea cu vedere clară, el se prezenta sub cele mai bune auspicii. Sănătatea regelui nu inspira nici o îngrijorare şi se putea conta pe o destul de lungă domnie. De atunci, tatăl meu a dispărut lăsând o grea moştenire. Pentru nimic în lume nu se poate admite ca munca intensă şi rodnică a două generaţii să fie pusă în primejdie. Socotesc că am dreptul şi datoria ca român şi ca părinte să veghez ca nu cumva mărimea naţiunii, obiect al solicitudinii a doi glorioşi suverani să sufere vreo atingere, pentru ca fiul meu să primească o moştenire intangibilă atunci când îi va veni vremea. Această situaţiune îmi dă dreptul să intervin personal. Sunt şi am fost întotdeauna un patriot înflăcărat şi leal. Am în sufletul meu aprinsa dorinţă să fiu folositor ţării mele, să nu-i provoc desordini, dar n’aş putea să nu mă supui voinţei poporului meu, şi să răspund chemării sale, dacă mi-o va adresa. «Exi»----- Construcţia institutului de chimie Ministerul instrucţiunii desminte cele publicate de ziarul «Universul» cu privire la construcţia institutului de chimie din Capitală. Nu numai că această construcţie nu este neglijată, dar se lucrează la ea şi în timpul nopţii, la lumina electrică. Memoriul publicat de «Universul» şi dat ca din partea studenţilor de la facultatea de ştiinţe, a fost alcătuit acum un an, când ministrul de instrucţie, de atunci, încetase lucrările de construcţie. Publicarea acestui memoriu acum nu poate fi explicată decât doar de lipsa de materie a sus numitului ziar. CUVÂNTUL. CORPURILE LEGIUITOARE Ședintele din 3 Noembrie CAMERA Comunicări obicinuite. D. Virgil Madgearu face târzii constatări pricinuite de o prospeţime de naivitate. «In alegerile comunale noi, care am candidat pe lista partidului national-ţărănist am fost aleşi cu o majoritate aproape de 75 la sută, iar membrii în delegaţia permanentă sunt aleşi din minoritate, iar noi aleşii majorităţii suntem simpli consilieri, reduşi la rolul de siguranţi, fără a avea posibilitatea vreunui amestec în administraţie». D. I. C. Duca evasiv: «Voi studia chestiunea». Ciudat, d. Virgil Madgearu tot mai crede în eficacitatea interpelărilor şi comunicărilor. Discuţia la mesaj continuă, se cunoaşte după golirea incintei. Un debut interesant: d. Tohăneanu- Cuvântarea sa pare alcătuită de două personalităţi deosebite: una cu înclinări spre cursivitatea lăbărţată a frazei, fără conţinut, spre ver, bozatea abundentă şi inutilă, alta a doua cu înclinări spre fraza concentrată, substanţială, cu elegantă liniatură clasică şi pitorească, bogăţie de vocabular. Finalul cuvântării d-lui Tohăneanu a avut reale frumuseţi literare. ASPECTE In partea întâia a cuvântării d. Tohăneanu a asudat din plin şi a ritmat batista pe o luminoasă chelie, în partea doua a captat atenţia şi a impresionat. Cum se poate ca un om cu o vădită cultură clasică să fie lipsit de simţul măsurii, de simţul proporţiilor arhitectonice? Urmează la tribună d. Aurel Vlad, temperament precipitat, face ravagii în vocale şi în cuvintele de mai mult de trei silabe. Gândire confuză, amestec paradoxal de formulări precise şi sos patetic■ Discursul la mesaj cere, în afară de partea negativă de violenţă critică a unui sistem şi o parte afirmativă în care trasezi o concepţie cu mari posibilităţi creiatoare. D. Aurel Vlad s’a mărginit la variaţii de ton şi gest pe portativul banal al negaţiei curente. Ţărăniştii absentau, naţionali puţini iar pe banca ministerială, d. I G. Duca cu mutra chinuită, strâmbă, pare un mucenic dintr’o icoană bizantină. D. dr. N- Lupu se amuză şi în răstimpuri îşi pune mâna la gură. Râde sau cască a plictiseală? Nimeni ca mine n’are mai dezvoltaţiunea popularitate:... (ilaritate). Nu voi judeca partidele după crta masselor ce au în spatele er. In 1920 numai de popularitate nu iă puteam plânge. Am avut miliştri neexperimentaţi în guvernul de atunci. Am chemat pe Takelőcsén şi pe amicii săi să ne facă coală, ei având experienţa necesară. Descrie procesul de dezvoltare al partidului liberal, care a urmat o paralelă între desvotarea lui poliţă şi cea economică. Starea economică înfloritoare a partidului liberal este însă şi baza nu şi a ţarei. Partidul liberal, din lipsa unui adversar solid, a trecut de la o stare de preponderenţă la una de tiranie. Tiranii au fost totdeauna slabi, de aceia au avut nevoe de o chiurasă ,cu pentru a exercita autoritateaIntr’o convorbire pe care am avut-o cu răposatul Gh. Mărzescu,am spus: «Dv. când sunteţi la putere guvernaţi, iar când treceţi în opoziţie liotaţi». Arată cum a fost adus de Regele arol de la T. Severin la comanda marelui stat major şi condiţiunile n cari a trebuit să părăsească atât comandament. In 1915, deci în preajma războiului, atunci când trebuia să se muncească atât, şeful de stat major era redus la zero. In acelaşi an, acest comandant ste atins de limita de vârstă. Totuşi este menţinut în baza unei legispeciale. Vine 1916, acest ofiţer văzând cât de puţin pregătit a fost, şi-a tras un glonţ, zburându-şi creerii. Am intrat în război cu comandanţi de armată nepregătiţi. Convenţia militară, în baza cărei am intrat noi în război, a fost opera unui civil, iar nu a unui militar. Am tras oare folos din lecţia •••mp plătită în război. S’a intrat în război fără guvern naţional. Numai după ce s’a văzut că merge rău s’a făcut apel la un astfel de guvern. Ce a urmat se ştie. Ţara a fost ţinută un an de zile fără parlament. Ori respectăm constituţia în mod habotnic, ori dacă o ciupim pe ici pe colo, s-o lăsăm la îndemâna fiecăruia s-o ciupească. Face istoricul ligei poporului și a guvernului de generali. Am stăruit ca primele alegeri din România Mare să fie libere, ridicându-se starea de asediu. A survenit apoi criza din 1921, când s’a recurs la un guvern tampon, acela al lui Take Ionescu. In 1922 a intervenit votul de blam dat guvernului în Cameră- Călcându-se Constituţia, s’a concediat şi guvernul şi parlamentar unde vom ajunge dacă un partid poate să răstoarne şi să aducă un guvern atunci când vreai • Orele fiind înaintate, se amână continuarea discursului d-lui general Averescu pentru astăzi. Şedința de azi la orele 3 da. 1927 13°°=»p. s. ŞEDINŢA -----oa*aa--Şedinţa se deschide la ora 3’» sub presidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii: I. G. Duca, V. Brătianu, dr. Anghelescu, St. Popescu, C. Dimitriu, Franasovici. , Comunicări D. dr. BAUTU (maj.) cere aplicarea legii pentru avansarea medicilor de rezervă. D. AUG- PORDEA (maj.) relevă dificultăţile întâmpinate cu distribuirea justiţiei în diferitele părţi ale ţării. In legătură cu aceasta roagă pe d-l ministru al justiţiei să dispună desfiinţarea «contribuţiilor benevole» pe cari le varsă advocaţii şi împricinaţii din Ardeal. D. STELIAN POPESCU răspunde că pe măsură ce statul va putea să-şi acopere nevoile din alte venituri, taxele menţionate vor fi ridicate. D. VINTILA BRATIANU arată şi d-sa că ne găsim intri o situaţie grea provocată de dezordinea financiară avereseană. D. V. MADGEARU : Totdeauna d-ta vii la guvern după dezordini financiare. (Aplause), D. ED. RACOVITA (maj.) prezintă o petiţie a funcţionarilor de toate categoriile din Bacău, cerând ca în viitorul budget sporul de scumpete să fie considerat după scumpe rea reală. D. V. BRATIANU răspunde că această chestiune se va rezolva cu ocazia armonizării generale a salariilor. D. V. MADGEARU arată că acum o lună a cerut dosarul aprovizionării cu lemne la sectorul No. 2. (primăria Capitalei). Primarul a refuzat să i-l pună la dispoziţie. Totodată relevă faptul că acei consilieri comunali aleşi în majoritate nu pot participa în mod activ la administrarea Capitalei, ei fiind simpli «figuranţi». Declară în numele colegilor din partidul naţ-ţăr, că se desolidarizează la gestiunea Primăriei. Roagă pe dmnistru de interne să modifice legea elecorală punându-se cap acestei sfidări. D. I. G. DUCA: Voi studia chestiunea Şi voi aviza. D. O. I. BREZEANU (naţ.-ţăr.) semnalează abuzurile săvârşite la alegerile averesoane judeţene în 1926 la Ploeşti. Cere d-lui ministru de justiţie să aplice sancţiuni vinovaților D. DR. AUREL VLAD revine asupra cazului magistratului Frâncu dela Deva, condamnat în sentinţă pentru excrocherie. Acest magistrat trebue scos din corpul județ r r*diGf* D. POMPILIU IOANIŢESCU, subliniază incompatibilitatea între funcţiunea de ajutor de primar a d-lui M. Berceanu şi mandatul de deputat. D. N. N. SAVEANU expune că se va cerceta căzni în comisia specială. Continuarea discuţiei la Mesaj D. TOHANEANU (maj.) trece în revistă diferitele aspecte ale vieţii politice, discutând apoi problemele în legătură cu dezvoltarea şi progresul ţării noastre. D. DR. AUREL VLAD (naţ- ţăr.) arată că partidul liberal n’a făcut nimic pentru a promova în ţara noastră procesul care tinde ca legalitatea să devină o tradiţie. Din contră acest partid a compromis prin toate mijloacele procesul menţionat A târât Coroana în vâltoarea luptelor politice. Amnistiile cari s’au acordat constituesc o enormă greşeală politică. S’a abuzat de această prerogativă regală, desfiinţându-se toate garanţiile care asigurau manifestarea suveranităţii poporului. Parlamentarismul a fost falsificat. Oratorul combate legea electorală ca una ce falsifică voinţa naţională. D. Vlad continuă făcând un aspru rechizitoriu guvernării liberale . Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la 3 şedinţă. 53*»--------SENATUL Şedinţa se deschide la orele 4 fără cinci minute. Pe banca ministerială d-nii Const. Dumitriu şi Gh. Cipăiamu Comunicări i. L. MACEDONESCU adresează d-lui ministru al comunicaţiilor o comunicare, cerând ca administraţia căilor ferate să acorde dreptul • călătorie individuală pe cfr. şi artiştilor lirici calificaţi. D. CONST. DIMITRIU, ministru de comunicaţie, răspunde că va examina această cerere, însă va fi extrem de parcimonios în acordarea unor noui reduceri pe căile ferate. Discuţia la mesaj D. C. STOIANOVICI arată însemnitatea discuţiei răspunsului la mesaj în viaţa parlamentară. Discută abţinerea partidului naţional-ţări de a lua parte la dezbaterea proectului de răspuns la adresă. Şi chiar dacă naţionalii au participat la aceste discuţiuni, s’a văzut că d. Maniu, jurist de carieră, a vorbit ca un inginer, iar d. Brătianu, inginer, după cum se ştie, a vorbit ca un jurist. Face procesul partidului naţional ţărănesc, analizând activitatea lui încă de pe timpul guvernului Vaida-Mihalache-Ţara are un sentiment de conservare mai presus de demagogia unor, anumiţi oameni politici. D. Stoianovici acuză pe naţionalii ardeleni deseparatism. D- PROF MIRONESCU: nu mă pot abţine de a vă felicita! Vorbitorul enumără apoi reformele partidului liberal şi insistă asupra punctului din program «prin noi înşine». D. I. RADUCANU: Asta-i politică a la Caragiale, continuaţi, continuaţi. D. STOIANOVICI termină făcând un apel la muncă, pentru propăşirea ţărei. D. ANDRONESCU expune o serie de deziderate în legătură cu instrucţia fiilor de săteni, a transporturilor pe căile ferate, etc. Cuvântarea d-lui general Averescu D. GEN. AVERESCU, începe afirmând că se profită de discuţia a mesaj pentru a se discuta raporturile existente între diferite paride politice. Intre alte ţări raporturile dintre partide de discută la prezentarea budgetului. Vorbind de pregătirea armatei, în legătură cu discuţia răspunsului la adresă, arată cât de platonic se realizează toate promisiunile din mesaj. Un partid devine de guvernământ după ce a guvernat. Partidul poporului este și rămâne un partid de guvernământ, având structura adecvată acestui scop-S’a spus că nu mai avem popularitate. -polieo-------- \lex- Reorganizarea cantinelor studenţeşti O nouă consfătuire la ministerul instrucţiunii Aseară s-a întrunit din nou, la ministerul instrucţiunii, sub preşidenţia d-lui ministru dr. C. Angelescu, comisia pentru reorganizarea cantinelor studenţeşti din Capitală Au luat parte d-nii G. Tătărescu, subsecretar de stat, generalul Nicoleanu, prefectul Capitalei, decanii tuturor facultăţilor şi mai mulţi profesori. Deasemnea au participat şi cinci studenţi reprezentanţi ai «Centrului studenţesc». D. prof Ştefănescu-Goangă, de la universitatea din Cluj, director al căminului «Avram Iancu» de acolo, a făcut o expunere asupra organizării şi conducerii acelui cămin. In urma acestei expuneri, comisia a fost de părere să se adopte acelaş regim şi la Bucureşti. Studenţii vor exercita un control efectiv asupra tuturor cantinelor la care vor lua masa studenţii din raioanele respective. Direcţia fiecărei cantine o va avea un profesor desemnat de consiliul profesoral al facultăţii. Comisia a fost de părere să se admită doi delegaţi ai studenţilor în administraţia centrală a cantinelor. In ceea ce priveşte conducerea fiecărei cantine în parte, întreg controlul va fi în mâna studenţilor. Pentru a se putea descongestiona actuala cantină «Gutemberg» comisia a decis să se caute mai multe localuri pentru înfiinţarea de noni cantine. Şedinţa s-a ridicat la orele 8 şi jumătate, hotărându-se o nouă consfătuire pentru Luni seara------exo---- O copiii carbonizată Chișinău, 4. — In comuna Târnova (Lăpușna), copila Maria Jucu de 4 ani, jucându-se cu focul a fost cuprinsă de flăcări și carbonizată. Broc-Nomes Teatrale Astă seară. Sâmbătă, publicul bucureştean va face cunoştiinţa altei mari artiste Italiene IRMA GRAMATICA, sora EMEI GRAMATICA al cărui succes, aseară a fost triumfal. Se va juca OMBRA, de Darie Niccodemi. Direcţiunea turneului, conformându-se cererei una uime a publicului anunţă pentru mâine, Duminecă, un matineu. Vor juca ambele surori, EMMA GRAMATICA în Medaliile bătrânei şi IRMA GRAMATICA în Duşmana (La nemica) de Darie Niccodemi. Biletele la agenţia «Comedia» pasagiul Imobiliara 5-6 şi la cassa teatrului Eforia. Conferinţe Azi Sâmbătă 5 Noemvrie a. c. ora 4 d. a. în sala Curţii cu juraţi Palatul Justiţiei, se va deschide seria de conferinţe de propagandă organizate de Cercul Central de studii al Uniunei avocaţilor Va vorbi d. Vasile Toncescu, despre: Casa de retragere a avocaţilor şi Timbrele de pledoarii Artistice D. Ion Livescu, directoril Driimului Naţional din Chişinău, a demisionat. Ministerul artelor a numit în locul d-lui Livescu pe d. Sachelarescu, avocat şi publicist. Joiio Noembrie se va întruni la ministerul artelor şi cultelor sub preşidenţia d-lui ministru Al. Lapedatu, comisia pentru reorganizarea școalelor de arte frumoase. Iaşi 4. „ La Curtea de Apel a avut azi d. a., cu o deosebită solemnitate, recepţia d-lor M. Bot a fost procuror de curte avansat consilier şi jude Gervescu avansat procuror de curte. Nouii membri ai curţii de apel au fost prezentaţi conform uzului, de doi consilieri mai vechi, d-nii Volenti şi Trandafirescu. D-nii prim preşedinte Volanschi şi procuror general Corvin au rostit cuvinte elogioase la adresa magistraţilor avansaţi-Au răspuns d-nii Bota şi Gervescu. Din cuvântarea d-lui Gervescu, care a fost avansat după un stagiu de 9 ani în grad, desprindem: Ar fi nedelicat din partea mea de a-mi asuma merite în această avansare îmi dau seama că meritul este o floare care rar produce fruct, o floare gingașe, căreia îi trebuește un anumit mediu ambiant de o umezeală și căldură politico-socială, pentru ca fructul să apară. N. B. — Din cuvintele d-lui Gervescu pline de o amărăciune abia stăpânită, e întreg tabloul politicianismului electoral și de partid Introdus și în magistratură. I Spectacole Opera Română: Bărbierul din Sevilla. Teatrul Naţional, matineu: Comedia fericirii; seara: Cyrano de Bergerac Teatrul Regina Maria matineu şi seara: Familia Bliss. Teatrul Mic: Altul la rând Teatrul Caragiale: Rataţii. Cinema Frascatti: Dansatoarea de la Moulin Rouge. CURIERUL JUDICIAR O cerere de declarare în stare de faliment Comerciantul Paul Goldstein, biroutier din Bucureşti, strada Academiei a fost declarat în stare de faliment înaintea trib. Ilfov secţia I-a comercială. Cererea intentată de firmele fraţii Rollet Ellxnen şi RotianUl Friedrich Klinger şi de d- lanca Rosenfeld, a venit spre judecare azi înnaintea complectului tribunalului, compus din d-nii Lorian Negoescu, prezident şi T. Boem, judecător. La interogator d. Goldstein a recunoscut că datorează fraţilor: Roller 15.000 pe baza unei cambii, deasemnea 4000 lei d-lor Ellmadd şi Rozeanu, 5000 lei d-lui Klinger şi 20000 lei d-lui Iancu Rosenfeld, toate aceste accepte cu scadenţa la Noeanbrie ao, şi protestate. A mai adăugat însă la acceptul de lei 20000 că Iancu Rosenfeld i-a dat un gir în calitate de cumnat, dar fiind în divorţ de curând cu soţia sa — sora acestuia.— Rotenfeld care poseda un accept al său în alb l’ar fi umplut și protestat fără a’l avertiza. CERCETĂRILE IN AFACEREA CRACHULUI BANCEI ELIKO-ROMANE D, judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu. D-sa a descoperit altă operaţie de jaf ce s’a făcut în banul depunătorilor dela această bancă. Au fost descoperite încă trei automobile cumpărate de fostul director Aninos, dela Brăila, care s’a sinucis, şi care le dăduse spre exploatare în Bucureşti, unui cunoscut. IN JURUL ARESTAREI DIRECTORILOR DELA SOC. «MOARA GIURGIULUI» D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu, dela cabinetul 2 a chemat la cabinetul d-sale pe membrii consiliului de administraţie ai acestei societăţi. Aceştia au dat d-lui judecător pre instrucţie relaţiuni cu privire la operaţiile ce le făceau cei arestaţi la această societate. DECLARAT IN STARE DE FALIMENT Tribunalul Ilfov secţia I-a comercială în complectul dtor president Coman Negoescu şi judecător Strelicescu a declarat ori în stare de faliment, pe comerciantul Nicolae Condulescu din comuna Principele Nicolae, jud. Ilfov în baza cererei intentate de comerciantul St. I. Teleanu din București. Tribunalul a fixat ziua de 19 Noembrie pentru depunerea şi 29 Noembrie pentru verificarea creanţelor- UN EXCROC AL IMPROPRIETARIREI Fusese, de asemenea, arestat de cabinetul 5, un oarecare Bubulică din Ştefăneşti, învinuit că a excrocat pe ţăranii din acea comună că le va da pământ. După o lună de puşcărie, când mandatul a venit la reconfirmare, tribunalul de Notariat a infirmat mandat. A arătat că posedă un activ de circa 700—800.000 lei faţă de un pasiv de 500—600.000 lei, că are reglstre în ordine. Pe baza celor declarate la interogator, avocatul reclamanţilor a cerut declararea lui Goldstein în stare de faliment şi arestarea lui deoarece ar fi înstrăinat mărfurile şi ar exista pericol de dispariţia activului. In combaterea celor susţinute de reclamanţi, apărarea din partea pârâtului a arătat, că toată chestiunea se datoreşte unor împrejurări nenorocite şi în special d-lui Iancu Rosenfeld care din cauza unor neînţelegeri familiare a provocat o panică printre creditorii lui Goldstein, care l-au adus chiar la poliţie sub învinuirea de bancrută frauduloasăA solicitat un termen pentru a putea acoperi protestele, care abia la 1 Noembrie s-au întâmplat. Tribunalul i-a acordat termen la 9 Decembrie a. c• împotriva jurnalului de infirmare parchetul a făcut apel pe care Camera l-a admis, menţinând pe Bubulică arestat. ELIBERAREA FRAŢILOR MANISSALIAN împotriva Jurnalului de reconfirmare a mandatelor de arestare Keark şi Omk au făcut apel pe care camera de punere sub acuzare l-a admis obligând pe cei arestaţi să depună o cauţiune de câte 800-190 lei fiecare. -----00*00----- -----exo----- Fioroasă crimă din Vrăneşti (Muscel) O femee ajutată de amantul său îşi ucide soţul Câmpulung 4. — Zilele trecute locuitorul N. I. Grabănu din Vrăneşti venind acasă cu chef s’a culcat A doua zi a fost găsit mort. Observându-se că pe corp erau uşoare urme dubioase, a fost anunţat parchetul care a hotărât autopsia cadavrul. Făcându-se autopsia s-a stabilit că Grabănu a murit otrăvit. Cercetările au descoperit că vinovaţii de moartea lui Grabănu sunt soţia acestuia Didina şi amantul ei Griogre Cârstea din Râmăciov. Criminalii au declarat că otrava au procurat-o de la spitalul din Călineşti. De notat că aceşti doi au mai încercat să-l omoare pe Grabănu, cu câteva zile în urmă şi tot prin otrăvire fără a reuşi însă. Paralizia infantilă S’a mai ivit un caz de paralizie infantilă în comuna Ciutei (jud. Horojineț). In Capitală situația este stațio - ^ră. In spitale au rămas pentru ratament, numai 26 de cazuri. -------^-xox---------