Cuventul, noiembrie 1927 (Anul 3, nr. 913-942)

1927-11-12 / nr. 924

—oaiţa-sa—­ S-a anunţat la timp că guvernul va aduce în discuţia Parlamentu­lui un proect de lege privitor la am­nestie. Proectul a fost întocmit de d-1 general Angelescu, ministru de râs boiu, împreună cu d-1 ministru al justiţiei şi prevede infracţiunile şi delictele ce vor fi amnestiate. Iată textul proectului : Art. 1. — Sunt amnestiate în pu­terea legii de faţă următoarele fap­te comise de toţi cei chemaţi sub arme, sau cari au îndeplinit un ser­viciu în armată în timpul războiu­lui mondial, fapte comise în perioa­da de timp dela 14 August 1916 până la 1 Ianuarie stil vechi 1917. a) Dezertarea la inamic prin­să­(art. 229, 230 și 231 C. J. M.). b) Dezertarea înăuntrul ţării în timp de pace sau în timp de război (art. 225, 226 şi 227 C. J. M). c) Nesupunerea la încorporare sau mobilizare (art. 221 C. J■ Al.). Pentru a putea beneficia de am­nistia prevăzută în literile a, b, şi c de sub art. 11, cei aflaţi în această situaţiune sunt datori a se prezenta la corpurile, sau serviciile respecti­ve în termen de un an dela promul­garea acestei legi. Art. 111. — De asemenea se mai amnistiază in puterea legii de faţă şi infracţiunile privitoare la pregă­tirea mobilizării săvârşite până la data promulgării ei, fapte prevăzu­te şi pedepsite prin dispoziţiunile mânerea de bună voie în teritoriile­­ art. 224 bis C. J. Al., fie că pedep. evacuate de armata română şi pen­l­sele pronunţate sunt în curs de exe­pate vremelnic de duşman faptă calificată si a art. 232 C. J. Al. b) Nesupun,c­­­a la mobilizarea din l1 August 1916 infracţiune amnis­tiată prin I. D. nr. 1547 din 1920 ra­tificat prin legea decretată sub nr. 3375 din 1921, dar neaplicabilă ace­lora cari nu aveau situaţia milita­ră în regulă prin rămânerea în te­ritoriul fost vremelnic ocupat de inamic conform art. 5 din I. D. nr. 1547 doi 1920, fapte calificate sub art- 224 C. I. M. Art­ 11. — Alai sunt amnistiate în puterea legii de faţă şi următoarele infracţiuni ce se vor fi săvârşit an­terior datei de 28 Iulie 1914, fie că pedepsele pronunţate sunt în curs de executare sau s’au împlinit, fie că faptul este in curs de instrucţie sau judecată fie că până acum au rămas nedescoperite. a) Dezertarea în străinătate în timp de pace sau în timp de războiri cutare sau s’au împlinit, fie că fap­tul este în curs de instrucţie sau ju­decată, fie că până acum au rămas nedescoperite. Art. IV. — Se mai amnistiază în aceleaşi condiţiuni de asemenea şi delictul de ultraj din art. 181 c. p, săvârşit până la data promulgării legii de faţă. Art. V. — Infractorii amnistiaţi in conformitate cu dispoziţiunile dela literele a şi b, de sub art. 1 al legii de faţă, nu vor putea beneficia de dispoziţiunile legii agrare, decât nu­mai ca o ultimă categorie şi numai în cazul existenţei de disponibili­tăţi. Art. VI. — Prin prezenta lege nu se face nici o derogare dela art. 1, literele b, c, d şi e, din legea pozi­ţiei ofiţerilor. Cei cari prin condam­naţiunile lor au pierdut gradul, nul mai recapătă prin prezenta amnis­tie. CURIERUL JUDICIAR FRAUDELE DELA SOC. «MOARA GIURGIULUI» D. judecător de instrucţie Ar­mand Constantinescu, de la cap. 2, Continuând cercetările cu privire la fraudele săvârşite de cei doi admi­­nistratori-delegaţi ai acestei socie­tăţi, colonelul Gh. Roşu şi Elefterie Paraschivescu, a descoperit noul fraude la activul, mai ales, al colo­nelului Gh. Roşu. Astfel acesta a încercat o nouă escrocherie la Bu­zău cu o moară a fraţilor Const. şi G. Nicolau, care, probabil, în jenă financiară, au făcut apel la credi­tul băncei de credit comercial, unde colonelul Roşu era administrator­­delegat. Aceştia au primit ca socie­tate în nume colectiv să fie trans­formată în societate anonimă­ Cei doi administratori-delegaţi: col. Roşu şi Paraschivescu au primit poliţe în alb în valoare de 56 mili­oane lei şi 600.000 lei numerar. Poli­ţele au fost rescontate la Banca Na­ţională. Pentru aceste operaţiuni, toi. Roşu a cerut să fie administra­­tor-delegat al acestei societăţi ano­nime «Moara Buzăului, şi a pre­tins să i se facă clar suma de un milion lei pentru că binevoeşte să fabricească această societate cu pre­zen­ţa sa. Cei doi fraţi au văzut că, poliţele date de el au fost rescontate la Banca Naţională şi banii încasaţi de colonelul Roşu. Au reclamat ca­zul parchetului de Buzău care a tri­mes afacerea spre cercetare tot la cabinetul 2 instrucţie Bucureşti. NEREGULILE DE LA ÎN­CHISOAREA VĂCĂREŞTI Implinindu-se o lună de la aresta­rea lui Mihail Stănescu, fost direc­tor al închisorei Văcăreşti şi­­ Cris­tescu, fost contabil, mandatele de a­­restare au venit la reconfirmare. In urma pledoariei d-lui avocat C. Solomonescu şi a deliberărei în­delungi, secţia de notariat, a infir­mat aceste mandate de arestare e­­mise de d. jude-instructor al cabi­netului 5. CRIMA SAU SINUCIDERE D. jude-consilier Eugen Enescu de la cab. 3, cercetează acum un caz care dă mult de gândit. O femee, Maria Bugulescu, îşi părăseşte băr­bătui şi copii şi se mută la iubitul ei, tâmplarul Mitică Niculescu din str- Tugomir-Voevod. In noapte de 4 Noembrie, însuşi amantul ei, care, de altfel, o brutaliza, după cum se constată dintr’o scrisoare a ei, a­­nunţă secţia că concubina sa s’a si­nucis. Secţia respectivă fără să mai cer­ceteze, dresează acte pentru sinuci­dere­ Parchetul, însă, bănuind că nu e lucru curat, repartizează aface­rea spre cercetare la cabinetul 3 in­strucţie. D. consilier Eugen Enescu se strădueşte să stabilească dacă e vorba de o sinucidere sau crimă. Actul medico-legal va dezlega poate enigma căci Mitică Niciulescu se ţine pe terenul strict al negatiu­­nei de a-şi fi omorât el concubina şi încearcă anumite explicaţiuni cari nu prea stau în picioare. --------xpx--------­ -----00­­ 00----­ cer sau păcătos­ Ce însemnătate poate avea faptul acesta ? Expe­rienţa religioasă, dragostea către Christ — rămâne aceiaş. • Aşa­dar, orice drum ar apuca, o conştiinţă contemporană ajunge la creştinismul ortodox. Poate lu­crul acesta se va împlini târziu spre sfârşit de viaţă tristă. Dar se va împlini. Şi el va fi luminarea de pe urmă. Care, la unii, se va rosti: Cred într’unul Dumnezeu Iar la alţii va transfigura viaţa, făcând-o rodnică, adâncind-o, lăr­gi­tul-o şi exaltând-o până la pro­porţii de vis. Iar la alţii, luminarea va aduce hotărârea renunţării la viaţă. Renunţare eroică, pe care toţi trebue s’o jinduim, şi către ca­re nu se înalţă decât personalită­ţile autentice şi crunt încercate în lume. Mircea Eliade Epidemia de scarlatina In creştere Liceul Matei Basarab va fi închis In ultimele zile începând din ziua de la 6 Noembrie şi până azi epide­mia de scarlatină în Capitală a mers crescând. In total se află azi 123 de cazuri de scarlatină din care sunt vinde­cate numai 6, iar cazuri noui, s’au înregistrat pe ziua de ori 16. Din inspecţiile făcute de medicii comunali pe la şcoli, s’a constatat că cel mai contagionat liceu din Capitală este, liceul Matei Basarab. Maladia de scarlatină, s’a întins mai mult asupra elevilor de curs inferior. Cazurile ivite în ultimele zile sunt numeroase-Comitetul şcolar, s-a întrunit ori, pentru a soluţiona această chesti­une, şi a hotărât după constatările făcute, că este absolută necesitate de a se închide şcoala-Direcţia generală a serviciului sanitar, al Comunei, în frunte cu d-l dr. N. Staicovici, director gene­ral inspectează, în fiecare zi școlile unde se semnalează cazuri doar, de scarlatină. Pentru cunoaşterea României pitoreşti Pentru cunoaşterea regiunilor pi­toreşti ale ţarei, precum şi pentru încurajarea turismului în România Mare, administraţia căilor ferate va pune în vânzare, cu începere de la 1 ianuarie 1928, dată de la care intră în vigoare noul tarif local de călă­tori ctt., bilete combinate pentru trenurile de persoane, accelerate şi exprese, cu 40 la sută reducere din preţul biletelor accelerate, pentru circuite de cel puţin 750 kim. Circuitele vor fi închise cu excep­ţi­a capetelor de linie şi vor fi for­mate din legătura secţiunilor din­tre centrele importante prin care călătorul doreşte să treacă. Aceste bilete sunt valabile 45 zile şi numai în lunile Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie şi Octombrie­­ --------exp- -----exo----­ Preţul pâinii în Capitala Ordonan­ţa Primăriei Cu începere de ori 10 Noembrie a intrat în vigoare noua ordonanţă a primăriei Capitalei, relativă la vân­zarea pâinii. In ordonanţă este stabilit astfel preţul: pâinea neagră 8 lei, pâinea albă 11 lei, greutate un kilogram, iar franzele, numai de 700 gr. se va vinde cu 11 lei. Contravenienţii la aceste preţuri, vor fi aspru pedepsiţi, turda comanda crutişS­­toars in Italia Atena le (lîador). — Ziarele află ! Turcia a comandat două cruci­şătoare la şantierele Italiene------exo----­ CUVÂNTUL. Desbaterile parlamentare Şedinţele de la 10 Noembrie C­AMERA --------oo-;|<-6C-----­ Câteva anunţări de interpelări se­rioase având ca obiective: invalizii (d. C. Ifrim), camăta şi utilizarea cotelor de reparaţii puse în sarcina Germaniei (Virgil Madgearu) şi si­tuaţia împroptrietăririlor după frau­dele descoperite la Dolj şi Mehedinţi (Virgil Potârcă). Am căutat să surprind pe banca ministerială tresăriri, sem­nele în­grijorării ce domină presupusele ca­pete cugetătoare, când d. Virgil Mad­geamu fixa elementele celei mai grave probleme a vieţii economice româneşti, camăta. «Imensa majo­ritate a comercianţilor, industriaşi­­lor şi meşteşugarilor plătesc în mij­lociu între 40 60 la sută pentru îm­prumuturile curente. In ce priveşte agricultorii, ei se află subt cea mai cumplită camătă, camăta în Humo­rai, fiind de 5% pe lună, iar camăta în natură sunt formele cele mai va­­riate ale avansurilor în numerar şi ale restituirii în natură la recoltă nu cunoaşte absolut nici o limită şi mai ales în regiunile bântuite de secetă, a atins proporţii unice în istoria economică». Şi o întreagă siguranţă formida­bil organizată caută pe instigatorii resmeriţilor viitoare, ca şi când sursa microbiană a prerevoluţiei nu ar avea sinistrul ei domiciliu în creerul înţepenit al d-lui Vintilă Brătianu. Camătă cumplită, un cer limpede, intens albastru de secetă, în această toamnă ce înaintează caldă şi tristă fără strop de ploae în spre iarnă. Camătă-­-secetă—mă­suri excepţionale împotriva turbu­rătorilor infami ai ordinei ferice. «Politica noastră în chestia repa­raţiilor ca şi în alte chestii externe a fost protestatară, în loc să fi fost ASPECTS’ realizatoare a max-mului de foloase posibil, în fiecare fază». Principial exact, practic că a fost speriată iar Tancredul operator a împins «pagu­bele materiale suferite de stat, de pe urma acestor contracte oneroa­se trec de V* miliard lei». Fără îndoială că interpelarea d-lui Virgil Madgearu va avea aspectul unui act amănunţit de acuzaţie. Ca­mătă-\-secetă-\-sărăcirea prin jaf a statului,—fericirea noastră a tutu­rora. Trăiască guvernul binefăcăto­rilor noştrii, nerecunoştinţei noastre păcătoase. I­. Virgil Potârcă a pus voinţa de îndreptare a, d-lui C. Argetoianu la o decisivă încercare: «Înţelege d. ministru să se mulţumească numai cu cercetarea justiţiei în privinţa fraudelor, având ca singur rezultat numai pedepsirea vinovaţilor, sau din contră înţelege să facă o resti­­tuire în integru pentru toţi câţi au făcut fraude sau au fost victima fraudelor comise de alţii». Iată impasul greu, o acţiune înce­pută dintro f­irească impulsiune a u­­nei conştiinţi de dreptate ultragia­tă: înaintează până la concluzia lo­gică a justiţiei integrale sau se o­preşte la parada unor sancţiuni fără consecinţe asupra unei ordin de drept falsificate, bazate pe fraudă Și e în acelaş timp un examen de autoritate a d-lui C. Argetoianu în guvern. Să înceapă îndreptarea îm­proprietăririlor făcute? Umbra ră­­mătorului se proectează sinistră de dincolo de mormânt ca un protest împotriva unei profanări. Dar concluzii juridice ale frau­delor descoperite, împing la revi­zuirea împropietaririi. Vai ce feri­ciţi sunt liberalii. P. S. D- CIPRIANU dă explicaţii de­taliate, arătând că ministrul a apli­cat legea agrară bucovineană care prevede că pentru intabulare , «lotaşii» sunt obligaţi să-şi facă singuri această operaţie­ Exploatarea fondului re­gional din Bucovina D- POMPILIU IOANIŢESCU urmând să-şi dezvolte interpelarea cu privire la administrarea fondu­lui religionar din Bucovina, d- Ci­­păianu îl roagă s’o amâne deoarece nu i s’au pus încă la dispoziţie ac­tele necesare .- POMPILIU IOANIŢESCU arată că dezvoltarea interpelării este urgentă deoarece pe ziua de 12 Noembrie expiră contractul de pă­duri încheiat în favoarea baronu­lui Anbaub. Regulamentul­­ pre­cizează, d-sa îmi dă dreptul să dez­volt interpelarea­ Ministrul poate răspunde în timp de 3 zile. Deci d-sa îşi dezvoltă interpela­rea, începând prin a face un istoric al creerii fondului religionar din Bucovina. Sprijinit pe acte, interpelatorul arată cum a d­at fiinţă societatea terestră care are în frunte pe Max î­n­hau­s. Această societate «Bucovina» stă­pâneşte toată viaţa economică a provinciei al cărei nume îl poartă Regretatul Iancu Flondor a tre­buit să se retragă din guvern de­oarece i se făcea mari mizerii în cheste­a fondului. D. Nistor însă a dat înapoi lui Anhauh pădurile luate de Flondor­ Această retroce­dare s’a făcut în urma unei tran­zacţii a cărei condiţiuni sunt inad­misibile pentru o avere bisericeas­că. De pe urma acestei tranzacţii, beneficiarul Anbaub, a realizat un câştig de 518 milioane lei. In continuare oratorul examinea­ză în mod documentat toate avan­tajele pe cari cei interesaţi au avut grijă să i le acorde baronului An­ii au le­ Scoate în evidenţă pagubele în­cercate de Stat după care stărue a­­supra rolului jucat în administrarea fondului religionar, de mitropolitul Nectarie, în serviciul liberalilor — afirmă interpelatorul. Termină cerând guvernului anu­larea contractelor spre a se da sa­tisfacţie opiniei publice. D. IORGU TOMA (mai) se aso­ciază la interpelarea d-lui P. Ioani­­ţescu, făcând însă unele rectificări în privinţa rolului mitropolitului Nectarie. Şedinţa se ridică la orele 6-Azi la 3 şedinţă. ŞEDINŢA Şedinţa se deschide la ora 4 sub preşidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii V. Bră­tianu, Mrazec, dr. Lupu, Cipăianu, Stelian Popescu, Inculeţ, dr. An­­ihelescu. Se votează cu bile proectul de lege pentru revizuirea­ impozitelor pe proprietăţile agricole şi urbane. Comunicări D. IONESCU (maj.) arată că ju­decătoriile şi magistraţii din Târgu- Mureş sunt într uun număr mic faţă de comunele judeţului şi necesită­ţile imprimatelor. Cere să se înfiin­ţeze noui secţii in vederea unei dis­­tribuirei normale a justiţiei­ D. STELIAN POPESCU răspunde că şi ministru de finanţe i-a acordat un fond pentru ameliorarea distri­butei justiţiei în Ardeal. D. LUNCESCU (maj­) semnalează proasta stare a drumurilor din Ba­sarabia, în special cele din jud. Lă­­puşna. I­.­N IFRIM (maj.) roagă pe d-nii miniştri de finanţe şi ră­bd­ să ia măsuri pentru ameliorarea situaţiei invalizilor de război. La această comunicare se aso­ciază şi d. Voinea, deputat majori­tar de Iaşi­ D. ING. GORCEA (naţ-ţăr) arată că inginerul Muşat, a cărui sinu­cidere a fost relatată de ziare, este victima uneltirilor politice- Cere o anchetă care să stabilească cauzele acestei sinucideri- D. DIONISIE ROMAN (naţ-ţăr) cere aducerea în discuţia Camerei a proectelor pentru abrogarea le­gii portăreilor şi pentru modifica­rea legii timbrului-D. V. TOTARCA (naţ-ţăr­) a­­nunţă o interpelare în chestia îm­proprietăririi demobilizaţilor. Adresează apoi o comunicare d­­ministru de Domenii, arătând tot abuzurile săvârşite de agronomi cu ocazia împroprietăririi ţăranilor Au fost omişi cei în drept şi îm­proprietăriţi oamenii regimului. Cenzura preventivă D. U. R. IOANIŢESCU, îşi expri­mă nedumerirea că în cenzurarea ziarelor se practică două măsuri. S’a convenit să nu se mai pome­nească nimic despre «chestia în­chisă» dar deschisă de d.I. Brătianu (aplauze la opoziţie). Ziarele cu căluşul în gură s’au supus măsurii luate de ministerul de Interne. Ziarul d-lui Stelian Po­pescu, ministrul de justiţie publică azi într’o ediţie specială lucruri în legătură cu chestia închisă. Noi nu înţelegem — subliniază d. Ioaniţescu — ca d. Stelian Popescu să semneze legea pentru instituirea cenzurei, iar ziarul d-sale să se sus­tragă acestei măsuri­ (Apt.). Cer guvernului răspuns precis în această chestiune. D­ V. MADGEARU anunţă o in­terpelare cu privire la camăta ex­­cesivă pe care o plătesc agriculto­rii, comercianţii şi industriaşii. Scum­petea continuă a vieţei este determinată de politica greşită a guvenului-Anunţă şi o a doua interpelare d-lor miniştri de finanţe şi comunicaţii referitor la comenzile de medica­mente şi material c. f. r. în contul cotei ce ne revine conform planu­lui Dawes-Contractele încheiate sunt one­roase pentru statul român. Cere dosare pentru dezvoltarea interpelării. Interpelări Intrân­du-se în ordinea de zi se trece la interpelări. D. D. R. IOANIŢESCU declară că de comun acord cu d­­aca îşi amână dezvoltarea interpelării în legătură cu alegerile judeţene. D-sa mai declară că renunţă şi la interpelarea privitoare la ins­pectorul Debreanu (Ministerul de Industrie) deoarece d. Mrazec l’a suspendat fiind condamnat la luni închisoare-D- POMPIRIU IOANIŢESCU semnalează d^nul ministru de Do­menii abuzurile ce s’au făcut în Bucovina cu impunerea unor taxe ilegale la împroprietărire. ——&°³ ® --------............................. ■ S­ENATUL Şedinţa se deschide la orele 3 şi jumătate, sub preşedinţia d-lui C. Nicolaescu. Pe banca ministerială d-nii Al- Lapedatu şi C. Dum­itriu- Comun­icări PR. URZICA face o rectificare explicând cele spuse de d-sa în şe­dinţa trecută, în legătură cu lucră­rile edilitare pe care le reclamă Al­ba lulia, oraşul încoronării. D. MIRONESCU protestează în numele partidului naţional-ţără­­nesc, contra înfiinţărei cenzurei, care este absolut ilegală. Guvernul dă un prost exemplu ce­tăţenilor, călcând singur constitu­ţia. Este drept că guvernul a căutat, prin ziarele sale, să justifice această măsură-Desminţirea pe care a dat-o d. Brătianu interviei­ului acordat zia­rului «Figaro», nu are nici o valoa­­re, deoarece «Figaro» nu a publicat nici până azi această desminţire. Deci «chestiunea» a fost desvălui­­tă chiar de primul minstru. Guvernul uzează de măsurile prac­ticate în Rusia sovietică. Şi în Fran­ţa republicană există un curent, o mişcare regalistă şi, totuşi, guver­nul republicai nu a i instituit cen­zura, D-zeu să ne ferească ţara de ur­mările acestei politici. D- BOGDAN DUICA răspunde d-lui Mironescu și cere guvernului să fie sever și spune că d. Mihala­­che ar fi lăudat regimul din Rusia în ziarul partidului său. D. RADUCANU: Răspunzând d-lui Bogdan Duică spune că acel articol nu este al d-lui Mihalache. Cere ca d. Duică să retracteze ce­le afirmate, pentru a nu apare în notele itenografice neadevăruri. Distiu­ţia la mesaj D. PROF. DISESCU: prezintă şi discută chestiunea constituţională, privitoare la înlocuirea guvernelor şi dizolvarea parlamentelor. Oratoriu­ răspunde d-lui general Averescu că este o prerogativă a Re­gelui de a dizolva parlamentul şi a chema la guvern pe cine crede că este mai util ţârei. D. general s’a mai plâns aci că a fost terorizat de d- Brătianu­ Apoi terorizat este cineva atunci când este favorizat special şi ajutat a ajunge la guvern? Tenpină făcând caracterizarea po­litică a şefului guvernului. Cuvântarea d-lui N. Gh. Popovici raportor D. POPOVICI, după ce face o se­rie de consideraţiuni asupra celor ce va spune, în calitate de rapportor, aduce omagii micului Rege Mihai I. Deasemeni recunoştinţa noastră trebue să se îndrepte spre răposatul rege Ferdinand. Se ocupă apoi de atitudinea parti­dului naţional-ţărănesc exprimând dorinţa de a şti cum socotesc naţio­­nali-ţărişti o serie de probleme. D. BOGDAN DUICA: O vor spu­ne la Alba-Iulia. Un mic scandal D. POPOVICI: Nu murdăriţi a­­ceastă cetate a Albei-Iulii. D. RADUCANU: întrebuinţaţi termeni neparlamentari. Cere ca o­­ratorul să fie chemat la ordine. Se naşte tumult. D. NICOLAESCU: cheamă pe d. Popovici la ordine, cerându-i să-şi retragă cuvântul. Cu privire la «murdărirea» Albei Iu­lii, cei­ace domnul raportor face. D. POPOVICI: Prin toate actele sale partidul naţional-ţărănesc s’a depărtat de putere. Oratorul trece în revistă discuţiu­nile de până acum la mesaj, anali­zând discursurile fiecărui orator în parte. Face istoricul partidului liberal. N’am cerut puterea, totdeauna ni s’a dat când ţara se afla la răspân­tie- O întrerupere a generalu­lui Averescu D. GENERAL AVERESCU: Nici odată nu m­'am gândit să protestez contra schimbărei guvernului meu. M’a surprins însă de ce această schimbare s’a făcut cu mijloace o­­culte. De ce Regele nu mi-a spus în faţă să plecăm. Cu patru zile înainte de demisie, am trimis pe d. Goga la d. Brătianu, anunţându-l că sunt dis­pus să plec. La 23 Mai, Regele îmi o­­feră ordinul «Carol I,» la 6 Mai mi-a dat şefia unui regiment—iar după zece zile vine cu propunerea unui guvern național. Dacă Regele nu avea încredere în mine putea să mi-o spue. Ceia ce m’a revoltat a fost tira­nia dv.­­ Toate tiraniile sfârşesc rău şi pentmi dânsele şi‘pentru ţările unde se desvoltă. , D. POPOVICI: explică plecar­ea d-lui Averescu dela guvern, pu­nând-o în sarcina precipitării eveni­mentelor, încheie făcând apel la unirea tu­turor factorilor politici pentru pros­perarea ţarei.­­ La orele 7 fără un sfert şedinţa se ridică. * Şedinţa viitoare azi la orele 3 d­ a. ----------W.1C-00------i-v Bloc*N­otes Desvelirea busturilor lui Haşdeu şi Onciui La arhivele Statului a avut loc,­eri dimineaţă, solemnitatea desve­­lirei busturilor lui B. P. Haşdeu şi D. Onciui. Ambele busturi sunt o­­pera sculptorului M. Onofrei. Au asistat: Patriarhul Miron, Mitropolitul Pimen al Moldovei,­­ Iorga, Al. Lapedatu ministrul cul­telor, I. Nistor, ministrul lucrărilor publice, Simion Mehedinţi, I. Bia­­nu, pr. N- Popescu, ing. C. Urzicea­­nu, g-ral Rosetti, d na Jeleriu şi d-ra Simionovici, din partea fami­liei Onciui, Bogdan Haşdeu din par­tea familiei Haşdeu, N- Minovici, primarul sectorului albastru, dr. Com­oroşan din Bucovina, d-na şi d. Caţian, g-ral Ionescu, prof. An­­drieşescu, Nedioglu, etc. S-a oficiat un serviciu divin de către arhiereul Tit Simedrea, vicar patriarhal, asistat de clerul Pa­triarhiei. Răspunsurile la liturghie au fost date de elevii seminarişti. După ofererea serviciului divin au luat cuvântul d-nii: Al- Lape­datu N. Iorga, I. Bianu, dr. N. Mi­­novici, Bega-Chişinău şi reprezen­tanţii studenţilor din Capitală şi Cernăuţi. • Vorbitorii au evidenţiat activita­tea şi personalitatea celor doi mari dispăruţi şi rolul lor în dezvolta­rea culturii româneşti şi în special în desgroparea trecutului nostru istoric. S’a accentuat asupra activităţii literare şi de polemist a lui B­ P. Haşdeu şi asupra aceleia de cerce­tător de documente a lui D. Onciul.­­*arastas­­ieni&a tesessu Duminică 13 cor., ora 10 jum. a. m. se va oficia la biserica Boteanu­­lui din Str. Goteanu in­­parastas pentru pomenirea poetului Panait Cerna. La ora 11-30 se va o­fi­ci o slujbă la cimitirul Bellu pentru sfinţirea crucii aşezate la mormântul poetu­lui. Se aduce aceasta la cunoştinţe prietenilor şi admiratorilor scriito­rului — în­deosebi tinerimii uni­versitare. Charles Pugot publică fasciculele unei metode de învăţat limbile greacă şi lati­nă, cu bucurii. Se numesc «divertismen­te» şi au toate caracterele unui joc in­­tstecmat. Conferinţe Astăzi,, la 9 seara are loc la Fun­daţia Carol, a doua conferinţă din ciclul «Fundamentele Clasicismu­lui». Va conferenţia d. Mircea Fnl­ade despre Clasicism şi Religie. Spectacole OPERA ROMANA : Faust-TEATRUL NATIONAL: înviere (premieră). TEATRUL REGINA MARIA:­­Marchizul de Priola. TEATRUL MIC : O lună în pa­radis. TEATRUL CARAGIALE: Ra­taţii. TEATRUL POPULAR : Medaliile bătrânei şi Duşmana (cu Emma Gramatica)­ CINEMA FRASCATTI: Dansa­toarea dela Moulin Rouge. iNFORMATIUNI -----eeţjfaa-----­ Abonamente la „Cuvântul* LEI 700 pe an * 350 w o luni « 2500 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Adm­ aSstraţii Publice, lOUâJ auuab « străinătate, ou an 1760, 4 luni SâO, 5 luni bOO. Abonamentele Ui cep la 1 |J IA ele Be cărei vnei Universitare D. prof. G. G. Antonescu va­ începe cursul «Pedagogie Generală». Luni 14 Noembrie c., ora 4—5, în amfiteatrul «Titu Maiorescu» şi va continua în fie­care Luni şi Vineri la aceleaşi ore şi în acelaş loc. Seminarul de Pedagogie Teoretică ce va deschide Miercuri, 16 Noembrie c., ora 3 juni.—5, in amfiteatrul «Titu Ma­­iores­cu». Înscrierile şi reînscrierile la Fa­cultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti se mai fac până Sâm­bătă 12 Noembrie a. c. Peste această dată nu se m­ai ad­mite absolut nici o cerere D. Prof- C. C. Giurescu deschide cursul de Istoria Românilor Vi­neri 11 Noembrie a. c ora 5—6 d. a. în sala de Istorie Antică-D. Profesor Mihail Paşcanu va începe cursurile de Drept Comer­cial la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale. Luni 14 Noembrie a. c., ora 5—6 p. m cu studenţii anului II şi 6—7 p. m. cu anul III­Institutul Naţional de Educaţie Fizică aduce la cunoştinţă studen­ţilor admişi în cămin că, acei cari nu se vor prezenta până la 15 Noembrie a- c­, pierd dreptul la cămin. Militare D- general Paul Angelescu, ministrul de război, a lucrat­eri dimineaţă cu d-nn­­ general I. Popescu, comandantul corpului II de armată, şi amiral Sco­­drea, inspectorul general al marinei militare. Studenţeşti D-soarele studente şi d-nii stu­denţi, membrii ai «Cercului Acade­mic Bănăţan», sunt rugaţi a lua pane la şedinţa ordinară, care se ţine la «Institutul dr. V. Babeş», în 12 Noembrie 1927, ora 2­­. p. m. Comitetul cercului studeţesc hu­nedorean, inclusiv censorii, este convocat la şedinţa care va avea loc Vineri 11 Noembrie la ora 8 p . la Căminul Cantacuzino-Cercul studenţesc «Oltul» ser­bează inaugurarea căminului său din str. dr. Varnali No. 15 bis as­­tăzi la orele 10­ A a. m­ La Societatea Studenţilor în Me­­dicină Bucureşti devenind vacant un post de vice­preşedinte şi altul de secretar de şedinţă, comitetul anunţă pe membrii ei că se pri­mesc candidaturi şi plata cotizaţii­lor până Sâmbătă 12 Noembrie ora 1 p­ m-Alegerile au loc Luni 14 Noem­­brie între orele 1­ 7 p. m. Tragerea loteriei Soc. Studenţi­lor în Medicină, care urma să aibă loc la 15 Oct a fost amânată de Ministerul de Interne prin ordinul No. 29.524 A din 28/X/927 pentru ziua de 15 Aprilie 1928. Biletele vândute până în present sunt va­labile­ Şcolare Comitetul de acţiune al seralişti­­lor aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că — cu toate stăruinţele de­puse — Consiliul Permanent al In­strucţiunii n’a aprobat decât toi ac­ţionarea cursului inferior de liceu. înscrieri pentru acest curs se fac zilnic între orele 19—21 la Cancela­ria liceului Sf. Iosif. Diverse Proectul de lege pentru reorgani­zarea ministerului de finanţe a fost examinat ieri de către Comisiile Camerei. Raportor a fost ales d. Constant Georgescu. In urma demisiunei d-lui Tascu Statu, prefect al judeţului Duros­­tor, d-l Popescu, sub-prefect al a­­celui judeţ a fost delegat cu condu­cerea prefecturei­ Aldine seară Sâmbătă 12 crt., se redeschide restaurantul «Cina» com­plect renovat şi reorganizat. Bucătărie îngrijită, românească şi străină,la dejun şi seara. Di­neuri după spectacole. In fiecare seară orchestra fraţi­­lor Ionescu, sosiţi acum din Paris, în vederea intensificării acţiu­­nei Ateneelor populare. Primăria Centrală a Municipiului Bucureşti a convocat la o consfătuire Mem­brii Clerului, Membrii Corpului didactic şi Preşedinţii Ateneelor populare din sect. III, Albastru. Consfătuirea are loc Vineri 11 Noembrie, ora 7 seara, în cabinetul d-lui Prof M. Bercianu, putând a­­sista la ea, orice persoană care se interesează de mişcarea Ateneelor populare. TEATRUL MIC ASTA SEARA „O lună în paradis*' Comedie în 4 acte cu D-nii R. Bulfinsky, Leon Lefter şi D-nele Marietta Rareş, Renée Annie, Charlotte Brodier etc. In vederea organizării inspectoratului minier din Ploeşti, va avea loc în ziua de Sâmbătă 12 Noembrie a. c­ la sediul susnumitului inspectorat o conferinţă, la care va lua parte d-nii inginer G. Da­­maschin, directorul general al minelor, inginer Cm. Ioaniţiu, director şi inginer E. Moscoviţi, inspector în Ministerul In­­dustriei şi Comerţului, precum şi d­ini ingineri N- Scriban, I­. Nicolaescu, Flo­rian Dumitrescu, Istrati, Danielopol, Ră­­descu şi Pepenariu, din serviciul exte­rior al direcţiei generale a minelor. S-au mai ivit următoarele cazuri de Paralizie infantilă, două cazuri în co­muna Vintileanca (jud­ Buzău). In Capitală situaţia este staţionară. Administratorii pescăriilor din întrea­ga ţară, au fost convocaţi pentru ziua de ieri la ministerul de agricultură şi domenii. D. Daia, administratorul general, a arătat măsurile ce trebuese luate pen­tru bunul mers al pescăriilor statalui­ Comisia de disciplină a ministe■ rului de agricultură și domenii a­u ceput eri judecarea cazului consilie­rului agricol Georgescu de la Dolj învinuit de fraude la împroprietă­rire. Judecata va continua Luni 14 No■ embrió. D-naa C. Argetoianu ministrul agriculturii şi Al- Lapedatu minis­trul cultelor au plecat aseară la Cernăuţi.

Next