Cuventul, noiembrie 1927 (Anul 3, nr. 913-942)
1927-11-12 / nr. 924
—oaiţa-sa— S-a anunţat la timp că guvernul va aduce în discuţia Parlamentului un proect de lege privitor la amnestie. Proectul a fost întocmit de d-1 general Angelescu, ministru de râs boiu, împreună cu d-1 ministru al justiţiei şi prevede infracţiunile şi delictele ce vor fi amnestiate. Iată textul proectului : Art. 1. — Sunt amnestiate în puterea legii de faţă următoarele fapte comise de toţi cei chemaţi sub arme, sau cari au îndeplinit un serviciu în armată în timpul războiului mondial, fapte comise în perioada de timp dela 14 August 1916 până la 1 Ianuarie stil vechi 1917. a) Dezertarea la inamic prinsă(art. 229, 230 și 231 C. J. M.). b) Dezertarea înăuntrul ţării în timp de pace sau în timp de război (art. 225, 226 şi 227 C. J. M). c) Nesupunerea la încorporare sau mobilizare (art. 221 C. J■ Al.). Pentru a putea beneficia de amnistia prevăzută în literile a, b, şi c de sub art. 11, cei aflaţi în această situaţiune sunt datori a se prezenta la corpurile, sau serviciile respective în termen de un an dela promulgarea acestei legi. Art. 111. — De asemenea se mai amnistiază in puterea legii de faţă şi infracţiunile privitoare la pregătirea mobilizării săvârşite până la data promulgării ei, fapte prevăzute şi pedepsite prin dispoziţiunile mânerea de bună voie în teritoriile art. 224 bis C. J. Al., fie că pedep. evacuate de armata română şi penlsele pronunţate sunt în curs de exepate vremelnic de duşman faptă calificată si a art. 232 C. J. Al. b) Nesupun,ca la mobilizarea din l1 August 1916 infracţiune amnistiată prin I. D. nr. 1547 din 1920 ratificat prin legea decretată sub nr. 3375 din 1921, dar neaplicabilă acelora cari nu aveau situaţia militară în regulă prin rămânerea în teritoriul fost vremelnic ocupat de inamic conform art. 5 din I. D. nr. 1547 doi 1920, fapte calificate sub art- 224 C. I. M. Art 11. — Alai sunt amnistiate în puterea legii de faţă şi următoarele infracţiuni ce se vor fi săvârşit anterior datei de 28 Iulie 1914, fie că pedepsele pronunţate sunt în curs de executare sau s’au împlinit, fie că faptul este in curs de instrucţie sau judecată fie că până acum au rămas nedescoperite. a) Dezertarea în străinătate în timp de pace sau în timp de războiri cutare sau s’au împlinit, fie că faptul este în curs de instrucţie sau judecată, fie că până acum au rămas nedescoperite. Art. IV. — Se mai amnistiază în aceleaşi condiţiuni de asemenea şi delictul de ultraj din art. 181 c. p, săvârşit până la data promulgării legii de faţă. Art. V. — Infractorii amnistiaţi in conformitate cu dispoziţiunile dela literele a şi b, de sub art. 1 al legii de faţă, nu vor putea beneficia de dispoziţiunile legii agrare, decât numai ca o ultimă categorie şi numai în cazul existenţei de disponibilităţi. Art. VI. — Prin prezenta lege nu se face nici o derogare dela art. 1, literele b, c, d şi e, din legea poziţiei ofiţerilor. Cei cari prin condamnaţiunile lor au pierdut gradul, nul mai recapătă prin prezenta amnistie. CURIERUL JUDICIAR FRAUDELE DELA SOC. «MOARA GIURGIULUI» D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu, de la cap. 2, Continuând cercetările cu privire la fraudele săvârşite de cei doi administratori-delegaţi ai acestei societăţi, colonelul Gh. Roşu şi Elefterie Paraschivescu, a descoperit noul fraude la activul, mai ales, al colonelului Gh. Roşu. Astfel acesta a încercat o nouă escrocherie la Buzău cu o moară a fraţilor Const. şi G. Nicolau, care, probabil, în jenă financiară, au făcut apel la creditul băncei de credit comercial, unde colonelul Roşu era administratordelegat. Aceştia au primit ca societate în nume colectiv să fie transformată în societate anonimă Cei doi administratori-delegaţi: col. Roşu şi Paraschivescu au primit poliţe în alb în valoare de 56 milioane lei şi 600.000 lei numerar. Poliţele au fost rescontate la Banca Naţională. Pentru aceste operaţiuni, toi. Roşu a cerut să fie administrator-delegat al acestei societăţi anonime «Moara Buzăului, şi a pretins să i se facă clar suma de un milion lei pentru că binevoeşte să fabricească această societate cu prezenţa sa. Cei doi fraţi au văzut că, poliţele date de el au fost rescontate la Banca Naţională şi banii încasaţi de colonelul Roşu. Au reclamat cazul parchetului de Buzău care a trimes afacerea spre cercetare tot la cabinetul 2 instrucţie Bucureşti. NEREGULILE DE LA ÎNCHISOAREA VĂCĂREŞTI Implinindu-se o lună de la arestarea lui Mihail Stănescu, fost director al închisorei Văcăreşti şi Cristescu, fost contabil, mandatele de arestare au venit la reconfirmare. In urma pledoariei d-lui avocat C. Solomonescu şi a deliberărei îndelungi, secţia de notariat, a infirmat aceste mandate de arestare emise de d. jude-instructor al cabinetului 5. CRIMA SAU SINUCIDERE D. jude-consilier Eugen Enescu de la cab. 3, cercetează acum un caz care dă mult de gândit. O femee, Maria Bugulescu, îşi părăseşte bărbătui şi copii şi se mută la iubitul ei, tâmplarul Mitică Niculescu din str- Tugomir-Voevod. In noapte de 4 Noembrie, însuşi amantul ei, care, de altfel, o brutaliza, după cum se constată dintr’o scrisoare a ei, anunţă secţia că concubina sa s’a sinucis. Secţia respectivă fără să mai cerceteze, dresează acte pentru sinucidere Parchetul, însă, bănuind că nu e lucru curat, repartizează afacerea spre cercetare la cabinetul 3 instrucţie. D. consilier Eugen Enescu se strădueşte să stabilească dacă e vorba de o sinucidere sau crimă. Actul medico-legal va dezlega poate enigma căci Mitică Niciulescu se ţine pe terenul strict al negatiunei de a-şi fi omorât el concubina şi încearcă anumite explicaţiuni cari nu prea stau în picioare. --------xpx-------- -----00 00---- cer sau păcătos Ce însemnătate poate avea faptul acesta ? Experienţa religioasă, dragostea către Christ — rămâne aceiaş. • Aşadar, orice drum ar apuca, o conştiinţă contemporană ajunge la creştinismul ortodox. Poate lucrul acesta se va împlini târziu spre sfârşit de viaţă tristă. Dar se va împlini. Şi el va fi luminarea de pe urmă. Care, la unii, se va rosti: Cred într’unul Dumnezeu Iar la alţii va transfigura viaţa, făcând-o rodnică, adâncind-o, lărgitul-o şi exaltând-o până la proporţii de vis. Iar la alţii, luminarea va aduce hotărârea renunţării la viaţă. Renunţare eroică, pe care toţi trebue s’o jinduim, şi către care nu se înalţă decât personalităţile autentice şi crunt încercate în lume. Mircea Eliade Epidemia de scarlatina In creştere Liceul Matei Basarab va fi închis In ultimele zile începând din ziua de la 6 Noembrie şi până azi epidemia de scarlatină în Capitală a mers crescând. In total se află azi 123 de cazuri de scarlatină din care sunt vindecate numai 6, iar cazuri noui, s’au înregistrat pe ziua de ori 16. Din inspecţiile făcute de medicii comunali pe la şcoli, s’a constatat că cel mai contagionat liceu din Capitală este, liceul Matei Basarab. Maladia de scarlatină, s’a întins mai mult asupra elevilor de curs inferior. Cazurile ivite în ultimele zile sunt numeroase-Comitetul şcolar, s-a întrunit ori, pentru a soluţiona această chestiune, şi a hotărât după constatările făcute, că este absolută necesitate de a se închide şcoala-Direcţia generală a serviciului sanitar, al Comunei, în frunte cu d-l dr. N. Staicovici, director general inspectează, în fiecare zi școlile unde se semnalează cazuri doar, de scarlatină. Pentru cunoaşterea României pitoreşti Pentru cunoaşterea regiunilor pitoreşti ale ţarei, precum şi pentru încurajarea turismului în România Mare, administraţia căilor ferate va pune în vânzare, cu începere de la 1 ianuarie 1928, dată de la care intră în vigoare noul tarif local de călători ctt., bilete combinate pentru trenurile de persoane, accelerate şi exprese, cu 40 la sută reducere din preţul biletelor accelerate, pentru circuite de cel puţin 750 kim. Circuitele vor fi închise cu excepţia capetelor de linie şi vor fi formate din legătura secţiunilor dintre centrele importante prin care călătorul doreşte să treacă. Aceste bilete sunt valabile 45 zile şi numai în lunile Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie şi Octombrie --------exp- -----exo---- Preţul pâinii în Capitala Ordonanţa Primăriei Cu începere de ori 10 Noembrie a intrat în vigoare noua ordonanţă a primăriei Capitalei, relativă la vânzarea pâinii. In ordonanţă este stabilit astfel preţul: pâinea neagră 8 lei, pâinea albă 11 lei, greutate un kilogram, iar franzele, numai de 700 gr. se va vinde cu 11 lei. Contravenienţii la aceste preţuri, vor fi aspru pedepsiţi, turda comanda crutişStoars in Italia Atena le (lîador). — Ziarele află ! Turcia a comandat două crucişătoare la şantierele Italiene------exo---- CUVÂNTUL. Desbaterile parlamentare Şedinţele de la 10 Noembrie CAMERA --------oo-;|<-6C----- Câteva anunţări de interpelări serioase având ca obiective: invalizii (d. C. Ifrim), camăta şi utilizarea cotelor de reparaţii puse în sarcina Germaniei (Virgil Madgearu) şi situaţia împroptrietăririlor după fraudele descoperite la Dolj şi Mehedinţi (Virgil Potârcă). Am căutat să surprind pe banca ministerială tresăriri, semnele îngrijorării ce domină presupusele capete cugetătoare, când d. Virgil Madgeamu fixa elementele celei mai grave probleme a vieţii economice româneşti, camăta. «Imensa majoritate a comercianţilor, industriaşilor şi meşteşugarilor plătesc în mijlociu între 40 60 la sută pentru împrumuturile curente. In ce priveşte agricultorii, ei se află subt cea mai cumplită camătă, camăta în Humorai, fiind de 5% pe lună, iar camăta în natură sunt formele cele mai variate ale avansurilor în numerar şi ale restituirii în natură la recoltă nu cunoaşte absolut nici o limită şi mai ales în regiunile bântuite de secetă, a atins proporţii unice în istoria economică». Şi o întreagă siguranţă formidabil organizată caută pe instigatorii resmeriţilor viitoare, ca şi când sursa microbiană a prerevoluţiei nu ar avea sinistrul ei domiciliu în creerul înţepenit al d-lui Vintilă Brătianu. Camătă cumplită, un cer limpede, intens albastru de secetă, în această toamnă ce înaintează caldă şi tristă fără strop de ploae în spre iarnă. Camătă--secetă—măsuri excepţionale împotriva turburătorilor infami ai ordinei ferice. «Politica noastră în chestia reparaţiilor ca şi în alte chestii externe a fost protestatară, în loc să fi fost ASPECTS’ realizatoare a max-mului de foloase posibil, în fiecare fază». Principial exact, practic că a fost speriată iar Tancredul operator a împins «pagubele materiale suferite de stat, de pe urma acestor contracte oneroase trec de V* miliard lei». Fără îndoială că interpelarea d-lui Virgil Madgearu va avea aspectul unui act amănunţit de acuzaţie. Camătă-\-secetă-\-sărăcirea prin jaf a statului,—fericirea noastră a tuturora. Trăiască guvernul binefăcătorilor noştrii, nerecunoştinţei noastre păcătoase. I. Virgil Potârcă a pus voinţa de îndreptare a, d-lui C. Argetoianu la o decisivă încercare: «Înţelege d. ministru să se mulţumească numai cu cercetarea justiţiei în privinţa fraudelor, având ca singur rezultat numai pedepsirea vinovaţilor, sau din contră înţelege să facă o restituire în integru pentru toţi câţi au făcut fraude sau au fost victima fraudelor comise de alţii». Iată impasul greu, o acţiune începută dintro firească impulsiune a unei conştiinţi de dreptate ultragiată: înaintează până la concluzia logică a justiţiei integrale sau se opreşte la parada unor sancţiuni fără consecinţe asupra unei ordin de drept falsificate, bazate pe fraudă Și e în acelaş timp un examen de autoritate a d-lui C. Argetoianu în guvern. Să înceapă îndreptarea împroprietăririlor făcute? Umbra rămătorului se proectează sinistră de dincolo de mormânt ca un protest împotriva unei profanări. Dar concluzii juridice ale fraudelor descoperite, împing la revizuirea împropietaririi. Vai ce fericiţi sunt liberalii. P. S. D- CIPRIANU dă explicaţii detaliate, arătând că ministrul a aplicat legea agrară bucovineană care prevede că pentru intabulare , «lotaşii» sunt obligaţi să-şi facă singuri această operaţie Exploatarea fondului regional din Bucovina D- POMPILIU IOANIŢESCU urmând să-şi dezvolte interpelarea cu privire la administrarea fondului religionar din Bucovina, d- Cipăianu îl roagă s’o amâne deoarece nu i s’au pus încă la dispoziţie actele necesare .- POMPILIU IOANIŢESCU arată că dezvoltarea interpelării este urgentă deoarece pe ziua de 12 Noembrie expiră contractul de păduri încheiat în favoarea baronului Anbaub. Regulamentul precizează, d-sa îmi dă dreptul să dezvolt interpelarea Ministrul poate răspunde în timp de 3 zile. Deci d-sa îşi dezvoltă interpelarea, începând prin a face un istoric al creerii fondului religionar din Bucovina. Sprijinit pe acte, interpelatorul arată cum a dat fiinţă societatea terestră care are în frunte pe Max înhaus. Această societate «Bucovina» stăpâneşte toată viaţa economică a provinciei al cărei nume îl poartă Regretatul Iancu Flondor a trebuit să se retragă din guvern deoarece i se făcea mari mizerii în chestea fondului. D. Nistor însă a dat înapoi lui Anhauh pădurile luate de Flondor Această retrocedare s’a făcut în urma unei tranzacţii a cărei condiţiuni sunt inadmisibile pentru o avere bisericească. De pe urma acestei tranzacţii, beneficiarul Anbaub, a realizat un câştig de 518 milioane lei. In continuare oratorul examinează în mod documentat toate avantajele pe cari cei interesaţi au avut grijă să i le acorde baronului Anii au le Scoate în evidenţă pagubele încercate de Stat după care stărue asupra rolului jucat în administrarea fondului religionar, de mitropolitul Nectarie, în serviciul liberalilor — afirmă interpelatorul. Termină cerând guvernului anularea contractelor spre a se da satisfacţie opiniei publice. D. IORGU TOMA (mai) se asociază la interpelarea d-lui P. Ioaniţescu, făcând însă unele rectificări în privinţa rolului mitropolitului Nectarie. Şedinţa se ridică la orele 6-Azi la 3 şedinţă. ŞEDINŢA Şedinţa se deschide la ora 4 sub preşidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu, Mrazec, dr. Lupu, Cipăianu, Stelian Popescu, Inculeţ, dr. Anihelescu. Se votează cu bile proectul de lege pentru revizuirea impozitelor pe proprietăţile agricole şi urbane. Comunicări D. IONESCU (maj.) arată că judecătoriile şi magistraţii din Târgu- Mureş sunt într uun număr mic faţă de comunele judeţului şi necesităţile imprimatelor. Cere să se înfiinţeze noui secţii in vederea unei distribuirei normale a justiţiei D. STELIAN POPESCU răspunde că şi ministru de finanţe i-a acordat un fond pentru ameliorarea distributei justiţiei în Ardeal. D. LUNCESCU (maj) semnalează proasta stare a drumurilor din Basarabia, în special cele din jud. Lăpuşna. I.N IFRIM (maj.) roagă pe d-nii miniştri de finanţe şi răbd să ia măsuri pentru ameliorarea situaţiei invalizilor de război. La această comunicare se asociază şi d. Voinea, deputat majoritar de Iaşi D. ING. GORCEA (naţ-ţăr) arată că inginerul Muşat, a cărui sinucidere a fost relatată de ziare, este victima uneltirilor politice- Cere o anchetă care să stabilească cauzele acestei sinucideri- D. DIONISIE ROMAN (naţ-ţăr) cere aducerea în discuţia Camerei a proectelor pentru abrogarea legii portăreilor şi pentru modificarea legii timbrului-D. V. TOTARCA (naţ-ţăr) anunţă o interpelare în chestia împroprietăririi demobilizaţilor. Adresează apoi o comunicare dministru de Domenii, arătând tot abuzurile săvârşite de agronomi cu ocazia împroprietăririi ţăranilor Au fost omişi cei în drept şi împroprietăriţi oamenii regimului. Cenzura preventivă D. U. R. IOANIŢESCU, îşi exprimă nedumerirea că în cenzurarea ziarelor se practică două măsuri. S’a convenit să nu se mai pomenească nimic despre «chestia închisă» dar deschisă de d.I. Brătianu (aplauze la opoziţie). Ziarele cu căluşul în gură s’au supus măsurii luate de ministerul de Interne. Ziarul d-lui Stelian Popescu, ministrul de justiţie publică azi într’o ediţie specială lucruri în legătură cu chestia închisă. Noi nu înţelegem — subliniază d. Ioaniţescu — ca d. Stelian Popescu să semneze legea pentru instituirea cenzurei, iar ziarul d-sale să se sustragă acestei măsuri (Apt.). Cer guvernului răspuns precis în această chestiune. D V. MADGEARU anunţă o interpelare cu privire la camăta excesivă pe care o plătesc agricultorii, comercianţii şi industriaşii. Scumpetea continuă a vieţei este determinată de politica greşită a guvenului-Anunţă şi o a doua interpelare d-lor miniştri de finanţe şi comunicaţii referitor la comenzile de medicamente şi material c. f. r. în contul cotei ce ne revine conform planului Dawes-Contractele încheiate sunt oneroase pentru statul român. Cere dosare pentru dezvoltarea interpelării. Interpelări Intrându-se în ordinea de zi se trece la interpelări. D. D. R. IOANIŢESCU declară că de comun acord cu daca îşi amână dezvoltarea interpelării în legătură cu alegerile judeţene. D-sa mai declară că renunţă şi la interpelarea privitoare la inspectorul Debreanu (Ministerul de Industrie) deoarece d. Mrazec l’a suspendat fiind condamnat la luni închisoare-D- POMPIRIU IOANIŢESCU semnalează d^nul ministru de Domenii abuzurile ce s’au făcut în Bucovina cu impunerea unor taxe ilegale la împroprietărire. ——&°³ ® --------............................. ■ SENATUL Şedinţa se deschide la orele 3 şi jumătate, sub preşedinţia d-lui C. Nicolaescu. Pe banca ministerială d-nii Al- Lapedatu şi C. Dumitriu- Comunicări PR. URZICA face o rectificare explicând cele spuse de d-sa în şedinţa trecută, în legătură cu lucrările edilitare pe care le reclamă Alba lulia, oraşul încoronării. D. MIRONESCU protestează în numele partidului naţional-ţărănesc, contra înfiinţărei cenzurei, care este absolut ilegală. Guvernul dă un prost exemplu cetăţenilor, călcând singur constituţia. Este drept că guvernul a căutat, prin ziarele sale, să justifice această măsură-Desminţirea pe care a dat-o d. Brătianu intervieiului acordat ziarului «Figaro», nu are nici o valoare, deoarece «Figaro» nu a publicat nici până azi această desminţire. Deci «chestiunea» a fost desvăluită chiar de primul minstru. Guvernul uzează de măsurile practicate în Rusia sovietică. Şi în Franţa republicană există un curent, o mişcare regalistă şi, totuşi, guvernul republicai nu a i instituit cenzura, D-zeu să ne ferească ţara de urmările acestei politici. D- BOGDAN DUICA răspunde d-lui Mironescu și cere guvernului să fie sever și spune că d. Mihalache ar fi lăudat regimul din Rusia în ziarul partidului său. D. RADUCANU: Răspunzând d-lui Bogdan Duică spune că acel articol nu este al d-lui Mihalache. Cere ca d. Duică să retracteze cele afirmate, pentru a nu apare în notele itenografice neadevăruri. Distiuţia la mesaj D. PROF. DISESCU: prezintă şi discută chestiunea constituţională, privitoare la înlocuirea guvernelor şi dizolvarea parlamentelor. Oratoriu răspunde d-lui general Averescu că este o prerogativă a Regelui de a dizolva parlamentul şi a chema la guvern pe cine crede că este mai util ţârei. D. general s’a mai plâns aci că a fost terorizat de d- Brătianu Apoi terorizat este cineva atunci când este favorizat special şi ajutat a ajunge la guvern? Tenpină făcând caracterizarea politică a şefului guvernului. Cuvântarea d-lui N. Gh. Popovici raportor D. POPOVICI, după ce face o serie de consideraţiuni asupra celor ce va spune, în calitate de rapportor, aduce omagii micului Rege Mihai I. Deasemeni recunoştinţa noastră trebue să se îndrepte spre răposatul rege Ferdinand. Se ocupă apoi de atitudinea partidului naţional-ţărănesc exprimând dorinţa de a şti cum socotesc naţionali-ţărişti o serie de probleme. D. BOGDAN DUICA: O vor spune la Alba-Iulia. Un mic scandal D. POPOVICI: Nu murdăriţi această cetate a Albei-Iulii. D. RADUCANU: întrebuinţaţi termeni neparlamentari. Cere ca oratorul să fie chemat la ordine. Se naşte tumult. D. NICOLAESCU: cheamă pe d. Popovici la ordine, cerându-i să-şi retragă cuvântul. Cu privire la «murdărirea» Albei Iulii, ceiace domnul raportor face. D. POPOVICI: Prin toate actele sale partidul naţional-ţărănesc s’a depărtat de putere. Oratorul trece în revistă discuţiunile de până acum la mesaj, analizând discursurile fiecărui orator în parte. Face istoricul partidului liberal. N’am cerut puterea, totdeauna ni s’a dat când ţara se afla la răspântie- O întrerupere a generalului Averescu D. GENERAL AVERESCU: Nici odată nu m'am gândit să protestez contra schimbărei guvernului meu. M’a surprins însă de ce această schimbare s’a făcut cu mijloace oculte. De ce Regele nu mi-a spus în faţă să plecăm. Cu patru zile înainte de demisie, am trimis pe d. Goga la d. Brătianu, anunţându-l că sunt dispus să plec. La 23 Mai, Regele îmi oferă ordinul «Carol I,» la 6 Mai mi-a dat şefia unui regiment—iar după zece zile vine cu propunerea unui guvern național. Dacă Regele nu avea încredere în mine putea să mi-o spue. Ceia ce m’a revoltat a fost tirania dv. Toate tiraniile sfârşesc rău şi pentmi dânsele şi‘pentru ţările unde se desvoltă. , D. POPOVICI: explică plecarea d-lui Averescu dela guvern, punând-o în sarcina precipitării evenimentelor, încheie făcând apel la unirea tuturor factorilor politici pentru prosperarea ţarei. La orele 7 fără un sfert şedinţa se ridică. * Şedinţa viitoare azi la orele 3 d a. ----------W.1C-00------i-v Bloc*Notes Desvelirea busturilor lui Haşdeu şi Onciui La arhivele Statului a avut loc,eri dimineaţă, solemnitatea desvelirei busturilor lui B. P. Haşdeu şi D. Onciui. Ambele busturi sunt opera sculptorului M. Onofrei. Au asistat: Patriarhul Miron, Mitropolitul Pimen al Moldovei, Iorga, Al. Lapedatu ministrul cultelor, I. Nistor, ministrul lucrărilor publice, Simion Mehedinţi, I. Bianu, pr. N- Popescu, ing. C. Urziceanu, g-ral Rosetti, d na Jeleriu şi d-ra Simionovici, din partea familiei Onciui, Bogdan Haşdeu din partea familiei Haşdeu, N- Minovici, primarul sectorului albastru, dr. Comoroşan din Bucovina, d-na şi d. Caţian, g-ral Ionescu, prof. Andrieşescu, Nedioglu, etc. S-a oficiat un serviciu divin de către arhiereul Tit Simedrea, vicar patriarhal, asistat de clerul Patriarhiei. Răspunsurile la liturghie au fost date de elevii seminarişti. După ofererea serviciului divin au luat cuvântul d-nii: Al- Lapedatu N. Iorga, I. Bianu, dr. N. Minovici, Bega-Chişinău şi reprezentanţii studenţilor din Capitală şi Cernăuţi. • Vorbitorii au evidenţiat activitatea şi personalitatea celor doi mari dispăruţi şi rolul lor în dezvoltarea culturii româneşti şi în special în desgroparea trecutului nostru istoric. S’a accentuat asupra activităţii literare şi de polemist a lui B P. Haşdeu şi asupra aceleia de cercetător de documente a lui D. Onciul.*arastasieni&a tesessu Duminică 13 cor., ora 10 jum. a. m. se va oficia la biserica Boteanului din Str. Goteanu inparastas pentru pomenirea poetului Panait Cerna. La ora 11-30 se va ofici o slujbă la cimitirul Bellu pentru sfinţirea crucii aşezate la mormântul poetului. Se aduce aceasta la cunoştinţe prietenilor şi admiratorilor scriitorului — îndeosebi tinerimii universitare. Charles Pugot publică fasciculele unei metode de învăţat limbile greacă şi latină, cu bucurii. Se numesc «divertismente» şi au toate caracterele unui joc intstecmat. Conferinţe Astăzi,, la 9 seara are loc la Fundaţia Carol, a doua conferinţă din ciclul «Fundamentele Clasicismului». Va conferenţia d. Mircea Fnlade despre Clasicism şi Religie. Spectacole OPERA ROMANA : Faust-TEATRUL NATIONAL: înviere (premieră). TEATRUL REGINA MARIA:Marchizul de Priola. TEATRUL MIC : O lună în paradis. TEATRUL CARAGIALE: Rataţii. TEATRUL POPULAR : Medaliile bătrânei şi Duşmana (cu Emma Gramatica) CINEMA FRASCATTI: Dansatoarea dela Moulin Rouge. iNFORMATIUNI -----eeţjfaa----- Abonamente la „Cuvântul* LEI 700 pe an * 350 w o luni « 2500 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Adm aSstraţii Publice, lOUâJ auuab « străinătate, ou an 1760, 4 luni SâO, 5 luni bOO. Abonamentele Ui cep la 1 |J IA ele Be cărei vnei Universitare D. prof. G. G. Antonescu va începe cursul «Pedagogie Generală». Luni 14 Noembrie c., ora 4—5, în amfiteatrul «Titu Maiorescu» şi va continua în fiecare Luni şi Vineri la aceleaşi ore şi în acelaş loc. Seminarul de Pedagogie Teoretică ce va deschide Miercuri, 16 Noembrie c., ora 3 juni.—5, in amfiteatrul «Titu Maiorescu». Înscrierile şi reînscrierile la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti se mai fac până Sâmbătă 12 Noembrie a. c. Peste această dată nu se mai admite absolut nici o cerere D. Prof- C. C. Giurescu deschide cursul de Istoria Românilor Vineri 11 Noembrie a. c ora 5—6 d. a. în sala de Istorie Antică-D. Profesor Mihail Paşcanu va începe cursurile de Drept Comercial la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale. Luni 14 Noembrie a. c., ora 5—6 p. m cu studenţii anului II şi 6—7 p. m. cu anul IIIInstitutul Naţional de Educaţie Fizică aduce la cunoştinţă studenţilor admişi în cămin că, acei cari nu se vor prezenta până la 15 Noembrie a- c, pierd dreptul la cămin. Militare D- general Paul Angelescu, ministrul de război, a lucrateri dimineaţă cu d-nn general I. Popescu, comandantul corpului II de armată, şi amiral Scodrea, inspectorul general al marinei militare. Studenţeşti D-soarele studente şi d-nii studenţi, membrii ai «Cercului Academic Bănăţan», sunt rugaţi a lua pane la şedinţa ordinară, care se ţine la «Institutul dr. V. Babeş», în 12 Noembrie 1927, ora 2. p. m. Comitetul cercului studeţesc hunedorean, inclusiv censorii, este convocat la şedinţa care va avea loc Vineri 11 Noembrie la ora 8 p . la Căminul Cantacuzino-Cercul studenţesc «Oltul» serbează inaugurarea căminului său din str. dr. Varnali No. 15 bis astăzi la orele 10 A a. m La Societatea Studenţilor în Medicină Bucureşti devenind vacant un post de vicepreşedinte şi altul de secretar de şedinţă, comitetul anunţă pe membrii ei că se primesc candidaturi şi plata cotizaţiilor până Sâmbătă 12 Noembrie ora 1 p m-Alegerile au loc Luni 14 Noembrie între orele 1 7 p. m. Tragerea loteriei Soc. Studenţilor în Medicină, care urma să aibă loc la 15 Oct a fost amânată de Ministerul de Interne prin ordinul No. 29.524 A din 28/X/927 pentru ziua de 15 Aprilie 1928. Biletele vândute până în present sunt valabile Şcolare Comitetul de acţiune al seraliştilor aduce la cunoştinţa celor interesaţi că — cu toate stăruinţele depuse — Consiliul Permanent al Instrucţiunii n’a aprobat decât toi acţionarea cursului inferior de liceu. înscrieri pentru acest curs se fac zilnic între orele 19—21 la Cancelaria liceului Sf. Iosif. Diverse Proectul de lege pentru reorganizarea ministerului de finanţe a fost examinat ieri de către Comisiile Camerei. Raportor a fost ales d. Constant Georgescu. In urma demisiunei d-lui Tascu Statu, prefect al judeţului Durostor, d-l Popescu, sub-prefect al acelui judeţ a fost delegat cu conducerea prefecturei Aldine seară Sâmbătă 12 crt., se redeschide restaurantul «Cina» complect renovat şi reorganizat. Bucătărie îngrijită, românească şi străină,la dejun şi seara. Dineuri după spectacole. In fiecare seară orchestra fraţilor Ionescu, sosiţi acum din Paris, în vederea intensificării acţiunei Ateneelor populare. Primăria Centrală a Municipiului Bucureşti a convocat la o consfătuire Membrii Clerului, Membrii Corpului didactic şi Preşedinţii Ateneelor populare din sect. III, Albastru. Consfătuirea are loc Vineri 11 Noembrie, ora 7 seara, în cabinetul d-lui Prof M. Bercianu, putând asista la ea, orice persoană care se interesează de mişcarea Ateneelor populare. TEATRUL MIC ASTA SEARA „O lună în paradis*' Comedie în 4 acte cu D-nii R. Bulfinsky, Leon Lefter şi D-nele Marietta Rareş, Renée Annie, Charlotte Brodier etc. In vederea organizării inspectoratului minier din Ploeşti, va avea loc în ziua de Sâmbătă 12 Noembrie a. c la sediul susnumitului inspectorat o conferinţă, la care va lua parte d-nii inginer G. Damaschin, directorul general al minelor, inginer Cm. Ioaniţiu, director şi inginer E. Moscoviţi, inspector în Ministerul Industriei şi Comerţului, precum şi dini ingineri N- Scriban, I. Nicolaescu, Florian Dumitrescu, Istrati, Danielopol, Rădescu şi Pepenariu, din serviciul exterior al direcţiei generale a minelor. S-au mai ivit următoarele cazuri de Paralizie infantilă, două cazuri în comuna Vintileanca (jud Buzău). In Capitală situaţia este staţionară. Administratorii pescăriilor din întreaga ţară, au fost convocaţi pentru ziua de ieri la ministerul de agricultură şi domenii. D. Daia, administratorul general, a arătat măsurile ce trebuese luate pentru bunul mers al pescăriilor statalui Comisia de disciplină a ministe■ rului de agricultură și domenii au ceput eri judecarea cazului consilierului agricol Georgescu de la Dolj învinuit de fraude la împroprietărire. Judecata va continua Luni 14 No■ embrió. D-naa C. Argetoianu ministrul agriculturii şi Al- Lapedatu ministrul cultelor au plecat aseară la Cernăuţi.