Cuventul, decembrie 1927 (Anul 3, nr. 943-971)
1927-12-14 / nr. 956
Bfl ^ PI^ÂND pastilavmm IM © LJ F2. VA VETI PRESER.VA CONTRA FRIGULUI UMIDITATII si MICROBILOR. EMANATIUNII.e antiseptice ale acestui minunat PRODUS VOR IMPREGNA PÂNĂ Șl LOCURILE CELE MAI INACCESIBILE ALE GÂTULUI, BRONCELOR,PlAMÂNILOR Şl LE VOR FACE REFRACTARE CONTRA ORICAREI INFLAMATIUNI, CONGESTIUNI, Sl CONTAGIUNI COPII, ADULTI, BARBATI PROCURATI-VA IMEDIAT Sl AVETI LA INDEMANA FACSIMIl REDUS AL cum. -------^ x^s^AVALDA DE VÂNZARE IA /x£(&^TltRjr TOATE FARNAEIIU ^ ' R tltAeuWfnCNiSMÎ. fnhrinamn der I WlllitLM BEKSER SINE, STUTTGART E ele vânzare pretutindeni Representanfi: STUDERUS & Co., București $p MAUR IWismv ftfMMESa sa ap PEREiRg-PARis Curierul Judiciar ~CO:*103“ FRAUDELE ®ELA «WSONI-i JÄREA IN JUDECATA A TSTfcfiföf *)1 rfe KL-I r* B S .. * pun TÖKÜL OFICIAL» D. judo p»silier Eugen Enescu, de la cabinetul 3, terminand cercetările cu privire la fraudele de peste 60 milioane săvârșite de fostul director general Al. Falcoianu, D. Tomeschi fostal director administrativ, sinucis şi Petcu Vasiliu, casier a trimes cele nouă voluminoase dosare aleacestor fraude la parchet pentru a-și da rechizitorul definitiv ŞANTAJ SAU TALHARIE La secţia IV-a a tribunalului Ilfov s-a judecat zilele trecute, după diverginţă, procesul soţilor Sasu cari au atras în cursă pe comerciantul Zoller spre a-l jefui. D-na Sasu, simulând că acceptă curtea acestui comerciant, l-a primit în casă. A venit apoi d. Sasu care simulând revolta, a bătut pe Zoller luându-i toţi banii şi silindu-l să iscălească o poliţă în valoare de aproape 200.000 lei. Tribunalul a dispus trimiterea dosarului la curtea cu juraţi, cel intelectual despre care nimeni nu poate spune: «e un prost!», sau «e o forţă!» ci, numai: «admirabil, interesant, puternic, just, fin, adânc, pătrunzător, original». Nem vând duşmani, i se deschid toate porţile şi e chemat la toate mesele. Ei ajung mai toţi profesori universitari sau directori de reviste cultural-literare, se îmbogăţesc şi vieţuiesc mulţi ani în pace şi fericire, între prieteni, prietene, articole, cărţi şi polemici gingaşe. Despre ei se spun multe lucruri frumoase şi lăudabile. De aceia, înainte de a păşi în Capitală şi în publicistică, Dumneata meditează asupra admirabilei şi profund umanei catităţi a Intelectualului de rasă. Cred că nu-ţi va fi greu să te convingi de adevărul spuselor mele şi vei socoti ca o datorie extirparea oricărui elan de sălbatecă «originalitate», precum şi adaptarea perfectă la unul dintre leaderui culturii şi literaturii noastre contemporane. Poate Dumneata vei avea norocul să ajungi a fi privit într’o zi drept un intelectual de rasă, şi atunci îmi vei mulţumi pentru sfaturile pe caii astăzi mă grăbesc a ţi le trimite. Iţi urez noroc şi carieră fericită. Mircea Eliade ilNII* FALSIFICATOR DE DIPLOME D. judecător de instrucţie al cab. 7, Ioan Stăniescu, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecata tribunalului pe Mincu Teodor, falsificatorul unei diplome de absolvire a liceului «Unirea» din Focşani. NEREGULILE CU CONSTRUCŢIA PALATULUI DE JUSTIŢIE DIN IAŞI D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu dela cabinetul 7, s’a înaapoiat ori delia Iaşi, unde a făcut cercetări în această afacere. D-sa a numit o comisie teehnică alcătuită din doi arhitecţi, care să expertizeze lucrările de construcţie ale palatului de justiţie din Iaşi. PROCESUL SOSPIRO-BACALU La secţia IV- a Curţei de Apel au continuat ori dezbaterile asupra incidentului ridicat de avocaţii inginerului. Bacalu în privinţa tardivităţii apelului introdus de parchet împotriva sentinţei date de secţia IlI-a a tribunalului Ilfov care achită pe Bacalu de orice penalitate. Incidentul a fost combătut de reprezentanţii soc. «Soapiro». Curtea a amânat pronunţarea asupra incidentului pentru Vineri 16 Decembrie. CONDAMNAREA UNUI BANCRUTAR Secţia Ill-a a condamnat pe d. G. Filip, editor la trei mii lei amendă pentru bancrută simplă. ----A xox------ Numiri în învăţământul secundar S’au făcut, pe ziua de 1 Decembrie, următoarele numiri de profesori şi profesoara cu titlu definitiv, în învăţământul secundar: Melania Lupescu-Drăgan la Cluj, Victoria Bădescu la Cluj, Elvira lupescu la Sibiu, Ioan Popa la Sibiu, Ioan Micu la Abrud, Romul Albu la Dumbrăveni, M. Stoia la Sibiu, Tănăeache Atanasiu la K. Vâlcea, M. Costescu la Craiova, G. Banoti la, Brăila, Ermina Macedonescu la Brăila, Maria Vasilescu la Tg. Jiu, Ana Merişescu la Craiova, Agripina Scorpan la Buzău, Albrecht Pscheidt la Tg. Jiu, Elena Râdulescu la Bucureşti, Maria Vasiliu la Brăila, Maria Ştefan la Constanţa, Al. Rădulescu la Ilaşi, G. Rusu la Lipova, Victoria Andrei T. Severin, Janeta Siraion la Sighet, Matilda Duduţescu la Craiova, Ana Angelescu la Câmpina, Angela Voinescu la Brîliala şi Maria Săndulescu la Bârlad. cuvântul. CORPURILE LEGIUITOARE Şedinţele de la 12 Decembrie CAMERA D. N. N. Săveanu deschide şedinţa la ora 3.15. Pe banca ministerială d-nul : I. G Duca, general Anghelescu, C. Argetoianu, Nistor. D. C. Argetoianu depune proectul de modificare a legii de organizare a Dobrogei Noui pentru proprietăţile rurale şi proectul de modificare a unor articole din codul comercial. D. O. BURSAN (maj.) arată abuzurile făcute la Cassele Cereuale din Ardeal. D. DIONISIE ROMAN semnalează numeroase cazuri de nedreptăţire a ţăranilor din Ardeal la aplicarea reformei agrare şi transacţiile oneroase pentru stat făcute în regiunea Târnava Mare şi în jurul oraşului Mediaş. D-sa cere ministerului de domenii să ia măsuri de îndreptare a abuzurilor semnalate. D. C. ARGETOIANU arată că sesizat de diferite reclamaţiuni a ordonat anchete care însă au dovedit adeseori netemeinicia acuzaţiilor. Va ordona şi de data aceasta anchetă în ce priveşte amândouă seriile de nereguli semnalate de d. D. Roman şi va comunica rezultatul acestor anchete. Cu această ocazie d-l ministru al agriculturii arată că abuzurile sunt în mare parte favorizate de imperfecta redacţiune a legii care prevede exproprierile consecutive de la periferia oraşelor. D. Argtoianu mai dă lămuriri în privinţa împroprietăririi reangajaţilor şi arată că pe viitor vor fi împroprietăriţi după sistemulcolonizărilor. La toate împroprietăririlor viitoare se va avea în vedere o selecţionare care să facă să fie împroprietăriţi muncitorii agricoli în primul rând. Revizuiri ale împroprietăririlor se vor face atunci când prin hotărâre judecătorească se va evidenţia existenţa fraudei. Mizeria coloniştilor nu poate fi remediată decât prin bani cu care aceştia să-şi poată înfiripa gospodării pe pământul cu care au fost împroprietăriţi. D. DIONISIE ROMAN mulţumit în principiu de răspunsul d-lui C. Argetoianu îi cere să caute a face anchete cât mai severe. D. N. N. SAVEANU, preşedintele Camerei anunţă că Vineri începe discuţia generală la budgetul pe apl 1928. Neregulile de la fondul rengionar din Bucovina I). POMPILIU IOANIŢESCU arată d-lui ministru al justiţiei că în urma destăinuirilor cuprinse în scrisoarea d-lui Dori Popovici ar trebui să se deschidă, acţiune publică împotriva■ vinovaţilor, dat fiind însemnătatea averii ameninţată de proasta gospodărie pe care o denunţă d. Dori Popovici. D. C. ARGETOIANU răspunde că parchetul cercetează neregulile presupuse dela administraţia fondului religionar dar acuzaţiunle cuprinse într’un articol de ziar nu pot fi luate în consideraţie, ci numai unui denunţ precis, poate să i se dea urmare legală. C. D. R IOANIŢESCU interpelează pte domnul ministru al muncii asupra motivelor care-l fac să refuze să pună în aplicare legea Camerelor de muncă care, prevede posibilitatea alcătuirii Senatului în conformitate cu dispoziţiunea constituţională şi dă dreptul muncitorimii să fie realmente reprezentată prin aleşii lor, prin Camerele lor. C. D. R. Ioaniţescu atrage apoi atenţiunea d-lui ministru a domeniilor asupra neregulatei funcţionări a exploatării «Progresul» de la balta Greaca din jud. Ialomiţa. D. V. LEPADATU (naţ-ţăr.) aduce la cunoştinţa Camerii nereguli Ie săvârşite cu materialul de C. F. Proectsi a ismnistiei D. V. V. PELLA (maj.) susţine proectul de amnistie combătând teoria d-lui Filderman după care amnistia, ar trebui «mercantilizată ». D-sa arată că amnistia şterge însăşi faptul condamnatului şi ridicarea pedepsei e o consecinţă a acestei consideraţiuni juridice. D. N. IONESCU (majorit.) arată cât de greu e să se stabilească caracterul dezerţiunei la inamic sub diferitele forme sub care se prezintă. Statul ar trebui să vină cu o amnistie care să nu cuprindă cazurile de dezertare cu bună ştiinţă sau trădare-Găseşte propunerea d-lui Filderman profund imorală deoarece iertarea ţării nu poate fi speculată în scopuri băneşti. D. D. R. IOANIŢESCU relevă insuficienţa amnistiei mai ales faţă de delictele comise de ţărani şi muncitori în cursul luptelor duse pentru revendicările lor profesionale. Cel puţin acum când se ţin discursuri proslăvind sentimentul lui defavorabil în care s’a desfăşurat prima parte a campaniei noastre. Situaţia frontului din punct de vedere pur strategic, retragerea în condiţiunile ştiute au făcut să cadă mulţi prizonieri cari au fost socotiţi dezertori. Aceştia vor fi amnestiaţi. Nu se vor putea bucura de această amnistie dezertori notorii cari au adus mari neajunsuri foştilor lor camarazi cari au rămas sub foc. Proectul este luat în consideraţie Azi la 3 şedinţă, telor electorale. J nestierile anterioare şi a se acorda D. FILDERMAN arată că propun • o amnistie mai largă dictată de fenerea sa care e acuzată de imoralitate ar fi adus Statului o sumă de ,300 milioane. Protestează împotriva grabei cu care s’a procedat cu această lege pe care deputaţii n’au avut timp s’o cerceteze. D. PAŞCANU (raportor) susţine proectul socotind inutile şi nejustificite criticile aduse proectului. Nici amenda nici impozitul nu poate fi impus ca o condiţie a am-TIPsf, D. G-RAL PAUL ANGELESCU, arată că acest proees are deplinul concurs al guvernului şi corespunde nevoeide a fi complectate am ■iessss------- SENATUL Şedinţa se deschide la orele 3,30 sub preşedinţia d-lui C. Nicolaescu „ Pe banca ministerială d-nii Inculetz, Gh. Cipăianu şi Ştefan Popescu. D. Inculetz depune proectul de lege — votat de Cameră — prin care oficiul I. O. V. este retrecut la ministerul sănătăţei. D-sa cere urgenţa, ceia ce Senatul admite* Discuţia legei pentru unificarea actelor de stare civilă Se continuă apoi, într’o atmosferă de plictiseală, votarea pe articole a legei pentru unificarea actelor de stare civilă, votare care ajunsese în şedinţa trecută până la articolul 73. Rând pe rând, articolele ce urmează se votează cu mici modificări. La discuţie participă d. Someu, mitropoliţii Pimen al Moldovei, Nectărie al Bucovinei şi alţi membrii ai maturului corp. Legea în total, pusă la vot întruneşte 94 voturi pentru şi 3 contra. D. RADUCANU face o comunicare în legătură cu situaţia economică ministerului de finanţe, cu toate că are un serviciu de statistică totuşi nu publică numărul de falimente ce se înregistrează în întreaga ţară. Cere d-lui ministru die justiţie să i se pună la dispoziţia cifra falimentelor declarate de la 1929 şi până astăzi. D. STELIAN POPESCU răspunde d-lui Rădueanu că ministerul de justiţie posedă numărul falimentelor din întreaga ţară, până la 1926, cu excepţiunea celor produse în Transilvania. D. RADUCANU roagă pe d- ministru de justiţie să comunice şi data cam când crede că îl va pune la dispoziţie tabloul reprezentând declarările în stare de faliment. O trată are întotdeaua un termen fix. D. STELIAN POPESCU vom da datele cari le avem chiar mâine. D. SAMOIL IONETZ cere să se mărească diurnele de deplasare ale revizorilor şcolari. PR. TURCU cere actele referitoare la exproprierea moşiilor fraţilor Solacolu, din judeţele Ilfov, Covurlui, Buzău şi Constanţa. D. BALMEZ face o comunicare în legătură cu greşita aplicare a reformei agrare în Basarabia, de pe urma căreia municipiul Chişinău a avut de suferit mari prejudicii de ordin material. Tulburările de la Oraslia D. HORIA CARP. a adresat o interpelare primului ministru, ministrului de război şi celui al cultelor asupra politicei guvernului faţă de populaţia evreiască. D. N. TANASESCU a cotit raportul chesturei Senatului cu privire la cheltuelile pe ultimele trei luni ale maturului corp. Raportul se aprobă. Şedinţa s-a ridicat la ora 4 iam Cea viitoare azi la ora 3 d. a. —~oo?j£oo—— Ministerul public a abandonat Grice contra d-lui lonescu-Maria Eri s’a judecat, la Trib. Ilfov în continuare procesul fostului director general dela închisori lonescu- Marița. A vorbit ministerul public prin ds procuror Gică Iotiescu. D-sa în preambul spune că înainte de a începe examinarea situaţiei fiecărui din inculpaţi a împărţit studiul pe care îl prezintă tribunalului în două părţi şi aceasta cu mare părere de rău în deosebire de reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Este o categorie de acuzaţi contra cărora va susţine acuzările şi alta a cărei achitare o va cere. Examinând acuzaţiinile aduse principalului implicated. I. Ionescu Mariţa, procurorul spune că trebue să facă o ijiurturisire: — «Atât de mult — zice d-sa — am fost cuprins de valul de neîncredere faţă de acuzările nedrepte aduse fostului Director general al închisorilor în cât am început studiul dosarului foarte prevenit contra lui Ionescu-Mariţa. Dar în nici un caz nu mi-aş fi închipuit cât eu voi fi în situaţie să cer tribunalului să-l achite. Pe mătură ce asistăm la depoziţiile uncitorilor simţeam cum terenul îmi fugea de sub picioare. Convingerea mea este că cel puţin pe baza textelor de lege nu se poate susţine nici o acuzare împotriva lui. Ori ori cât s’ar părea de extraordinar. ..eu, acuzator public viu în faţa justiţiei şi spun că am şi datoria şi dreptul să-i cer achitarea, căci mai presus de părerea oricui, mai presus de opinia publică stă respectul datorit legei şi nevinovăţiei şi am tu numele lor datoria să cer achitarea. După această profesie de credinţă d. procuror Gică Ienescu începe examinarea fiecărui cap de acuzare ia parte respingându-le pe toate şi arătând la unele din ele că nu s’ar putea interpreta în contra lui Ionescu-Mariţa Şi contra actelor oficiale de cât punându-se bază pe declaraţiile unor Roşianu, Negulescu şi Econoama.. Şi încheie: «Aceste sunt onor. Tribunal conclusiunile os se impun conştiinţei mele, personale şi repreientării publice, ar trebui să se amintă părerea mea asupra inculpator de o amnistie şi pentru contului Ionescu-Mariţa. Am pretenţia damnaţii politici din rândurile mincitorlor. Dacă socotiţi imorală propunerea d-lui dr. Filderman, atunci cum poate fi socotită amnistierea deliccă am adus tribunalului elemente solide şi sunt sigur că prezentându-le nu am servit decât interesele dreptăţei şi adevărului. Patimile şi interesele cari au putut anuna pe cei ce nu simţeau responsabilitatea faptelor lor sunt cu totul străine de conştiinţa d-voastră şi a mea şi oricare ar fi hotărârea d-voastră în acest proces ea va reprezenta părerea unor judecători imparţiali făcută din dosar şi probe iar nu în actul viciat de la direcţia închisorilor», acuzare ------ ----- O rectificare la arătările cuprinse într’un articol publicat în No. 952 al ziarului nostru, d. inginer agronom Florin Cherebach, pus direct în cauză, ne trimite o întâmpinare din care extragem, luând act: «1. N’am făcut nici un samearlâo, n’am luat nici un ban de la grădinari; vânzarea loturilor se face de Casa Centrală cu avizul Comitetului agrar Consilierul agricol n’are nici o putere în asemenea chestii. 2. N’am deposedat pe nici-un locăxitor şi nici n’am putut lua bonficaţie nici de 50 bani. 3. Arondarea telexxxxlui către d. Stax,uc s’a făcut în conformitate cu ordinele ministerului fără ca să fie păgubit statul». Vânătoarea regală din Banat Astăzi Marţi începe, în pădurile din jurul Timişoarei, o mare partidă de vânătoare care va dura 3 zile. Iau parte: regele George al Greciei, principele Nicolae, principele Paul al Greciei, Moesoni, Cardenas ministrul Spaniei, Naghel, ministrul Olandei, colonel Thiery, ataşatul militar al Franţei, Djepinski, ataşatul militar al Poloniei prinţul Calmachi, Poclevschi Koziel, fost ministru al Rusiei, Dinu Brătianu, Istrate Micescu, Lăzărescu şi Saulescu, directorul vânătoarei. -------xox------ Revizuirea tarifului unitar pentru valorile medii Ministerul de finanțe a dispus instituirea unei comisiuni pentru revizuirea tarifului unitar al valorilor medii întocmit în vederea stabilirei impozitului pe cifra de afaceri. Se vor revizui toate articolele din tarif cari cuprind valori ce nu mai corespund situației actuale, tariful fiind intocmit acum l1 luni MEiMEIiillWDiiIiiiiilI —,-~~r Arje----- Conferinţa d-lui Prof. Stefanescuno&Mfa Oamenii mari au fost consideraţi că ies din cadrul normal — in toate timpurile de la zeificarea lor în antichitate până la omul geniu modern, ijtiinta contimporană a risipit misticul apariţiei lor, introducând măsurarea in viaţa biologică, lmmetria a găsit norme care conchid că apariţa oamenilor mari e normală în viaţa omenirei. In adevăr, pentru oameni există variaţii biologice (multime, greutate, etc.) cu o anume distribuţie, după care se stabieşte un tip mediu, cel mai numeros şi la care există diferenţieri în minus sau în plus, ca valoare, pe scară descrescândă Dar variaţiile, legea variaţiei se referă atât la formele biologice, morfologice căt şi la capacitatea intelectuală. Cercetări minuţioase au întărit legea variaţiei în spre eminenţa spirituală astfel s’a observat pertinamente şi populaţia orăşenească dă cota cea mai numeroasă şi că profesiunile libere dau contribuţia remarcabilă la tipul sperior. Faţă de aceste achiziţii ştiinţifice, pentru înălţământ, s’au pus problemele: educaţia debililor mintali — educaţia copiilor bine înzestraţi — educaţia copiilor mijlocii. E vorba de ameliorarea vitregiei soartei şi de asigurarea progresului social — creaţiunile umane («gloriile naţionale sunt creaţiunea oamenilor mari respectivi») O şcoală bine organizată trebue să aibă in vedere variaţiile intelectuale, dând educaţia corespondentă variaţiilor grupate de etape cât mai omogene: clase paralele pentru inferiori, pentru mijlocii, pentru superiori. Apoi, pentru un învăţământ individualizat, consideraţia diferenţierii impune o educaţie pentru inteligentele aplicate şi altă educaţie pentru inteligentele artistico-abstracte. Concepţia şcoalei secundare unice, cu un uniform cuantum de cunoştinţe, (liceul unic) nu înseamnă decât irosirea însuşirilor personale, ratarea lor sistematică Vorba e să se dea fiecărei capacităţi hrana pentru aptitudinile ei. «Jot e nevoie de o formare uniformă, ci de desvoltat aptitudinile înăscutei. In partea doua, d. conferenţiar a expus văţământul superior, criteriile sunt proba mintală şi rezultatele din învăţământul inferior; ele vor determina alegerea şcoalei secundare pentru fiecare elev. In a doua, d-1 conferenţiar a expus orientarea profesională- Variaţia însxxşiailor şi funcţiunile sociale Sunt condiţiile ce au să dicteze alegerea în educaţia profesională. Scopul este ca fiecare o individualitate să fie pusă pe calea desăvârşirii sale şi să se claseze energia sa în funcţia socială cea mai adevărată. In felul acesta el ajunge la milenarul desiderat: omul potrivit la locul potrivit. Spre acest sfârşit e nevoie de: cunoaşterea individului — cunoaşterea profesiunilor — cunoaşterea pieţii muncii. Foloasele orientării profesionale, natural, sunt ideale pentru individ (valorificarea excelentă) şi pentru societate-naţiune (întărirea organismului social şi siguranţa in lupta economică şi cultrală), pe scurt crearea valorilor umane. Noutatea ideilor, imperiozitatea aplicării lor, demonstrarea cu proecţii fotografice au contribuit la succesul unei foarte instructive şi plăcute conferinţe. După crima din str. C. A. Rosetti Autorii crimei din str. C. A. Rosetti, au fost anchetaţi tot la Siguranţa generală a Statului de d-l Papadopol, jude instructor. Criminalii au mai făcut noui mărtturisiri asupra isprăvilor comise înainte de a săvârşi crima, de la cantonul de C. F. R., de pe linia Palas,Constanţa. Ei au povestit judecătorului de instrucţie, cum au intrat în casa d-rului V. Dimitriu din Constanţa, cu intenţia de a-l omorî, mobilul fiind furtul. Cum au încerca acvitura Criminalii, înarmaţi cu revolvere, s’au prezentat la locuinţa d-lui medic, la ora prânzului. Ei au vorbit cu bucătăreasa, care spunându-le că stăpânii sunt la masă, au cerut să fie primiţi, pentru a-i comunica ceva foarte important-Bucătăreasa anunţând stăpânul casei, acesta a dat ordin să fie lăsaţi să intre. Hoţii au intrat în sufragerie având în mână armele, pe care le mascau cu mâneca hainei. Doctorul Dimitriu observând o ţeavă de armă în mâna unuia din ei, s-a năpustit asupra lui dezarmându-l. Lupta cu bandiţii a continuat, sărind în ajutor şi bucătăreasa care era o femee voinică şi d-ra doctor Dimitriu, care văzând pericolul, a deschis ferestrele camerei, strigând după ajutor. Criminalii văzând pericolul au reuşit să fugă, fără să li se poată da de urmă. Amanta lui Bungârzan n’avea cunoştinţă de crimă La anchetă Bungârzan, fiind întrebat de către judecătorul de instrucţie, dacă amanta lui Silvia, a avut cunoştinţă de asasinarea d-nei Costescu, criminalul a arătat că amanta lui n’a ştiut uimit şi că a aflat numai în urmă. Criminalul caută prin toate posibilităţile să o scoată pe amanta lui de sub urmărire ca nevinovată, mărturisind că ea nu este decât victima faptelor lui. Eri criminalii au fost duşi la parchet. La judecătorul de instrucţie D, judecător de instrucţie al cap. 5, însărcinat cu cercetările acestei crime a supus pe criminalul Lăcustă la un lung interogatoriu, în care s’au recapitulat fazele pregătirea crimei precum şi săvârşirea crimei. Apoi criminalul Lăcustă a furat transportat din nou la poliție-Azi va continua interogatorul. Procesele d-lui dr.N.Lupu Chişinău 12. — Astăzi a sosit la Chişinău d. dr. Lupu prezentându-se la tribunal pentru a-şi susţine contestaţia într-un proces de calomnie prin presă. D-sa fusese condamnat la 2000 lei amendă şi 2000 lei despăgubiri în folosul d-lui Negru. Contestaţia a fost admisă întrucât comunicarea condannării n’a fost prezenată spr-o semnare d-lui dl Lupu, ci sc- Ulîi său de cabinet. S’a hotărât judecarea am nou a procesului. Arestarea unor hoţi Chişinău 12. — Au fost arestaţi autorii furtului de eioxapi în valoare de 200 mii lei de la magazinul «Hercules». ------oxo——.— linia i-loi Wainaaa la (amilii Cernăuţi 12 Decembrie. — Eri cu treil accelerat a sosit în localitate profesorul Weizman sosind din Chişinău. ..a gară a fost întâmpinat de d. dr. Mayer Ebner, şeful organizaţiilor dinlucovina, d. Straucher din partea comunităţei israelite, dr. Neuman Yenler din partea consiliului comunal, autoritâţile civile. De asemenea în gară a ost întâmpinat de o mare mulţime de evrei. La casa germană d. dr. Ebner luând cuvântul salută în niumele organizaţiei Moniste din Bucovina pe d. Weizmann. D. dr. Beno Staucher, preşedintele comunitate! Israelite şi deputat liberal ,doliul să ia cuvântul a fost primit de nulţime cu huidueli strigându-i-se «jos trădătonile». După restabilirea liniştei J. Straucher arată că e în interesul oazei evreeşti de a se uni toţi evreii, D. dr. Neuman Wender luând cuvânul scoate îe evidenţă faptele decedat lui Teodor Herzl. La sfârşit la cuvântul d. Weizmann care mulţumeşte din suflet reprezentanţilor sionişti din Bucovina, pentru munca ce au depus-o până în prezent, şi se doreşte ca cu prilejul unei noi revederi să găsească totul în bine. Aduce salutul populaţiei din Palestina — de unde vine — şi care acum trece Prin timpuri grele, timpuri care de bună seamă se vor schimba în curând După aceasta, adunarea a fost declarată închisă. După amiază la orele 8, d. profesor Weizmann a ţinut o conferinţă sub auspiciile comitetului fondului întru reclădirea Palestinei. La orele 9 seara a avut loc în sala «Toynbehale» un concert dat în cinstea d-lui Weizmann de către societatea muzicală «Hasmoneia». Duminecă la orele 1 P. m. a vorbit a o adunare în Casa »Germană». întrunirile foştilor luptători Foştii luptători demobilizaţi au ţinut Duminică în Capitală 2 mari întruniri. Prima în sala «Locomotiva», iar a doua la sediul central al U. N- A- LS’a, discutat şi protestat contra hotărîrii d-lui Dr. Costinescu, primarul Capitalei, care a decis să nu se mai atribue nici unui demobilizat parcelele disponibile pentru împroprietărire şi parcelele atribuite de la Dămăroaia să fie răscumpărate de comuna Bucureşti. La urmă s-a votat o moțiune. Spectacole Regele Ysu- NATIONAL: Pro- REGINA MARIA: OPERA ROMANA Ini. TEATRUL meteu. TEATRUL Romania. TEATRUL NOSTRU: Microbii Bucurestilor. TEATRUL MIC: Antonia. TEATRUL CENTRAL: Gândul. La C. F R. s au descoperit bancnote false de 1.000 lei Centrala caselor de bilete cfr. din Capitală, a descoperit cric într’un pachet cu bancnote expediat de staţiunea Drochia, din Basarabia, un număr de 26 de bilete a 1900 lei, false. Imediat au fost avizate organele poliţieneşti despre această descoperire. Se crede că biletele au fost puse în circulație de o bandă de falșii creatori care operează în Basarabia-