Cuventul, decembrie 1927 (Anul 3, nr. 943-971)
1927-12-03 / nr. 945
6000 de intoraţîuni pe minut Aparatul de masaj cu presiune de apă UWA-MASSA D.R.P. Produsul unei munci de 15 ani Adaptabil la orice robinet de apă Apa nu atinge corpul omului Invenţie prof- Doctor DREOW, inventatorul miraculoasei metode de masaj prin hytfrfîufuraţie. Experimentat şi recomandat de somităţile noastre medicale, ale căror certificate se pot vedea oricând în Biroul nostru Îndepărtează în scurt timp grăsimea de prisos (fără medicamente şi fără cură). Are efect strălucit asupra: Gripei, Reumatismului, Gutei, Arterioseerozei, Sciaticei, Artritismului, Astmiei, Neurasteniei, Obesităţii, asupra boa-De vânzare la Biroul nostru celor de nervi şi a inimii. E fenomenal efectul asupra impotenţe Combate cu succes Constipaţia cronică. In 3—5 minute dispar durerile de cap, Migrene, etc. La cerere facem demonstrajiuni gratuite acasă la clienţi. Reprzentant generali pentru România: VELENTZAS & Co. B-dul Elisabeta No. 89, Tel. 335 93 PROF. DR. CRANZ a scris inventatorului : Aparatul Dvs. de masaj, din care am avut amabilitatea a-mi trimete unul, a trezit viul nostru interes. Acest aparat va face obiectul unei lucrări pentru diploma unui candidat. PROF. DR STEINMACH din Berlin scrie: întrece cu mult vibratorul electric, atât ca forţă cât şi ca rapiditatea pulsaţiilor, înlătură bolile reumatice, bolile de nervi şi animii, guta, arterioscleroza, sciatică, artritismul, obesitatea. Prezintă o Inovăţie din punct de vedere technic physihologic şi clinic fininitum DUMTEI I şi albe care nu îngălbenesc se obţin ■ trumai cu ulei MOHOPOL din fabrica ZIMMER I Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MISREŞ şi să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi Pianine Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condiţiuni favorabile de plată MINISTERUL INDUSTRIEI Şl COMERŢULUI Direcţiunea Generală a Contabilitâţii, personalului şi Administraţiei Publicaţiune întrunirea comisiei mixte ruso-române Vklfinăţi, 1. — La 12 Decembrie comisia mixta ruso-română se va întruni laSoroca, iar la 20 Decembrie la Botin. Se vor discuta chestiuni de litigiu la frontiera. Luni sosesc delegaţii ruşi la Ti'ti'na cu aeroplanul. ------ox/j-i--- Falimentul băncii Ellino- Române brana, /. — Azi dim, s’a întrunit la cabinetul judelui sindic toţi creditorii şi deponenţii băncii Ellino-Romăne pentru verificarea creanţelor. Pasivul băncii Ellino-Romăne centrala Brăila, este evaluat la 205 milioane lei iar activul la 125 milioane lei. din bibliotecă la tinereţea, de afară, din dorurile şi neliniştele tale —■ că eşti un sentimental ? N’ai înţeles că asprul tău ascetism nu te va împiedeca de a cerşi în afară un sprijin, o mângâiere pornită de la acele suflete pe cari tu le învăţai, nu te va împiedeca de a seri «Lans Daedali» şi, mai ales’, «Anaxandros»i ? Tu nu ştiai că o adevărată conştiinţă masculină, bântuită de tragicul îndemn al renunţarei totale , trebuie să tacă ? De ce ai lăsat să se strecoare printre buzele sale strânse geamătul păgânului ars de setea pustiei ! Nu ştiai că cel mai neînsemnat geamăt alungă de lângă tine farmecul virilităţii supreme, eu care ai avut atâtea suprafeţe de contact, şi pe care, totuşdin pricina slăbiciunii tale, n’ai izbutit s’o întrupezi . Eu — autor al unei «Apologii a virilităţii» pe care, din aceiaş slăbiciune, o voi înstrăina în curând — plâng în soarta ta singurul suflet aproape de sublimul masculin şi pierdut. N’ai vrut să rămâi un învăţat. N’ai putut realiza tragicul renunţării totale, refulând în viforosul tău suflet toate dorinţele, geamatele, bucuriile. Şi nu te-ai apropiat de Christ decât ca un blând şi gânditor aristocrat din al treilea veac al erei noastre. Nu te-ai dăruit lui Christ, păgâne, cu vestmânt de pastor nordic... Dar — cui vorbesc ! Vasile Pârvan e mort, înţelegeţi voi tristeţea unei vieţi de suferinţă — acum sfârşite ! Să ştii că orice mângâiere, orice lacrimă, orice braţ trecut prieteneşte sub braţ de zadarnc, zadarnic ? Şi voi, cetitori ai mei, poate îmi cereţi să scriu asupra «Geticei», asupra memoriilor arheologice, asupra «începuturilor viaţei romane la gurile Dunării». Sau să analizez «ritmul istorie» şi discursurile funebre. La ce bun toate acestea când piatra din capul unghiului e ignorată ! La ce bun învăţăturile operii — când pilda înspăimântătoare a sufletului şi a cărnei e încă aproape de noi, şi ne cutremură cu durerea ei ? Uitaţi o clipă pe omul de ştiinţă. El nu e decât o oglindire turburea preocupărilor cu wrwnw’11~T NI—I I ............... !■ adevărat spirituale. Vreau ca să simţiţi o clipă gerul în care şi-a palpitat Pârvan agonia. Vreau să actualizaţi în sufletele voastre durerea lui Pârvan, durerea, seninilor greci ce tânjeau fericirea vremurilor epice sau a iniţiaţilor în miiate de orgii ale lui Dionisos. Şi această vrere a mea nu e poruncitoare, ci ea cheamă numai în amintirea voastră ceasuri fireşti de păgânism, pe cari toţi Ie vieţuiţi, şi des, prea destre cetitorii mei... înţelegeţi acum? Noi toţi, cei din elită, cari ne trudim să nu refacem conştiinţa zdrenţuită de oameni şi de zile — avem păgânismul nostru. Dar avem, şi atât de aproape!, pe Christ. Şi Christ e biruit, e biruit de zeul dela Delphi, Apolon şi e birit de zeul dela Eleusis, Dionisos. Dar Christ nu piere niciodată din viscerele noastre. El s’a născut —şi nu poate să moară. Din bestialitate transfigurată în elanuri christece— ne făurim pe noi înşine, în noi — Lupta e între Christ şi Dionisos. In Vasil© Pârvan, lupta a fost în- tre Dionisos şi Apolon. A rămas un grec din cea mai aleasă elită Menit, deci, unei suferinţe înzecite. Torturat de problemele centrale, de sensul vieţii şi al morţii — a căutat răspunsurile ca un Anaxandros. A retrăit durerea unui întreg norod. A trăit ca un păgân — întunecat, adică, într’o resemnare desperată. Să fi cunoscut desperarea eristică, frate învăţător! Să fi cunoscut nebunia eristică, semin filosof al Eladd ! Deacolo izvora sensul şi valorile vieţii. Ai fi înţeles altfel durerea şi altfel resemnarea-Să mă întreb dacă mai trăeşti, acolo sus, în Anherul tău, în Cerul meu? Dar te Simt renăscând în mine, trăind prin mine o noapte de îndoeli amare. Ai coborât în junul meu tristeţea apelor tulburate de lună. Tu trăeşti, Vasile Pârvan ! Cărţile tale se întrupează din noi şi viaţa lor împuţinează carnea şi sângele nostru. Iar, către sfârşitul veghei, tu ne întrebi, blând ca un surâs neştiut: şi dacă, totuş, voi aţi fi asemenea mie?... Nu, frate învăţător, nu suntem- Nu vroam să fim asemenea &■&, Tu ai fost mai bun, mai harnic, mai învăţat, mai răbdător, mai pătrunzător’. Tu ai fost mai mare. Noi — ne vrem noi, îndoiala pe care ne-o insinuezi — să rămână în sufletele cari se doresc în necontenită agonie. Noi agonizăm în apărarea şi luminarea unui sens. Tu ai agonizat în căutarea lui. Nu l’ai găsit, iar pietrele şi cărţile ţi-au dăruit o mască. Tu ai plâns sub masca, aceasta se ştie, o! frate Mort... , Cetitorule, trebue să scriu şi pentru tine. Află, dar, că acest Vasile Pârvan a fost profesor universitar, era bun, a suferit mult după moartea soţiei sale, a fost director al Şcoalei Române din Roma, cunoştea nenumărate limbi vechi şi noui, vorbea frumos şi-a, publicat multe cărţi, cari se pot găsi catalogate şi legate la Biblioteca Academiei Române , Mircea Eliade -000- ARESTAREA EXCROCILOR CAPIUL CARTOJANU ŞI AL. PRIBOIANU D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cab. 3 instrucţie, a fost delegat să cerceteze cazul excrocilor Camil Cartojanu şi Al. Priboianu, care au fost arestaţi alaltăeri în împrejurările arătate. EPÎLOGUL UNUI ŞANTAJ înaintea tribunalului corecţional a venit ieri spre judecare procesul intentat Măriei Catinescu şi M. Teodorescu pentru şantaj săvârşit împotriva d-lui G. Nichita. Tribunalul a condamnat pe Maria Călinescu la 45 de zile închisoare corecţională, iar pe M. Teodorescu a 5000 lei amendă. Acesta a fost pus în libertate. BANCRUTAR FRAUDULOS D, judecător Al. Minculescu, de la cab. 4 instrucţie, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judeată pe comerciantul Kurt Robert Wolf, proprietarul firmei «Columbus» din strada 11 Iunie 64, magazin de galanterie şi papetărie pentru bancrută simplă şi frauduloasă. CONDAMNAT PENTRU DENUNŢARE CALOMNIOASA S. I. a tribunalului corecţional a condamnat pe Iosef Goldenberg, la 10.000 lei despăgubiri civile şi 20 mii lei amendă pentru denunţare calomnioasă împotriva d-lui avocat Stelian Polizu, pe care la învinuit de abuz de putere și escrocherie. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 12 Decembrie 1927, orele 10 a. m. la localul Ministerului Industriei şi Comerţului Calea Victoriei No. 133, Cabinetul Directorului General al Contabilităţii, personalului şi Adiţiei, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, şi cu caracter de urgenţă, pentru tipărirea registrelor şi imprimatelor necesare în exerciţiul 1928, serviciilor acestui departament. Modelele se pot vedea în orice zi de lucru, între orele 19—13 la serviciul administrativ, unde se poate lua cunoştinţă şi de caietul de sarcine. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile legii asupra contabilităţii, art. 72—83. Concurenţii spre a fi admişi la licitaţie, trebuie să depună o garanţie de 10 la sută asupra ofertei. Doctor N. ARUTINIANZ Specializat în Berlin şi Paris BLENORAGIE, SIFILIS, si BOLI de FEMEI Tratament cel mai modern, cu preţuri populare ANALIZA SÂNGELUI Consultaţiuni: 9—10 şi 12—2, pentru femei; pentru bărbaţi 3—8 Calea Victoriei 106. Etaj II, sus ----------OXO------— CAPIALA UN EXCROC AL CASATORIILOR Constantin Georgescu, fost grefier la trib. Siliştea încântând pe d-ra Elena Caragea că o va lua în căsătorie, i-a cerut acesteia 5000 lei necesari pentru verighete şi invitaţii până ce-i soseşte un mandat poştal, de la părinţii săi din Călăraşi. Fata i-a dat şi a rămas să se întâlnească a doua zi. Dar zadarnic a aşteptat; logodnicul se făcu dispărut. Dându-şi seama că a fost victima unui cavaler al căsătoriilor, a reclamat la siguranţa prefecturii de poliţie, d-lui comisar Borcea. Agenţii trimişi de acesta au reuşit să aresteze pe Georgescu, şi să-l aducă la prefectura de poliţie, unde a fost chemată şi victima. BARBARIA UNUI SUBCOMISAR Ce legătură o fi între subcomisarul Mustaţă de la circa 9a şi o măcelăreasă? Această întrebare şi au pus treefitorii cari au asistat zilele acestea la barbariile acestei mustăţi. Fiindcă Nicolae Balan n’a voit să accepte carnea ce-i oferea măcelăreasa aceasta l-a reclamat lui Mustaţă acuzându-l de intenţii de asasinat. «A voit să mă omoare !» — i-a spus măcelăreasa —, şi Mustaţă cu mustaţa sbârlită s’a pus la pândă şi reuşind să prindă pe Nicolae Bălan l’a bătut, în mod înfiorător pe stradă şi la circumscripţie. Iar de aci, vigilentul subcomisar l’a înaintat prefecturii de poliţie, unde inspectorul Gustav l’a dovedit a fi nevinovat. După aşa ispravă, credem că nu numai că i se va rade mustaţa lui Mustaţă, dar va fi ras şi de la poliţie, dacă, bineînţeles, poliţia nu se simte mândru de astfel de specimene CUVÂNTUL Cronica Bucovinei -----06-160----- Prinderea şi arestarea bandiţilor Cernăuţi 30. — Organele prefecture! locale au fost înştiinţate ca în strada Română No. 90, s’a comis ori un furios atac banditesc asupra casei comerciantului Moiniacho Wagner şi a fiului său muncu. Atacul s’a produs în următoarele împrejurări: , In cursul nopţei, 3 bandiţi înarmaţi cu ciomege şi cuţite, au pătruns în curtea numitului Wagner, sărind gardul şi apoi spărgând uşile s’au introdus în casă. Aci au găsit pe Wagner dormind, încercând să-l lege, victima sărind din somn şi lovind pe unul din bandiţi, sa încăcrat cu e. La ţipătele victimei a sărit şi fiul său Iancu. S’a încins o luptă în toată regulă în timpul căreia bandiţii au maltratat şi grav rănit pe Wagner, je- luindu-l de suma de 19.000 lei. , producându-se sgomot, au sărit mai mulţi lucrători ai unei brutării din vecinătate. Bandiţii au rupt-o la fugă. . . Autortăţile avizate, au sosit la faţa locului şi deschizând o anchetă, au format mai multe echipe de agenţi, pornind în urmărirea bandiţilor. După o goană de 4 ore, au fost arestaţi bandiţii din cari unul e birjar, al doilea zugrav şi al treilea luotător la fabrica de cărămizi «Patria». In Interesul cercetărilor ne abţinem de a da numele bandiţilor. La un interogator sumar, ce li s’a luat au recunoscut fapta justificând, că au comis-o în stare de ebrietete. Corectările sunt în curs. Dela consiliul de război Procesul fraudelor -----00^-80—•— - ZIUA Iii-a -Şedinţa de dimineaţă Şedinţa s’a deschis la orele 9 dim. sub preşedinţia d-lui general de divizie Referendaru. întreaga şedinţă a fost ocupată de interogarea adm. căp. Stăpânoiu pe baza ordinului definitiv, luându-se pe rând punctele ce formează acuzarea în contra acestuia. La unele din aceste capete de acuzare, inculpatul a recunoscut că s-a servit de acte cereale, care însă i-ar fi fost date de comandantul său. Recunoaște între altele că a contrafăcut pe state semnătura maiorului Deșilă. , Nu şi-ar fi însuşit sumele respective şi ar fi procedat din ordin. D. preşedinte îi atrage însă atenţia ca schimbul se putea opera numai cu acte reale, nu fictive. Acuzatul este confruntat cu medicul col. Popovici, care declară că nu ar fi dat ordinele de care vorbeşte adm. Căp. Stăpânoiu, care nici nu i-ar fi reclamat falsurile. Deasemenea susţine că nu s’ar fi operat scăderi la portofoliul de lemne. La o sumă importantă trecută de 2 ori la cheltuelî acuzatul arată o scădere parţială, luându-şi obligaţia să dovedească şi diferenţa întrebuinţată la alte acte, dar după depoziţia martorilor. La aproape toate capetele de acuzare , preşedinte — atrage atenţiunea acuzatului că — se învederează acelaş sistem, adică întrebaieri a venit f tribunalului Ilfov secţia I i»epţională judecarea procesului pe care d. M. Paraschivescu l’a intentat d-lui fiinţarea unei recipise sar. chitanţe Enacoviei pentru calomnie prin alăturea de un stat sau alt act iden- f presa. „t. annrins» raotnish.» Tribunalul Cm COUipUS din dolU-uii Răileanu și Popovici iar ministerul public reprezentat prin d. Istrati. D. Enacoviei a fost apărat de d. Fompiliu loaniţescu, care, într’o extrem de documentată pledoarie, a cerut tribunalului sa şi decline competinţa fiindcă asemenea procese trebue să se judece de Curtea cu Juri. D. Procuror Istrati a pus concluzii pentru declinarea competinţii. Tribunalul şi-a declinat competinr şi r, dispus trimiterea dosarului la Curtea cu Jurisstic cu operaţia, cuprinsă în recipisat sau chitanţă. Acuzatul arată că în două cazuri a atras personal atenţia ofiţerului verificator că actele respective sunt false. La întrebarea d-lui preşedinte de ce nu a raportat asemenea falsuri şi timp, acuzatul nu dă un răspuns satisfăcător. Mai este întrebat dacă cunoştea regulamentul administrativ cu privire la casierii în neregulă la care răspunde afirmativ. La o recursă însemnată a cărei lază a fost schimbată şi care a fost trecută apoi de 2 ori la cheltueli, acuzatul arată că acest fapt nu î se poate imputa, deoarece data este Decembrie 1926 când nu a mai funcţionat la institut. Intr’un caz arată că a depus suma respectivă, căci ar fi observat o eroare săvârşită ceea ce însă îi atrage observaţia d-lui general Cihosid că era prea târziu acest procedeu. Acuzatul învederează că a depus 1200 000 lei, care împreună cu suma găsită în Casă formează Lei 3242 mii ce servesc în contul acoperirei neregulilor. , D. general Referendum cere lămuriri acuzatului asupra provenienței sumelor depuse, la care acesta răspunde că formează în parte, bani proprii şi un împrumut, făcut pe poliţă. Ultima chestiune formează o sumă de Lei 50.000 destinaţi unui bust al generalului Demostene, care se află trecută la cheltueli deşi a fost acoperită prin reţineri de la elevii institutului. Acuzatul suspine că ar fi dat suma col. Popovici, n’are însă act justificativ și se sprijină pe un ordin verbal. Med . col. Popovici declară că nu a primit această sumă. Şedinţa se suspendă la oraie 12.45 cea viitoare azi la orele 9 dim. Notă — S’a remarcat atât la interogatorul med. colonelului Popovici cât şi la acela a adm. căp. Stăpânoiu că ambii acuzaţi au adoptat o tactică curioasă, aud greu ceea ce dă naştere la incidente şi confuziuni. D. general Referendum, la un moment dat, a pus întrebarea justă, dacă la institutul medico-mogar toată lumea nu aude bine. Procesul „Cuvântului“ cu d. M. Paraschivescu .....-------XOX------------ Fistidatorii fraţii Weinrauch au fost arestaţi Iaşi, 1. Fraţii Weinrauch cari au fost directori la Banca Generală din Iaşi şi cari au dispărut din ţară după ce au scontat un însemnat portofoliu la Bucureşti, au fost arestaţi la Paris. Arestarea lor a fost efectuată cu ocazia raziilor făcute de poliţia pariziană, după plecarea lui Racowski El au fost expediaţi în ţară şi au ajuns azi la Bucureşti. Mâine vor fi trimişi la Iaşi. Incendiul de la clădirea Aseară, la ora 10 fără un sfert a isbucnit un incendiu la clădirea «Independance Roumaine» din caleaVictoriei. In această clădire se află la parter magazinul de note muzicale «Mozart», fostul magazin a lui Bertheil, azi în faliment şi un chioşc de ziare. La etaj e sala «Mozart», care serveşte de sală de expoziţie artistică. La etajul II locuia, spre calea Victoriei d. Otto Hebert, chiriaşul sălei «Mozart», iar în fund se aflau opt camere cu arhiva ziarului «Independance Roumaine». Focul a fost observat la acoperişul clădirei, la ornamentaţia, din apropierea ceasornicului. SOSIREA POMPIERILOR Sergentul de oraş din faţa Terasei Otetelişanu care a observat incendiul a dat alarma şi la faţa locului au sosit posturile de pompieri «Central», «Bulevard», «Foişor» şi «Cometa». Echipele de pompieri au înconjurat imediat clădirea incendiată, începând lucrările de salvare. In timpul lucrărilor de salvare, focul a isbucnit cu mai multă furie spre podul deasupra arhivei ziarului «Independance Roumaine». Măsuri urgente s’au luat de pompieri şi flăcările au fost înăbuşite S’A PRĂBUŞIT UN LUMINATOR In timp ce pompierii vărsau torente de apă asupra acoperişului s’a prăbuşit plafonul şi podul dela etajul al II-lea al clădirei peste luminatorul sălii de expoziţie «Mozart». Resturi de plafon şi acoperiş în flăcări au incendiat sala expoziţiei unde se aflau expuse operile pictorilor Vermont şi Manea, precum şi o expoziţie de covoare persiane. Flăcările s’au întins şi la această expoziţie. Jandarmii pedeştri sub comanda d-lui colonel Călătorescu au intrat în clădire şi au salvat tablouri şi covoare. ANCHETA Din partea autorităţilor au sosit la incendiu d-nii general Nicoleanu prefecţii poliţiei, Codin Ştefăneacu, prim procuror, Răşeanu procuror şi inspector Mingopol, care au deschis o anchetă spre a stabili cauzele incendiuluiDin declaraţiile unor servitori reese că focul a isbucnit în urma unui scurt circuit. Au fost mistuite de flăcări acoperişul clădirei, arhiva ziarului «Independance Roumaine», care datează de pe timpul lui Lahovary. Au căzut prada flăcărilor covoare şi tablouri din expoziţie. Au fost avariate mobilierul d-lui Hebert şi sala expoziţiei. Parterul a scăpat. La ora 2 noaptea focul a fost stins. Pagubele sunt destul de mari, dar pentru moment n’au fost, încă calculate. ALT INCENDIU Pe când pompierii lucrau la acest incendiu, s’a declarat un alt incendiu la gara de Nord, la o sală de aşteptare clasa II-a. Focul a fost imediat stins de o echipă de pompieri trimisă la fața locului. Delegaţia pensionarilor în Regenţă Joi 1. Decembrie ora 11 a. m, înalta Regenţă a primit pe dl general Georgescu Teodor, Preşedintele Comisiei Speciale, în scopul de a prezenta un memoriu relativ la normalizarea pensiilor militare. înalta Regenţă a arătat cel mai mare interes pentru cauza atât de mare şi dreaptă a pensionarilor militari, ascultând trei sferturi de oră cu o binevoitoare şi încordată atenţiune toate lămuririle necesare, asupra celor cuprinse în memoriu. Impresia generala, care se desprinde din această audienţă, este că înalta Regenţă e foarte bine documentată şi că ar dori în mod expres înfăptuirea grabnică şi complectă a normalizărei pensiilor, chiar prin bugetul anului 1928. Primirea unui delegat, care exprimă nevoile celor mulţi şi urgisiţi de soartă, printre cari se numără şi pensionarii militari, în condiţiunile arătate mai sus, dovedeşte o orientare nouă prevestitoare de zile mai bune şi senine. , Asemenea memorii pentru normalizarea pensiilor, militare, au mai fost prezentate la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, la Ministerul de Finanţe, la Ministerul de război, şi la Corpurile Legiuitoare. Congresul general studenţesc In vederea congresiuni general studenţesc ce se ţine la Oradea Mare in zilele de 1, 5 şi 6 Decembrie, plecarea studenţilor din Bucureşti va fi astăseară cu trenul No. 31 la ora 8,05 şi trenul No. 203 la ora 10,20. Ultimul transport se va face mâine dimineaţă la ora 613 cu trenul No. 11. 1 Revizuirea listelor electorale Primăria Municipiului Bucureşti, a afişat ieri următoarea publicaţiune, cu privire la înscrierile în listele electorale: «In conformitate cu art. 15 din legea electorală, urmând ca în cursul lunei Decembrie a. c. să se facă revizuirea anuală a listelor electorale pentru Adunarea deputaţilor şi Senat, cetăţenii domiciliaţi în raza Municipiului Bucureşti, cari n’au figurat în listele rămase definitive pe anul 1927, acei cari şi-au mutat domiciliul şi acei cari au dobândit între timp, dreptul de a fi alegător, vor prezenta cererile lor de înscriere în listele electorale, alăturând acte doveditoare (buletinul biroului de populaţie, etc), în tot cursul lunei Decembrie a. czilnic între orele 11—13 Biiroului electoral al Municipiului, str. Colţei No 41 (Palatul Şuţui). In cererea de înscriere, scutită de orice timbru, cetăţenii vor arăta: numele şi pronumele, strada şi numărul unde locuesc, etatea, profesiunea şi numărul circumscripţiei de poliţie în raza căreia domiciliază,ază. „ Acei care au figurat în listele pe anul 1927 şi s’au mutat, vor arăta şi vechea adresă cât și numărul circumscripției de poliție în raza căreia au locuit. . Crima din Caliu! "Chișinău, 1. — La, Calmi a fost găsit oribil mutilat cadavrul proprietarului Cazvienko. A fost arestat un anume Cristea pronio, învinuit de a fi autorul crimei- Bloodofes Conferinţe | Astăzi, Vineri 2 Decembrie, orele 9 seara, m artia Fundaţiei universitare Carol, d. Oscar Walter Cisek, criticul de artă al revistei «Gândirea», va vorbi despre «Clasicismul în plastică», în ciclul «Fundamentele Clasicismului» al Societăţii de Estetică.m Bomeneient francez. Claude Anet, cunoscut prin scrierile sale asupra «Rusiei moderne», anunţă pentru seara de Joi 15 Decembrie o conferinţă despre «Femeile ruse». Conferinţa va avea loc i aula Fundaţiei Universitare Carol I. Concerte Marele violonist, Fritz Kreisler, soseşte în Capitală astăzi Vineri dimineaţă cu Orient Exxpresul venind din Viena. Diseară are loc la Ateneu primul său concert cu acompaniamentul la piano al prof. Otto Schulhoff. Celebrul pianist Emil Sauer anunţă două concerte în Capitală în serile de Miercuri 14 şi Sâmbătă 17 Decembrie. Programele şi Biletele la Feder. Dela «Teatrul Nostru» In urma succesului din ce în ce mai mare pe care compania dramatică a Teatru Nostru» îl obţine cu comedia «Cinematograful», direcţiunea Teatrului s’a văzut nevoită ’să amâne premiera «Microbii Bucureştilor», «Cinematografici» se joacă în fiecare seară cu Ion Morţun, C. Toneanu, Al. Ghiberlion, V. Brezeanu în rolurile principale. Sâmbătă şi Duminică, matineuri la ora 3, Propagandă cu Starea şi politică Aseară la ora 6, d- prof. C. Rădulescu-Motru a vorbit la «Casa Şcoalelor» despre Propaganda culturală şi Politică. Conferenţiarul a dovedit că o cultură nu se poate cristaliza decât din exerciţiul aptitudinilor fireşti al© unui popor. Aptitudinele specifice trebuesc, însă, controlate, şi stabilite prin Instituţii libere de cultură, printre cari trebuie să strălucească Universitatea. Ori în cultura română, politica barează orice iniţiativă fecundă in rezultată temeinice. Politica e o profesie, aici e ruina culturei. Se caută satisfacerea intereselor imediate, iar nu crearea marilor opere. Isgonirea politicei din şcoală, şi, mai ales, din Universitate — împreunată cu o purificare a atmosferei presei, e singura mântuire a culturii româneşti. Bibliografie Cunoscutul Dicţionar de Citate româneşti de B. Marian a apărut în ediţia II-a, revăzută şi, adăugită. Tipărită pe hârtie bună, în format portativ, de către «Cultura Românească» din Bucureşti, lucrarea aceasta — atât de folositoare oricărui cărturar, mai ales studenţilor, elevilor şcolilor secundare şi spe- eiale, — se vinde la toate librăriile din ţara cu 50 lei exemplarul. Cu prilejul acesta, recomandăm şi ediţia V-a din Dicţionarul de Citate Străine al aceluiaş autor, ce se vinde cu 40 lei exemplarul-