Cuventul, ianuarie 1928 (Anul 4, nr. 972-1002)

1928-01-31 / nr. 1002

Tdrâm­uriie4roiii­d!frWvl!iH­i iMtocucii msEsnsRCiNTWvînrAtu DEPOZIT PENTRU EN CROS® Cronoim­icul S.A­ft. BUCUREŞTI ST*.CAROL IR Pentru a face sa­­ dispară ridurile v Pielea poate ai se hrăneaaa* f Părerea somităţilor medicale şi a speciatiştilor 93 de femei din 100 an o piele Insufi­cient !xrflită şi asta într’un grad mai mult sau mai puţin sensibil. O au­meti­­taţiune neindestulitoare a pielii este cauza principala a ridurilor şi ţesutu­rilor contractate. Somităţi medicale de­clara acuma, că pielea poate şi trebue să fie hrănită. Mulţumită milioanelor sale de pori, ea poate să absoarbă a­nu­mite alimente în mod special preparate; de altă parte natura a dăruit sângelui vaselor capilare ale pielii puterea ex­traordinară de a digera aceste alimente şi de a le transforma în celule şi ţesu­turi vii O epidermă bine hrănită se de­barasează ea însuşi şi repede de toate defectuozităţile tenului şi a semnelor vârstei; ridurile dispar, ţesuturile străm­tale ca şi muşchii slăbiţi a feţei devin tari şi fragezi şi anii toc impresia că au zburat O femeie de 50 de ani poate foarte uşor să pară de 30 şi să obţină un ten invidiat şi admirat de toate prietenele sale. Cel mai bun «mneau» zil­nic pentru piele este următorul: cremă proaspătă predigerată (negrasă) 5 ec., grăsimi vegetale emulzimate şi predi­­g­era­te (negrase) 10 ec.; ingredientele de mai sus pot fi obţinute în Crema Toka­ion cel mai bun şi cel mai hrănitor ali­ment dermic ce s’a descoperit vreodată 15a redă frăgezime unei epiderme îmbă­trânite şi o va reînsufleţi întriun mod surprinzător chiar într’o singură noap­te. Mii de femei cari au trecut de vâr­sta de 40 şi 50 de ani au obţinut adesea tin ten aproape asemănător unei fete tinere şi asta în urma întrebuinţării zil­nice a acestei remarcabile creme — ali­mente pentru piele. Preparatorii vă ga­rantează pentru fiecare caz in parte­­rezultatele mulţumitoare sau înapoie­rea banilor Comunicare făcută de că­tre specialistul nostru de frumuseţe NOTA.. — Crema Tokaion se găseşte de vânzare la toate farmaciile, drogue­riile şi parfumeriile din ţară Borcanul mărime obişnuită costă le 80 — Borca­nul mare şi care conţine îndoita canti­tate a borcanelor de mărime obişnuită costă Bei 120. Unde nu se găseşte trimi­teţi costul respectiv la PARFUMERIA ELITEI. Bucureşti Calea Victoriei No­brl­e Seminţe seminţe economice seminţe pentru zarzavaturi seminţe de flori In calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la Societatea Comercială a Agricultorilor ARAD Prospecte la dorinţă gratuit G­RATIS trimit catalogul meu despre VIŢE DI V»E ALTOITE care cuprinde preţurile cele mai eftine şi sfaturi nerăsplătite pentru fiecare viticultor. In interesul propriu al D­v. nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu cetiţi călăuza mea de viticultură Adresa: I. szucs pepinerie Diosia jud. Bihor Se caută agenţi cu provision mare Mai Iftin ca oriunde se Vinde la Magazinul „Crinul Vieţii“ str. Zarafi 14 prin Lipscani flori, pene, panglici, mătase pentru pălării, cloşuri, metru cu metru, pre­cum şi orice alte furnituri pentru mode, agrafe de metal, os şi stras, stras cu metru, ciorapi de aţă şi mătase, chiloţi, mănuşi de piele ga­rantate etc. etc. Săptămîna Albiturilor Lei 27 Lei 28 Lei 34 Lei 34 Lei 35 Lei 38 Lei 45 Lei 45 Lei 55 Lei 56 Lei 59 Lei 59 Lei 69 Lei 78 Lei 95 Lei 110 Lei 140 Lei 160 Lei 150 Lei 250 Lei 250 Lei 295 Lei 325 Sifoane şi olănduri franceze, engleze, belgiene, elveţiene In toate lăţimile Pânzărie, Mătăsuri, Ciorapi Secfiune speciala de­­ Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Bârbati , din f­abricete cele mal renumite din Anglia şl Franţa. Vinde cel mal conve­­nabil ORGHIDAN Casă Fondată in anul 1878 OS­POZITARUl Sifoanelor Schrot Expediem in provincie prin poștă cu ramburs. Strada Panxari 11 9'JZ'J?ssri m. Sifon nescro­bit rezistent și osrtrit la spălat matrui America superioară. m. Pânză de cear­șafuri de buni calitate a. Zefir garantat­­ ia spălat foarte recomandabil m. indian fin p. mfarle lat 90 c. m. m. finet Tenis desene garanta­te le spălat m. Indian supe­rior lat 100 cm. m. Molton cu desene moder­ne pentru rochi metru Creton cu desene colorate artistic m. tino alb lat 100 cm. foarte recomandabil p. trusouri m. Q­adel prima calita ,p. rufărie bărbă­tască. m. Molton Lanţ lat 80­ cm. de­­sene garantate m. Fular francez extra fin, impri­mat lat top cm m. Opal şi Mar­chizet extra fin p. rufărie culori garantate la spălat m. Pânză de cearceafuri, prac­tică, foarte rezis­tentă, lăţime 150 c.m m. Pânză de cearceafuri su­­perioară lăţime 160 c­m. m. Pânză de cearceafuri su­perioară lăţime 200 cm. m. Pânză de cearceafuri su­perioare lăţime 220 cm. m. Stofă de lână pură, fantezie, foarte recoman­dabilă. m. Rasa de lână pură calitate extra fină dife­rite culori. m. Zenana plu­şată lai 100 cm­­specială pentru capoate m. Poplină de lână pentru ro­chi calitate su­perioară, specia­litatea casei metrul Olandă veritabilă lățime 200 cm. I. I­ ar S’A REDESCHIS in BUCURESTI GRAND HOTEL COMPLECT «EST auRA­T - INST­ALA | IE Sl MOBILIER NOU 250 Camere afti, Apă roco el caldă in permanență, Calorifer, Te­­lefon in camere, Hali, Săli de lectură 9I scrie, Bar, Frizer, Safe, etc. ^Camere începând dela Lei 200.— ^ Jaful liberal Un bilanţ care nu înfăţişează situaţia reală. Ce răspund liberalii la acuzaţiile ’ aduse CERNĂUŢI, 27. — Consternaţi de felul cum se risipeşte averea jude­ţelor Bucovinei participante la Ban­ca Regională dăm alarma. Este vor­ba de transformarea Băncii Regio­nale în societate anonimă pe acţi­uni de către liberali. Potrivit legii pentru modificarea statutelor Băncii Regionale din Martie 1926 şi Febru­arie 1927 Banca Regională se trans­formă în societate anonimă cu par­ticiparea judeţelor bucovinene şi a­­nume în aşa fel că venitul curat, ce se va realiza din lichidarea patrimo­niului băncii, să se atribue sub for­mă de acţiuni în părţi egale jude­ţelor. Un bilanţ aranjat... Conducătorii actuali ai Băncii Re­gionale fără a publica bilanţul de lichidare al vechii bănci din care toată lumea şi îndeosebi judeţele să poată constata care este situaţia re­ală a Băncii, au aranjat pe tăcute un bilanţ cu desăvârşire fals şi du­pă ce au distribuit între dânşii ma­joritatea acţiunilor viitoarei bănci particulare, au deschis subscripţia publică încercând o sfruntată pre­judiciere a judeţelor bucovinene în favoarea consiliului de administra­ţie stăpânul efectiv al patrimoniului băncii Regionale. Astfel în bianţul, care formează baza împărţirii acţiunilor asupra judeţelor, imobilul Băncii Regionale din str. Flondor 11 a fost evaluat la suma ridicolă de 600 mii lei, pe când în realitate acest imobil valorează a­­proape 20 milioane lei. Oradea 27. D. Aurel Cata­na, advocat, fost prefect de po­liţie, a reclamat poliţiei din lo­calitate în numele Băncii Gene­rale că agentul comercial Max. Klein a falsificat o serie întrea­gă de poliţe falsificând nu nu­mai semnătura directorilor de bancă ci şi sigilele comercianţi­lor, şi cu aceste poliţe a încasat diferite sume ca împrumut de la Banca Generală. Agentul­­ Max Klein ştia că banca trimite poliţele semnata­rilor prin servitorul Băncii pen­tru adeverirea semnăturilor, iar despre scontarea poliţei de ase­menea trimite un aviz celor ce au cerut împrumutat tot prin servitor cu cartea de înmânare. A mituit deci pe servitorul Os­car Dm­itrovici ca să-i aducă lui Tot aşa mobilierul şi întreg inven- , presele Pentru adeverirea sem­­~.» _____a­­sezor­aturilor de asemenea şi avizul tarul băncii în valoare de cel puţin 5 milioane, (sunt numai 10 covoare Persians) au fost evaluate la câteva zeci de mH de lei. Apoi parcela din faţa universităţii în valoare de 9 tulioane lei a fost evaluată la 2 mi­lioane lei. In plus consiliul da administraţie a retras acţiunea de reziliere a con­tractului asupra vânzării fraudu­loase a imobilului din str. Flondor că i s’a scontat poliţa. Klein a falsificat semnăturile comercian­ţilor şi în cartea de înmânare. Ba pentru a dovedi servitorului că e de bună credinţă Klein a şi achitat câteva poliţe scadente, bineînţeles falsificând altele noui. De aceea nu s’a putut descoperi falsul. Dar zilele acestea devenind 16, către „Casa noastră», vândut cu i scadente 4 poliţe nu ie-a putut . .înlnd­ «1«. „a l miloane lei, ce se acoperă î» 4 ani din chiria anuală, când valoarea a­­cestui imobil este de 11 milioane lei. Prin falsificarea bilanţului, prin această manoperă criminală de di­minuare a valorii patrimoniului Băncii Regionale cele 5 judeţe ale Bucovinei SUNT EFECTIV FU­RATE CU APROXIMATIV 46 MI­LIOANE. Cum se apără liberalii Văzându-se strânşi cu uşa libe­ralii, au publicat în «Glasul» o «rec­tificare» «pentru Dreptatea». Şi ce credeţi anume că «rectifică» d-lor. 1) Că o comisiune a făcut inven­tarierea acestei Bănci la finele anu­lui 1927, fără să precizeze dacă a­­ceastă com­isi­une a făcut şi evalua­rea inventarului şi la cât se cifrează acea evaluare dacă s’a făcut. 2) Că evaluările ce s’au făcut la diferite obiecte ale Băncii Regionale sunt cele făcute sub guvernul ave­­resean. La aceasta am avea noi de adăogat că aceste evaluări şi cifre trecute în bilanţul respectiv nu co­respund valorii reale ale acelor o­­biecte. Sunt cifre care se trec la ori­ce bară într’un bilanţ anual şi nu corespund celor ce ar trebui să fie trecute întriun bilanţ de lichidare sau transformare a unei bănci. Tocmai aci e jaful nemaipomenit. Când averea Băncii valorează peste 50 milioane lei ea e trecută în bilanţ cu o sumă derizorie. ?) In fine că palatul Băncii n’ar valora 20 milioane lei ei mult a treia parte di această sumă. Ca să se poată vădea cât valorea­ză acest palat propunem să fie scos la licitaţie publică, dar ca această licitaţie să nu fie făcută ca cea dela «Casa Noastră». Liberalii nu suflă însă un cuvânt ce e cu covourile, casele de fier etc. Din răspunsul dat de către actuala conducere a Băncii Regionale şi mai ales din cele ce nu răspund se poate vedea exact că liberalii inten­ţionează să pună mâna pe averea judeţelor Bucovinei. Ne miră faptul de ce nu publică bilanţul de lichidare al Băncii, ca populaţia Bucovinei interesată în cauză să vadă care este tranşa de participaţie a judeţelor la această «societate anonimă de drept privat». Până atunci rugăm autorităţile în drept să întreprindă paşii necesari pentru salvarea acestei averi cât timp se mai poate salva ceva. Ionel Theodorescu -------exp —— tează Marelui Cuartier General. Cer­bacet şi Prezan îi dau dreptate. Or­dinul de retragere este anulat. Ra­­goza dispare. In timpul noptei, într’adevftr, di­viziile române 13 şi 10 au sosit gata de intrare în acţiune. A 13-a prelun­geşte imediat frontul diviziei 9-a a 10-a se duce mai la Vest, la Nord de Panciu. In fine, a 14-a trece Si­retul pentru a ridica pe a 5-a Isto­vita. De partea românească totul este gata pentru a se relua lupta. Astfel la 14 August, germanii, cari urmăresc atacul asupra divi­ziei Zamu­re­­ala și crede să aibă In fine victoria, vede deodată apărând primele liniile diviziei 10-a (general Cihoski) care primeşte pe ruşi şi o­­preşte brusc atacul. Peste noapte, românii desăvârşesc schimbar­en divizia 14-a rusă. La 15 August îi vine rândul lui Morgen să atace. Acest atac are drept ţintă micul cap de pod de la Doaga şi podurile de la Cosmeşti. După un foc Infernal de artilerie, în tot timpul zilei şi care varsă va­luri de gaze pe bateriile române de pe malul stâng, infanteria diviziei 12. 16 trece la atac la orele 7.30 sea­ra, cu o nouă înverşunare, care sur­prinde cu drept cuvânt pe ap&răto­­r P mnpodL­­B-S pjz IMP I* fttAOW la cale ferată este rupt ca să nu cază în mâinile inamicului. Elementele diviziei 14-a (generalul Bunescu) intrată In linie, opreşte în sfârşit pe adversar pe calea ferată. Pierderile germane au fost considerabile şi până la 18 August, acţiunea se măr­gineşte în această parte a frontu­lui printr’un duel de artilerie. In sectorul Weninger, corpul Alpin a­tacă şi el în seara zilei de 15 pe punctul de legătură dintre diviziile 15 şi 103 ruseşti şi pune mâna pe sa­tele Muncel şi Străoani, punând pe fugă pe apărători cari au fost rea­duşi pe poziţie cu lovituri de lanete şi de uagaria de către cazacii Za­­murskani. Mai la Vest divizia 217 ocupă satele Sârbeşti şi Voloscani. Acest atac, care punea în pericol armata 2-a română, necesită forma­rea unui detaşament luat asupra u­­nităţilor disponibile din divizia 3-a română şi pus sub ordinele colone­lului Alexiu care veni să susţie pe ruşi şi ac intercala către Varni­ţa în­tre diviziile 15 şi 103 ruseşti. Arma­ta 2 în acelaş timp şi conform cu or­dinele Marelui Cvartier stabilise frontul său la înălţimile dintre Putna şi Şuşiţa. Situa­ţiunea a fost restabilită prin intervențiunea co­lonelului Alexiu și Muncelul fu reo­cupat. CUVÂNTUL" Un agent comercial fal­sificator de poliţe plăti şi ele ajungând in mana comercianţilor al căror nume a fost falsificat pe ele falsul a fost descoperit şi advocatul băncii a făcut imediat denunţul penal. Fâcându-se cercetări s’a desco­perit că a falsificat o poliţă de 11.000 lei pe numele comercian­tului Herman Schön, a doua de 12.000 lei pe al lui Wilhelm Vi­trael, a treia de 12.000 lei pe al lui Andrei Stern, a patra de 5.000 lei pe al lui Farkas Spreng, şi altele pe alte nume. Aceste sunt acele scadente, cari fiind protes­tate s’a descoperit falsul. Insă când agenţii poliţiei s-au prezentat la locuinţa lui Max Klein acesta prinzând de veste a dispărut lăsându-şi familia în încurcătură. Poliţia a lansat imediat o cir­culară pentru prinderea lui Klein, dar până una alta a ares­tat pe servitorul Dimitrovici care a recunoscut fapta. Descoperirea acestui fals a produs senzaţie în oraş, de­oare­ce Klein era cunoscut ca om de cinste el era agentul unei casse de stofe din străinătate, are băeţi şi fete mari cari sunt func­ţionari de bancă şi cari fac par­te din societatea aleasă a aces­tui oraş. Reforma şcolară în ger­mania este periclitată Berlin, 28 (Radar). — Comisiunea de instrucţiune publică a Reichsta­gului a terminat examinarea proec­­tului de reformă şcolară, în prima lectură. Comisiunea a adoptat un a­­mendament prezentat de opoziţie împotriva voturilor partidelor gu­vernamentale. Desbaterile au fost amânate din această cauză pentru 14 zile, în sco­pul de a se încerca stabilirea unui compromis­, altfel soarta proectului fiind periclitată. exo-------­ D. Vasile Sa£&T şi neîn­ţelegerile din sânul organizaţiei liberale Constanţa, 28. — După cum am anunţat la timp, d-l Vasile Sassu, prin organele administrative a con­vocat ieri dimineaţa, pe primarii din comunele judeţului Constanţa într'o adunare numită a comite­tului judeţean. Cu această ocazie, d-l Vis­ile Sassu, guvernatorul Con­stanţei a exclus din partid pe d-nii Virgil Antonescu, senator, Paul Dobrescu, fost deputat, căpitan Stelian Stănescu, consilier muni­cipal şi profesorul de liceu Grigore Roşu, fost ajutor de primar al mu­nicipiului. Aceste excluderi care nu atinge întru nimic pe aceşti vechi luptători ai liberalilor constănţeni, au fost ca o măsură luată în contra dizidenţilor liberali cari au pro­clamat ca şef al organizaţiei ju­deţene şi municipiului Constanţa pe d-l Istrate Micescu, deputat. In urma acestei măsuri abuzive a d-lui Vasile Sassu, care în nepu­tinţa sa nu mai a avut curajul de a exclude pe preşedintele congre­sului judeţean ţinut în ziua de 8 ianuarie a. c., d-l Nicolae Popa şi pe d-l Ion N. Roman, fost se­nator, unul dintre membrii de marcă ai grupărei constănţene. Ca o întâmpinare la acest procedeu a fost expediată o telegramă d-lui Vintilă Brătianu aducăndu-i-se la cunoştinţă faptele comise de către d-l Vasi­le Sassu care nici nu era indicat să ia astfel de măsuri. Dat fiind această stare de lucruri ruptura a partidului liberal din Constanţa inevitabilă. Autorităţile din Arad speriate de invazia şomerilor In dimineaţa zilei de 26 ianua­rie cor., nu se ştie cine a alarmat autorităţile poliţieneşti din Arad, cum că, aproape cinci mii de m­un­citori şomeri din judeţ, ar inten­ţiona să vină la Arad să mani­festeze pe străzile împreună cu şomerii dela oraş. Speriate de acest svon, autori­tăţile noastre poliţieneşti au luat drastice măsuri pentru a bara toate intrările în oraş, şa că până câtre ora 10, a fost imposibilă in­trarea s’au eşirea din oraş, dato­rită acestui fapt, n’a putut veni la oraş nici ţărani cu alimente şi nici lucrători diferitelor fabrici din oraş. Chemându-se de către prefectul judeţului d. Ion Georgescu, con­ducătorii muncitorilor, s'a putut constata că totul a fost o simpla pacateală, iar muncitorii şomeri nici n'au avut asemnea planuri. Abia către amiaza s'au ridicat masurile de paza de la bariere. Ziarele minoritare din localita­te comentează pe larg această în­tâmplare. In orice caz măsuri de acestea pripite nu ne poate face decât rău de­oarece dă loc la fel de fel de interpretări. Ministerul Muncii ar face bine ca să studieze serios probelma șo­majului, hotărând ajutorarea e­­fectiv a muncitorilor fără lucru, de­oarece prea marele lor număr, prezintă un adevărat pericol in­tern. --------exo--------­ Cum s’au făcut alege­­rile judeţene la Hotin Un protest adresat Re­genţei La 25 ianuarie a avut loc alegerea pentru consiliul judeţean de la Ho­tin. Toţi delegaţii opoziţiei au fost arestaţi. D. Florescu, fruntaş al partidului naţional-ţărânist din localitate, a tri­mis următoarea telegramă Regenţei. vneri 25 ianuarie, ziua alegerilor judeţene la Hotin, din 40 candidaţi ai partidului naţional-ţărănesc, nici unul n’a putut străbate la secţiile de votare. Jandarmii aduşi din alte părţi au procedat la arestarea tutu­ror, împotriva sălbăticiei de aici ne am plâns ministerului de interne, care ne-a onorat cu un răspuns per­fid. Simţul răspunderei absent la toate organele Statului. Am putut părăsi locuinţa numai sub protecţia procurorului local. La ora 8 jumătate dimineaţa cu complicitatea judecătorului Simas­­chevici, am fost maltratat şi scos In brânci din chiar localul de vot Buc­­oşin şi arestat ziua întreagă. «îndrept respectuos rugămintea mea către înalta Regenţă, cerând apărarea u­nui întreg judeţ batjocorit de incon­ştienţa administraţiei şi corupţia u­­nor judecători». » De asemeni s’a trimis câte o tele­gramă d-nui ministru de justiţie şi d-lui procuror general din Cernăuţi. ------xpx-------­ Statele­ Unite vor inter­zice exportul de arme pentru ţările beligerante Washington, 28 (Rador). — Comi­siunea afacerilor externe din Ca­mera reprezentanţilor a adoptat o rezoluţiune prin care se cere inter­zicerea exportului de arme pentru ţările beligerante, fără aprobarea expresă a congresului american. BlooNotes Paştile polemice FIUL LUI NATAJV 99 ----«Hicco­La sfârşitul câtorva elogioase con­si­de­raţii asupra d-lui Zarifopol, cu prilejul unor recente discuţii obrasni­ee, d. Ader­ca comunică cetitorilor un curioa vis simbolic: «Se făcea că d. Zarifopol ni­merise, înarmat doar cu un mic aparat de radio în mâna stângă şi o brichetă cu mâna dreaptă, în mijlocul unui trib de papuaşi. A fost acuzat că lucrează cu focul şi trăznetul, a fost judecat, osân­dit şi tras într’o frigare de bambu, ca friptura să aibă aromă specific naţio­nală (aht ironia d lui Aderoal...), şi în timp ce preotul tribului dă foc ereticu­lui cu insăş bricheta drăcească adusă de el, Fiul Câinelui, şef din spiţă neagră dumnezeiască, instalând aparatul de ra­dio, a tras, în jurul victimei un dans nemai­pomenit până atunci în Africa, la sunetele marşului nupţial din Lohengrin, emis de la Londra... Dar d. Zarifopol eşind din frigare (cum­) şi-a luat bri­cheta şi radio, a salutat adunarea şi a plecat mai departe. Faptaşii au rămas cu buzele umflate, privind lung după el De unde să ştie că d. Paul Zarifopol nu poate fi nici ars, nici consumat ca un purcel mistic oarecare, hrănit ca stafide şi alune tradiţionale, şi că e într’adevăr Fiul lui Satant...» («Viaţa Literară» No. 73—70). Agreabil povestitor de vise, insinuant almagiu de simboluri — d. Alierea nu e şi un apărător inteligent al inteligentu­lui domn Zarifopol. Obsedat de prostia iremediabilă a acestei ţări, prostie pe care o socoteşte cristalizată în ortodoxie — mediocrul domn Adere® face un prost serviciu mediocrului său maestru. Me­diocru şi inteligent — confundă ortodo­xa cu inchiziţia, tradiţionalismul cu întunerecul, naţionalismul cu antisemi­tismul, credinţa cu superstiţia, scepti­cismul comod şi paradoxal cu geniali­tatea. In gândirea d-sare, d. Zarifopol e «Fiul lui Satan» pentmcă « «­neregut ab­solut are nimic». Ni se insinuiază un per­sonagiu torturat de îndoeli, sumbru, dră­cesc, fioros in curajul gândirii lui, ne­angajat definitiv de nici o poziţie, un csino chin. Ni se laudă pe sub mână acest «Fiu al lui Satan» pe care papua­şii noştri au încercat să-l ardă pe rug autochton, dar eu fac şi ritm împrumu­tat. Nu e numai fals, ci şi o insinuare neghioabă, de mirare — dar explicabilă... —, la d. Aderca. Pentru că spiritul d-lui Zarifopol e un spirit mediocru (critică, paradox, baga­elizare) şi comod- Scepticismul autoru­lui «Registrului» nu e torturant. Tortu­ra nu e veşnica îndoială - ei veşnica «eriri^xi nnAunat ifirmafie. Neliniştea e mult mai intensă, mai sângeroasă, mai înspăimântătoare ■ ntr’o conştiinţă care trebuie să apere f­aţă de sine — o poziţie­, decât neliniş­tea superficială a unui moralist sceptic de nuanţa d-lui Zarifopol, comod potolită ,printro nouă negare, printr’o nouă ba­gatelizare, printr’o ironie. Nu ştiu dacă d. Aderca pricepe deo­sebirea. Scepticul şi moralistul diletant e un formidabil ajutor în faptul că «nu e legat absolut de nimic». Pentru că, orice criză, orice chin, orice dilemă spi­rituală, e reclvată sau refulată imediat Cum! Prin simple consideraţii asupra i­­nutilităţii lor. De pildă, problema răului, sau a eroismului, sau a datoriei civica un ortodox trebuie să îndure aspre chi­nuri ca s-o precizeze faţă de sine şi să actualizeze în viaţa lui spirituală hotă­rârile la cari s-a oprit. Bănueşte d. A derca satanicele ispite ce covârşesc o conştiinţă ortodoxă, trudnica luptă de zi şi de noapte ca să promoveze binele, numai pentru că gândirea şi voinţa lui — transfigurată de o experienţă religi­oasă — îi porunceşte aceasta? Unde este chinul, în poziţia d-lui Zarifopol — care anulează comod neliniştile reducându-le la simple superstiţii, mituri, reminiscen­ţe — sau în poziţia ortodoxiei, neodih­nită luptă între trup, duhul trupului şi duhul pur? De ce atunci «Fiul lui Satan»? de ce a­­ceastă prosternare în faţa unei inteligen­ţe care n’a găsit niciodată puterea de a creia afirmând, de a distinge realităţile spirituale, de a impune valori? Ortodoxia împlineşe acea formidabilă minune: răs­toarnă valorile lumeşti, le înlocueşte cu valori dumnezeieşti Nu avea de unde să ştie toate acestea d. Aderca. Nu-i mus­tru pentru ignoranţa sa prezumţioasă, pe care ne-a dat de atâtea ori dovadă. Ii amintesc numai de obtuza inteligenţă surprinsă în elogiul «Fiului lui Satan». Pentru că un bărbat inteligent nu poate confunda geniul cu poza, adâncimea cu morg® germanică, sarcasmul cu lipsa de generozitate; şi, mai ales, nu poate să confunda comoditatea bătrânească a cri­ticei d-lui Zarifopol cu neliniştea, com-* piexitatea, autenticitatea şi rodnicia unei spiritualităţi tinere ca acea la care s a oprit Petre Marcu Pals. Chinul supe­­rioritatea, impresia de izolare in medio* critatea culturei cotidiene, — e tocmai de.,?ar*eii .^«‘altă. Ei trebuesc nu­miţi «iu lui Satan» — dacă d. Aderca vrea numaidecât să le dea chipuri de romane. Descoperire de noui cosnori în mormintele regilor chaipenî Dintrun buletin al Muzeului Britanic aflăm, că cercetările făcute de către a­­cest muzeu şi Universitatea din Pennsil­­vania în regiunea Ur din Chaldea, au condus la descoperirea de noui m­ormin­­­­te regeşti, a căror vechime se urcă la­­ 3500 ani înainte de Christos. În morminte se aflau multe mumii îm­podobite cu aur şi pietre scumpe, precum şi obiecte foarte preţioase cari au apar­ţinut regilor înmormântaţi. S'au găsit două năi de aur in miniatură, împodo­bite cu gravuri; afară de acestea, 15 potire de argint, ceşti, un ulcior şi 0 ploscă ce seamănă la formă cu un sa­ ’ m­ovar rusesc, şi stampe la fel executate , ca gravurile. Intre glastrele de piatră se află şi două deosebit de rare: o ceaş­că ovală din sticlă de lavă, şi alta din lapis lazuli. In morminte se mai aflau­­ mai multe obiecte de toaletă şi o cutie mică în formă de semilună cu capac de mozaic. Obiectul principal găsit a fost o harpă cu 12 corzi şi un car de triumf, ambele din lemn cu ornamente de aur. Seria conferinţelor publice organizate de Şcoala de arhivistică şi paleografie de pe lângă Arhivele Statului va începe anul aces­ta cu conferinţa d-lui IV. Iorga despre Arhivele italiene şi importanţa lor pentru istoria Românilor, ce va avea loc Marţi Şi Ianuarie a. c. ora 9 seara în localul Arhivelor Statului. Sunt rugaţi să ia parte toţi cei ce se interesează de istoria noastră naţională. M Mircea Eliade Conferinţele şcoalei de arhivistică Asociaţia Română pentru propa­­gand­a Aviaţiei, — consecventă sco­pului ce şi-a propus şi răspunzând unei adânci nevoi sociale şi naţio­nale — a înfiinţat o şcoală parti­culară de aviaţie, care va funcţio­na în localul Universităţii din Bu­cureşti, şcoala «Regele Mihail». Se primesc elevi de toate catego­riile, studenţi şi profesori, func­­ţionari şi liber-profesionişti, tech­niceni şi elevi începând de la clasa Vil­a secundară. Cursurile şcoalei vor fi teoretice şi practice. Ele pot fi urmate atât de băr­baţi cât şi de femei. Corpul profe­soral e compus din specialişti pen­tru fiecare materie. Ciclul teoretic cu­­prin­de, între alte materii, cursul de motoare, aerodinamică, naviga­ţia aeriană, meteorologia, con­­­tracţia şi mecanica aviatică, pre­gătind pe elevi şi în domeniul pi­lotajului şi al radiotelegrafiei re­toricul şi evoluţia aviaţiei, ca şi le­gislaţia aeriană sunt de asemenea cuprinse în programul de cursuri. Frecvenţa nu este obligatorie, sin­gure răspunsurile satisfăcătoare la examen decizând absolvirea. O comuniere radiofonică privi­toare la înfiinţarea şcolii fiind in­terior făcută pentru toată ţara se­cretariatul şcolii de aviaţie a şi primit numeroase cereri de inseri­ere de la studenţi, ingineri şi tech­­nicieni, ca şi de la profesorii şi li­beri profesionişti. Nouă cereri so­sesc mereu, zilnic. Şcoala urmează să înceapă să funcţioneze luna viitoare, durând aproximativ patru luni. Cursurile se ţin la Universitatea din Bucureşti seara de la orele 8-10 de patru ori pe săptămână, exame­nele urmând a fi trecute în faţa unei comisii, în asistenţa unui de­legat al Ministerului de Răsboiu şi al unui al Ministerului Instruc­­ţiunei. După cursurile teoretice, însoţite de demonstraţii cu materialul res­pectiv şi de proteţii, se va eşi la cuant pe aerodrom, pentru cursu­rile practica. Taxa pentru întreg cursul şcolar es­te de 500 lei, văr­sată în două rate, elevii primind diplome sau certificate care îi fac să fie nu numai cunoscători ai a­­viaţiei, capabili să devină piloţi şi navigatori aerieni, dar să fie preferaţi, în întreprinderile tech­­nice, iar la sorviciul militar să fie primiţi în aviaţie. înscrierile se primesc la A. R­­P. A. (Str. Lipscani No. 8) unde regulamentul şcolii stă la dispozi­ţia celor interesați. Pentru culegerea şi publicarea cân­tecelor populare rertuâneşti In vederea culegerii şi publicării cân­­ecelor populare româneşti, a fost insti­­tuită o comuniune, care şi-a început ac­­ivitatea sub auspiciile Ministerului Ar­telor. Planul de lucru al comisiunii este, deocamdată următorul:­­ Culegeri de melodii poporale cu ajutorul fonografului; 7.­­Transcrierea pe note muzicale a ma­rn felul acesta; 3. Achiziţionarea de culegeri de melo­dii poporale făcute cu sau fără ajutorul fonografului, cari până acum n’au ajuns să fie publicate; 4) Achiziţionarea de fonograme (cilia­­dre fonografice imprimate cu melodii), ce eventual s’ar afla la colectanţi parti- o­culari; 6. Publicarea materialului muzical de la punctele 2 şi 8; 6. Studii ştiinţifice întreprinse pe te- ■ meiul materialului muzical colecţionat; 7. Achiziţionarea de instrumente unizi ale poporal. Pentru aducerea la îndeplinire a aci*­­s­tui program de activitate, Ministe­rl Artelor a procurat aparte de înri f.s ■ ? trare, eilindre fonografice, instrumen­e de cercetare ştiinţifică (după metodele nsacrate în arhivele fonogramice din Apus) şi a pus la dispoziţia comisiui;’! mijloacele materiale necesare. Dar un asemenea program de lucru lui poate fi săvârşit, de­cât prin sprijinul tutcuror celor ce înţeleg rostul folkloru- Iui in creaţiunea muzicală naţională. Către aceştia facem un călduros apel, rugându i să sprijinească, într'un fel sau altul, realizarea programului indicat mai sus, adresându-se în acest scop și pentru lămuriri, Comisiunei noastre (Ministerul Cultelor și Artelor). -------xox-------­ Succesul unui muzicant român la Berlin Berlin 28 (Rador). — Profeso­rul Pruner, de la Conservatorul de muzică din București, a dat in ziua de 26 Ianuarie, un mare concert de contrabas (solo), în fața Academiei de Muzică din Berlin. D-sa a executat un pro­gram, care nu mai fusese auzit încă la Berlin. Toţi criticii mu­zicali ai marilor gazete berlineze, au ţinut să asiste la concertul maestrului Prunner. Publicul a­­flat în sală în mare număr, a aclamat cu mult entuziasm pe concertistul român. S-a remarcat în special desăvârşita tehnică a compatriotului nostru, precum și solul în care d-sa a interpretat compozițiunile clasicilor germani.

Next