Cuventul, ianuarie 1928 (Anul 4, nr. 972-1002)
1928-01-31 / nr. 1002
Tdrâmuriie4roiiid!frWvl!iHi iMtocucii msEsnsRCiNTWvînrAtu DEPOZIT PENTRU EN CROS® Cronoimicul S.Aft. BUCUREŞTI ST*.CAROL IR Pentru a face sa dispară ridurile v Pielea poate ai se hrăneaaa* f Părerea somităţilor medicale şi a speciatiştilor 93 de femei din 100 an o piele Insuficient !xrflită şi asta într’un grad mai mult sau mai puţin sensibil. O aumetitaţiune neindestulitoare a pielii este cauza principala a ridurilor şi ţesuturilor contractate. Somităţi medicale declara acuma, că pielea poate şi trebue să fie hrănită. Mulţumită milioanelor sale de pori, ea poate să absoarbă anumite alimente în mod special preparate; de altă parte natura a dăruit sângelui vaselor capilare ale pielii puterea extraordinară de a digera aceste alimente şi de a le transforma în celule şi ţesuturi vii O epidermă bine hrănită se debarasează ea însuşi şi repede de toate defectuozităţile tenului şi a semnelor vârstei; ridurile dispar, ţesuturile strămtale ca şi muşchii slăbiţi a feţei devin tari şi fragezi şi anii toc impresia că au zburat O femeie de 50 de ani poate foarte uşor să pară de 30 şi să obţină un ten invidiat şi admirat de toate prietenele sale. Cel mai bun «mneau» zilnic pentru piele este următorul: cremă proaspătă predigerată (negrasă) 5 ec., grăsimi vegetale emulzimate şi predigerate (negrase) 10 ec.; ingredientele de mai sus pot fi obţinute în Crema Tokaion cel mai bun şi cel mai hrănitor aliment dermic ce s’a descoperit vreodată 15a redă frăgezime unei epiderme îmbătrânite şi o va reînsufleţi întriun mod surprinzător chiar într’o singură noapte. Mii de femei cari au trecut de vârsta de 40 şi 50 de ani au obţinut adesea tin ten aproape asemănător unei fete tinere şi asta în urma întrebuinţării zilnice a acestei remarcabile creme — alimente pentru piele. Preparatorii vă garantează pentru fiecare caz in parterezultatele mulţumitoare sau înapoierea banilor Comunicare făcută de către specialistul nostru de frumuseţe NOTA.. — Crema Tokaion se găseşte de vânzare la toate farmaciile, drogueriile şi parfumeriile din ţară Borcanul mărime obişnuită costă le 80 — Borcanul mare şi care conţine îndoita cantitate a borcanelor de mărime obişnuită costă Bei 120. Unde nu se găseşte trimiteţi costul respectiv la PARFUMERIA ELITEI. Bucureşti Calea Victoriei Nobrle Seminţe seminţe economice seminţe pentru zarzavaturi seminţe de flori In calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la Societatea Comercială a Agricultorilor ARAD Prospecte la dorinţă gratuit GRATIS trimit catalogul meu despre VIŢE DI V»E ALTOITE care cuprinde preţurile cele mai eftine şi sfaturi nerăsplătite pentru fiecare viticultor. In interesul propriu al Dv. nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu cetiţi călăuza mea de viticultură Adresa: I. szucs pepinerie Diosia jud. Bihor Se caută agenţi cu provision mare Mai Iftin ca oriunde se Vinde la Magazinul „Crinul Vieţii“ str. Zarafi 14 prin Lipscani flori, pene, panglici, mătase pentru pălării, cloşuri, metru cu metru, precum şi orice alte furnituri pentru mode, agrafe de metal, os şi stras, stras cu metru, ciorapi de aţă şi mătase, chiloţi, mănuşi de piele garantate etc. etc. Săptămîna Albiturilor Lei 27 Lei 28 Lei 34 Lei 34 Lei 35 Lei 38 Lei 45 Lei 45 Lei 55 Lei 56 Lei 59 Lei 59 Lei 69 Lei 78 Lei 95 Lei 110 Lei 140 Lei 160 Lei 150 Lei 250 Lei 250 Lei 295 Lei 325 Sifoane şi olănduri franceze, engleze, belgiene, elveţiene In toate lăţimile Pânzărie, Mătăsuri, Ciorapi Secfiune speciala de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Bârbati , din fabricete cele mal renumite din Anglia şl Franţa. Vinde cel mal convenabil ORGHIDAN Casă Fondată in anul 1878 OSPOZITARUl Sifoanelor Schrot Expediem in provincie prin poștă cu ramburs. Strada Panxari 11 9'JZ'J?ssri m. Sifon nescrobit rezistent și osrtrit la spălat matrui America superioară. m. Pânză de cearșafuri de buni calitate a. Zefir garantat ia spălat foarte recomandabil m. indian fin p. mfarle lat 90 c. m. m. finet Tenis desene garantate le spălat m. Indian superior lat 100 cm. m. Molton cu desene moderne pentru rochi metru Creton cu desene colorate artistic m. tino alb lat 100 cm. foarte recomandabil p. trusouri m. Qadel prima calita ,p. rufărie bărbătască. m. Molton Lanţ lat 80 cm. desene garantate m. Fular francez extra fin, imprimat lat top cm m. Opal şi Marchizet extra fin p. rufărie culori garantate la spălat m. Pânză de cearceafuri, practică, foarte rezistentă, lăţime 150 c.m m. Pânză de cearceafuri superioară lăţime 160 cm. m. Pânză de cearceafuri superioară lăţime 200 cm. m. Pânză de cearceafuri superioare lăţime 220 cm. m. Stofă de lână pură, fantezie, foarte recomandabilă. m. Rasa de lână pură calitate extra fină diferite culori. m. Zenana pluşată lai 100 cmspecială pentru capoate m. Poplină de lână pentru rochi calitate superioară, specialitatea casei metrul Olandă veritabilă lățime 200 cm. I. I ar S’A REDESCHIS in BUCURESTI GRAND HOTEL COMPLECT «EST auRAT - INSTALA | IE Sl MOBILIER NOU 250 Camere afti, Apă roco el caldă in permanență, Calorifer, Telefon in camere, Hali, Săli de lectură 9I scrie, Bar, Frizer, Safe, etc. ^Camere începând dela Lei 200.— ^ Jaful liberal Un bilanţ care nu înfăţişează situaţia reală. Ce răspund liberalii la acuzaţiile ’ aduse CERNĂUŢI, 27. — Consternaţi de felul cum se risipeşte averea judeţelor Bucovinei participante la Banca Regională dăm alarma. Este vorba de transformarea Băncii Regionale în societate anonimă pe acţiuni de către liberali. Potrivit legii pentru modificarea statutelor Băncii Regionale din Martie 1926 şi Februarie 1927 Banca Regională se transformă în societate anonimă cu participarea judeţelor bucovinene şi anume în aşa fel că venitul curat, ce se va realiza din lichidarea patrimoniului băncii, să se atribue sub formă de acţiuni în părţi egale judeţelor. Un bilanţ aranjat... Conducătorii actuali ai Băncii Regionale fără a publica bilanţul de lichidare al vechii bănci din care toată lumea şi îndeosebi judeţele să poată constata care este situaţia reală a Băncii, au aranjat pe tăcute un bilanţ cu desăvârşire fals şi după ce au distribuit între dânşii majoritatea acţiunilor viitoarei bănci particulare, au deschis subscripţia publică încercând o sfruntată prejudiciere a judeţelor bucovinene în favoarea consiliului de administraţie stăpânul efectiv al patrimoniului băncii Regionale. Astfel în bianţul, care formează baza împărţirii acţiunilor asupra judeţelor, imobilul Băncii Regionale din str. Flondor 11 a fost evaluat la suma ridicolă de 600 mii lei, pe când în realitate acest imobil valorează aproape 20 milioane lei. Oradea 27. D. Aurel Catana, advocat, fost prefect de poliţie, a reclamat poliţiei din localitate în numele Băncii Generale că agentul comercial Max. Klein a falsificat o serie întreagă de poliţe falsificând nu numai semnătura directorilor de bancă ci şi sigilele comercianţilor, şi cu aceste poliţe a încasat diferite sume ca împrumut de la Banca Generală. Agentul Max Klein ştia că banca trimite poliţele semnatarilor prin servitorul Băncii pentru adeverirea semnăturilor, iar despre scontarea poliţei de asemenea trimite un aviz celor ce au cerut împrumutat tot prin servitor cu cartea de înmânare. A mituit deci pe servitorul Oscar Dmitrovici ca să-i aducă lui Tot aşa mobilierul şi întreg inven- , presele Pentru adeverirea sem~.» _____asezoraturilor de asemenea şi avizul tarul băncii în valoare de cel puţin 5 milioane, (sunt numai 10 covoare Persians) au fost evaluate la câteva zeci de mH de lei. Apoi parcela din faţa universităţii în valoare de 9 tulioane lei a fost evaluată la 2 milioane lei. In plus consiliul da administraţie a retras acţiunea de reziliere a contractului asupra vânzării frauduloase a imobilului din str. Flondor că i s’a scontat poliţa. Klein a falsificat semnăturile comercianţilor şi în cartea de înmânare. Ba pentru a dovedi servitorului că e de bună credinţă Klein a şi achitat câteva poliţe scadente, bineînţeles falsificând altele noui. De aceea nu s’a putut descoperi falsul. Dar zilele acestea devenind 16, către „Casa noastră», vândut cu i scadente 4 poliţe nu ie-a putut . .înlnd «1«. „a l miloane lei, ce se acoperă î» 4 ani din chiria anuală, când valoarea acestui imobil este de 11 milioane lei. Prin falsificarea bilanţului, prin această manoperă criminală de diminuare a valorii patrimoniului Băncii Regionale cele 5 judeţe ale Bucovinei SUNT EFECTIV FURATE CU APROXIMATIV 46 MILIOANE. Cum se apără liberalii Văzându-se strânşi cu uşa liberalii, au publicat în «Glasul» o «rectificare» «pentru Dreptatea». Şi ce credeţi anume că «rectifică» d-lor. 1) Că o comisiune a făcut inventarierea acestei Bănci la finele anului 1927, fără să precizeze dacă această comisiune a făcut şi evaluarea inventarului şi la cât se cifrează acea evaluare dacă s’a făcut. 2) Că evaluările ce s’au făcut la diferite obiecte ale Băncii Regionale sunt cele făcute sub guvernul averesean. La aceasta am avea noi de adăogat că aceste evaluări şi cifre trecute în bilanţul respectiv nu corespund valorii reale ale acelor obiecte. Sunt cifre care se trec la orice bară într’un bilanţ anual şi nu corespund celor ce ar trebui să fie trecute întriun bilanţ de lichidare sau transformare a unei bănci. Tocmai aci e jaful nemaipomenit. Când averea Băncii valorează peste 50 milioane lei ea e trecută în bilanţ cu o sumă derizorie. ?) In fine că palatul Băncii n’ar valora 20 milioane lei ei mult a treia parte di această sumă. Ca să se poată vădea cât valorează acest palat propunem să fie scos la licitaţie publică, dar ca această licitaţie să nu fie făcută ca cea dela «Casa Noastră». Liberalii nu suflă însă un cuvânt ce e cu covourile, casele de fier etc. Din răspunsul dat de către actuala conducere a Băncii Regionale şi mai ales din cele ce nu răspund se poate vedea exact că liberalii intenţionează să pună mâna pe averea judeţelor Bucovinei. Ne miră faptul de ce nu publică bilanţul de lichidare al Băncii, ca populaţia Bucovinei interesată în cauză să vadă care este tranşa de participaţie a judeţelor la această «societate anonimă de drept privat». Până atunci rugăm autorităţile în drept să întreprindă paşii necesari pentru salvarea acestei averi cât timp se mai poate salva ceva. Ionel Theodorescu -------exp —— tează Marelui Cuartier General. Cerbacet şi Prezan îi dau dreptate. Ordinul de retragere este anulat. Ragoza dispare. In timpul noptei, într’adevftr, diviziile române 13 şi 10 au sosit gata de intrare în acţiune. A 13-a prelungeşte imediat frontul diviziei 9-a a 10-a se duce mai la Vest, la Nord de Panciu. In fine, a 14-a trece Siretul pentru a ridica pe a 5-a Istovita. De partea românească totul este gata pentru a se relua lupta. Astfel la 14 August, germanii, cari urmăresc atacul asupra diviziei Zamureala și crede să aibă In fine victoria, vede deodată apărând primele liniile diviziei 10-a (general Cihoski) care primeşte pe ruşi şi opreşte brusc atacul. Peste noapte, românii desăvârşesc schimbaren divizia 14-a rusă. La 15 August îi vine rândul lui Morgen să atace. Acest atac are drept ţintă micul cap de pod de la Doaga şi podurile de la Cosmeşti. După un foc Infernal de artilerie, în tot timpul zilei şi care varsă valuri de gaze pe bateriile române de pe malul stâng, infanteria diviziei 12. 16 trece la atac la orele 7.30 seara, cu o nouă înverşunare, care surprinde cu drept cuvânt pe ap&rător P mnpodLB-S pjz IMP I* fttAOW la cale ferată este rupt ca să nu cază în mâinile inamicului. Elementele diviziei 14-a (generalul Bunescu) intrată In linie, opreşte în sfârşit pe adversar pe calea ferată. Pierderile germane au fost considerabile şi până la 18 August, acţiunea se mărgineşte în această parte a frontului printr’un duel de artilerie. In sectorul Weninger, corpul Alpin atacă şi el în seara zilei de 15 pe punctul de legătură dintre diviziile 15 şi 103 ruseşti şi pune mâna pe satele Muncel şi Străoani, punând pe fugă pe apărători cari au fost readuşi pe poziţie cu lovituri de lanete şi de uagaria de către cazacii Zamurskani. Mai la Vest divizia 217 ocupă satele Sârbeşti şi Voloscani. Acest atac, care punea în pericol armata 2-a română, necesită formarea unui detaşament luat asupra unităţilor disponibile din divizia 3-a română şi pus sub ordinele colonelului Alexiu care veni să susţie pe ruşi şi ac intercala către Varniţa între diviziile 15 şi 103 ruseşti. Armata 2 în acelaş timp şi conform cu ordinele Marelui Cvartier stabilise frontul său la înălţimile dintre Putna şi Şuşiţa. Situaţiunea a fost restabilită prin intervențiunea colonelului Alexiu și Muncelul fu reocupat. CUVÂNTUL" Un agent comercial falsificator de poliţe plăti şi ele ajungând in mana comercianţilor al căror nume a fost falsificat pe ele falsul a fost descoperit şi advocatul băncii a făcut imediat denunţul penal. Fâcându-se cercetări s’a descoperit că a falsificat o poliţă de 11.000 lei pe numele comerciantului Herman Schön, a doua de 12.000 lei pe al lui Wilhelm Vitrael, a treia de 12.000 lei pe al lui Andrei Stern, a patra de 5.000 lei pe al lui Farkas Spreng, şi altele pe alte nume. Aceste sunt acele scadente, cari fiind protestate s’a descoperit falsul. Insă când agenţii poliţiei s-au prezentat la locuinţa lui Max Klein acesta prinzând de veste a dispărut lăsându-şi familia în încurcătură. Poliţia a lansat imediat o circulară pentru prinderea lui Klein, dar până una alta a arestat pe servitorul Dimitrovici care a recunoscut fapta. Descoperirea acestui fals a produs senzaţie în oraş, deoarece Klein era cunoscut ca om de cinste el era agentul unei casse de stofe din străinătate, are băeţi şi fete mari cari sunt funcţionari de bancă şi cari fac parte din societatea aleasă a acestui oraş. Reforma şcolară în germania este periclitată Berlin, 28 (Radar). — Comisiunea de instrucţiune publică a Reichstagului a terminat examinarea proectului de reformă şcolară, în prima lectură. Comisiunea a adoptat un amendament prezentat de opoziţie împotriva voturilor partidelor guvernamentale. Desbaterile au fost amânate din această cauză pentru 14 zile, în scopul de a se încerca stabilirea unui compromis, altfel soarta proectului fiind periclitată. exo------- D. Vasile Sa£&T şi neînţelegerile din sânul organizaţiei liberale Constanţa, 28. — După cum am anunţat la timp, d-l Vasile Sassu, prin organele administrative a convocat ieri dimineaţa, pe primarii din comunele judeţului Constanţa într'o adunare numită a comitetului judeţean. Cu această ocazie, d-l Visile Sassu, guvernatorul Constanţei a exclus din partid pe d-nii Virgil Antonescu, senator, Paul Dobrescu, fost deputat, căpitan Stelian Stănescu, consilier municipal şi profesorul de liceu Grigore Roşu, fost ajutor de primar al municipiului. Aceste excluderi care nu atinge întru nimic pe aceşti vechi luptători ai liberalilor constănţeni, au fost ca o măsură luată în contra dizidenţilor liberali cari au proclamat ca şef al organizaţiei judeţene şi municipiului Constanţa pe d-l Istrate Micescu, deputat. In urma acestei măsuri abuzive a d-lui Vasile Sassu, care în neputinţa sa nu mai a avut curajul de a exclude pe preşedintele congresului judeţean ţinut în ziua de 8 ianuarie a. c., d-l Nicolae Popa şi pe d-l Ion N. Roman, fost senator, unul dintre membrii de marcă ai grupărei constănţene. Ca o întâmpinare la acest procedeu a fost expediată o telegramă d-lui Vintilă Brătianu aducăndu-i-se la cunoştinţă faptele comise de către d-l Vasile Sassu care nici nu era indicat să ia astfel de măsuri. Dat fiind această stare de lucruri ruptura a partidului liberal din Constanţa inevitabilă. Autorităţile din Arad speriate de invazia şomerilor In dimineaţa zilei de 26 ianuarie cor., nu se ştie cine a alarmat autorităţile poliţieneşti din Arad, cum că, aproape cinci mii de muncitori şomeri din judeţ, ar intenţiona să vină la Arad să manifesteze pe străzile împreună cu şomerii dela oraş. Speriate de acest svon, autorităţile noastre poliţieneşti au luat drastice măsuri pentru a bara toate intrările în oraş, şa că până câtre ora 10, a fost imposibilă intrarea s’au eşirea din oraş, datorită acestui fapt, n’a putut veni la oraş nici ţărani cu alimente şi nici lucrători diferitelor fabrici din oraş. Chemându-se de către prefectul judeţului d. Ion Georgescu, conducătorii muncitorilor, s'a putut constata că totul a fost o simpla pacateală, iar muncitorii şomeri nici n'au avut asemnea planuri. Abia către amiaza s'au ridicat masurile de paza de la bariere. Ziarele minoritare din localitate comentează pe larg această întâmplare. In orice caz măsuri de acestea pripite nu ne poate face decât rău deoarece dă loc la fel de fel de interpretări. Ministerul Muncii ar face bine ca să studieze serios probelma șomajului, hotărând ajutorarea efectiv a muncitorilor fără lucru, deoarece prea marele lor număr, prezintă un adevărat pericol intern. --------exo-------- Cum s’au făcut alegerile judeţene la Hotin Un protest adresat Regenţei La 25 ianuarie a avut loc alegerea pentru consiliul judeţean de la Hotin. Toţi delegaţii opoziţiei au fost arestaţi. D. Florescu, fruntaş al partidului naţional-ţărânist din localitate, a trimis următoarea telegramă Regenţei. vneri 25 ianuarie, ziua alegerilor judeţene la Hotin, din 40 candidaţi ai partidului naţional-ţărănesc, nici unul n’a putut străbate la secţiile de votare. Jandarmii aduşi din alte părţi au procedat la arestarea tuturor, împotriva sălbăticiei de aici ne am plâns ministerului de interne, care ne-a onorat cu un răspuns perfid. Simţul răspunderei absent la toate organele Statului. Am putut părăsi locuinţa numai sub protecţia procurorului local. La ora 8 jumătate dimineaţa cu complicitatea judecătorului Simaschevici, am fost maltratat şi scos In brânci din chiar localul de vot Bucoşin şi arestat ziua întreagă. «îndrept respectuos rugămintea mea către înalta Regenţă, cerând apărarea unui întreg judeţ batjocorit de inconştienţa administraţiei şi corupţia unor judecători». » De asemeni s’a trimis câte o telegramă d-nui ministru de justiţie şi d-lui procuror general din Cernăuţi. ------xpx------- Statele Unite vor interzice exportul de arme pentru ţările beligerante Washington, 28 (Rador). — Comisiunea afacerilor externe din Camera reprezentanţilor a adoptat o rezoluţiune prin care se cere interzicerea exportului de arme pentru ţările beligerante, fără aprobarea expresă a congresului american. BlooNotes Paştile polemice FIUL LUI NATAJV 99 ----«HiccoLa sfârşitul câtorva elogioase consideraţii asupra d-lui Zarifopol, cu prilejul unor recente discuţii obrasniee, d. Aderca comunică cetitorilor un curioa vis simbolic: «Se făcea că d. Zarifopol nimerise, înarmat doar cu un mic aparat de radio în mâna stângă şi o brichetă cu mâna dreaptă, în mijlocul unui trib de papuaşi. A fost acuzat că lucrează cu focul şi trăznetul, a fost judecat, osândit şi tras într’o frigare de bambu, ca friptura să aibă aromă specific naţională (aht ironia d lui Aderoal...), şi în timp ce preotul tribului dă foc ereticului cu insăş bricheta drăcească adusă de el, Fiul Câinelui, şef din spiţă neagră dumnezeiască, instalând aparatul de radio, a tras, în jurul victimei un dans nemaipomenit până atunci în Africa, la sunetele marşului nupţial din Lohengrin, emis de la Londra... Dar d. Zarifopol eşind din frigare (cum) şi-a luat bricheta şi radio, a salutat adunarea şi a plecat mai departe. Faptaşii au rămas cu buzele umflate, privind lung după el De unde să ştie că d. Paul Zarifopol nu poate fi nici ars, nici consumat ca un purcel mistic oarecare, hrănit ca stafide şi alune tradiţionale, şi că e într’adevăr Fiul lui Satant...» («Viaţa Literară» No. 73—70). Agreabil povestitor de vise, insinuant almagiu de simboluri — d. Alierea nu e şi un apărător inteligent al inteligentului domn Zarifopol. Obsedat de prostia iremediabilă a acestei ţări, prostie pe care o socoteşte cristalizată în ortodoxie — mediocrul domn Adere® face un prost serviciu mediocrului său maestru. Mediocru şi inteligent — confundă ortodoxa cu inchiziţia, tradiţionalismul cu întunerecul, naţionalismul cu antisemitismul, credinţa cu superstiţia, scepticismul comod şi paradoxal cu genialitatea. In gândirea d-sare, d. Zarifopol e «Fiul lui Satan» pentmcă « «neregut absolut are nimic». Ni se insinuiază un personagiu torturat de îndoeli, sumbru, drăcesc, fioros in curajul gândirii lui, neangajat definitiv de nici o poziţie, un csino chin. Ni se laudă pe sub mână acest «Fiu al lui Satan» pe care papuaşii noştri au încercat să-l ardă pe rug autochton, dar eu fac şi ritm împrumutat. Nu e numai fals, ci şi o insinuare neghioabă, de mirare — dar explicabilă... —, la d. Aderca. Pentru că spiritul d-lui Zarifopol e un spirit mediocru (critică, paradox, bagaelizare) şi comod- Scepticismul autorului «Registrului» nu e torturant. Tortura nu e veşnica îndoială - ei veşnica «eriri^xi nnAunat ifirmafie. Neliniştea e mult mai intensă, mai sângeroasă, mai înspăimântătoare ■ ntr’o conştiinţă care trebuie să apere faţă de sine — o poziţie, decât neliniştea superficială a unui moralist sceptic de nuanţa d-lui Zarifopol, comod potolită ,printro nouă negare, printr’o nouă bagatelizare, printr’o ironie. Nu ştiu dacă d. Aderca pricepe deosebirea. Scepticul şi moralistul diletant e un formidabil ajutor în faptul că «nu e legat absolut de nimic». Pentru că, orice criză, orice chin, orice dilemă spirituală, e reclvată sau refulată imediat Cum! Prin simple consideraţii asupra inutilităţii lor. De pildă, problema răului, sau a eroismului, sau a datoriei civica un ortodox trebuie să îndure aspre chinuri ca s-o precizeze faţă de sine şi să actualizeze în viaţa lui spirituală hotărârile la cari s-a oprit. Bănueşte d. A derca satanicele ispite ce covârşesc o conştiinţă ortodoxă, trudnica luptă de zi şi de noapte ca să promoveze binele, numai pentru că gândirea şi voinţa lui — transfigurată de o experienţă religioasă — îi porunceşte aceasta? Unde este chinul, în poziţia d-lui Zarifopol — care anulează comod neliniştile reducându-le la simple superstiţii, mituri, reminiscenţe — sau în poziţia ortodoxiei, neodihnită luptă între trup, duhul trupului şi duhul pur? De ce atunci «Fiul lui Satan»? de ce această prosternare în faţa unei inteligenţe care n’a găsit niciodată puterea de a creia afirmând, de a distinge realităţile spirituale, de a impune valori? Ortodoxia împlineşe acea formidabilă minune: răstoarnă valorile lumeşti, le înlocueşte cu valori dumnezeieşti Nu avea de unde să ştie toate acestea d. Aderca. Nu-i mustru pentru ignoranţa sa prezumţioasă, pe care ne-a dat de atâtea ori dovadă. Ii amintesc numai de obtuza inteligenţă surprinsă în elogiul «Fiului lui Satan». Pentru că un bărbat inteligent nu poate confunda geniul cu poza, adâncimea cu morg® germanică, sarcasmul cu lipsa de generozitate; şi, mai ales, nu poate să confunda comoditatea bătrânească a criticei d-lui Zarifopol cu neliniştea, com-* piexitatea, autenticitatea şi rodnicia unei spiritualităţi tinere ca acea la care s a oprit Petre Marcu Pals. Chinul superioritatea, impresia de izolare in medio* critatea culturei cotidiene, — e tocmai de.,?ar*eii .^«‘altă. Ei trebuesc numiţi «iu lui Satan» — dacă d. Aderca vrea numaidecât să le dea chipuri de romane. Descoperire de noui cosnori în mormintele regilor chaipenî Dintrun buletin al Muzeului Britanic aflăm, că cercetările făcute de către acest muzeu şi Universitatea din Pennsilvania în regiunea Ur din Chaldea, au condus la descoperirea de noui morminte regeşti, a căror vechime se urcă la 3500 ani înainte de Christos. În morminte se aflau multe mumii împodobite cu aur şi pietre scumpe, precum şi obiecte foarte preţioase cari au aparţinut regilor înmormântaţi. S'au găsit două năi de aur in miniatură, împodobite cu gravuri; afară de acestea, 15 potire de argint, ceşti, un ulcior şi 0 ploscă ce seamănă la formă cu un sa ’ movar rusesc, şi stampe la fel executate , ca gravurile. Intre glastrele de piatră se află şi două deosebit de rare: o ceaşcă ovală din sticlă de lavă, şi alta din lapis lazuli. In morminte se mai aflau mai multe obiecte de toaletă şi o cutie mică în formă de semilună cu capac de mozaic. Obiectul principal găsit a fost o harpă cu 12 corzi şi un car de triumf, ambele din lemn cu ornamente de aur. Seria conferinţelor publice organizate de Şcoala de arhivistică şi paleografie de pe lângă Arhivele Statului va începe anul acesta cu conferinţa d-lui IV. Iorga despre Arhivele italiene şi importanţa lor pentru istoria Românilor, ce va avea loc Marţi Şi Ianuarie a. c. ora 9 seara în localul Arhivelor Statului. Sunt rugaţi să ia parte toţi cei ce se interesează de istoria noastră naţională. M Mircea Eliade Conferinţele şcoalei de arhivistică Asociaţia Română pentru propaganda Aviaţiei, — consecventă scopului ce şi-a propus şi răspunzând unei adânci nevoi sociale şi naţionale — a înfiinţat o şcoală particulară de aviaţie, care va funcţiona în localul Universităţii din Bucureşti, şcoala «Regele Mihail». Se primesc elevi de toate categoriile, studenţi şi profesori, funcţionari şi liber-profesionişti, techniceni şi elevi începând de la clasa Vila secundară. Cursurile şcoalei vor fi teoretice şi practice. Ele pot fi urmate atât de bărbaţi cât şi de femei. Corpul profesoral e compus din specialişti pentru fiecare materie. Ciclul teoretic cuprinde, între alte materii, cursul de motoare, aerodinamică, navigaţia aeriană, meteorologia, contracţia şi mecanica aviatică, pregătind pe elevi şi în domeniul pilotajului şi al radiotelegrafiei retoricul şi evoluţia aviaţiei, ca şi legislaţia aeriană sunt de asemenea cuprinse în programul de cursuri. Frecvenţa nu este obligatorie, singure răspunsurile satisfăcătoare la examen decizând absolvirea. O comuniere radiofonică privitoare la înfiinţarea şcolii fiind interior făcută pentru toată ţara secretariatul şcolii de aviaţie a şi primit numeroase cereri de inseriere de la studenţi, ingineri şi technicieni, ca şi de la profesorii şi liberi profesionişti. Nouă cereri sosesc mereu, zilnic. Şcoala urmează să înceapă să funcţioneze luna viitoare, durând aproximativ patru luni. Cursurile se ţin la Universitatea din Bucureşti seara de la orele 8-10 de patru ori pe săptămână, examenele urmând a fi trecute în faţa unei comisii, în asistenţa unui delegat al Ministerului de Răsboiu şi al unui al Ministerului Instrucţiunei. După cursurile teoretice, însoţite de demonstraţii cu materialul respectiv şi de proteţii, se va eşi la cuant pe aerodrom, pentru cursurile practica. Taxa pentru întreg cursul şcolar este de 500 lei, vărsată în două rate, elevii primind diplome sau certificate care îi fac să fie nu numai cunoscători ai aviaţiei, capabili să devină piloţi şi navigatori aerieni, dar să fie preferaţi, în întreprinderile technice, iar la sorviciul militar să fie primiţi în aviaţie. înscrierile se primesc la A. RP. A. (Str. Lipscani No. 8) unde regulamentul şcolii stă la dispoziţia celor interesați. Pentru culegerea şi publicarea cântecelor populare rertuâneşti In vederea culegerii şi publicării cânecelor populare româneşti, a fost instituită o comuniune, care şi-a început acivitatea sub auspiciile Ministerului Artelor. Planul de lucru al comisiunii este, deocamdată următorul: Culegeri de melodii poporale cu ajutorul fonografului; 7.Transcrierea pe note muzicale a marn felul acesta; 3. Achiziţionarea de culegeri de melodii poporale făcute cu sau fără ajutorul fonografului, cari până acum n’au ajuns să fie publicate; 4) Achiziţionarea de fonograme (ciliadre fonografice imprimate cu melodii), ce eventual s’ar afla la colectanţi parti- oculari; 6. Publicarea materialului muzical de la punctele 2 şi 8; 6. Studii ştiinţifice întreprinse pe te- ■ meiul materialului muzical colecţionat; 7. Achiziţionarea de instrumente unizi ale poporal. Pentru aducerea la îndeplinire a aci*stui program de activitate, Ministerl Artelor a procurat aparte de înri f.s ■ ? trare, eilindre fonografice, instrumene de cercetare ştiinţifică (după metodele nsacrate în arhivele fonogramice din Apus) şi a pus la dispoziţia comisiui;’! mijloacele materiale necesare. Dar un asemenea program de lucru lui poate fi săvârşit, decât prin sprijinul tutcuror celor ce înţeleg rostul folkloru- Iui in creaţiunea muzicală naţională. Către aceştia facem un călduros apel, rugându i să sprijinească, într'un fel sau altul, realizarea programului indicat mai sus, adresându-se în acest scop și pentru lămuriri, Comisiunei noastre (Ministerul Cultelor și Artelor). -------xox------- Succesul unui muzicant român la Berlin Berlin 28 (Rador). — Profesorul Pruner, de la Conservatorul de muzică din București, a dat in ziua de 26 Ianuarie, un mare concert de contrabas (solo), în fața Academiei de Muzică din Berlin. D-sa a executat un program, care nu mai fusese auzit încă la Berlin. Toţi criticii muzicali ai marilor gazete berlineze, au ţinut să asiste la concertul maestrului Prunner. Publicul aflat în sală în mare număr, a aclamat cu mult entuziasm pe concertistul român. S-a remarcat în special desăvârşita tehnică a compatriotului nostru, precum și solul în care d-sa a interpretat compozițiunile clasicilor germani.