Cuventul, februarie 1928 (Anul 4, nr. 1003-1031)

1928-02-01 / nr. 1003

2 Procesul comuniştilor la consiliul de războiu Şedinţa de dimineaţă portcop----­ Eri dimineaţă a început la con­siliul de răsboiu al corpului II armată din Capitală, procesul co­muniştilor în frunte cu fostul de­putat Boris Stefanof. Consiliul e prezidat de d. colo­nel Filip, comisar regal d. maro Romulus Hotineanu, iar grefier d. Matei Iliescu. După constituirea consiliului, pre­zidentul face apelul martorilor. Sunt prezenţi 65, lipsesc 49. D. M. Cruceanu, avocat, din partea aparatei, ridică un incident cerând ca martorii absenţi să fie aduşi cu mandate. Printre aceștia figurează d-nii: V. Brătianu, Iuliu Maniu, Vaida Voevod, C. Arge­­toianu, V. Madgearu, I. Mihala­­che, general Averescu, Mihai Po­­povici, Trancu-Iași, etc. etc. D. maior Hotineanu comisar re­gal, e de acord cu apărarea, pentru judecarea imediată a procesului şi aducerea martorilor cu mandate Consiliul deliberând, admite in­cidentul ridicat de apărare şi ho­tărăşte aducerea martorilor cu mandate.­­ Grefierul dă citire ordonanţei de dare în judecată a lui Boris Ste­­anov. Acum doi ani, — spune or-­donanţa — „Valea plângerei” din cimitirul Belu a fost înconjurată de poliţie, şi într'o groapă a fost găsit Boris Stefanov, urmărit de m multă vreme de autorităţile mili­are, pentru complot contra sigu­­an­ţei statului. A avut loc atunci o sântă luptă între poliţişti şi cei urmăriţi, cari au putut fi arestaţi î­n timp ce erau escortaţi, doi din­re ei au reuşit să fugă. Boris Ste­­anov a fost tradus în faţa consi­­lului pentru complot contra sigu­­anţei Statului. Se dă apoi citire celei de a doua ordonanţe prin care sunt trimişi n judecată ceilalţi comunişti, şi se hotărăşte ca in şedinţa de după amiază să se discute conexarea am­­belor ordonanțe. Ședința se ridică la orele 12.30. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 4 d. a Se dă citire celei de a doua or­donanţă definitivă care insistă a­­supra diverselor organizaţiuni co­­muniste, arătând rolul fiecărui a­­cuzat. Inculpaţii sunt acuzaţi de faptele prevăzute de art. 67, 69 şi 181 din c. p. conbinat cu art. 258 c. f. m. şi art 3 din legea stării de asediu. Unul dintre inculpaţi necunos­­când limba maghiară, este adus în instanţă un interpret, trimis de mi­nisterul de interne, care depune ju­rământul. ✓ . Apărarea ridică un incident în ce priveşte persoana celui ales ca interpret D. avocat M. Cruceanu spune că interpretul fiind agent de siguranţă, şi cum e vorba de un proces politic în care siguranţa e iteresată, adevărul va fi mistifi­cat. Cere aducerea unei persoane care să prezinte imparţialitatea. D. av. Paraschivescu Bălăceanu a cerut de asemeni aducerea altui interpret. D. maior Hotineanu, comisar re­gal, combate incidentul ridicat de apărare. In orice caz — spune d-sa — dacă, consiliul admite incidentul roagă să se aducă un ofițer ca in­terpret Consiliul deliberând, admite inci­dentul ridicat de apărare. S’a cerut printr’o adresă trimisă autorităţi­lor militare, un ofiţer care să cu­noască limba maghiară. Desbaterile au fost suspendate la orele 5. Ele vor continua azi la o­­rele 9 a. m. CIURUL JUDICIAR —­ooii­oo - CON­­AMNAREA EXCRO­­COLOS MARIN CONSTĂRIN­TINESCU ZIS FRIPTU S. I­ comercială, care are căderea să judece delictele după legea mi­cului parchet, a judecat ori pe Ma­rin Constantinescu zis Friptu, care mai are două procese în curs la curtea cu juraţi pentru siluire şi pentru excrocherie. Dându-se drept agent de la bri­gada de moravuri de pe lângă poli­ţia Capitalei, acesta femei ce eşeau din localurile de rendez-vous şi le teroriza spunând că nu le duce la poliţie şi nu le spune soţilor dacă, «merg» cu el şi îi dau bani. Prins de un poliţist că a exercitat acest şantaj asupra unei biete croi­­torese, căreia i-a luat cei trei sute de lei ce-i avea la ea şi şi-a bătut şi joc de ea, el a fost trimis în ju­decată. In urma asprului rechizitoriu fă­cut de d. procuror Al Procop Du­­mitrescu, care a cerut o severă con­damnare pentru acest soi de ex­­crpei, tribunalul, alcătuit din d-nii judecători Eugen Donici şi C. Panai­tescu, a condamnat pe Marin Cons­­tantinescu la 6 luni închisoare co­­recţională. PENTRUCA AU BĂTUT UN JANDARM D. judecător de instrucţie Al. Min­cuiescu de la cap. 4, a dat ordonan­ţă definitivă prin care trimite în judecată pe Ion şi Dumitru Cocea­­lău, Nicu Niţu şi Stancu Gheorghe din Tăriceni-Ilfov pentru că au bă­tut grav pe soldatul jandarm Todi­­că Ion. Acţiunea publică e deschisă conform art. 185 codul penal. CERERE DE LIRERARE RESPINSA S. I. a tribunalului a respins ce­rerea de liberare a lui Const. Botez, autorul fraudelor săvârşite la soc. «Sardev» în sumă de un milion şi jumătate lei. Din cauză că au lipsit martorii, procesul s’a amânat la 14 Februarie. APELUL LUI FALCOIANU împotriva hotărârei a. IV a tri­bunalului, care­­ a respins cererea de liberare pe cauţiune materială. Al. Fălcoianu şi Petcu Vasiliu au făcut apel care a fost repartizat la s. 111 a curţii de apel. Termenul e fixat la 6 Februarie. CERERE DE MORATORIU D. Rozenfeld Bozeanu, proprieta­rul cinematografului «Frascati» a cerut s. I comercială a tribunalului Ilfov moratoriu arătând că are un pasiv de aproape 20 de milioane lei şi un activ de 21 milioane. D-sa afirmă că numai filme are în valoare de 12 milioane lei. CÂND SE PEDEPSEŞTE UZUL DE FALS D-na Aneta Gaji şi Mac Iliescu au fost condamnaţi de curtea de apel din Iaşi la câte 15.000 lei amendă pentru uz de fals. Cerând revizuirea exproprierei la comitetul agrar, au fost învinuiţi că cu bună ştiinţă, au uzat de un act fals. Curtea de apel din Iaşi decise­se că, oride câte ori o parte a încer­cat să uzeze de un act chiar greşit fiind el al unei autorităţi publice, este pasibilă de delictul prevăzut de art. 127 cod­ penal. Făcând recurs în contra deciziei curţii de apel, s. II a Înaltei curţi de casaţie a casat fără trimitere de­cizia atacată cu recurs statuând că nu poate fi cineva învinuit­ de uz de fals atâta vreme cât însăşi exis­tenţa falsului nu se constată şi, cu atât mai mult, nu poate fi făcut res­ponsabil cineva de eroarea unei au­torităţi publice. P. S. — D-l Prim procuror Codin Ştefănescu a autorizat pe redacto­rul nostru judiciar să anunţe că nici o doamnă sau domnişoară nu a fost citată până acum la parchet în afacerea stupefiantelor. Luăm act, Red. voltă demagogia şarlatană in poli­tică. Un clasic purcede de la desemn. Arunc deci o provocare oficiali­tăţii noastre —­­care la lipit de arta d-lui Mirea, ca musca pe prin­­zătoarea cu clei îndulcit), să orga­nizeze în oricare centru de artă eu­ropean, şi sub arbitrajul celor mai autorizaţi istorici şi înamoraţi ai clasiciz­mului — (nu al academismu­lui, terciuit în formule eclectiste) — să organizeze unde va pofti, o expoziţie de construcţie clasică, dar în care să figureze, pe lângă «ma­rele nostru clasic» bunăoară şi A­dina Paula Moscu. O expoziţie de construcţie clasică !— adică exclusiv de desemne. Gloria d-lui Mirea s’ar risipi­­— în câteva ore numai — s’ar prăbuşi pentru veşnicie, în ridicol. Ni se va spune însă — (ceia ce se spune de treizeci de ani): d. Mirea este, prin excelenţă, un colorit cla­sic. (D­l Mirea... reprezintă în pictura noastră colorismul în cea mai no­r­tă a lui m­anifestare, demnă de­­ clasicii veneţieni». — Vezi catalogul r­etrospectivei edităi sule chiar în-J grijirea celui lăudat înlăuntru). Expuneţi-l pe d-l Mirea în străi­nătate — cu pictura d-sale dar ex­­puneţi-1 alături, bunăoară, de Pe­­traşcu, ce se va alege oare din no­bila d-sale manifestare coloristică 7 încercarea aceasta nimeni la noi nu va îndrăzni s-o pună în pr­actică, astăzi. Ar fi catastrofal — pentru oficia­litate. Dar mâine 7 peste cinci, peste zece ani 7... când oficialitatea protectoare a d-lui Mirea nu va mai dăinui . Până atunci — d. Mirea va fi slo­bod să scrie — prin pana altuia, în prefaţa catalogului retrospectivei sale dela Ateneu. Sărbătorirea — (postumă) a lui AN­DREESCU ni se pare NE­DREAPTA, atunci când nu pune în ACEIAŞI favoare pe un contempo­ran: Mirea..., San • Luch‘Un rămâne o stea de mâna a doua...! E sinistru. Dar e şi hilariant când declară prin pana unui naiv gazetar. Mirea e pentru noi mai mult de­cât poate să dea această ţară. Sau: Mirea urmează şi astăzi cu ace­iaşi râvnă şi entuziasm calea lumi­nată de maeştrii său iubiţi: Velas­quez — a cărui îndrumare a fost şi este adevăratul său ideal — şi Ca­rolus Duran. Velasquez şi Carolus Duran ! Ce-ai gândi d-ta, iubite cetitor, despre un trubadur naţional care ţi-ar declara la ureche, misterios şi grav : — Eu urmez şi astăzi cu aceiaşi râvnă şi entuziasm calea luminată de maeştrii mei iubiţi: Danie — a cărui îndrumare a fost şi este ade­văratul meu ideal — şi Carol Scrob!? E sfâşietor.... N. N. Toititza —-----exo------- * ■ ■ ■ coffrao — Căpitanul invalid Gavrilescu arestat şi depus pentru deflorare şi viol.­­ De 4 zile greva foamei.­­ Arestatul este dement? Ce spune medicul închisorii. LUGOJ 29. — Ia corespondenţa trecută am relatat pe scurt aresta­rea d-lui Const. Gavrilescu restau­ratorul din gara Lugoj şi căpitan invalid. Astăzi revenint cu amănun­te în acest caz, care a fost obiectul unor apr­inse discuţii în oraşul nos­tru. Căpitanul Gavrilescu fiind învi­nuit că şi-ar fi deflorat şi violat servitoarea în etate de 15 ani, în ba­za mandatului emis de Parchetul Lugoj, a fost arestat şi depus în în­chisoarea Tribunalului în ziua de 23 Ianuarie crt In aceiaşi zi Tribuna­lul de sub sedistul d­lui judecător U. Chirea desbătând cazul arestării in­firmă mandatul de arestare, cum însă primul-procuror Const Maro­­siu anunţă apel, Gavrilescu până la judecarea acestuia le Curtea de A­pel Timişoara este menţinut în sta­re de arest, învinuirile aduse... In baza­ informaţiilor primite de la d. prim procuror Const Marosin şi d. şef de siguranţă Alexandre,seu aflăm că restauratorul Gavrilescu şi-a angajat o servitoare pe care trimiţând o la medicul dr. Mi­rea, a luat cunoştinţă că fata este sănă­toasă ba chiar şi... virgină. In urma acestora într’o noapte — când ne­vastă sa şi cei doi copii erau la so­cri — stăpânit de bestiale pofte Fio­rescu a sărit asupra victimei. Peste câteva zile nenorocita fiinţă îmbol­­năvindu se de «vaginită», apucată de febră a început să aiureze, a pă­răsit casa şi în toiul nopţii cutree­­rând străzile oraşului a fost prinsă de poliţia Mulţumită d-lor doctori Bejau şi Lichter, fata a fost internată în ca­sa de alienaţi. A doua zi însă când victima şi a revenit în fire s’a con­statat tristul adevăr Parchetul s’a sesizat şi a procedat în consecinţă. De 4 zile greva foamei Din ziua când a fost depus căpita­nul Gavrilescu a declarat greva foa­mei ca un protest contra arestării sale. La insistările directorului in­­chisorii ca să mănânce el a decla­rat: «Eu înă nutresc cu hrană sufle­tească». Trecut în infirmeria închi­sorii, timp de trei zile a cetit şi a fumat 255 ţigări regale R. M. . In a treia zi fiind vizitat de către me­dicul penitenciarului dr. Zeno Be­jau, i s’a interzis fumatul dânsul fiind bolnav de tuberculoză, deci ex­pus unei accidentale intoxicări. Arestatul este dement? In a patra zi a grevei foamei am căutat să aflăm şi părerea d-lui medic dr. Zeno Bejan, care convin­­gător ne declară: «Gavrilescu este în prima fază a nebuniei şi dacă nu va înceta greva foamei va înebuni cicabinele«. Am încercat alimenta­rea artificială, dar nam reuşit». Peste câteva zile Curtea de Apel Timişoara se va pronunţa în cauză şi atunci vom reveni cu epilogul a­­cestui ruşinos caz. D. A. DOJKOO — «Uniunea meseriaşilor de încălţă­minte» a ţinut Duminică diminea­ţa o întrunire în sala Transilvania. La întrunire a luat parte un ma­re număr de membrii ai Uniunii. Din partea ministerului muncii a participat d. Jelea. D. Const. Dobrescu, preşedintele Uniunei, a deschis întrunirea şi a făcut un istoric asupra luptelor du­se de «Uniune» pentru înfrânarea fraudelor comise de unii negustori pielari. In urmă d. Dobrescu a fă­cut o demonstraţie cu planometrul special şi alta cu sistemul polar, ad­mise de ministerul industriei (serv. de măsuri şi greutăţi). A încheiat făcând apoi la solidari­tate. D. Jelea, insp. în min. muncii, a spus că a fost delegat de d. dr. N. Lupu, ministrul muncii, să ia act de doleanţele meseriaşilor de încăl­ţăminte şi de asemeni să-i prezinte moţiunea adoptată. D. Darie sfătuieşte pe cei prezenţi să fie uniţi pentru a putea ajunge la scopul urmărit. A mai cerut să fie întocmit un procet de lege pen­tru asigurarea plăţii lucrului efec­tuat. D. Traian Matachescu, relevă frau­dele comise de pielari. D. Cristache Dumitrescu vorbeşte în acelaş sens. D. C. Necutescu-Militaru cere de­­asemeni măsuri pentru stăvilirea lipsei de lucru. De asemeni cere mă­suri energice pentru oprirea străi­nilor nespecialişti de a veni în ţară unde concurează elementul autob­an. D. R. Ionescu aduce omagii presei democrate pentru sprijinul dat cau­zei meseriaşilor în toate ocaziile. Cere pedepsirea celor ce comit frâu de la măsurarea pieilor. D. Petre Ionescu expune şicanele ce li se fac meseriaşilor cu plata im­pozitelor de către percepţii. D-nii Vasilescu şi Eschenazi vor­besc în acelaş sens. D. Ştefan Butaşiu relevă şicanele ce îndură meseriaşii din partea u­­nor organe administrative. D. Trancu-Iaşi îşi exprimă satis­facţia văzând că meseriaşii vin în număr mare spre a-şi apăra intere­sele. Asigură apoi pe meseriaşi de spri­jinul său. Mai vorbesc d-nii: R. Georgescu, Miron, T. Vlădescu şi alţi cari a­­duc laude d­un Dobrescu pentru lup­ta ce duce spre binele meseriaşilor. D. Şerbănescu a protestat cu ve­hemenţă contra şicanelor de tot fe­lul ce se fac meseriaşilor. D. inspector Jelea, reprezentantul mia. muncii, arată meseriaşilor că a luat act de toate doleanţele lor pe care le va expune d-lui dr. Lupu, ministrul muncii. D. C. Dobrescu încheie seria cu­vântărilor. Propune apoi şi aduna­rea în unanimitate aprobă o moţiu­ne prin care Uniunea cere organe­­lor în drept ca în timp de zece zile 1) să se vândă produsele necesare (pielea de încălţăminte) cu planime­tru pentru a se înlătura fraudele; 2) să se prohibească încălţămin­tea străină sau să se menţină actua­lul regim vamal la această încălţă­minte; 3) să se acorde credite cu mai mul­tă bunăvoinţă micilor patroni şi cu dobânzi mai mici; 4) o cotă de 30 la sută din furni­turile statului, judeţelor şi comune­lor să fie efectuată de micii patroni, întrunirea a luat sfârșit la orele­­ jumătate. S-a respins contestaţia împotriva alegerii con­siliului comunal al Galaţilor Ministerul de Interne a respins contestaţia împotriva aleger­i con­siliului comunal al municipiului Galaţi. D. Emil Codreanu a fost con­firmat primar, iar consiliul comunal a fost autorizat să intre în func­ţiune. Festivitatea de la „Cer­cul profesoriioe secun­dari“ Duminica dr.. ...Dacă „Cercul pro­fesorilor secundari" din Capitală a sărbătorit, la sediul său din str. Imprimeriei, 25 de ani de existenţă. Au participat numeroşi profesori şi profesoare, iar din partea mini­str­ului instrucţiunii d-nii: C. Kiri­­ţescu, secretar­ general, T. Alessea­­nu, administratorul Casei Şcoale­­lor, Ilie Purcariu, directorul gene­ral al învăţământului profesional, Teişanu şi Lefteriu, subdirectori generali. A prezidat d. Lupu Antonescu, inspector general şcolar. , După oficierea unui serviciu re­ligios­­. M. Creţu­, secretarul ge­ner­al al cercului, a citit istoricul a­­cestei instituţii de la înfiinţare şi până în prezent, evidenţiind acti­vitatea culturalâ şi lupta dusă pen­tru revendicările corpului profe­soral secundar. D. Sonţu, membru fondator al cercului şi vechi profesor, evocă figurile conducătorilor cari s'au pe­rindat în fruntea instituţiei şi ci­tează diferite episoade din activi­tatea d-sale de dascăl. D. prof. Nichifor a vorbit din partea soc. „Tinerimea­­ Română" mulţumind profesorilor pentru con­cursul pe care l-au dat întotdeauna acestei societăţi. La orele 5 d. a. s-a ţinut în lo­calul cercului o şezătoare artistico­­literară, iar seara la orele 8 a avut loc o serată dansantă la care au participat profesoarele şi profe­sorii din Capitală CUVA­M­T­U­L CAPITALA UNDE DUCE PATIMA BEŢIEI îngrijitorul de maşini Tito Ár­pád, în etate de 27 ani, originar din corn. Poeştii Târnava Mare, dom. în Capitală la hotelul Griviţa, a căzut victimă patimei de beţie, pe când se introdusese în pivniţa fa­­bricei de bere «Luther», cu inten­ţia de a fura sticle cu vin. In cursul nopţei de Duminică în­grijitorul de maşini, pe la orele 2, s’a introdus printr’o deschizătură dintr’un perete al zidului de la sala de fermentat berea de unde a in­tenţionat să intre în pivniţă pentru a fura. Din cauza întunerecului, îngriji­torul ajungând la capătul sălei de fermentat, unde era o deschizătură în pivniţă, a căzut în fundul piv­niţei şi lovindu-se în cap, şi-a frac­turat baza craniului. A doua zi personalul de serviciu al fabricei ducându-se în pivniţă pentru diferite servicii, a dat peste îngrijitor, care era în nesimţire. In stare gravă a fost transportat la spitalul central al casei meserii­lor, unde cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă. ACCIDENT DE MUNCA Tăetorul de lemne Gheorghe Olo­­aţă, dom, în str. Zamfir Olaru No. 30, pe când împingea la un motor de lemne, pe strada Câmpineanu, în dreptul casei cu No. 6, a fost lovit de tamponul unui vagon de tram­vai, care circula pe acea stradă. Nenorocitul lucrător, după ce a fost isbit cu petere de vagon, a ră­mas agăţat de tampon, care l-a tâ­rât o distanţă de 4 metri rănindu-l îngrozitor. Cu grave leziuni la umăr şi picio­rul stâng a fost dus la spitalul Col­­ţea şi internat. INCENDIUL DIN BOS. MIHAI BRAVUL Duminică la orele 12 noaptea un incendiu s-a produs la depozitul de lemnărie din şos. Mihai Bravu No. 208, proprietatea d-lui Lovin. Focul a distrus o bună cantitate de lemne tăiate. Postul de pompieri Foişor, a lo­calizat incendiul după o oră. Comisarul circ, de poliţie, a des­chis o anchetă, pentru stabilirea responsabilităţilor. Pagubele, până în prezent nu se cunosc încă. STRIVIT INTRE DOUA CAZANE Muncitorul Canda Pavel în etate de 40 ani, de fel din com. Pocina Mare jud. Mehedinţi, dornic, în str. Broscăriei 39, a căzut victima unui accident. In timpul când lucra, la aşezarea unui cazan, alt cazan sus­ţinut de un elevator fiind mişcat din loc, a atins pe celălat cazan, prinzând între ele pe lucrător. Lucrătorul a fost lovit puternic la cap şi pe tot corpul astfel că, a fost scos dintre cazane, mort. ÎNCERCARE DE SINUCI­DERE Tita Stanciu, în etate de 20 ani, domiciliată în str. Eliza Popescu No. 26, a încercat eri să se sinucidă prin asfixiere cu mangal. Concubinul ei Dobrin Stan, obser­vând gestul desperat al femeiei, a scos-o afară din cameră salvând-o de la o moarte sigură. DÎNTR'O GLUMA, — O NE­NOROCIRE Locuitorul Rădulescu, domiciliat în strada Obor, No. 41, ducându-se Duminică în piaţa de la Obor, să facă târguori pentru casă, un prie­ten anume Vasile Zaharescu, i-a dat din glumă un brânci şi alune­când pe ghiaţa şi-a fracturat picio­rul stâng. In stare gravă, din cauza unei glume proaste, nenorocitul om, s’a pomenit internat la spitalul Brân­­covenesc. ACCIDENT DE TRAMVAI Lucrătorul tâmplar Radu Mihail, domiciliat în str. Doamna Ghica 27 a fost lovit de un vagon de tram­vai, pe­ când trecea cu o bicicletă, pe strada Căuzaşi, în dreptul casei cu No. 7. In stare garvă a fost dus şi in­ternat la spitalul Brâncovenesc. matkb.t.,mhzaa wiet,am­ăroL —k­­n UNA CARE ŞI-A FĂCUT HARAKIRI Eri dimineaţă la orele 7, în stra­da General Berthelot No. 42, o fe­meie şi-a făcut harakiri. Iată îm­prejurările : D. senator Zănoagă, domiciliat în str. General Berthelot No. 42, avea un serviciu, o bucătăreasă, anume Elena Popa de 33 ani, originară din Transilvania. De mai multă vreme femeia aceasta trăia în concubinaj cu un servitor vecin. Azi dimineață sau luat la ceartă. Amantul a ameninţat c’o părăse­şte. Elena Popa, a luat un cuţit mare de bucătărie şi fără a sta pe gânduri şi l’a înfipt adânc în sto­mac. Tăetura a fost atât de mare încât intenstinele au eşit afară. Când, de durere, Elena Popa s’a prăbuşit la pământ, amantul ei a dat alarma. La faţa locului a sosit o ambulanţă a soc. «Salvarea» care a transportat-o la spitalul Brânco­­venesc, unde i s-au dat îngrijirile necesare. Autorităţile cercetează. M­oo-Notes Artistica Karin Michaelis soseşte astăzi în Capitală, pentru cele două conferin­ţe pe care le va ţine, Miercuri 1 Fe­bruarie, când va vorbi pe tema «Când trei femeile suntem bolnave» şi Vineri 3 Februarie pe tema «Pă­rinţii, copil şi morala de astăzi». Pu­blicul femenin bucureştean aşteap­tă cu nerăbdare pe celebra scriitoa­re căreia îi pregăteşte o caldă pri­mire. Biletele la «Comedia», pasagiul Imobiliara, Spectacolele trupei maghiare de la Cluj şi ale ilustrelor artiste Em­ma şi Irma Gramatica au suferit o mică amânare: trupa maghiară în­cepe Duminecă 5 Februarie, com­pania Gramatica la rândul ei, va juca la 11 şi 12 Februarie. Aceste spectacole au loc la tea­trul «Alhambra». KARIN MICHAELIS vorbeşte la 1 şi 3 Februarie, la tea­trul «Regina Maria». Biletele la «Co­media». • Tragedianul Baratoff va juca Sâmbătă 4 Februarie, la «Alham­bra», Tatăl, de Strindberg. In a­­ceastă piesă marele artist are o for­midabilă creaţiune. * Willy Burmester va da două concerte în Capitală. Biletele la «Comedia». * Se anunţă un singur concert dat de Alfred Piecaver. Informaţiuni la «Comedia», pasagiul Imobiliara, De la «Teatrul Nostru» Compania dramatică Teatrul Nos­tru e în plină fericită serie cu Mo­ritz al ll-lea». Spectacolele — până azi 32— urmează în fiecare zi cu cassă plină până la ultimul loc. «Teatrul Nostru» va juca eMoritz al II-le­a toată luna Februarie. Joia şi Sâmbăta au loc matineuri cu preţuri reduse. Rolul «Lili Leizer» din «Moritz al II-ea» va fi jucat alternativ de d-na Toto Ionescu, de la Teatrul Naţional şi de d-na Stanca Alexandrescu. Conferinţe D. Prof. Gallavresi de la Societa­tea Naţiunilor va ţine la 5 Februa­rie 1928, ora 3 jum. p. m. la Funda­­­ia Carol I sub auspiciile Uniunei Intelectuale, o conferinţă despre» «Relaţiile dintre patrioţii români şi italieni în timpul renaşterei na­ţionale a celor două ţări». Confe­rinţa va fi ţinută în limba fran­ceză. Biletele la «Mozart», Un singur concert P1CCATER Două concerte WILLY summm Spectacolele Emma şi Irma GRAMATICA Biletele la «Comedia», pasajul Imobiliara. Expoziţii Vernisagiul expoziţiei pictorului N. N. Tonitza va avea loc Miercuri 1 Februarie c., ora 11 a. m. în Că­minul Artelor Regina Maria, Calea Victoriei No. 83. Tot la Căminul Artelor Regina Maria şi tot în aceiaşi zi va avea loc şi vernisagiul expoziţiilor d-lor Ath. Demian, Adina-Paula Moscu şi S. Tarasov. SPECTACOLE Opera: Belache. Teatrul Naţional: Omul cu mârt­­oaga. . Teatrul Regina Maria: Soţul i­real. Teatrul Mic- Câinile care aduce. Teatrul Nostru: Moritz al II-lea, hâtrul Eforia; Zodia porcului. ----80-^11» Ce cuprinde proiectul de lege alcătuit de ministerul sănătăţii Comisiunea instituită de ministe­rul sănătăţii pentru întocmirea pro­ectului de lege privitor la combate­rea maladiilor venerice, și-a înche­iat lucrările de redactare ale aces­tui proeet. In cele ce urmează vom arăta principalele dispoziţiuni cu­prinse în sus zisul proiect. Obligativitatea tratamen­tului Orice persoană atinsă de vre­o boală venerică este datoare a con­sulta medicul şi a urma tratamen­tul prescris. Instituţiile publice de asistenţă medicală sunt obligate a da con­­sultaţiuni şi a face tratament gra­tuit bolnavilor săraci atinşi de boa­le venerice. De asemenea labora­toarele oficiale vor face analizele bacteriologice necesare acestor bol­navi, tot în mod gratuit. Fişele medicale Medicul care constată o afecţiune venerică este obligat a face bolna­vului o fişă în care va nota starea boalei şi ziua când se declară con­tagiozitatea. La terminarea conta­­giozităţii, medicul va indica acest lucru, motivând şi semnalând fişa. Cazurile de sifilis cu leziuni con­tagioase care ar constitui un peri­col de răspândire a boalei vor fi declarate de media autorităţilor sanitare locale, care vor suprave­ghea tratatmentul. Bolnavii din această categorie, cari n’ar prezenta garanţii că vor urma regulat tratamentul vor fi in­ternaţi în mod forţat în spitale pâ­nă la vindecarea leziunilor conta­gioase. Pedepsirea propagaturilor de boale venerice Acei cari ştiindu-se bolnavi de o boală venerică (în stadiul infecţios) vor avea raporturi sexuale, vor fi pedepsiţi cu închisoare de la o lună până la un an. Transmiterea pe orice cale a boa­lelor venerice va fi pedepsita cu penalităţile prevăzute în codul pe­nal. Femeia care, deşi ştiindu-se si­filitică, alăpează un sugaci sănă­tos, precum şi cei ce încredinţează spre alăptare un copil ştiut sifiri­­tic unei femei sănătoase, se vor pe­depsi cu închisoare de la o lună la 6 luni şi cu amendă dela 1000 la 10.000 lei. Controlul persoanelor expuse la boale venerice Persoanele care prin împrejură­rile în care trăesc sunt în­deosebi expuse la contractarea și transmi­terea boalelor venerice vor fi supu­se unei supravegheri medicale. In această categorie intră: perso­nalul restaurantelor, bodegilor, va­rieteurilor, cofetăriilor, bărbierii, coaforii, manichiuriştii, băeşii, băe­­şiţele, maseurii. Apoi îngrijitoarele de copii în case şi internate, persoanele între­buinţate în industrii unde există posibilităţile de contaminare extra­genitală (fabricile de sticla, de ţi­gări etc.); persoanele care îşi pe­trec viaţa în chip obişnuit în loca­lurile de noapte; cântăreţele şi dan­satoarele de varieteu şi localuri de noapte, dansatorii de protesie etc. In fine femeile care pe stradă sau în localuri publice se oferă şi pro­voacă ca raporturi sexuale. Numai autoritatea sanitară are dreptul de a desemna persoanele ce urmează a fi supuse supravegherii medicale. Pentru aceste persoane se vor face fişe în care se vor indica termenele de prezentare la vizita medicală. Acei cari nu s’ar prezen­ta la aceste termene vor fi amen­daţi de la 500 la 5000 lei. Desfiinţarea bordelurilor Este cu desăvârşire interzisă funcţionarea tuturor localurilor ori stabilimentelor, care, sub orice de­numire, simt în realitate case de prostituţie, adică localuri în care, în sc­imbul unei taxe, se pot avea ra­porturi sexuale cu persoane găzdui­te şi exploatate pentru scop. De a­­semenea este cu desăvârşire inter­zis oricărui local, indiferent de nu­mire, să îngădue întâlniri pen­tru raporturi sexuale, chiar dacă aceste întâlniri nu aduc nici un venit patronului casei. Nu se per­mite nimănui să ocupe o cameră de hotel sau cameră particulară până nu complectează un buletin de iden­titate, ori cât de puţin ar deţine acea cameră. Contravenienţii, pe lângă închide­rea localurilor ori ridicarea dreptu­lui de a mai închiria, vor fi pasibili de o amendă de la 5000 până la 10.000 lei, iar în caz de recidivă vor fi pa­sibili de închisoare de la o lună până la un an. Toate bordeiele și stabili­mentele autorizate vor fi închise în termen de 6 luni dela promulgarea legii. Nu se va mai elibera nici un car­net de prostituată. Pedepsirea ademenitorilor și a celor cari inc­ura­­jează prostituţia Acei cari ar ademeni şi ar înlesni raporturi sexuale în schimbul unui beneficiu material sau moral se vor pedepsi cu amendă dela 10 mii la 50 de mii şi cu închisoare dela 1 la 3 ani. Contravenienţii vor fi pedepsiţi cu confiscarea şi amendă dela 10.000 la 50 mii lei. Aplicarea legii Aplicarea legii cade în sarcina medicilor primari de judeţe sau me­dicilor şefi de oraşe Comunele ur­bane vor creia centre de tratament antivenerian. In comunele rurale tratamentul va fi asigurat de medi­cii de spital şi de circum­scripţie. Unde nevoia va cere se vor institui echipe mobile pentru combaterea boalelor venerice.

Next