Cuventul, februarie 1928 (Anul 4, nr. 1003-1031)
1928-02-01 / nr. 1003
2 Procesul comuniştilor la consiliul de războiu Şedinţa de dimineaţă portcop---- Eri dimineaţă a început la consiliul de răsboiu al corpului II armată din Capitală, procesul comuniştilor în frunte cu fostul deputat Boris Stefanof. Consiliul e prezidat de d. colonel Filip, comisar regal d. maro Romulus Hotineanu, iar grefier d. Matei Iliescu. După constituirea consiliului, prezidentul face apelul martorilor. Sunt prezenţi 65, lipsesc 49. D. M. Cruceanu, avocat, din partea aparatei, ridică un incident cerând ca martorii absenţi să fie aduşi cu mandate. Printre aceștia figurează d-nii: V. Brătianu, Iuliu Maniu, Vaida Voevod, C. Argetoianu, V. Madgearu, I. Mihalache, general Averescu, Mihai Popovici, Trancu-Iași, etc. etc. D. maior Hotineanu comisar regal, e de acord cu apărarea, pentru judecarea imediată a procesului şi aducerea martorilor cu mandate Consiliul deliberând, admite incidentul ridicat de apărare şi hotărăşte aducerea martorilor cu mandate. Grefierul dă citire ordonanţei de dare în judecată a lui Boris Steanov. Acum doi ani, — spune or-donanţa — „Valea plângerei” din cimitirul Belu a fost înconjurată de poliţie, şi într'o groapă a fost găsit Boris Stefanov, urmărit de m multă vreme de autorităţile miliare, pentru complot contra siguanţei statului. A avut loc atunci o sântă luptă între poliţişti şi cei urmăriţi, cari au putut fi arestaţi în timp ce erau escortaţi, doi dinre ei au reuşit să fugă. Boris Steanov a fost tradus în faţa consilului pentru complot contra siguanţei Statului. Se dă apoi citire celei de a doua ordonanţe prin care sunt trimişi n judecată ceilalţi comunişti, şi se hotărăşte ca in şedinţa de după amiază să se discute conexarea ambelor ordonanțe. Ședința se ridică la orele 12.30. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 4 d. a Se dă citire celei de a doua ordonanţă definitivă care insistă asupra diverselor organizaţiuni comuniste, arătând rolul fiecărui acuzat. Inculpaţii sunt acuzaţi de faptele prevăzute de art. 67, 69 şi 181 din c. p. conbinat cu art. 258 c. f. m. şi art 3 din legea stării de asediu. Unul dintre inculpaţi necunoscând limba maghiară, este adus în instanţă un interpret, trimis de ministerul de interne, care depune jurământul. ✓ . Apărarea ridică un incident în ce priveşte persoana celui ales ca interpret D. avocat M. Cruceanu spune că interpretul fiind agent de siguranţă, şi cum e vorba de un proces politic în care siguranţa e iteresată, adevărul va fi mistificat. Cere aducerea unei persoane care să prezinte imparţialitatea. D. av. Paraschivescu Bălăceanu a cerut de asemeni aducerea altui interpret. D. maior Hotineanu, comisar regal, combate incidentul ridicat de apărare. In orice caz — spune d-sa — dacă, consiliul admite incidentul roagă să se aducă un ofițer ca interpret Consiliul deliberând, admite incidentul ridicat de apărare. S’a cerut printr’o adresă trimisă autorităţilor militare, un ofiţer care să cunoască limba maghiară. Desbaterile au fost suspendate la orele 5. Ele vor continua azi la orele 9 a. m. CIURUL JUDICIAR —ooiioo - CONAMNAREA EXCROCOLOS MARIN CONSTĂRINTINESCU ZIS FRIPTU S. I comercială, care are căderea să judece delictele după legea micului parchet, a judecat ori pe Marin Constantinescu zis Friptu, care mai are două procese în curs la curtea cu juraţi pentru siluire şi pentru excrocherie. Dându-se drept agent de la brigada de moravuri de pe lângă poliţia Capitalei, acesta femei ce eşeau din localurile de rendez-vous şi le teroriza spunând că nu le duce la poliţie şi nu le spune soţilor dacă, «merg» cu el şi îi dau bani. Prins de un poliţist că a exercitat acest şantaj asupra unei biete croitorese, căreia i-a luat cei trei sute de lei ce-i avea la ea şi şi-a bătut şi joc de ea, el a fost trimis în judecată. In urma asprului rechizitoriu făcut de d. procuror Al Procop Dumitrescu, care a cerut o severă condamnare pentru acest soi de excrpei, tribunalul, alcătuit din d-nii judecători Eugen Donici şi C. Panaitescu, a condamnat pe Marin Constantinescu la 6 luni închisoare corecţională. PENTRUCA AU BĂTUT UN JANDARM D. judecător de instrucţie Al. Mincuiescu de la cap. 4, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe Ion şi Dumitru Cocealău, Nicu Niţu şi Stancu Gheorghe din Tăriceni-Ilfov pentru că au bătut grav pe soldatul jandarm Todică Ion. Acţiunea publică e deschisă conform art. 185 codul penal. CERERE DE LIRERARE RESPINSA S. I. a tribunalului a respins cererea de liberare a lui Const. Botez, autorul fraudelor săvârşite la soc. «Sardev» în sumă de un milion şi jumătate lei. Din cauză că au lipsit martorii, procesul s’a amânat la 14 Februarie. APELUL LUI FALCOIANU împotriva hotărârei a. IV a tribunalului, care a respins cererea de liberare pe cauţiune materială. Al. Fălcoianu şi Petcu Vasiliu au făcut apel care a fost repartizat la s. 111 a curţii de apel. Termenul e fixat la 6 Februarie. CERERE DE MORATORIU D. Rozenfeld Bozeanu, proprietarul cinematografului «Frascati» a cerut s. I comercială a tribunalului Ilfov moratoriu arătând că are un pasiv de aproape 20 de milioane lei şi un activ de 21 milioane. D-sa afirmă că numai filme are în valoare de 12 milioane lei. CÂND SE PEDEPSEŞTE UZUL DE FALS D-na Aneta Gaji şi Mac Iliescu au fost condamnaţi de curtea de apel din Iaşi la câte 15.000 lei amendă pentru uz de fals. Cerând revizuirea exproprierei la comitetul agrar, au fost învinuiţi că cu bună ştiinţă, au uzat de un act fals. Curtea de apel din Iaşi decisese că, oride câte ori o parte a încercat să uzeze de un act chiar greşit fiind el al unei autorităţi publice, este pasibilă de delictul prevăzut de art. 127 cod penal. Făcând recurs în contra deciziei curţii de apel, s. II a Înaltei curţi de casaţie a casat fără trimitere decizia atacată cu recurs statuând că nu poate fi cineva învinuit de uz de fals atâta vreme cât însăşi existenţa falsului nu se constată şi, cu atât mai mult, nu poate fi făcut responsabil cineva de eroarea unei autorităţi publice. P. S. — D-l Prim procuror Codin Ştefănescu a autorizat pe redactorul nostru judiciar să anunţe că nici o doamnă sau domnişoară nu a fost citată până acum la parchet în afacerea stupefiantelor. Luăm act, Red. voltă demagogia şarlatană in politică. Un clasic purcede de la desemn. Arunc deci o provocare oficialităţii noastre —care la lipit de arta d-lui Mirea, ca musca pe prinzătoarea cu clei îndulcit), să organizeze în oricare centru de artă european, şi sub arbitrajul celor mai autorizaţi istorici şi înamoraţi ai clasicizmului — (nu al academismului, terciuit în formule eclectiste) — să organizeze unde va pofti, o expoziţie de construcţie clasică, dar în care să figureze, pe lângă «marele nostru clasic» bunăoară şi Adina Paula Moscu. O expoziţie de construcţie clasică !— adică exclusiv de desemne. Gloria d-lui Mirea s’ar risipi— în câteva ore numai — s’ar prăbuşi pentru veşnicie, în ridicol. Ni se va spune însă — (ceia ce se spune de treizeci de ani): d. Mirea este, prin excelenţă, un colorit clasic. (Dl Mirea... reprezintă în pictura noastră colorismul în cea mai nortă a lui manifestare, demnă de clasicii veneţieni». — Vezi catalogul retrospectivei edităi sule chiar în-J grijirea celui lăudat înlăuntru). Expuneţi-l pe d-l Mirea în străinătate — cu pictura d-sale dar expuneţi-1 alături, bunăoară, de Petraşcu, ce se va alege oare din nobila d-sale manifestare coloristică 7 încercarea aceasta nimeni la noi nu va îndrăzni s-o pună în practică, astăzi. Ar fi catastrofal — pentru oficialitate. Dar mâine 7 peste cinci, peste zece ani 7... când oficialitatea protectoare a d-lui Mirea nu va mai dăinui . Până atunci — d. Mirea va fi slobod să scrie — prin pana altuia, în prefaţa catalogului retrospectivei sale dela Ateneu. Sărbătorirea — (postumă) a lui ANDREESCU ni se pare NEDREAPTA, atunci când nu pune în ACEIAŞI favoare pe un contemporan: Mirea..., San • Luch‘Un rămâne o stea de mâna a doua...! E sinistru. Dar e şi hilariant când declară prin pana unui naiv gazetar. Mirea e pentru noi mai mult decât poate să dea această ţară. Sau: Mirea urmează şi astăzi cu aceiaşi râvnă şi entuziasm calea luminată de maeştrii său iubiţi: Velasquez — a cărui îndrumare a fost şi este adevăratul său ideal — şi Carolus Duran. Velasquez şi Carolus Duran ! Ce-ai gândi d-ta, iubite cetitor, despre un trubadur naţional care ţi-ar declara la ureche, misterios şi grav : — Eu urmez şi astăzi cu aceiaşi râvnă şi entuziasm calea luminată de maeştrii mei iubiţi: Danie — a cărui îndrumare a fost şi este adevăratul meu ideal — şi Carol Scrob!? E sfâşietor.... N. N. Toititza —-----exo------- * ■ ■ ■ coffrao — Căpitanul invalid Gavrilescu arestat şi depus pentru deflorare şi viol. De 4 zile greva foamei. Arestatul este dement? Ce spune medicul închisorii. LUGOJ 29. — Ia corespondenţa trecută am relatat pe scurt arestarea d-lui Const. Gavrilescu restauratorul din gara Lugoj şi căpitan invalid. Astăzi revenint cu amănunte în acest caz, care a fost obiectul unor aprinse discuţii în oraşul nostru. Căpitanul Gavrilescu fiind învinuit că şi-ar fi deflorat şi violat servitoarea în etate de 15 ani, în baza mandatului emis de Parchetul Lugoj, a fost arestat şi depus în închisoarea Tribunalului în ziua de 23 Ianuarie crt In aceiaşi zi Tribunalul de sub sedistul dlui judecător U. Chirea desbătând cazul arestării infirmă mandatul de arestare, cum însă primul-procuror Const Marosiu anunţă apel, Gavrilescu până la judecarea acestuia le Curtea de Apel Timişoara este menţinut în stare de arest, învinuirile aduse... In baza informaţiilor primite de la d. prim procuror Const Marosin şi d. şef de siguranţă Alexandre,seu aflăm că restauratorul Gavrilescu şi-a angajat o servitoare pe care trimiţând o la medicul dr. Mirea, a luat cunoştinţă că fata este sănătoasă ba chiar şi... virgină. In urma acestora într’o noapte — când nevastă sa şi cei doi copii erau la socri — stăpânit de bestiale pofte Fiorescu a sărit asupra victimei. Peste câteva zile nenorocita fiinţă îmbolnăvindu se de «vaginită», apucată de febră a început să aiureze, a părăsit casa şi în toiul nopţii cutreerând străzile oraşului a fost prinsă de poliţia Mulţumită d-lor doctori Bejau şi Lichter, fata a fost internată în casa de alienaţi. A doua zi însă când victima şi a revenit în fire s’a constatat tristul adevăr Parchetul s’a sesizat şi a procedat în consecinţă. De 4 zile greva foamei Din ziua când a fost depus căpitanul Gavrilescu a declarat greva foamei ca un protest contra arestării sale. La insistările directorului inchisorii ca să mănânce el a declarat: «Eu înă nutresc cu hrană sufletească». Trecut în infirmeria închisorii, timp de trei zile a cetit şi a fumat 255 ţigări regale R. M. . In a treia zi fiind vizitat de către medicul penitenciarului dr. Zeno Bejau, i s’a interzis fumatul dânsul fiind bolnav de tuberculoză, deci expus unei accidentale intoxicări. Arestatul este dement? In a patra zi a grevei foamei am căutat să aflăm şi părerea d-lui medic dr. Zeno Bejan, care convingător ne declară: «Gavrilescu este în prima fază a nebuniei şi dacă nu va înceta greva foamei va înebuni cicabinele«. Am încercat alimentarea artificială, dar nam reuşit». Peste câteva zile Curtea de Apel Timişoara se va pronunţa în cauză şi atunci vom reveni cu epilogul acestui ruşinos caz. D. A. DOJKOO — «Uniunea meseriaşilor de încălţăminte» a ţinut Duminică dimineaţa o întrunire în sala Transilvania. La întrunire a luat parte un mare număr de membrii ai Uniunii. Din partea ministerului muncii a participat d. Jelea. D. Const. Dobrescu, preşedintele Uniunei, a deschis întrunirea şi a făcut un istoric asupra luptelor duse de «Uniune» pentru înfrânarea fraudelor comise de unii negustori pielari. In urmă d. Dobrescu a făcut o demonstraţie cu planometrul special şi alta cu sistemul polar, admise de ministerul industriei (serv. de măsuri şi greutăţi). A încheiat făcând apoi la solidaritate. D. Jelea, insp. în min. muncii, a spus că a fost delegat de d. dr. N. Lupu, ministrul muncii, să ia act de doleanţele meseriaşilor de încălţăminte şi de asemeni să-i prezinte moţiunea adoptată. D. Darie sfătuieşte pe cei prezenţi să fie uniţi pentru a putea ajunge la scopul urmărit. A mai cerut să fie întocmit un procet de lege pentru asigurarea plăţii lucrului efectuat. D. Traian Matachescu, relevă fraudele comise de pielari. D. Cristache Dumitrescu vorbeşte în acelaş sens. D. C. Necutescu-Militaru cere deasemeni măsuri pentru stăvilirea lipsei de lucru. De asemeni cere măsuri energice pentru oprirea străinilor nespecialişti de a veni în ţară unde concurează elementul autoban. D. R. Ionescu aduce omagii presei democrate pentru sprijinul dat cauzei meseriaşilor în toate ocaziile. Cere pedepsirea celor ce comit frâu de la măsurarea pieilor. D. Petre Ionescu expune şicanele ce li se fac meseriaşilor cu plata impozitelor de către percepţii. D-nii Vasilescu şi Eschenazi vorbesc în acelaş sens. D. Ştefan Butaşiu relevă şicanele ce îndură meseriaşii din partea unor organe administrative. D. Trancu-Iaşi îşi exprimă satisfacţia văzând că meseriaşii vin în număr mare spre a-şi apăra interesele. Asigură apoi pe meseriaşi de sprijinul său. Mai vorbesc d-nii: R. Georgescu, Miron, T. Vlădescu şi alţi cari aduc laude dun Dobrescu pentru lupta ce duce spre binele meseriaşilor. D. Şerbănescu a protestat cu vehemenţă contra şicanelor de tot felul ce se fac meseriaşilor. D. inspector Jelea, reprezentantul mia. muncii, arată meseriaşilor că a luat act de toate doleanţele lor pe care le va expune d-lui dr. Lupu, ministrul muncii. D. C. Dobrescu încheie seria cuvântărilor. Propune apoi şi adunarea în unanimitate aprobă o moţiune prin care Uniunea cere organelor în drept ca în timp de zece zile 1) să se vândă produsele necesare (pielea de încălţăminte) cu planimetru pentru a se înlătura fraudele; 2) să se prohibească încălţămintea străină sau să se menţină actualul regim vamal la această încălţăminte; 3) să se acorde credite cu mai multă bunăvoinţă micilor patroni şi cu dobânzi mai mici; 4) o cotă de 30 la sută din furniturile statului, judeţelor şi comunelor să fie efectuată de micii patroni, întrunirea a luat sfârșit la orele jumătate. S-a respins contestaţia împotriva alegerii consiliului comunal al Galaţilor Ministerul de Interne a respins contestaţia împotriva alegeri consiliului comunal al municipiului Galaţi. D. Emil Codreanu a fost confirmat primar, iar consiliul comunal a fost autorizat să intre în funcţiune. Festivitatea de la „Cercul profesoriioe secundari“ Duminica dr.. ...Dacă „Cercul profesorilor secundari" din Capitală a sărbătorit, la sediul său din str. Imprimeriei, 25 de ani de existenţă. Au participat numeroşi profesori şi profesoare, iar din partea ministrului instrucţiunii d-nii: C. Kiriţescu, secretar general, T. Alesseanu, administratorul Casei Şcoalelor, Ilie Purcariu, directorul general al învăţământului profesional, Teişanu şi Lefteriu, subdirectori generali. A prezidat d. Lupu Antonescu, inspector general şcolar. , După oficierea unui serviciu religios. M. Creţu, secretarul general al cercului, a citit istoricul acestei instituţii de la înfiinţare şi până în prezent, evidenţiind activitatea culturalâ şi lupta dusă pentru revendicările corpului profesoral secundar. D. Sonţu, membru fondator al cercului şi vechi profesor, evocă figurile conducătorilor cari s'au perindat în fruntea instituţiei şi citează diferite episoade din activitatea d-sale de dascăl. D. prof. Nichifor a vorbit din partea soc. „Tinerimea Română" mulţumind profesorilor pentru concursul pe care l-au dat întotdeauna acestei societăţi. La orele 5 d. a. s-a ţinut în localul cercului o şezătoare artisticoliterară, iar seara la orele 8 a avut loc o serată dansantă la care au participat profesoarele şi profesorii din Capitală CUVAMTUL CAPITALA UNDE DUCE PATIMA BEŢIEI îngrijitorul de maşini Tito Árpád, în etate de 27 ani, originar din corn. Poeştii Târnava Mare, dom. în Capitală la hotelul Griviţa, a căzut victimă patimei de beţie, pe când se introdusese în pivniţa fabricei de bere «Luther», cu intenţia de a fura sticle cu vin. In cursul nopţei de Duminică îngrijitorul de maşini, pe la orele 2, s’a introdus printr’o deschizătură dintr’un perete al zidului de la sala de fermentat berea de unde a intenţionat să intre în pivniţă pentru a fura. Din cauza întunerecului, îngrijitorul ajungând la capătul sălei de fermentat, unde era o deschizătură în pivniţă, a căzut în fundul pivniţei şi lovindu-se în cap, şi-a fracturat baza craniului. A doua zi personalul de serviciu al fabricei ducându-se în pivniţă pentru diferite servicii, a dat peste îngrijitor, care era în nesimţire. In stare gravă a fost transportat la spitalul central al casei meseriilor, unde cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă. ACCIDENT DE MUNCA Tăetorul de lemne Gheorghe Oloaţă, dom, în str. Zamfir Olaru No. 30, pe când împingea la un motor de lemne, pe strada Câmpineanu, în dreptul casei cu No. 6, a fost lovit de tamponul unui vagon de tramvai, care circula pe acea stradă. Nenorocitul lucrător, după ce a fost isbit cu petere de vagon, a rămas agăţat de tampon, care l-a târât o distanţă de 4 metri rănindu-l îngrozitor. Cu grave leziuni la umăr şi piciorul stâng a fost dus la spitalul Colţea şi internat. INCENDIUL DIN BOS. MIHAI BRAVUL Duminică la orele 12 noaptea un incendiu s-a produs la depozitul de lemnărie din şos. Mihai Bravu No. 208, proprietatea d-lui Lovin. Focul a distrus o bună cantitate de lemne tăiate. Postul de pompieri Foişor, a localizat incendiul după o oră. Comisarul circ, de poliţie, a deschis o anchetă, pentru stabilirea responsabilităţilor. Pagubele, până în prezent nu se cunosc încă. STRIVIT INTRE DOUA CAZANE Muncitorul Canda Pavel în etate de 40 ani, de fel din com. Pocina Mare jud. Mehedinţi, dornic, în str. Broscăriei 39, a căzut victima unui accident. In timpul când lucra, la aşezarea unui cazan, alt cazan susţinut de un elevator fiind mişcat din loc, a atins pe celălat cazan, prinzând între ele pe lucrător. Lucrătorul a fost lovit puternic la cap şi pe tot corpul astfel că, a fost scos dintre cazane, mort. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Tita Stanciu, în etate de 20 ani, domiciliată în str. Eliza Popescu No. 26, a încercat eri să se sinucidă prin asfixiere cu mangal. Concubinul ei Dobrin Stan, observând gestul desperat al femeiei, a scos-o afară din cameră salvând-o de la o moarte sigură. DÎNTR'O GLUMA, — O NENOROCIRE Locuitorul Rădulescu, domiciliat în strada Obor, No. 41, ducându-se Duminică în piaţa de la Obor, să facă târguori pentru casă, un prieten anume Vasile Zaharescu, i-a dat din glumă un brânci şi alunecând pe ghiaţa şi-a fracturat piciorul stâng. In stare gravă, din cauza unei glume proaste, nenorocitul om, s’a pomenit internat la spitalul Brâncovenesc. ACCIDENT DE TRAMVAI Lucrătorul tâmplar Radu Mihail, domiciliat în str. Doamna Ghica 27 a fost lovit de un vagon de tramvai, pe când trecea cu o bicicletă, pe strada Căuzaşi, în dreptul casei cu No. 7. In stare garvă a fost dus şi internat la spitalul Brâncovenesc. matkb.t.,mhzaa wiet,amăroL —kn UNA CARE ŞI-A FĂCUT HARAKIRI Eri dimineaţă la orele 7, în strada General Berthelot No. 42, o femeie şi-a făcut harakiri. Iată împrejurările : D. senator Zănoagă, domiciliat în str. General Berthelot No. 42, avea un serviciu, o bucătăreasă, anume Elena Popa de 33 ani, originară din Transilvania. De mai multă vreme femeia aceasta trăia în concubinaj cu un servitor vecin. Azi dimineață sau luat la ceartă. Amantul a ameninţat c’o părăseşte. Elena Popa, a luat un cuţit mare de bucătărie şi fără a sta pe gânduri şi l’a înfipt adânc în stomac. Tăetura a fost atât de mare încât intenstinele au eşit afară. Când, de durere, Elena Popa s’a prăbuşit la pământ, amantul ei a dat alarma. La faţa locului a sosit o ambulanţă a soc. «Salvarea» care a transportat-o la spitalul Brâncovenesc, unde i s-au dat îngrijirile necesare. Autorităţile cercetează. Moo-Notes Artistica Karin Michaelis soseşte astăzi în Capitală, pentru cele două conferinţe pe care le va ţine, Miercuri 1 Februarie, când va vorbi pe tema «Când trei femeile suntem bolnave» şi Vineri 3 Februarie pe tema «Părinţii, copil şi morala de astăzi». Publicul femenin bucureştean aşteaptă cu nerăbdare pe celebra scriitoare căreia îi pregăteşte o caldă primire. Biletele la «Comedia», pasagiul Imobiliara, Spectacolele trupei maghiare de la Cluj şi ale ilustrelor artiste Emma şi Irma Gramatica au suferit o mică amânare: trupa maghiară începe Duminecă 5 Februarie, compania Gramatica la rândul ei, va juca la 11 şi 12 Februarie. Aceste spectacole au loc la teatrul «Alhambra». KARIN MICHAELIS vorbeşte la 1 şi 3 Februarie, la teatrul «Regina Maria». Biletele la «Comedia». • Tragedianul Baratoff va juca Sâmbătă 4 Februarie, la «Alhambra», Tatăl, de Strindberg. In această piesă marele artist are o formidabilă creaţiune. * Willy Burmester va da două concerte în Capitală. Biletele la «Comedia». * Se anunţă un singur concert dat de Alfred Piecaver. Informaţiuni la «Comedia», pasagiul Imobiliara, De la «Teatrul Nostru» Compania dramatică Teatrul Nostru e în plină fericită serie cu Moritz al ll-lea». Spectacolele — până azi 32— urmează în fiecare zi cu cassă plină până la ultimul loc. «Teatrul Nostru» va juca eMoritz al II-lea toată luna Februarie. Joia şi Sâmbăta au loc matineuri cu preţuri reduse. Rolul «Lili Leizer» din «Moritz al II-ea» va fi jucat alternativ de d-na Toto Ionescu, de la Teatrul Naţional şi de d-na Stanca Alexandrescu. Conferinţe D. Prof. Gallavresi de la Societatea Naţiunilor va ţine la 5 Februarie 1928, ora 3 jum. p. m. la Fundaia Carol I sub auspiciile Uniunei Intelectuale, o conferinţă despre» «Relaţiile dintre patrioţii români şi italieni în timpul renaşterei naţionale a celor două ţări». Conferinţa va fi ţinută în limba franceză. Biletele la «Mozart», Un singur concert P1CCATER Două concerte WILLY summm Spectacolele Emma şi Irma GRAMATICA Biletele la «Comedia», pasajul Imobiliara. Expoziţii Vernisagiul expoziţiei pictorului N. N. Tonitza va avea loc Miercuri 1 Februarie c., ora 11 a. m. în Căminul Artelor Regina Maria, Calea Victoriei No. 83. Tot la Căminul Artelor Regina Maria şi tot în aceiaşi zi va avea loc şi vernisagiul expoziţiilor d-lor Ath. Demian, Adina-Paula Moscu şi S. Tarasov. SPECTACOLE Opera: Belache. Teatrul Naţional: Omul cu mârtoaga. . Teatrul Regina Maria: Soţul ireal. Teatrul Mic- Câinile care aduce. Teatrul Nostru: Moritz al II-lea, hâtrul Eforia; Zodia porcului. ----80-^11» Ce cuprinde proiectul de lege alcătuit de ministerul sănătăţii Comisiunea instituită de ministerul sănătăţii pentru întocmirea proectului de lege privitor la combaterea maladiilor venerice, și-a încheiat lucrările de redactare ale acestui proeet. In cele ce urmează vom arăta principalele dispoziţiuni cuprinse în sus zisul proiect. Obligativitatea tratamentului Orice persoană atinsă de vreo boală venerică este datoare a consulta medicul şi a urma tratamentul prescris. Instituţiile publice de asistenţă medicală sunt obligate a da consultaţiuni şi a face tratament gratuit bolnavilor săraci atinşi de boale venerice. De asemenea laboratoarele oficiale vor face analizele bacteriologice necesare acestor bolnavi, tot în mod gratuit. Fişele medicale Medicul care constată o afecţiune venerică este obligat a face bolnavului o fişă în care va nota starea boalei şi ziua când se declară contagiozitatea. La terminarea contagiozităţii, medicul va indica acest lucru, motivând şi semnalând fişa. Cazurile de sifilis cu leziuni contagioase care ar constitui un pericol de răspândire a boalei vor fi declarate de media autorităţilor sanitare locale, care vor supraveghea tratatmentul. Bolnavii din această categorie, cari n’ar prezenta garanţii că vor urma regulat tratamentul vor fi internaţi în mod forţat în spitale până la vindecarea leziunilor contagioase. Pedepsirea propagaturilor de boale venerice Acei cari ştiindu-se bolnavi de o boală venerică (în stadiul infecţios) vor avea raporturi sexuale, vor fi pedepsiţi cu închisoare de la o lună până la un an. Transmiterea pe orice cale a boalelor venerice va fi pedepsita cu penalităţile prevăzute în codul penal. Femeia care, deşi ştiindu-se sifilitică, alăpează un sugaci sănătos, precum şi cei ce încredinţează spre alăptare un copil ştiut sifiritic unei femei sănătoase, se vor pedepsi cu închisoare de la o lună la 6 luni şi cu amendă dela 1000 la 10.000 lei. Controlul persoanelor expuse la boale venerice Persoanele care prin împrejurările în care trăesc sunt îndeosebi expuse la contractarea și transmiterea boalelor venerice vor fi supuse unei supravegheri medicale. In această categorie intră: personalul restaurantelor, bodegilor, varieteurilor, cofetăriilor, bărbierii, coaforii, manichiuriştii, băeşii, băeşiţele, maseurii. Apoi îngrijitoarele de copii în case şi internate, persoanele întrebuinţate în industrii unde există posibilităţile de contaminare extragenitală (fabricile de sticla, de ţigări etc.); persoanele care îşi petrec viaţa în chip obişnuit în localurile de noapte; cântăreţele şi dansatoarele de varieteu şi localuri de noapte, dansatorii de protesie etc. In fine femeile care pe stradă sau în localuri publice se oferă şi provoacă ca raporturi sexuale. Numai autoritatea sanitară are dreptul de a desemna persoanele ce urmează a fi supuse supravegherii medicale. Pentru aceste persoane se vor face fişe în care se vor indica termenele de prezentare la vizita medicală. Acei cari nu s’ar prezenta la aceste termene vor fi amendaţi de la 500 la 5000 lei. Desfiinţarea bordelurilor Este cu desăvârşire interzisă funcţionarea tuturor localurilor ori stabilimentelor, care, sub orice denumire, simt în realitate case de prostituţie, adică localuri în care, în scimbul unei taxe, se pot avea raporturi sexuale cu persoane găzduite şi exploatate pentru scop. De asemenea este cu desăvârşire interzis oricărui local, indiferent de numire, să îngădue întâlniri pentru raporturi sexuale, chiar dacă aceste întâlniri nu aduc nici un venit patronului casei. Nu se permite nimănui să ocupe o cameră de hotel sau cameră particulară până nu complectează un buletin de identitate, ori cât de puţin ar deţine acea cameră. Contravenienţii, pe lângă închiderea localurilor ori ridicarea dreptului de a mai închiria, vor fi pasibili de o amendă de la 5000 până la 10.000 lei, iar în caz de recidivă vor fi pasibili de închisoare de la o lună până la un an. Toate bordeiele și stabilimentele autorizate vor fi închise în termen de 6 luni dela promulgarea legii. Nu se va mai elibera nici un carnet de prostituată. Pedepsirea ademenitorilor și a celor cari incurajează prostituţia Acei cari ar ademeni şi ar înlesni raporturi sexuale în schimbul unui beneficiu material sau moral se vor pedepsi cu amendă dela 10 mii la 50 de mii şi cu închisoare dela 1 la 3 ani. Contravenienţii vor fi pedepsiţi cu confiscarea şi amendă dela 10.000 la 50 mii lei. Aplicarea legii Aplicarea legii cade în sarcina medicilor primari de judeţe sau medicilor şefi de oraşe Comunele urbane vor creia centre de tratament antivenerian. In comunele rurale tratamentul va fi asigurat de medicii de spital şi de circumscripţie. Unde nevoia va cere se vor institui echipe mobile pentru combaterea boalelor venerice.