Cuventul, martie 1928 (Anul 4, nr. 1032-1056)

1928-03-11 / nr. 1042

Corpurile Legiuitoare CAMERA - QQ^(V) Sedinta de la 9 Martie Prezidează d. N. Simionescu-Bar­­lad. Pe banca ministeriala d-nii I. G. Duca, Inculeţ, D. Dumitriu, dr Angelescu, sea. Anghelescu. Discuţia la sumar D. EREMIA (lib.) arată că toate acuzaţiile adusa în şedinţa prece­dentă de d. Pompiliu dlaniţescu pre­fectului de Caliacra, Voices­cu nu sunt întemeiate. Comunicări Ungurii continuă opera lor de maghirizare în sta­tul românesc. — Cazul şcoa­­lelor şvăbeşti din Satu Mare D. ION F­LORN­A (lupist) inter­pelează guvernul şi în special pe d-un miniştri, de interne, de in­strucţie şi Culte, în privinţa faptu­lui că preoţii reformaţi întreţin o atmosferă împotriva statului ro­mân. Citează comunele şvabe din jud. Satul Mare arătând că popu­laţia şvăbească doreşte să aibă lim­ba lor maternă în învăţământ, dar că preoţii lor se opun şi ameninţa populaţia cu scopul de a se păstra starea de lucruri vechi adică cu­ lim­ba de propunere mai departe. D­­ deputat Fiorea arată că ordinara mi­nistrului de­ Instrucţie privitor şi introducerea limbei şvăbeşti în şco­lile lor nici până azi nu sau putut executa. Arată de asemenea că arăt în şcoală, î­n primărie şi bisericii din toate comunele şvăbeşti se con­tinuă tot sistemul vechi cu limba ungurească. D-l deputat Florea în­­treabă pe d-l ministru al Instruc­ţiei, ce măsuri înţelege să ia faţă de acei ce se opun executării ordi­nului dat de d-sa, întreabă pe d. ministru al Culte­lor dacă nu e cazul să retragă sub­venţia dată până acum acelei preoţi, care înţelege să lu­creze pentru cei de dincolo de Tisa? Ce măsuri va lua contra episcopiei din Satu Mare cuib de iredentism maghiar care lucrează în defavoa­rea statului nostru? Nu crede că este o necesitate de a se înfiinţa un vicariat şvăbesc. Mai întreabă pe d. ministru de Interne dacă nu este de ajuns timpul de zece ani cât s’a tolerat primăriilor din comune­le şvăbeşti să folosească în grai şi scris limba maghiar­ă. D. Florea mai întreabă guvernul dacă nu socoate că este o slăbiciu­ne pentru ca şi astăzi să se mai ad­mită sistemul de maghiarizare în statul românesc? Nu consideră gu­vernul că aceasta este o sfidare a autorităţilor noastre de stat. Sun­tem contra şovinismului românesc dar nu se mai poate admite jigni­rea sentimentelor noastre naţionale. D. dr. ANGELESCU răspunzând comunicării d-lui Pierea, recunoa­­­şte că comunele arătate de d-sa sunt complect maghiarizate. Li s’a cerut conducătorilor şcoli­lor acestor comune să respecte dis­poziţiile legii învăţământului se­cundar. Cu toate aceasta limba ger­mană n’a fost introdusă decât în 6 ■umuiie. Li s’a dat un ultimi termen până la Paşt. D.ION FLOREA în replică, soco­­eşte preţioase declaraţiile d-lui m­i­­nistru al Instrucţiei, expunându-şi speranţa că de acum înainte dis­poziţiile d-sale vor fi respectate. D. V. LAPEDATU (naţ.,ţăr.) în­treabă pe d-l ministru al Instruc­ţiei cari sunt motivele pentru care a oprit congresul învăţătorilor care trebuia să se ţină în luna Sep­tembrie ! D. dr. ANGELESCU : Chestiunea e prea veche. Nu-mi amintesc mo­tivele. Mi se pare că însuşi com­i­­etul învăţătorilor a renunţat la ţinerea acestui congres. Proectul este menit să sprijine iniţiativa particulară. Fixarea pre­ţului nu este lăsată la arbitrarul so­cietăţii; legea precizează norme de calcul. In al doilea rând plata nu se face cu anticipaţie ci numai după efec­tuarea reparaţiilor, proectul prevă­­văzând dreptul de a se plăti avan­suri de 80% asupra lucrărilor efec­tuate. D. V. ALIMANEŞTEANU (ra­portor) susţine proectul arătând că el corespunde nevoilor reale ale că­ilor ferate. Explicaţiile d-lui ministru al comunicaţiilor D. D. DIMITRIU, ministrul co­municaţiilor, răspunde că atâta timp cât d-sa va fi titularul acestui departament nu va servi alte inte­rese decât cele ale statului. Pot să fac greşeli — continuă ora­torul — dar am venit în fruntea a­­cestui departament călăuzit de bu­nul simţ de grija intereselor supe­rioare de stat. O administraţie când contractează are în vedere onesti­tatea celui cu care se contractează, solvabilitatea lui şi garanţiile ce le oferă statului pentru aducerea la îndeplinire în mod cinstit a obliga­ţiilor contractuale. Nu ne interesează de unde este capitalul, cine este acţionar sau ce face cutare sau cutare bancă. Situaţia căilor ferate ne-a silit să apelăm la iniţiativa particulară A fost un mare curaj şi un mare bine pentru ţară venirea capitalu­lui francez la 1920 El a contribuit foarte mult la înviorarea industriei noastre metalurgice. Anul acesta, pentru prima oară s’a cerut consiliului de miniştri ca toate reparaţiile de vagoane şi lo­comotive să se facă nu prin ,nouă contracte ci prin modificarea celor actuale. Controlul până acum la repara­rea vagoanelor nu era efectiv. As­tăzi cu parale mai puţine vom face un lucru şi mai bun şi mai bine controlat. Modificarea contractului a fost determinată şi de nevoia de cazane pentru căile noastre fera­te. Contractul este avantajos pentru stat. Cercetaţi contractul tip şi veţi vedea că ele nu este de loc exage­rat. Dacă aş şti că se dă un beneficiu exagerat societăţii aş refuza să pri­mesc contractul. S’a mai spus, cum a renunţat sta­tul la beneficiul de 10% ! Pentru că societatea pierdea, în­­tr’un an a dat 4 milioane deficit. Deasemenea salariile nu se plă­tesc după criterii arbitrare ci după lucrul efectuat. Proectul este luat în considerare şi votat apoi cu bile. Şedinţa de ridică la ora 6 juni. Azi la ora 3 şedinţă. [«tfrmnarea opoziţiei de la 18 narile Prigoana guvernului în Ilfov şi Viaşca po­xe»­ D. D. R. loaniţescu interpelează pe d. ministru de interne asupra te­roarei deslănţuite de prefecţii de Ilfov şi Viaşca contra fruntaşilor naţional-ţăranişti, cari se ocupă cu organizarea întunirii. Jandarmii a­­resteazâ şi torturează pe preşedinţii organizaţiilor comunale care au cu­rajul să îndemne pe săteni să vină la Bucureşti. Locuitorii Petre G. Andrei şi Ma­rin­­ Andrei împreună cu alţi 7 din comuna Vidra, au fost bătuţi la tălpi de cflt.ro pretorul Paveles­­cu şi după 2 nopţi de arest sătenii au fugit îngroziţi la Bucureşti, unde au reclamat cazul parchetu­lui. Bătrânul Dinu din Căciulaţi a fost de asemenea maltratat şi ares­tat de către jandarmi. Hele­ctisul teroare a devenit o a­­devărată urgie este în Vlaşca şi în special în paşalâcul pretorului Gri­gorescu care a bătut smulgându i părul din cap pe locuitorul Matei Dumitru, preşedintele partidului naţional-ţărănesc din comuna Fa­­laş Deasemenea Voicu Dicueţi li­tru Colibăşanu, Grig. Dobrică Savu Costache a aplicat mai multe lovituri de cuţit pe cap şi pe trup lui Matei Dumitru ,care în stare gravă se afla­ în spitalul Colţea din Bucureşti. A fost scăpat graţie ţi­­petelor soţiilor lor pe cari dease­­menea ie-a maltratat grav cu cio­magul, acelaş primar Savu Costa­che care a mai făptuit o crimă cu cuţitul şi asupra locuitorului Sto­­ian Marin Manea şi Vasile Popa din acei­aş comună. Moraru Niţă Spoitoru din Bră­­niştari dat jos din tren sa apărat cu cuţitul, aceiaş teroare se des­­lănţuie din ordinul guvernului. A­vertizăm pe d. ministru de interne că sătenii sunt hotărâţi să treacă peste orice barieră şi orice piedici li s’ar pune. Guvernul va fi sin­gur răspunzător de urmăririle ne­socotite ale ale prigoanei desfăşu­rate şi de care sătenii nu se vor intimida şi vor participa cu miile la întrunirea din 18 Martie. D. I. G. DUCA: In ceea ce priveş­te pretorul Girigorescu s’a instituit o anchetă care este în curs. Vom lua dispoziţii ca întrunirea de la 18 Martie să fie liberă cu con­di­­­ţi­a ca şi opoziţia să se menţină în cadrul unor manifestări legale. D. V MADGEARU: După cum la toate întrunirile noastre aţi fost surprinşi de ordinea ce domnea, deşi dv doreaţi dezordine, tot aşa şi la 18 Martie veţi avea aceiaşi sur­priză. Interpelări D. POPILIAN (lib.) cere să­­ se fixeze o zi pentru dezvoltarea unei interpelări privitor la modul cum s’a făcut împroprietărirea în dife­rite judeţe din tară. CONTRACTUL DL REPARAŢII C. F. R. CU SOC. FRANCO-ROMANA Observaţiile d-lui V. SV Madgearu Intrându-se în orginea de zi se continuă discuţia generală la proec­tul de lege mai sus menţionat. D. V. MADGEARU, după ce exa­minează pe larg împrejurările cari au dust la prezentarea proectului de faţă, compară cele două contrac­te încheiate cu soc. «Franco-Româ­nă», unul sub guvernarea averes­­­eană — violent combătut de libera­li — şi altul încheiat acum de gu­vernul d-lui V. Brătianu. Acei cari au combătut contractul nr.Toscan —subliniază oratorul — au devenit în câteva săptămâni de m­ilitarii clauzelor aceluiaş con­tract. Este la mijloc un caz de crasă imoralitate politică. Contractele încheiate au fost sur­se de îmbogăţire pentru anumite societăţi. (Oratorul citeşte diferite acte şi date statistice în sprijinul afirmaţiei­­ sale). Proectul de astăzi modifică con­tractul de la 1924, încheind un nou contract. Ce a putut să motiveze a­­ceastă modificare! Explicaţia ofi­cială ce ni se dă pomeneşte de schimbarea programului de lucru în atelierele căilor ferate. Astfel baza contractului este schimbată. Societatea este obliga­tă să fabrice în loc de 120 locomo­tive, 50—70 locomotive și căldări de locomotive în locul celor 50 sau 60 de locomotive cum prevedea primul Contract In realitate, se urmărește schim­nirea obiectului contractului după cum s’a văzut și adăugarea cazane­­lor ca obiect al contractului pre­oţi nii şi renunţarea la aţă gene­stită­ală a beneficiului de 10 la iţă de stat. Este curios că acest proect a fost pregătit în întregime de d. Perie­­ţeanu, fostul subsecretar de stat la c. f. r. Actul d-lui Perieţeanu a transformat Parlamentul în simplu birou de înregistrare. Societatea deci se obligă să facă reparaţii de 50—70 locomotive şi să lucreze cazane. Pentru a se masca acordarea unor mari beneficii, s’a introdus o ficţi­une prin clauza că la mâna de lucru se acordă un coeficient de 1400 la sută. Caracterul oneros al contractului se vede şi în remuneraţia care este la fel şi la căldări şi la reparaţiile grele. Paguba pe care soc. «Franco- Română» o va aduce statului în 15 ani va fi de minimum 2 miliarde şi jumătate. Dar cu ce bani lucrează societa­tea! Cu banii căilor ferate. In art. 70 se prevede că C. F. R. vor avea 80% din capitalul pentru rularea o­­peraţiilor. Şi atunci ce rost au cele 275% din regie ? Proectul dovedeşte încă odată ra­pacitatea guvernărei liberale. (Apl.) Cuvântarea d-lui Al. Ionescu D. AL. IONESCU (liberal) arată că proectul de lege n’a schimbat nimic din condiţiile esenţiale ale primului contract. Din contră îl complectează, dat fiind noile nece­sităţi ale căilor noastre ferate. S-au luat toate garanţiile ca in­teresele căilor ferate să fie bine a­­părate. ——csmoQe SENATUL -----4^40-----­ Şedinţa de la 9 Martie Şedinţa se deschide la orele 41 Pe banca ministerială d-nii Vin­­fără un sfert, sub preşedinţia d-lui Ptilă Brătianu, dr. Lupu, Stelian Po- Const, Nicolaescu, Ipescu, Al. Lapedatu şi G. Cipăianu. Golurile bugetare D. VINTILA BRATIANU spre surpriza mea, d. general Averescu a găsit cu cale să facă o chestiune personală dintr'o chestie care se discutase cu o zi mai înainte. De aceia sunt silit să revin. Și de rândul acesta d-sa s’a lăsat atras pe o cale primejdioasă, luân­­du-se după un colaborator al său în care avea prea mare încredere. La origina golurilor excendenta­­re nu există nici o falsificare a ac­telor publice. De ce se ridică această chestiune categorică a mea n’a avut nici un tocmai când încercăm, pentru pri­ma oară de la război, obţinerea u­­nui credit extern ! Partidul naţion­al-ţârănesc ne-a reproşat întotdeauna că am prote­jat pe averescani. Le-am răspuns că ei, ţărăniştii şi naţionalii făceau multe greşeli în opoziţie. Acum văd că şi generalul Avere­scu a greşit şi la guvern şi la opo­ziţie. Nu este în interesul dv., al ave­­reşcanilor, să aduceţi încă odată pe tapet chestiunea dezastrului finani­etar în care aţi adus ţara. V-aţi lăsat conduşi de un aventu­rier în chestiuni de finanţe. I­. ACIU : Dv. daţi lecţii tuturor partidelor. D. VINTILA BRATIANU dând cu pumnul în pupitru, afirmă că are acest drept fiind şeful unui partid cu trecut istoric. D. RADUCA­NU Să bateţi cu pum­nul în masă, slugilor de un aci în parlament. Se naşte tumult. D. V. BRATIANU.­­ general A­­verescu, între politica cuminte a d-lui Lapedatu şi altă politică a u­­nui aghiotant al său, a preferat-o pe aceasta din urmă adevărată po­litică de aventură. Excedentele au fost bine şi precis stahilite. După plecarea d-lui Lapedatu cheltueiile nu numai că n’au fost înfrânate ci s’au pornit pe o cale dezordonată Dv. dacă ştiaţi de acest gol în budget de ce făceaţi comenzi de tot felul, de materiale, de puşti vechi, în Italia, de vapoare! Tot ce s’a afirmat în chestiunea golurilor sunt lucruri inexacte. Răspunsul t generalulu­i Attérésen D. GENERAL AVERESCU: Aţi vorbit de falsificare. Țin să declar că niciodată n’am pomenit acest cuvânt. Eu am vorbit numai de o eroare. Nici funcționarii cari au făcut-o n’au putut să-mi dea nici o lămurire. D Răducanu, în interpelarea d-sale a luat ca bază o declaraţie a mea şi eu n’am răspuns pentru că nu aveam stenograma la mine şi nu-mi aminteam sensul cuvinte­lor pronunţate. Am fost acuzaţi că am tâlhărit finanţele statului. Şi eu nu puteam să accept o atare insultă. Cât timp d. Lapedatu a stat la finanţe a a­­vut toată încrederea şi tot spriji­nul meu. Eu m’am folosit de o serie de date ce le-am luat dintr’un raport al d lui Lapedatu şi nu furnizate de d. Manoilescu. Oratorul citeşte un memoriu al d-lui I. Lapedatu în care se relevă golurile budgetare. Şi în 1924 şi în 1925 s’au trecut sume încasate şi sume de încasat de două ori. De aci lipsa. Am cerut o anchetă nu în mod imperativ şi necondiţionat. De aci chiar am fost acuzaţi că la plecare am căutat să lichidăm cât mai mult. Repartiţia excedentelor budgeta­re pe 1926 a întâmpinat mari difi­cultăţi. S’a întâmplat atunci că din­tr’un motiv de mică importanţă, poate cu tâlp politic, d. Lapedatu a demisionat. Din Aprilie am ce­rut să mi se prezinte, până la 30 Mai, un tablou de sumele de cari statul dispunea. Din aceste sume am deschis credite. Vă asigur că în ziua când sem­nam repartiţia excedentelor nu ştiam că nu voi mai fi ministru. D. RADUCANU: D. Vintilă Bră­­tianu o ştia. D. GENERAL AVERESCU: Da­că aşi fi ştiut nu semnam. Am făcut un împrumut la Italia pentru cumpărături de materiale. O VOCE : Foarfeci pentru moaşe. D. GENERAL AVERESCU: Co­menzile se făceau de guvernul ro­mân. Plăţile şi Ie lua asupră-şi tre­zoreria italiană, iar noi să le amor­tizăm în 5 ani fără nici o dobândă. Am primit o oferta în opoziţie, să dam metalul rămas de la explo­zia de la Arsenal pentru arme. Când am venit la putere, metalul se evaporase. Am făcut tranzacţia pe bani. Puştile din Italia erau bune şi condiţiile favorabile. Replica d-lui­­L­obrutianu I­. V. BRATIANU îmn replică, a­­rată că prezenţa golului, cerea o restrângere a cheltuelilor; totuşi fostul guvern a comandat atunci muniţiuni! O pom­isiune serioasă a cercetat puştile, şi nu le-a găsit bu­ne, decât în prea mică măsură. Am oprit tot ce era bun. D. GENERAL AVERESCU: Din ce trebuia să plătim acele arme ? V. V. BRATIANU: Nu din îm­prumutul italian ! Aţi făcut un jurnal prin care an­gajaţi şi excedentele viitoare pro­babile ! Dacă noi am făcut o gre­şeală, — dv. aţi făcut-o de zece ori mai mare. Dv. vorbiţi acum de două împrumuturi. Dar am găsit toată suma de 200 milioane, — îm­­prumuul în numerar, — angajata in comenzi! Operaţia s’a făcut peste capul d-lui Lapedatu. Nu am găsit contract decât pen­tru un singur împrumut. V’am scris de două ori. N’am găsit nici un alt contract. D. GENERAL AVERESCU: Nu eu fac «abilităţi»; dv. faceţi o di­versiune. Chestiunea este următoa­rea : eroarea dv. există, golul exis­tă. Contractul există de asemeni. D. V. BRATIANU: Nu există. D. GENERAL AVERESCU: E­­xistă. Amintește clauzele contrac­tului. D. V. BRATIANU: Toate sumele date pentru comenzile din Italia au fost date din împrumut. D. GENERAL AVERESCU: Dar nu aceasta e chestiunea. Aci e a­­bilitatea dv. D. RADUCANU cere cuvântul în chestiune personală. D. PRESEDINTE NICOLAES­­CU : D. președinte al consiliului nu a rostit numele dv. D. RADUCANU relevă că d. Bră­tianu a declarat că e vorba de o eroare de contabilitate. Legea Muncei D-sa, trecându-se la ordinea zilei, declară că nu poate vorbi la legea muncii de­oarece Senatul e descom­plectat. MAJORITATEA: Sunt în comi­­siune. D. RADUCANU: Voi renunța și eu. Legea e prea importantă. Au vorbit d-nii DELEANU şi ANDRONICESCU. Azi şedință. ni­­v A­M­T­U­c impozitul proporţional pe donaţiuni Intr’unele acte de transmisiuni cu titlu gratuit de imobile: dona­­ţiuni, înzestrări sau donaţiuni cu titlu de dotă, cum şi orice alte li­beral­ităţi între vii, donatorii im­pun donatorilor, una sau mai mul­te sarcini, s’au le donează imo­bile grevate de sarcini. S-a constatat din lucrări, că Ad­miistraţiile Financiare nu per­­cep impozitul proporţional pre­văzut de Art. 53 al. c. 34, combi­nat cu Art. 15 §. 8 al. b. la va­loarea acelor sarcini. La asemenea acte, se va perce­pe şi impozitul proporţional de­­ 6 %, cuvenit in baza articolelor susmenţionate, la valoarea sarci­nilor care grevează imobilele do­nate. Dacă sarcinile vor egala sau de­păşi valoarea venală a imobilelor donate, se va percepe numai im­pozitul pentru vânzare, la valoa­rea sarcinilor. ie ii ptiu li IntiijB pui • i silit f — 00^­00 — Studenţii români grav loviţi de studenţii evrei Din partea asociaţiei generale a studenţilor români, (Associatoin ge­nerale des etudiants roumains de Paris) primim următoarele cu ru­gămintea de a le însera: Asociaţia Studenţilor Români din Paris s-a întrunit în seara zilei de 1 Martie a. c. în adunarea generală în sala de conferinţe de la «Sociétés Savantes» pentru a discuta ches­tiuni corporative şi de ordin na­ţional. Printre chestiunile de ordin na­ţional era şi propunerea făcută de un grup de studenţi creştini de a se forma 2 asociaţii distincte, una românească şi alta evreascâ, pre­cum şi stabilirea răspunderilor pen­tru acţiunea de defăimare a Statu­lui român şi a conducătorilor lui, prin întruniri publice, afişe şi ma­nifeste lansate atât de studenţii români evrei din Paris, cât şi de studenţii evrei comunişti emigraţi din Basarabia. Încă de cu vreme sala în care s’a ţinut adunarea a fost ticsită de stu­denţi români evrei şi de evrei din Palestina şi Ungaria în număr de câteva sute, încât studenţii români creştini n’au putut pătrunde în sala decât vreo 40.­ In tot timpul discuţiilor, dat fiind imensul număr de evrei, studenţimea română a fost terori­zată pentru ca — în contra bunelor sentimente şi a programului nm­a­nesc — evreii, prin majorităţi, să poate lua hotărâri altfel de cum in­teresele româneşti dictau. Faţă de aceasta situaţiune, stu­denţimea română, credincioasă şi conştientă de menirea ei în capi­tala Franţei, ca să nu poarte res­ponsabilitatea decisiunilor luate de această majoritate evreescă, a hotă­rât părăsirea sălii. La un semnal dat de conducătorii lor, barând eşt­­iile, evreii au pornit cu o sălbătăcie neînchipuită un formidabil atac contra studenţilor români din sală. Loviţi mişeleşte din toate părţile şi puşi în imposibilitate de a se apăra — evreii fiind în număr covârşitor şi înarmaţi—Românii au fost crunt bătut şi mutilaţi. Planul agresiunii a fost premedi­tat şi aranjat din înainte de­oarece în timpul atacului au năvălit din co­ridoare şi ascunzişuri, o bandă de încă o sută de evrei palestineni. Până la intervenţia poliţiei au încercat clipe desnădăjduite, îngro­ziţi de loviturile şi strigătele: «U EST LA VENGEANCE DO­RA DEA QUI COMMENCE!». Au fost loviţi cu ciomege şi scau­ne, trântiţi şi călcaţi în picioare, lăsându-i fără cunoştinţa: Doctorantul în drept Ionaşcu Aurel, Doctorandul în ştiinţe Mirea, Studentul la chimie Mărzescu, Doctor în drept V. Botez, preşedin­tele asociaţiei. Studentul de la Beaux-Arts Pa­­man Ivan, Studentul de la aeronautica Ungu­reanu­ George. Iar mai puţin gravi: Doctor C. Danulescu, Theodor Barsan avocat, Iradu Budişteanu fost magistrat, Mihai Demetrescu- e­conomice ejusdem Baldovin avocat, fost magistrat, Bodea ing. doctor C.­limanoil doc­tor nnd în drept, fost preşedinte al Prahovenilor, Suciu student Poli­tehnica, Ioan Nicolescu doctorand, Ixente doctor în medicină, Anton Caragea arhitect, profesorul Rally­ Vrts şi Costescu studenţi tehnici, Ţăranu de la aeronautica, iirozea Aurel Facult. Drept, Reut ştiinţe politice, Păunescu firi­dore drept, doctor Chiriei seu Const, doctor Pa­lade, studentul Stoica şi alţii de­ a căror urma încă nu am putut da până acum. Cu toată intervenţia poliţiei, pri­goana contra românilor n'a încetat nici pe strada unde din nou studen­ţi au fost trântiţi pe pavaj şi lăsaţi în nesimţire. Studenţii români cu mare greutate s’au putut retrage­­tre casele lor. Iar mai departe adresa Asociaţiei ■ne: Tot­odată vă rugăm să semnalaţi opiniei publice româneşti ca mani­festările brutale la care se dedau evreii români la Paris, contra stu­denţilor români la Paris, sunt o ve­rigă din lanţul nesfârşitele arme de luptă îndreptate în contra Ro­mâniei şi o nedreaptă şi pătimaşe răzbunare contra atitudinei noastre demne de intelectuali români în ca­pitala Franţei. 3­ 1 Mult stimate coleg, Cu profundă amărăciune am ce­tit în ziarul d-voastra răspunsul ce daţi d-lui preşedinte al societăţei Politechnice la invitaţia lansată de acesta pentru a participa la i­­naugurarea palatului societăţei şi la benchetuirea tarifară cu 800 lei tacâmul într’un restaurant de lux din Bucureşti. Dacă indignarea d-voastră isvo­­râtă din legitime consideraţiuni de ordin general găseşte în fiecare ocazie putinţa de exteriorizare în ziarul ce vă aparţine, suntem mulţi care vă invidiem. Indignarea generală însă—compri­mată în conştiinţa tuturor oameni­lor de ispravă din această ţară, spre nenorocirea lor , nu găseşte putinţa să se actualizeze, şi de a­ceia spectatorul n’o poate descope­ri, cu toate că potenţialul la care ea a ajuns ameninţă o furtunoasă declanşare. E bine prin urmare să ştiţi că nu e încă totul putred în... Româ­nia. Referitor la programul inaugu­­rării localului societăţii politehni­­ce, în legătură cu care faceţi o su­mă de aprecieri, ne permitem a vă ruga în primul rând, să reflectaţi dacă nu aţi fost nedrept atunci când aţi vorbit de contrastul în­tre sărăcia unor intelectuali nevo­iaşi, şi luxul unui palat. Nu poate fi vorba de un palat ci de un apartament într-o clădire ce nu aparţine societăţei. Iar cons­trucţia este concepută încă înainte de războiu când inginerii din Ro­mânia mică au proectat să-şi facă localul lor propriu pe un teren i­­mens din centrul Capitalei obţinut prin donaţiune în acest scop. O femee bătrână, văduvă, şi in­cultă, să fi moştenit un teren care valorează azi peste 20 milioane lei, dintr-o elementară şi instinctivă preocupare gospodărească, ar fi căutat să construiască o casă pe acel teren pentru a-şi creia uri a­­dăpost şi un venit, dar o societate de technieieni constructori, Indus­trializaţi şi baricherizaţi ! De ce au trebuit aproape 15 ani pentru a înfăptui acest proect ! La această întrebare va răspunde Du­minică în discursul său (vezi pro­gramul inaugurărei) inginerul prim ministru d. Vintilă Brătianu. Noi inginerii suntem însă sur­prinși mai mult decât d-voastră de faptul cu care comitetul pregătește inaugurarea lăsând impresia că a­­leargă după un împrumut de au­toritate. Dacă corpul ingineresc care a stat în­totdeauna într’o im­punătoare rezervă, va fi cinstit in această ocazie cu prezenţa înaltei regenţe, ne închinăm cu recunoştin­­ţă, socotim ca o atingere a autori­­tăţei noastre însă împrumutul stea­gurilor incolore arborate pe balcoa­nele Băncei Româneşti, a Creditu­lui industrial şi a altor ficţiuni e­­rarh­ice, chiar şi atunci când patronul lor ni le adu­ce în calitate de prim-ministru. Inginerii resping legenda ce s-a creiat pe contul societăţei politech­­nice, despre care se spune că este organul unui şef de partid san su­cursala unui club politic. Ştim că la banchetul celor ce vor plăti 800 lei tacâmul se va închina pentru inginerul prim-ministru şi făuritorul prăbuşirei economice a ţărei, toastul va fi fost însă conce­put la masa verde a unui consiliu de administraţie bine retribuit şi noi nu ni-l însuşim, cu toate că se va vorbi în numele nostru. Mai ştim de asemenea că mem­brii consiliului superior technic şi inulţi ingineri inspectori generali, vor da delegaţe d-lui inginer întru cele cinstite Dimitrie Bănescu să ie scuze absenţa... Iar în atmosfera de colegialitate exuberantă, cei 14 sau 15 corn me­seni se vor scula de la masă respi­rând uşuraţi că Domnul Dumnezeul nostru i-a învrednicit să se ospă­teze ne­tulburaţi. Ni se vor aduce oare mulţumiri că nu i-am deranjat cu prezenţa noastră neliniştitoare ! Mai mulţi ingineri. PHIL I­I lipi li­ligs iu­­illeni ii de Şefie. Nu numai calitatea ci şi durabilitatea este de mare importanţă. Lămpile Radio-Philips uimesc prin calitatea constantă chiar după o întrebuinţare îndelungată, A 415 ca detectrice şi amplificatoare de joasă frefluenţă neîntrecută înclinarea 2 mil.V B 405 ca lampa de Eaut-Parleur fără concurenţă înclinarea 2V 4 mA/V* Cereţi pretutindeni noul catalog al lămpilor Radio-Philips apărut acuma PHN­Lfl Societate Anonimă Română — Bucureşti, Str. Luterană No. 6 Fostul tutei m­ane­urări —«arca Domnului Inginer Titu­s Enacovici -OXO-

Next