Cuventul, martie 1928 (Anul 4, nr. 1032-1056)
1928-03-11 / nr. 1042
Corpurile Legiuitoare CAMERA - QQ^(V) Sedinta de la 9 Martie Prezidează d. N. Simionescu-Barlad. Pe banca ministeriala d-nii I. G. Duca, Inculeţ, D. Dumitriu, dr Angelescu, sea. Anghelescu. Discuţia la sumar D. EREMIA (lib.) arată că toate acuzaţiile adusa în şedinţa precedentă de d. Pompiliu dlaniţescu prefectului de Caliacra, Voicescu nu sunt întemeiate. Comunicări Ungurii continuă opera lor de maghirizare în statul românesc. — Cazul şcoalelor şvăbeşti din Satu Mare D. ION FLORNA (lupist) interpelează guvernul şi în special pe d-un miniştri, de interne, de instrucţie şi Culte, în privinţa faptului că preoţii reformaţi întreţin o atmosferă împotriva statului român. Citează comunele şvabe din jud. Satul Mare arătând că populaţia şvăbească doreşte să aibă limba lor maternă în învăţământ, dar că preoţii lor se opun şi ameninţa populaţia cu scopul de a se păstra starea de lucruri vechi adică cu limba de propunere mai departe. D deputat Fiorea arată că ordinara ministrului de Instrucţie privitor şi introducerea limbei şvăbeşti în şcolile lor nici până azi nu sau putut executa. Arată de asemenea că arăt în şcoală, în primărie şi bisericii din toate comunele şvăbeşti se continuă tot sistemul vechi cu limba ungurească. D-l deputat Florea întreabă pe d-l ministru al Instrucţiei, ce măsuri înţelege să ia faţă de acei ce se opun executării ordinului dat de d-sa, întreabă pe d. ministru al Cultelor dacă nu e cazul să retragă subvenţia dată până acum acelei preoţi, care înţelege să lucreze pentru cei de dincolo de Tisa? Ce măsuri va lua contra episcopiei din Satu Mare cuib de iredentism maghiar care lucrează în defavoarea statului nostru? Nu crede că este o necesitate de a se înfiinţa un vicariat şvăbesc. Mai întreabă pe d. ministru de Interne dacă nu este de ajuns timpul de zece ani cât s’a tolerat primăriilor din comunele şvăbeşti să folosească în grai şi scris limba maghiară. D. Florea mai întreabă guvernul dacă nu socoate că este o slăbiciune pentru ca şi astăzi să se mai admită sistemul de maghiarizare în statul românesc? Nu consideră guvernul că aceasta este o sfidare a autorităţilor noastre de stat. Suntem contra şovinismului românesc dar nu se mai poate admite jignirea sentimentelor noastre naţionale. D. dr. ANGELESCU răspunzând comunicării d-lui Pierea, recunoaşte că comunele arătate de d-sa sunt complect maghiarizate. Li s’a cerut conducătorilor şcolilor acestor comune să respecte dispoziţiile legii învăţământului secundar. Cu toate aceasta limba germană n’a fost introdusă decât în 6 ■umuiie. Li s’a dat un ultimi termen până la Paşt. D.ION FLOREA în replică, socoeşte preţioase declaraţiile d-lui ministru al Instrucţiei, expunându-şi speranţa că de acum înainte dispoziţiile d-sale vor fi respectate. D. V. LAPEDATU (naţ.,ţăr.) întreabă pe d-l ministru al Instrucţiei cari sunt motivele pentru care a oprit congresul învăţătorilor care trebuia să se ţină în luna Septembrie ! D. dr. ANGELESCU : Chestiunea e prea veche. Nu-mi amintesc motivele. Mi se pare că însuşi comietul învăţătorilor a renunţat la ţinerea acestui congres. Proectul este menit să sprijine iniţiativa particulară. Fixarea preţului nu este lăsată la arbitrarul societăţii; legea precizează norme de calcul. In al doilea rând plata nu se face cu anticipaţie ci numai după efectuarea reparaţiilor, proectul prevăvăzând dreptul de a se plăti avansuri de 80% asupra lucrărilor efectuate. D. V. ALIMANEŞTEANU (raportor) susţine proectul arătând că el corespunde nevoilor reale ale căilor ferate. Explicaţiile d-lui ministru al comunicaţiilor D. D. DIMITRIU, ministrul comunicaţiilor, răspunde că atâta timp cât d-sa va fi titularul acestui departament nu va servi alte interese decât cele ale statului. Pot să fac greşeli — continuă oratorul — dar am venit în fruntea acestui departament călăuzit de bunul simţ de grija intereselor superioare de stat. O administraţie când contractează are în vedere onestitatea celui cu care se contractează, solvabilitatea lui şi garanţiile ce le oferă statului pentru aducerea la îndeplinire în mod cinstit a obligaţiilor contractuale. Nu ne interesează de unde este capitalul, cine este acţionar sau ce face cutare sau cutare bancă. Situaţia căilor ferate ne-a silit să apelăm la iniţiativa particulară A fost un mare curaj şi un mare bine pentru ţară venirea capitalului francez la 1920 El a contribuit foarte mult la înviorarea industriei noastre metalurgice. Anul acesta, pentru prima oară s’a cerut consiliului de miniştri ca toate reparaţiile de vagoane şi locomotive să se facă nu prin ,nouă contracte ci prin modificarea celor actuale. Controlul până acum la repararea vagoanelor nu era efectiv. Astăzi cu parale mai puţine vom face un lucru şi mai bun şi mai bine controlat. Modificarea contractului a fost determinată şi de nevoia de cazane pentru căile noastre ferate. Contractul este avantajos pentru stat. Cercetaţi contractul tip şi veţi vedea că ele nu este de loc exagerat. Dacă aş şti că se dă un beneficiu exagerat societăţii aş refuza să primesc contractul. S’a mai spus, cum a renunţat statul la beneficiul de 10% ! Pentru că societatea pierdea, într’un an a dat 4 milioane deficit. Deasemenea salariile nu se plătesc după criterii arbitrare ci după lucrul efectuat. Proectul este luat în considerare şi votat apoi cu bile. Şedinţa de ridică la ora 6 juni. Azi la ora 3 şedinţă. [«tfrmnarea opoziţiei de la 18 narile Prigoana guvernului în Ilfov şi Viaşca poxe» D. D. R. loaniţescu interpelează pe d. ministru de interne asupra teroarei deslănţuite de prefecţii de Ilfov şi Viaşca contra fruntaşilor naţional-ţăranişti, cari se ocupă cu organizarea întunirii. Jandarmii aresteazâ şi torturează pe preşedinţii organizaţiilor comunale care au curajul să îndemne pe săteni să vină la Bucureşti. Locuitorii Petre G. Andrei şi Marin Andrei împreună cu alţi 7 din comuna Vidra, au fost bătuţi la tălpi de cflt.ro pretorul Pavelescu şi după 2 nopţi de arest sătenii au fugit îngroziţi la Bucureşti, unde au reclamat cazul parchetului. Bătrânul Dinu din Căciulaţi a fost de asemenea maltratat şi arestat de către jandarmi. Helectisul teroare a devenit o adevărată urgie este în Vlaşca şi în special în paşalâcul pretorului Grigorescu care a bătut smulgându i părul din cap pe locuitorul Matei Dumitru, preşedintele partidului naţional-ţărănesc din comuna Falaş Deasemenea Voicu Dicueţi litru Colibăşanu, Grig. Dobrică Savu Costache a aplicat mai multe lovituri de cuţit pe cap şi pe trup lui Matei Dumitru ,care în stare gravă se afla în spitalul Colţea din Bucureşti. A fost scăpat graţie ţipetelor soţiilor lor pe cari deasemenea ie-a maltratat grav cu ciomagul, acelaş primar Savu Costache care a mai făptuit o crimă cu cuţitul şi asupra locuitorului Stoian Marin Manea şi Vasile Popa din aceiaş comună. Moraru Niţă Spoitoru din Brăniştari dat jos din tren sa apărat cu cuţitul, aceiaş teroare se deslănţuie din ordinul guvernului. Avertizăm pe d. ministru de interne că sătenii sunt hotărâţi să treacă peste orice barieră şi orice piedici li s’ar pune. Guvernul va fi singur răspunzător de urmăririle nesocotite ale ale prigoanei desfăşurate şi de care sătenii nu se vor intimida şi vor participa cu miile la întrunirea din 18 Martie. D. I. G. DUCA: In ceea ce priveşte pretorul Girigorescu s’a instituit o anchetă care este în curs. Vom lua dispoziţii ca întrunirea de la 18 Martie să fie liberă cu condiţia ca şi opoziţia să se menţină în cadrul unor manifestări legale. D. V MADGEARU: După cum la toate întrunirile noastre aţi fost surprinşi de ordinea ce domnea, deşi dv doreaţi dezordine, tot aşa şi la 18 Martie veţi avea aceiaşi surpriză. Interpelări D. POPILIAN (lib.) cere să se fixeze o zi pentru dezvoltarea unei interpelări privitor la modul cum s’a făcut împroprietărirea în diferite judeţe din tară. CONTRACTUL DL REPARAŢII C. F. R. CU SOC. FRANCO-ROMANA Observaţiile d-lui V. SV Madgearu Intrându-se în orginea de zi se continuă discuţia generală la proectul de lege mai sus menţionat. D. V. MADGEARU, după ce examinează pe larg împrejurările cari au dust la prezentarea proectului de faţă, compară cele două contracte încheiate cu soc. «Franco-Română», unul sub guvernarea avereseană — violent combătut de liberali — şi altul încheiat acum de guvernul d-lui V. Brătianu. Acei cari au combătut contractul nr.Toscan —subliniază oratorul — au devenit în câteva săptămâni de militarii clauzelor aceluiaş contract. Este la mijloc un caz de crasă imoralitate politică. Contractele încheiate au fost surse de îmbogăţire pentru anumite societăţi. (Oratorul citeşte diferite acte şi date statistice în sprijinul afirmaţiei sale). Proectul de astăzi modifică contractul de la 1924, încheind un nou contract. Ce a putut să motiveze această modificare! Explicaţia oficială ce ni se dă pomeneşte de schimbarea programului de lucru în atelierele căilor ferate. Astfel baza contractului este schimbată. Societatea este obligată să fabrice în loc de 120 locomotive, 50—70 locomotive și căldări de locomotive în locul celor 50 sau 60 de locomotive cum prevedea primul Contract In realitate, se urmărește schimnirea obiectului contractului după cum s’a văzut și adăugarea cazanelor ca obiect al contractului preoţi nii şi renunţarea la aţă genestităală a beneficiului de 10 la iţă de stat. Este curios că acest proect a fost pregătit în întregime de d. Perieţeanu, fostul subsecretar de stat la c. f. r. Actul d-lui Perieţeanu a transformat Parlamentul în simplu birou de înregistrare. Societatea deci se obligă să facă reparaţii de 50—70 locomotive şi să lucreze cazane. Pentru a se masca acordarea unor mari beneficii, s’a introdus o ficţiune prin clauza că la mâna de lucru se acordă un coeficient de 1400 la sută. Caracterul oneros al contractului se vede şi în remuneraţia care este la fel şi la căldări şi la reparaţiile grele. Paguba pe care soc. «Franco- Română» o va aduce statului în 15 ani va fi de minimum 2 miliarde şi jumătate. Dar cu ce bani lucrează societatea! Cu banii căilor ferate. In art. 70 se prevede că C. F. R. vor avea 80% din capitalul pentru rularea operaţiilor. Şi atunci ce rost au cele 275% din regie ? Proectul dovedeşte încă odată rapacitatea guvernărei liberale. (Apl.) Cuvântarea d-lui Al. Ionescu D. AL. IONESCU (liberal) arată că proectul de lege n’a schimbat nimic din condiţiile esenţiale ale primului contract. Din contră îl complectează, dat fiind noile necesităţi ale căilor noastre ferate. S-au luat toate garanţiile ca interesele căilor ferate să fie bine apărate. ——csmoQe SENATUL -----4^40----- Şedinţa de la 9 Martie Şedinţa se deschide la orele 41 Pe banca ministerială d-nii Vinfără un sfert, sub preşedinţia d-lui Ptilă Brătianu, dr. Lupu, Stelian Po- Const, Nicolaescu, Ipescu, Al. Lapedatu şi G. Cipăianu. Golurile bugetare D. VINTILA BRATIANU spre surpriza mea, d. general Averescu a găsit cu cale să facă o chestiune personală dintr'o chestie care se discutase cu o zi mai înainte. De aceia sunt silit să revin. Și de rândul acesta d-sa s’a lăsat atras pe o cale primejdioasă, luându-se după un colaborator al său în care avea prea mare încredere. La origina golurilor excendentare nu există nici o falsificare a actelor publice. De ce se ridică această chestiune categorică a mea n’a avut nici un tocmai când încercăm, pentru prima oară de la război, obţinerea unui credit extern ! Partidul naţional-ţârănesc ne-a reproşat întotdeauna că am protejat pe averescani. Le-am răspuns că ei, ţărăniştii şi naţionalii făceau multe greşeli în opoziţie. Acum văd că şi generalul Averescu a greşit şi la guvern şi la opoziţie. Nu este în interesul dv., al avereşcanilor, să aduceţi încă odată pe tapet chestiunea dezastrului finanietar în care aţi adus ţara. V-aţi lăsat conduşi de un aventurier în chestiuni de finanţe. I. ACIU : Dv. daţi lecţii tuturor partidelor. D. VINTILA BRATIANU dând cu pumnul în pupitru, afirmă că are acest drept fiind şeful unui partid cu trecut istoric. D. RADUCANU Să bateţi cu pumnul în masă, slugilor de un aci în parlament. Se naşte tumult. D. V. BRATIANU. general Averescu, între politica cuminte a d-lui Lapedatu şi altă politică a unui aghiotant al său, a preferat-o pe aceasta din urmă adevărată politică de aventură. Excedentele au fost bine şi precis stahilite. După plecarea d-lui Lapedatu cheltueiile nu numai că n’au fost înfrânate ci s’au pornit pe o cale dezordonată Dv. dacă ştiaţi de acest gol în budget de ce făceaţi comenzi de tot felul, de materiale, de puşti vechi, în Italia, de vapoare! Tot ce s’a afirmat în chestiunea golurilor sunt lucruri inexacte. Răspunsul t generalului Attérésen D. GENERAL AVERESCU: Aţi vorbit de falsificare. Țin să declar că niciodată n’am pomenit acest cuvânt. Eu am vorbit numai de o eroare. Nici funcționarii cari au făcut-o n’au putut să-mi dea nici o lămurire. D Răducanu, în interpelarea d-sale a luat ca bază o declaraţie a mea şi eu n’am răspuns pentru că nu aveam stenograma la mine şi nu-mi aminteam sensul cuvintelor pronunţate. Am fost acuzaţi că am tâlhărit finanţele statului. Şi eu nu puteam să accept o atare insultă. Cât timp d. Lapedatu a stat la finanţe a avut toată încrederea şi tot sprijinul meu. Eu m’am folosit de o serie de date ce le-am luat dintr’un raport al d lui Lapedatu şi nu furnizate de d. Manoilescu. Oratorul citeşte un memoriu al d-lui I. Lapedatu în care se relevă golurile budgetare. Şi în 1924 şi în 1925 s’au trecut sume încasate şi sume de încasat de două ori. De aci lipsa. Am cerut o anchetă nu în mod imperativ şi necondiţionat. De aci chiar am fost acuzaţi că la plecare am căutat să lichidăm cât mai mult. Repartiţia excedentelor budgetare pe 1926 a întâmpinat mari dificultăţi. S’a întâmplat atunci că dintr’un motiv de mică importanţă, poate cu tâlp politic, d. Lapedatu a demisionat. Din Aprilie am cerut să mi se prezinte, până la 30 Mai, un tablou de sumele de cari statul dispunea. Din aceste sume am deschis credite. Vă asigur că în ziua când semnam repartiţia excedentelor nu ştiam că nu voi mai fi ministru. D. RADUCANU: D. Vintilă Brătianu o ştia. D. GENERAL AVERESCU: Dacă aşi fi ştiut nu semnam. Am făcut un împrumut la Italia pentru cumpărături de materiale. O VOCE : Foarfeci pentru moaşe. D. GENERAL AVERESCU: Comenzile se făceau de guvernul român. Plăţile şi Ie lua asupră-şi trezoreria italiană, iar noi să le amortizăm în 5 ani fără nici o dobândă. Am primit o oferta în opoziţie, să dam metalul rămas de la explozia de la Arsenal pentru arme. Când am venit la putere, metalul se evaporase. Am făcut tranzacţia pe bani. Puştile din Italia erau bune şi condiţiile favorabile. Replica d-luiLobrutianu I. V. BRATIANU îmn replică, arată că prezenţa golului, cerea o restrângere a cheltuelilor; totuşi fostul guvern a comandat atunci muniţiuni! O pomisiune serioasă a cercetat puştile, şi nu le-a găsit bune, decât în prea mică măsură. Am oprit tot ce era bun. D. GENERAL AVERESCU: Din ce trebuia să plătim acele arme ? V. V. BRATIANU: Nu din împrumutul italian ! Aţi făcut un jurnal prin care angajaţi şi excedentele viitoare probabile ! Dacă noi am făcut o greşeală, — dv. aţi făcut-o de zece ori mai mare. Dv. vorbiţi acum de două împrumuturi. Dar am găsit toată suma de 200 milioane, — împrumuul în numerar, — angajata in comenzi! Operaţia s’a făcut peste capul d-lui Lapedatu. Nu am găsit contract decât pentru un singur împrumut. V’am scris de două ori. N’am găsit nici un alt contract. D. GENERAL AVERESCU: Nu eu fac «abilităţi»; dv. faceţi o diversiune. Chestiunea este următoarea : eroarea dv. există, golul există. Contractul există de asemeni. D. V. BRATIANU: Nu există. D. GENERAL AVERESCU: Există. Amintește clauzele contractului. D. V. BRATIANU: Toate sumele date pentru comenzile din Italia au fost date din împrumut. D. GENERAL AVERESCU: Dar nu aceasta e chestiunea. Aci e abilitatea dv. D. RADUCANU cere cuvântul în chestiune personală. D. PRESEDINTE NICOLAESCU : D. președinte al consiliului nu a rostit numele dv. D. RADUCANU relevă că d. Brătianu a declarat că e vorba de o eroare de contabilitate. Legea Muncei D-sa, trecându-se la ordinea zilei, declară că nu poate vorbi la legea muncii deoarece Senatul e descomplectat. MAJORITATEA: Sunt în comisiune. D. RADUCANU: Voi renunța și eu. Legea e prea importantă. Au vorbit d-nii DELEANU şi ANDRONICESCU. Azi şedință. niv AMTUc impozitul proporţional pe donaţiuni Intr’unele acte de transmisiuni cu titlu gratuit de imobile: donaţiuni, înzestrări sau donaţiuni cu titlu de dotă, cum şi orice alte liberalităţi între vii, donatorii impun donatorilor, una sau mai multe sarcini, s’au le donează imobile grevate de sarcini. S-a constatat din lucrări, că Admiistraţiile Financiare nu percep impozitul proporţional prevăzut de Art. 53 al. c. 34, combinat cu Art. 15 §. 8 al. b. la valoarea acelor sarcini. La asemenea acte, se va percepe şi impozitul proporţional de 6 %, cuvenit in baza articolelor susmenţionate, la valoarea sarcinilor care grevează imobilele donate. Dacă sarcinile vor egala sau depăşi valoarea venală a imobilelor donate, se va percepe numai impozitul pentru vânzare, la valoarea sarcinilor. ie ii ptiu li IntiijB pui • i silit f — 00^00 — Studenţii români grav loviţi de studenţii evrei Din partea asociaţiei generale a studenţilor români, (Associatoin generale des etudiants roumains de Paris) primim următoarele cu rugămintea de a le însera: Asociaţia Studenţilor Români din Paris s-a întrunit în seara zilei de 1 Martie a. c. în adunarea generală în sala de conferinţe de la «Sociétés Savantes» pentru a discuta chestiuni corporative şi de ordin naţional. Printre chestiunile de ordin naţional era şi propunerea făcută de un grup de studenţi creştini de a se forma 2 asociaţii distincte, una românească şi alta evreascâ, precum şi stabilirea răspunderilor pentru acţiunea de defăimare a Statului român şi a conducătorilor lui, prin întruniri publice, afişe şi manifeste lansate atât de studenţii români evrei din Paris, cât şi de studenţii evrei comunişti emigraţi din Basarabia. Încă de cu vreme sala în care s’a ţinut adunarea a fost ticsită de studenţi români evrei şi de evrei din Palestina şi Ungaria în număr de câteva sute, încât studenţii români creştini n’au putut pătrunde în sala decât vreo 40. In tot timpul discuţiilor, dat fiind imensul număr de evrei, studenţimea română a fost terorizată pentru ca — în contra bunelor sentimente şi a programului nmanesc — evreii, prin majorităţi, să poate lua hotărâri altfel de cum interesele româneşti dictau. Faţă de aceasta situaţiune, studenţimea română, credincioasă şi conştientă de menirea ei în capitala Franţei, ca să nu poarte responsabilitatea decisiunilor luate de această majoritate evreescă, a hotărât părăsirea sălii. La un semnal dat de conducătorii lor, barând eştiile, evreii au pornit cu o sălbătăcie neînchipuită un formidabil atac contra studenţilor români din sală. Loviţi mişeleşte din toate părţile şi puşi în imposibilitate de a se apăra — evreii fiind în număr covârşitor şi înarmaţi—Românii au fost crunt bătut şi mutilaţi. Planul agresiunii a fost premeditat şi aranjat din înainte deoarece în timpul atacului au năvălit din coridoare şi ascunzişuri, o bandă de încă o sută de evrei palestineni. Până la intervenţia poliţiei au încercat clipe desnădăjduite, îngroziţi de loviturile şi strigătele: «U EST LA VENGEANCE DORA DEA QUI COMMENCE!». Au fost loviţi cu ciomege şi scaune, trântiţi şi călcaţi în picioare, lăsându-i fără cunoştinţa: Doctorantul în drept Ionaşcu Aurel, Doctorandul în ştiinţe Mirea, Studentul la chimie Mărzescu, Doctor în drept V. Botez, preşedintele asociaţiei. Studentul de la Beaux-Arts Paman Ivan, Studentul de la aeronautica Ungureanu George. Iar mai puţin gravi: Doctor C. Danulescu, Theodor Barsan avocat, Iradu Budişteanu fost magistrat, Mihai Demetrescu- economice ejusdem Baldovin avocat, fost magistrat, Bodea ing. doctor C.limanoil doctor nnd în drept, fost preşedinte al Prahovenilor, Suciu student Politehnica, Ioan Nicolescu doctorand, Ixente doctor în medicină, Anton Caragea arhitect, profesorul Rally Vrts şi Costescu studenţi tehnici, Ţăranu de la aeronautica, iirozea Aurel Facult. Drept, Reut ştiinţe politice, Păunescu firidore drept, doctor Chiriei seu Const, doctor Palade, studentul Stoica şi alţii de a căror urma încă nu am putut da până acum. Cu toată intervenţia poliţiei, prigoana contra românilor n'a încetat nici pe strada unde din nou studenţi au fost trântiţi pe pavaj şi lăsaţi în nesimţire. Studenţii români cu mare greutate s’au putut retragetre casele lor. Iar mai departe adresa Asociaţiei ■ne: Totodată vă rugăm să semnalaţi opiniei publice româneşti ca manifestările brutale la care se dedau evreii români la Paris, contra studenţilor români la Paris, sunt o verigă din lanţul nesfârşitele arme de luptă îndreptate în contra României şi o nedreaptă şi pătimaşe răzbunare contra atitudinei noastre demne de intelectuali români în capitala Franţei. 3 1 Mult stimate coleg, Cu profundă amărăciune am cetit în ziarul d-voastra răspunsul ce daţi d-lui preşedinte al societăţei Politechnice la invitaţia lansată de acesta pentru a participa la inaugurarea palatului societăţei şi la benchetuirea tarifară cu 800 lei tacâmul într’un restaurant de lux din Bucureşti. Dacă indignarea d-voastră isvorâtă din legitime consideraţiuni de ordin general găseşte în fiecare ocazie putinţa de exteriorizare în ziarul ce vă aparţine, suntem mulţi care vă invidiem. Indignarea generală însă—comprimată în conştiinţa tuturor oamenilor de ispravă din această ţară, spre nenorocirea lor , nu găseşte putinţa să se actualizeze, şi de aceia spectatorul n’o poate descoperi, cu toate că potenţialul la care ea a ajuns ameninţă o furtunoasă declanşare. E bine prin urmare să ştiţi că nu e încă totul putred în... România. Referitor la programul inaugurării localului societăţii politehnice, în legătură cu care faceţi o sumă de aprecieri, ne permitem a vă ruga în primul rând, să reflectaţi dacă nu aţi fost nedrept atunci când aţi vorbit de contrastul între sărăcia unor intelectuali nevoiaşi, şi luxul unui palat. Nu poate fi vorba de un palat ci de un apartament într-o clădire ce nu aparţine societăţei. Iar construcţia este concepută încă înainte de războiu când inginerii din România mică au proectat să-şi facă localul lor propriu pe un teren imens din centrul Capitalei obţinut prin donaţiune în acest scop. O femee bătrână, văduvă, şi incultă, să fi moştenit un teren care valorează azi peste 20 milioane lei, dintr-o elementară şi instinctivă preocupare gospodărească, ar fi căutat să construiască o casă pe acel teren pentru a-şi creia uri adăpost şi un venit, dar o societate de technieieni constructori, Industrializaţi şi baricherizaţi ! De ce au trebuit aproape 15 ani pentru a înfăptui acest proect ! La această întrebare va răspunde Duminică în discursul său (vezi programul inaugurărei) inginerul prim ministru d. Vintilă Brătianu. Noi inginerii suntem însă surprinși mai mult decât d-voastră de faptul cu care comitetul pregătește inaugurarea lăsând impresia că aleargă după un împrumut de autoritate. Dacă corpul ingineresc care a stat întotdeauna într’o impunătoare rezervă, va fi cinstit in această ocazie cu prezenţa înaltei regenţe, ne închinăm cu recunoştinţă, socotim ca o atingere a autorităţei noastre însă împrumutul steagurilor incolore arborate pe balcoanele Băncei Româneşti, a Creditului industrial şi a altor ficţiuni erarhice, chiar şi atunci când patronul lor ni le aduce în calitate de prim-ministru. Inginerii resping legenda ce s-a creiat pe contul societăţei politechnice, despre care se spune că este organul unui şef de partid san sucursala unui club politic. Ştim că la banchetul celor ce vor plăti 800 lei tacâmul se va închina pentru inginerul prim-ministru şi făuritorul prăbuşirei economice a ţărei, toastul va fi fost însă conceput la masa verde a unui consiliu de administraţie bine retribuit şi noi nu ni-l însuşim, cu toate că se va vorbi în numele nostru. Mai ştim de asemenea că membrii consiliului superior technic şi inulţi ingineri inspectori generali, vor da delegaţe d-lui inginer întru cele cinstite Dimitrie Bănescu să ie scuze absenţa... Iar în atmosfera de colegialitate exuberantă, cei 14 sau 15 corn meseni se vor scula de la masă respirând uşuraţi că Domnul Dumnezeul nostru i-a învrednicit să se ospăteze netulburaţi. Ni se vor aduce oare mulţumiri că nu i-am deranjat cu prezenţa noastră neliniştitoare ! Mai mulţi ingineri. PHIL II lipi liligs iuilleni ii de Şefie. Nu numai calitatea ci şi durabilitatea este de mare importanţă. Lămpile Radio-Philips uimesc prin calitatea constantă chiar după o întrebuinţare îndelungată, A 415 ca detectrice şi amplificatoare de joasă frefluenţă neîntrecută înclinarea 2 mil.V B 405 ca lampa de Eaut-Parleur fără concurenţă înclinarea 2V 4 mA/V* Cereţi pretutindeni noul catalog al lămpilor Radio-Philips apărut acuma PHNLfl Societate Anonimă Română — Bucureşti, Str. Luterană No. 6 Fostul tutei maneurări —«arca Domnului Inginer Titus Enacovici -OXO-