Cuventul, mai 1928 (Anul 4, nr. 1084-1114)

1928-05-01 / nr. 1084

­II II­I MMA OUA FT**',2332 Adunarea K­b­rall­a ilfense de rezervă proveniţi suu­ activitate Duminică 29 Aprilie 1928, a avut loc în sala mare a Cercului mili­tar din Capitală, adunarea gene­rală a tuturor ofiţerilor de rezer­vă şi retragere. Au luat parte un foarte mare număr de ofiţeri sub preşedinţia generalului C. ZAHA­­RIA. D. GENERAL LUPAŞCU-STE­­JAR, secretarul general al asocia­­­ţiunei arată bilanţul de activitate al asociaţiunei pe anul trecut, ata­când chestiunea unificărei solde­lor şi batjocura partidelor de gu­vernământ şi a ministerului de fi­nanţe fata de drepturile şi recu­noştinţa ce ţara datoreşte făurito­rilor României întregite, D-sa condamnă şi înfierează ati­tudinea rece şi chiar duşmănoasă a câtorva dintre camarazi cu si­tuaţii în conducerea armatei, adu­când laude subliniate cu toată căl­dura de toţi ofiţerii atunci când d-sa aminteşte de sprijinul ce s’a dat asociaţiunei de către d-nii ge­neral Mărdăresenu şi Paul Ange­­lescu. D. AMIRAL EUSTAŢIU face un călduros apel la unirea tuturor o­­fiţerilor pentru ca adevăraţii cons­tructori ai României de astăzi să poată impune pe deasupra partide­lor politice o linie de directivă ba­zată pe cinste, demnitate şi onoare în conducerea ţărei, D. GENERAL I. ANASTASIU înduioşează până la lacrimi aduna­rea anunţând că în cimitirul ora­şului Dej se găseşte mormântul u­­nui camarad luptător pe a cărui lespede este scris: «Aci zace un co­lonel invalid de războiu mort de mizerie şi foame». Adunarea aplau­dă cu o deosebită căldură şi apro­bă a se da necondiţionat sprijinul întreg al tuturor ofiţerilor de re­zervă, a operaţiunei «Uniunea Sa­cră Naţională» a tuturor luptători­lor care va trebui să i­a efectivă parte la toate luptele politice. D. GENERAL ASLAN M, propune o imediată grupare a tuturor asocia­­ţiunilor de ofiţeri şi înfierează în termeni tari acţiunea criminală a politicianismului. Mai vorbesc în acelaş sens cu o deosebită însufleţire colonelii Stoi­­ca-Odobeşti, Piperescu V., căpita­­nul avocat Rădulescu şi căp. Jun­­eu-Braşov atacând pe bază de acte atitudinea vitregă a conducerei partidelor de guvernământ. p. COMANDOR DAN ZAHA­­RIA aduce mulţumiri subliniate de puternice aplauze presei inde­pendente şi neînfeudate partidelor politice, totdeauna în gardă faţă de reaua credinţă şi criminala ne­păsare a conducerei oligarhice, a unei ţâri frumoase şi bogată as­tăzi în totală ruină şi debandadă morală, lntr’o caldă însufleţire, d. GE­NERAL ANASTASIU dă citire u­­nei moţiuni aclamată cu un deo­sebit entusiasm de întreaga adu­nare şi anume: MOŢIUNE Ofiţerii de rezervă proveniţi din activitate cu prilejul adunărei ge­nerale de astăzi 29 Aprilie 1928, tri­mite salutul lor camarazilor din toată ţara şi faţă de nepăsarea gu­vernelor către noi toţi care am­ înfăptuit întregirea neamului, îi invită să-şi­­strângă rândurile. Adunarea consideră sporul ce s’a dat pensionarilor, ca o neînţelegă­toare măsură asupra stărei grele tuţi foşti slujitori ai Statului, îşi în care aceşti credincioşi şi cins­­tuc traiul în această viaţă de ne­încetată­­ scumpere. Adunarea cere pentru cea din urmă oară şi cu toată energia. Cuantumul de pensie, egal cu leafa de activitate. Drepturi în proporţie corespun­zătoare cu ofiţerii activi, la îngri­jirea sănătăţii pensionarilor, în spitale, sanatorii, băi şi staţii cli­materice. Transport pe căile ferate, în ace­leaşi condiţiui, cu ofiţerii activi. In garnizoanele lor, ofiţerii de rezervă să continue a fi membrii ai Cercurilor militare, în semn că nu s’a rupt camaraderia. Să participe ca invitaţi ai au­torităţii militare, la toate festivi­tăţile şi sărbători naţionale, ca unii ce au contribuit în prima li­nie, la pregătirea lor de fapt. Drepturile să fie obţinute tot prin ministerul de războiu, care să aibe o secţie specială şi să fie scu­tiţi pensionarii de umilinţele de la autorităţi străine de dânşii. Sporurile ce li se acordă să fie date prin legi şi buget pentru a a­­vea tărie şi continuitate. Arestarea lui Be­a Kulin­­«*«]— Bela IKulhn a stat la Co­penhaga Copenhaga 30 (Telegr. part.)— Ziarul «Politiken» răspândeşte ştirea senzaţională că Bela Kulin a stat în anul 1920 3 luni la Co­penhaga. O lună s’ar fi aflat la şeful partidului comunist din lo­calitate, iar celelalte două luni ar fi fost arestat. Bela Kulm s’ar fi servit de un nume fals de «Kramer». Din arest a fost adus în Rusia pe un vas estonian. Bela SCulm­ şi sscietaria sa înaintaţi .justiţiei As­­triace Viena 30 (Teleg. part.) — Du­pă încheierea cercetărilor poliţie­neşti în cursul cărora Bela Kuhn guvernul sovietic va face domen­­iu şi-a schimbat tactica impusă ştirile, în consecinţă, de la început de a refuza orice re- -- ■ ----------­raţiuni asupra scopului vizitei sale la Viena, acesta a fost înain­tat tribunalului corecţional­­. De­­asemenea a fost înaintată ace­­luiaş Tribunal şi secretara sa care se numeşte Ilona Bruner şi în a cărei posesiune s’a găsit un paşaport cehoslovac care proba­bil a fost falsificiat. Ilona Bru­ner­ este după accent o ungu­roaică. Autoritat­­ea se ocupă cu tria­rea materialului confiscat care este foarte voluminos şi redactat in limba germană, rusă şi ungară. Este vorba de material de pro­pagandă. La sosirea sa în Unga­­ria Bela Kuhn s’ar fi servit mult de emigranţii comunişti cari trăiesc în mare număr la Viena. Sovietele şi arestarea Ssjbii Bela Kuhn Rovno 30 (Teleg. part.) Din Moscova se anunţă că guvernul sovietic intenţionează să protes­teze împotriva comunicărilor pre­sei austriace cu prilejul arestării lui Bela Kuhn. Ministrul Aus­triei la Moscova a av­ut o între­vedere cu Cicerin care era în le­gătură — după cum se află — cu arestarea lui Bela Kuhn. Guver­nul sovietic a rugat pe reprezen­tantul său de la Viena să facă po­sibilă intrarea în Rusia a lui Reia Kulin după ce va fi liberat. m­­ascowa a cerut un pajsasst teregs­afec de la Viena Kowno 30 (Telegr. part.) Mand­re de noapte li tabăra averescanâ . ed­iUi­an­stiec Moşiei -pdii­op — Generalul Averescu, eroul de la 1907, omul re­presiunii... împotriva naţional-ţârăciştilor In ultimile zile a apărut o comu­nicare anunţând linişte în tabăra a­­verescană. De fapt, sub această linişte, care-i numai aparentă şi care a fost, pare se, dinadins anunţată spre a dis­trage atenţia lumii politice, se petre­ce totuş ceva. Aver­escanii la lucru Astfel, suntem informaţi, că anu­me căpetenii averescane desfăşoa­ră o activitate febrilă şi ceea ce es­te mai caracteristic nocturnă. De câteva zile liliecii averescani nu mai ştiu ce e somnul de noapte. Se ţin conciliabule, cari sfârşesc odată cu apariţia aurorei. O combinaţie fantastică Am căutat să aflăm mobilul aces­tei activităţi nocturne a grupării a­­verescane. Una din căpetenii ne-a lămurit că este vorba de un ordin al gene­ralului, că toată lumea «să fie GA­TA». Aceleaşi căpetenii ne-a desfăşurat perspectivele unui guvern Averes­cu, care dacă poate apărea unora drept o imposibilitate judecând du­pă logică, este totuş plausibil şi poa­te deveni de presantă actualitate în câteva zile. " Dacă... Averescanii se prepară, deci, pen­tru ipoteza că naţional-ţărăniştii ar face «prostii» la Alba-Iulia. In acest caz, ar fi indicată o for­maţiune general Aver­escu, «omul ordinii» — cum îl gratifică în entu­ziasmul său d. Trancu-Iaşi. Generalul Averescu, ca­re este gata să joace orice rol şi să primească orice si­tuaţie, aş­ fi foarte fericit să facă şi represiunea con­­­tra Raţional-ţărăniştilor, cum a reprimat şi la 1907 răscoalele ţărăneşti. Oiîiîî! represiune! Numai într’o asemenea eventuali­tate liberalii ar primi să părăsească guvernul azi, ca să nu fie obligaţi tot ei să facă şi represiunea cu a­­cest prilej; va fi posibilă realizarea unui alt punct din planul averes­­ean: distrugerea naţional ţărănişti­lor. Din parte-ne, subliniem ipoteza cu totul fantastică, în care nu mai putea avea un regim Averescu. O facem totuș ca să arătăm opi­niei publice cine a guvernant-o în două rânduri. -xox- fou­r mmnt D. Richard Franasovici va fi numit ministru la Riga? In cercurile politice guverna­mentale se afirmă că în curând d. Richard Franasovici actualul subsecretar de Stat la Internet i se va încredinţa un post în diplo­maţie. Se vorbeşte astfel de nu­mirea sa, ca ministru la Lisabona sau Riga. Fundaţia Regele Ferdi­nand I la Iaşi IAŞI, 29. — D-nii Hiotu, minis­trul palatului şi general Condeescu, ministrul casei regale, întorcându­­se dela serbările dela Chişinău, s’au oprit la Iaşi. Cu această ocazie, d-nii Hiotu şi general Condeescu, vor lua parte la şedinţa comitetului însărcinat cu lucrările pentru înfiinţarea în lo­calitate a Fundaţiei Regele Ferdi­nand I. ------0X0-----------­ Anularea numirii d-rului G. Banu «Monitorul Oficial» de Duminecă publică decretul regal prin care : Se anulează numirea făcută cu Din Moscova se anunţă că Polit. decretul regal No. 1.067 din 20 Apri­­liuerau a ţinut o şedinţă sub pre- A­e 1927, a d-lui dr. Gheorghe Banu şedinţia lui Stalin. Cicerin a re­ferit asupra situaţiunii politice externe a sovietelor şi în special asupra raporturilor cu Japonia precum şi asupra arestării lui Bela Kuhn la Viena. Cicerin a fost autorizat să ur­meze negocierile sovietico-japo­­neze şi să ceară un raport tele­grafic ministrului sovietic din Viena în afacerea lui Bela Kuhn. După primirea acestui raport în postul de şef de secţie de igienă socială, la institutul de igienă şi sănătate publică, ne­fiind conformă cu art. 1 din legea cumulul şi art. 2 din legea statutului funcţionarilor publici. In adevăr, în raportul d-lui mi­nistru al sănătăţei către Regenţă, se arată că la promulgarea decre­tului anulat d-lul Banu ocupă di­ferite funcţiuni publice în dispreţul prevederilor legii cumulului, care nu admie decât delegaţiuni vremel­nice. -exo­ Sângeroasă Enotâ intre târani Si jandarm! la Dobroteşti Ce s’a petrecut eri In două sate din mov PATRU SĂTENI UCIŞI, ALŢII RĂNIŢI O ştire gravă a circulat în cursul zilei de eri în Capitală. Se spunea că într’un sat din Ilfov s’a perecut o rebeliune a sătenilor, şi că, sunt numeroşi morţi şi răniţi. Am între­prins cercetări şi am aflat că în a­­devăr, pe moşia statului dintre că­tunele Dobroteşti şi Ghermăneşti — la vreo 10 chilometri distanţă de Bucureşti, pe litoralul lacului Sna­­gov — s’au petrecut ori unele fapte denumite de autorităţi «rebeliune», şi ca o consecinţă a unor incidente, au căzut ucişi de gloanţele jandar­milor patru săteni, iar alţii — nu­meroşi au fost răniţi. Din isvor ofi­cial ni s’a comunicat că incidentul s’ar datori unor agitatori politici, cari — ni s’a spus — au şi fost ares­taţi. De­oarece nu am avut încă posibilitatea să controlăm pe cale particulară modul cum s’au desfă­şurat lucrurile, ne mulţumim să în­registrăm relatările ce ne-au dat-o autorităţile. Un litigiu In 1925, comitetul agrar a hotă­rât ca să împroprietărească pe mo­şia statului dintre cătunele Dobro­­teşti şi Ghermăneşti, pe locuitorii celei din urmă comune. In cursul anului trecut însă, comitetul agrar a revenit şi, pretextând că sătenii din Ghermăneşti fuseseră împro­prietăriţi în altă parte, a anulat prima hotărâre, decizând să împro­prietărească pe sătenii din comuna Dobroteşti. In total era vorba de vreo 70 hectare. Ghermăneştii, s’au opus. Au început să facă interven­ţii, apeluri, etc. etc. pe lângă com­i­letul agrar, însă fără de nici un fo­los. Ne reamintim că în împreju­rarea de atunci, sătenii din Gher­măneşti fuseră şi victimele unor indvizi cari iau escrocat pentru in­tervenţiile făcute. Toate sforţările sătenilor de a obţine o decizie în favoarea lor s’a dovedit fără nici un folos. Sâmbătă... Iar Sâmbătă, au venit pe copie un inginer de la cadastru, un agent a­­gricol şi locotenentul Carp din com­pania de jandarmi Ilfov, cari au e­­fectuat lucrările de măsurare a pă­mântului. o Măsurătoarea pământului s’a fă­­făcut fără nici un incident. Agitaţii? Peste noapte însă — fiindcă a doua zi, ori Duminecă urma să ai­be loc împroprietărirea — au înce­put printre săteni agitaţii. Auto­­rităţiile afirmă că sătenii : Iancu Constantin, Grigore D. Andrei şi Vasile Gheorghe — notăm că aceş­tia sunt membri ai partidului na­­ţional-ţărănesc — au început să fa­că propagandă printre locuitorii din Ghermăneşti ca să se opună să li se ia pământul. Pretind auto­rităţile că sunt în posesiunea dove­­zlor că sătenii sus citaţi au umblat noaptea prin comună şi au cerut sătenilor să se opună cu forţa. nul a fost repede înlătu­rat, dar un alt grup de să­teni au tăbărât asupra şefi­lor de secţii. S’a iscat o scurtă învălmăşeală. Co­mandantul jandarmilor d. locot. Carp a făcut somaţii­le legale dând ordin jan­darmilor să-şi încarce ar­mele. Salve! Sătenii Insă nu s’au re­tras. Jandarmii au tras două salve in aer. Panica a cuprins tot satul adunat pe moşie, şi într’o clipă, bărbaţii şi femeile s’au a­­runcat la pământ, desigur de teamă. In acel msmsesst, jandarmii au tras a treia salvă, de astădată în pă­mânt. Sătenii ce se aflau în faţă au căzut victimele gloanţelor. S’au auzit ge­mete, horcăeii, ţipete isto fioarătoare Morţi şi răniţi Tot satul s’a retras după aceea în grabă. De pe câmp au fost culeşi patru morţi, lată numele săteni­lor ucişi: Dim­i­trie I. An­drei, D. Iladea, IVae Ioniţă zis Tupu şi Nicolae Costea. Alături de ei se aflau mai grav răniţi, sătenii: Stoica Pavel, Grigore D. Costa­­che, Marin Avram Stoica, şi II­. I. Grigore. E probabil că, cei mai uşor răniţi au f­ugit în sat. Ce s’a psiresist­eri­sri Dumineca, urma să aibe loc împroprietărirea. Tot satul Ghermăneşti a e­­şit pe moşie, ca să asiste la formalităţile ce urmau să aibe loc. Reprezentanţii autorită­ţii© şi-au făcut apariţia im­pretstă cu un detaşament de Jandarmi — vre­o 16 la număr — sub comanda A fost anunţat parchetul şi la fa­ţa locului au sosit d-nii prim-pro­­curor Codin Ştefănescu, procuror Grigoriu şi căpitan Pop, comandan­tul companiei de jandarmi Ilfov, d-lui locotenent Carp, din­­ cari au început imediat ancheta, compania Ilfov. Urma să Cei bănuiţi că au instigat popu­­înceapa solemnitatea, adeo­taţia au fost arestaţi şi aduşi În r* «Ti H tr* ay. MM »«MM L'Wt) IB I ■ M *9 m’ ’ dată s’a iscat primul inci­dent. Primul incident Autorităţile spun că în a­cel moment un sătean a să­rit asupra d-lui loc. Carp şi Va strâns de gât. Sătea­ Capitală. Cadavrele celor ucişi au fost a­­duse la institutul medico-legal pen­tru a li se face autopsia, iar răni­ţii au fost internaţi în spitalul din Periş, unde d-na dr. Radovici le-a dat primele îngrijiri. Ancheta parchetului Alegerile din Franţa Prunele rezultate ale scrutinului Partidele cari susţin guvenul Poincaré au obţinut iarăşi mari majorităţi. Léon Blum, căz alsacieni aleşi Paris, 29 ora 12 noaptea. (Serv. Part.). — Până la această oră târ­zie nu se cunosc decât foarte pu­ţine din rezultatele alegerilor dela balotagii. Aspectul general al lup­tei de astăzi este cu mult mai viu decât cel de acum opt zile. Deşi înfăţişarea viitoarei Cameri nu s’a desemnat încă, se poate to­tuşi afirma de pe acum că anumi­te înţelegeri între socialişti şi co­munişti — intervenite în cursul lup­tei electorale — vor contribui la înăsprirea raporturilor dintre cele două partide politice. Impresia ge­nerală este că comuniștii au tră­dat cartelul. Căderea d-lui Leon Blum, șeful partidului socialist, care la această oră e certă, a pro­vocat surprindere generală. Rezultatul cel mai comentat este însă cel al alegerilor din Alsacia, de unde se anunţă că autonomiştii alsacieni ar fi isbutii să obţină pa­tru locuri. (Se ştie că doi dintre candidaţi sunt în închisoare, pentru agitaţii autonomiste. N. rr.). Deşi rezultatele sosite până în prezent sunt foarte disparate, nu este totuş a­firma, după impresiile generale, că grupele politice susţi­­­nând politica d-lui Poincare vor ob­ţine puternice majorităţi. Va trebui totuş să se conteze cu cel puţin 10 comunişti. Paris, 29. — (Telegr. par­ticulară). — Spre deosebi­­re de prima Duminecă de alegeri astăseară s’au pre»­xes­itat mai de vreme unele rezultate aîe balotajului,, Totuşi până la 12 noaptea rea, rezultate proclamate samt disproporţionat de pu­blice faţă de numărul ce! mare, 425, a! mandatelor ce au rămas de retribuit. Primele rezultate ce s’au cunoscut au fost următoa­rele: 4 cerminişti. 4 socialişti. 2 socialişti republicani. 1 radical-socialist. 7 republicani de stânga. 4 partizani ai uniunii de­mocratice republicane. 7 ussionişti­ naţionali şi un republican indepen­­dient. Dacă nu se poate încă stabili nici o părere generală, totuşi ar fi căzut până acum fruntaşul cau nist VaiBlant-Gouturier. In schimb are cele mai bune şanse. Caehin, şeful comu­niştilor de vreme ce se spia ne că Leon Blum şeful so­cialiştilor ar fi bătut. • Paris 30 (Radar). — Aler­gările de balotaj pentru căzut. Patru auton­o­mişti repu­425 Becuri la Cameră au de membru al Institutului şi curs în perfectă ordine în Octave Hemberg, cunoscu toată Franţa. Din rezultatele cunoscu­te până la ora 12 noaptea, situaţia partidelor e urmă­toare: filos conservator. 46 republicani. 23 republicani de stân­ga. 15 radicali. 23 radicali-socialisti. 19 republicani socialişti. 32 socialişti. 13 comu­sişti. Au fost bătuţi Marty, co­munist, Leon Fian?, şeful socialiştil­or, învins de co­munist Duclos, fostul mi­nistru de interne Chau­­lei,fost Ferdinand Buis­­sen, presada Ligii Dreptu­rilor Omului, Vidai, fost subsecretar de Stat, toţi ra­­scali-socîalişti, comunis­tul­ Garchery, Bardo«, » «•­tul financiar, ambii blicani. * Intre aleşi sunt: republi­canii de Lastegrie, fost mi­nistru, Scapini, preşedinte­le asociaţiei «Orbilor de răsboiu»­, republicanii de stânga FSeibel, fost minis­tru, DelsoS, preşedintele consiliului marecipal al Fa­­risasBui, republicanii socia­lişti Brunet, fost vicepre­şedintele Camerei şi Bena­zei, fost secretar de Stat, Anferica, fost ministrul t­ensiunilor. RlaE sunt sieşi K­ogly, Rekim­ şi Resse, autonomişti alsacieni, Pain Eeve şi Lamoureaux, repu­blicani socialişti, Vereine, socialîst, RBandeB, fost se­cretarul lui Clemenceau, comuniştii Cachin şi Bucr­iben. ---0030-0» — Liberalii „doresc“ a­gentarea anchetei Se cunosc împrejurările care sincer ca această anchetă sa se au provocat ancheta parlamen- fară cât mai repede, conducerea tara privitoare la comenzile de partidului va desemna chiar la începutul acestei săptămâni mem­brii care vor face parte din co­misie. Rămâne să se vadă dacă aceiaşi dorinţă va prezide — în ceia ce priveşte pe liberalii— lu­crările comisiei de anchetă, material sanitar făcute în contul reparaţiilor germane. Conform art. 65 din regula­mentul Camerei de preşedinte N. N. Săveanu a cerut celor trei partide, liberal, naţional-ţărănesc şi lupist să-şi desemneze membrii crai vor participa la comisia constituită prin votul Adunării Deputaţilor. Comisia urmează a fi compusă din 15 deputaţi desemnaţi de cele trei partide menţionate mai sus. Liberalii pentru ingest­­area anchetei Până acum deputaţii ancheta­tori n’au fost aleşi şi de aceia d. N. N. Săveanu a dispus zilele trecute să se repete invitaţia, deoarece însuşi d. V. Brătianu, preşedintele consiliului de mi­niştri doreşte ca raportul de an­chetă să fie depus înainte de des­chiderea sesiunii parlamentare extraordinare, care, — speră li­beralii — va începe la 15 iunie cor. Şi pentru ca să dea dovadă că partidul liberal doreşte în mod transportaţi la spital. ."'T^ Sângeroase incidente la o întrunire opoziţionistă din Iugoslavia BELGRAD 30 (telegr. part.) Eri a avut loc la Subotica la frontiera ungară o întrunire a opoziţiei ţără­­nisto-democrate. Au luat cuvântul d-nii Rădici şi Pribicieviei cari au atacat vehement guvernul. Ei au în­demnat poporul cu toate elementele nemulţumite să se organizeze împo­triva regimului actual din Belgrad şi să-l boicoteze. Discursurile au fost primite cu ovaţiuni. Doi studenţi cari s’au exprimat după întrunire defa­vorabil despre Rădici şi Pribicevici au fost maltrataţi şi stâlciţi în bătăi de către mulţimea înfuriată. Abia in­­tervenţiunea poliţiei a reuşit să scape pe cei 2 răniţi serioşi cari au fost iii (d­i­mpnul A ru­st ----oci£a Declaraţiile sale provoacă mare nedu­merire la Belgrad BELGRAD, 30. (Telegr. part­). — Stepan Rădici, interpelat de mai multe ziare engleze, a făcut ori ur­mătoarele declaraţiuni în ziarul său despre împrumutul extern iugoslav şi convenţia de la Nettuno: Ch­estaa împrumutului Condiţiunile împrumutului au stârnit in ţinuturile fostei monarhie austro-ungare o mare amărăciune şi în Serbia veche şi Muntenegru o stare de spirite aproape revoluţio­nară. Nu este deci nici o mirare acest lucru, spune Rădici, după ce societatea Rothschild primeşte 4 °/p şi grupul Blahr 5 la sută dirn va­loarea împrumutului, ceea ce revine la 600 milioane dinari. Mult mai grav apare condiţiunile că 2 până la 3 miliarde să fie utilizate pentru înar­marea Iugoslaviei. Acest lucru ar fi un nou sens întrucât Anglia luptă pe deoparte pentru marea operă de pace şi pentru menţinerea păcei în Balcani iar pe de altă parte garan­tează acest împrumut, ceea ce este i­­nexplicabil opiniei publice cinstite iu­­goslave. Din acest împrumut urmea­ză să fie construite exclusiv linii fe­rate Strategia Belgrad — Cattahia ce­­iace va costa 2 miliarde şi jumătate de dinari. De aceia este explicabil că toţi deputaţii din provinciile alipite vor combate din răsputeri acest împru­mut în parlament şi vor face tot posibilul pentru împiedecarea lui. Con­trar vor părăsi cu toţii Belgrad şi Scupcina, ceeace ar avea consecinţe politice de neprevăzut. Anglia va pro­voacă admiţând acest împrumut fla­mura războiului civil în Iugoslavia. Convenţiile de la Nettina Rădici s’a exprimat apoi şi des­pre convenţiunile de la Nettuna care ar constitui şi una din condiţiunile pentru încheierea împrumutului, de­clarând că ele sunt îndreptate îm­potriva suveranităţii Iugoslaviei şi interesele sale vitale. De aceea vor duce toţi deputaţii din provinciile alipite lupta împotriva acestor con­­venţiuni şi împotriva împrumutului şi în afară de parlament pe un an teren, întrucât aceste două chestiuni construiesc un real pericol pentru statul iugosalv. Ecoul la Belgrad Declaraţiile lui Rădici au pro­vocat în cercurile politice din loca­litate nu numai o mare nedumerire ci ele sunt foarte scandalizate de atitudinea şefului partidului ţără­nesc croat. Un membru al guvernului a de­clarat aseară corespondentului no­stru din Belgrad că guvernul va căuta mijloace pentru a combate un asemenea procedeu din partea unui bărbat de stat și om politic. INSTITUT DE ARTE GRAFICE «ESVIRWESCLU» S.. A. STR. PARLAMENTULUI, NR. 2. — BUCUREȘTII. ------xox----­ Mareşalul Pilsudski lovit de un atac de apoplexie? Varşovia, 30 (Telegr. part.) Mareşalul Pilsudski a fost ori împiedicat să participe la pri­mirea solemnă a regelui Afganis­tanului, întrucât nu poate părăsi camera. Mareşalul a eşit din sa­natoriu de 2 zile, dar nu s’a mu­ta încă la castelul Belvedere ci locueşte provizoriu la inspectora­tul general al armatei, unde se află locuinţa generalilor. Precum se zvoneşte n’ar fi vorba la boala mareşalu­­lui despre o indispoziţie momentană ci că Pilsudski ar fi suferit un atac de a­­poplexîe de pe urma căru­ia va fi paralizat în parte. Confirmarea acestui zvon nu s’a poetat încă obţine pâ­nă acum. Starea d-lui Briand foarte satisfăcătoare PARIS 30 (Telegr. part.) Starea sănătăţii d-lui Briand se ameliorează pe zi ce trece. Eri a putut părăsi pa­tul 4 ore spre a rezolva lucrările cu­rente cu d. Berthelot, şeful său de cabinet. Temerile pentru sănătatea mi­nistrului de externe au dispărut. D. Briand a primit și primește încă zil­nic numeroase telegrame de simpatie din întreaga lume. Astfel s-a intere­sat personal telegrafic regele Angliei de starea d-lui Briand, deaseme­nea a primit telegrame de la Stresemann, Chamberlain și Primo de Rivera.

Next