Cuventul, mai 1928 (Anul 4, nr. 1084-1114)
1928-05-01 / nr. 1084
II III MMA OUA FT**',2332 Adunarea Kbralla ilfense de rezervă proveniţi suu activitate Duminică 29 Aprilie 1928, a avut loc în sala mare a Cercului militar din Capitală, adunarea generală a tuturor ofiţerilor de rezervă şi retragere. Au luat parte un foarte mare număr de ofiţeri sub preşedinţia generalului C. ZAHARIA. D. GENERAL LUPAŞCU-STEJAR, secretarul general al asociaţiunei arată bilanţul de activitate al asociaţiunei pe anul trecut, atacând chestiunea unificărei soldelor şi batjocura partidelor de guvernământ şi a ministerului de finanţe fata de drepturile şi recunoştinţa ce ţara datoreşte făuritorilor României întregite, D-sa condamnă şi înfierează atitudinea rece şi chiar duşmănoasă a câtorva dintre camarazi cu situaţii în conducerea armatei, aducând laude subliniate cu toată căldura de toţi ofiţerii atunci când d-sa aminteşte de sprijinul ce s’a dat asociaţiunei de către d-nii general Mărdăresenu şi Paul Angelescu. D. AMIRAL EUSTAŢIU face un călduros apel la unirea tuturor ofiţerilor pentru ca adevăraţii constructori ai României de astăzi să poată impune pe deasupra partidelor politice o linie de directivă bazată pe cinste, demnitate şi onoare în conducerea ţărei, D. GENERAL I. ANASTASIU înduioşează până la lacrimi adunarea anunţând că în cimitirul oraşului Dej se găseşte mormântul unui camarad luptător pe a cărui lespede este scris: «Aci zace un colonel invalid de războiu mort de mizerie şi foame». Adunarea aplaudă cu o deosebită căldură şi aprobă a se da necondiţionat sprijinul întreg al tuturor ofiţerilor de rezervă, a operaţiunei «Uniunea Sacră Naţională» a tuturor luptătorilor care va trebui să ia efectivă parte la toate luptele politice. D. GENERAL ASLAN M, propune o imediată grupare a tuturor asociaţiunilor de ofiţeri şi înfierează în termeni tari acţiunea criminală a politicianismului. Mai vorbesc în acelaş sens cu o deosebită însufleţire colonelii Stoica-Odobeşti, Piperescu V., căpitanul avocat Rădulescu şi căp. Juneu-Braşov atacând pe bază de acte atitudinea vitregă a conducerei partidelor de guvernământ. p. COMANDOR DAN ZAHARIA aduce mulţumiri subliniate de puternice aplauze presei independente şi neînfeudate partidelor politice, totdeauna în gardă faţă de reaua credinţă şi criminala nepăsare a conducerei oligarhice, a unei ţâri frumoase şi bogată astăzi în totală ruină şi debandadă morală, lntr’o caldă însufleţire, d. GENERAL ANASTASIU dă citire unei moţiuni aclamată cu un deosebit entusiasm de întreaga adunare şi anume: MOŢIUNE Ofiţerii de rezervă proveniţi din activitate cu prilejul adunărei generale de astăzi 29 Aprilie 1928, trimite salutul lor camarazilor din toată ţara şi faţă de nepăsarea guvernelor către noi toţi care am înfăptuit întregirea neamului, îi invită să-şistrângă rândurile. Adunarea consideră sporul ce s’a dat pensionarilor, ca o neînţelegătoare măsură asupra stărei grele tuţi foşti slujitori ai Statului, îşi în care aceşti credincioşi şi cinstuc traiul în această viaţă de neîncetată scumpere. Adunarea cere pentru cea din urmă oară şi cu toată energia. Cuantumul de pensie, egal cu leafa de activitate. Drepturi în proporţie corespunzătoare cu ofiţerii activi, la îngrijirea sănătăţii pensionarilor, în spitale, sanatorii, băi şi staţii climaterice. Transport pe căile ferate, în aceleaşi condiţiui, cu ofiţerii activi. In garnizoanele lor, ofiţerii de rezervă să continue a fi membrii ai Cercurilor militare, în semn că nu s’a rupt camaraderia. Să participe ca invitaţi ai autorităţii militare, la toate festivităţile şi sărbători naţionale, ca unii ce au contribuit în prima linie, la pregătirea lor de fapt. Drepturile să fie obţinute tot prin ministerul de războiu, care să aibe o secţie specială şi să fie scutiţi pensionarii de umilinţele de la autorităţi străine de dânşii. Sporurile ce li se acordă să fie date prin legi şi buget pentru a avea tărie şi continuitate. Arestarea lui Bea Kulin«*«]— Bela IKulhn a stat la Copenhaga Copenhaga 30 (Telegr. part.)— Ziarul «Politiken» răspândeşte ştirea senzaţională că Bela Kulin a stat în anul 1920 3 luni la Copenhaga. O lună s’ar fi aflat la şeful partidului comunist din localitate, iar celelalte două luni ar fi fost arestat. Bela Kulm s’ar fi servit de un nume fals de «Kramer». Din arest a fost adus în Rusia pe un vas estonian. Bela SCulm şi sscietaria sa înaintaţi .justiţiei Astriace Viena 30 (Teleg. part.) — După încheierea cercetărilor poliţieneşti în cursul cărora Bela Kuhn guvernul sovietic va face domeniu şi-a schimbat tactica impusă ştirile, în consecinţă, de la început de a refuza orice re- -- ■ ----------raţiuni asupra scopului vizitei sale la Viena, acesta a fost înaintat tribunalului corecţional. Deasemenea a fost înaintată aceluiaş Tribunal şi secretara sa care se numeşte Ilona Bruner şi în a cărei posesiune s’a găsit un paşaport cehoslovac care probabil a fost falsificiat. Ilona Bruner este după accent o unguroaică. Autoritatea se ocupă cu triarea materialului confiscat care este foarte voluminos şi redactat in limba germană, rusă şi ungară. Este vorba de material de propagandă. La sosirea sa în Ungaria Bela Kuhn s’ar fi servit mult de emigranţii comunişti cari trăiesc în mare număr la Viena. Sovietele şi arestarea Ssjbii Bela Kuhn Rovno 30 (Teleg. part.) Din Moscova se anunţă că guvernul sovietic intenţionează să protesteze împotriva comunicărilor presei austriace cu prilejul arestării lui Bela Kuhn. Ministrul Austriei la Moscova a avut o întrevedere cu Cicerin care era în legătură — după cum se află — cu arestarea lui Bela Kuhn. Guvernul sovietic a rugat pe reprezentantul său de la Viena să facă posibilă intrarea în Rusia a lui Reia Kulin după ce va fi liberat. mascowa a cerut un pajsasst teregsafec de la Viena Kowno 30 (Telegr. part.) Mandre de noapte li tabăra averescanâ . ediUianstiec Moşiei -pdiiop — Generalul Averescu, eroul de la 1907, omul represiunii... împotriva naţional-ţârăciştilor In ultimile zile a apărut o comunicare anunţând linişte în tabăra averescană. De fapt, sub această linişte, care-i numai aparentă şi care a fost, pare se, dinadins anunţată spre a distrage atenţia lumii politice, se petrece totuş ceva. Averescanii la lucru Astfel, suntem informaţi, că anume căpetenii averescane desfăşoară o activitate febrilă şi ceea ce este mai caracteristic nocturnă. De câteva zile liliecii averescani nu mai ştiu ce e somnul de noapte. Se ţin conciliabule, cari sfârşesc odată cu apariţia aurorei. O combinaţie fantastică Am căutat să aflăm mobilul acestei activităţi nocturne a grupării averescane. Una din căpetenii ne-a lămurit că este vorba de un ordin al generalului, că toată lumea «să fie GATA». Aceleaşi căpetenii ne-a desfăşurat perspectivele unui guvern Averescu, care dacă poate apărea unora drept o imposibilitate judecând după logică, este totuş plausibil şi poate deveni de presantă actualitate în câteva zile. " Dacă... Averescanii se prepară, deci, pentru ipoteza că naţional-ţărăniştii ar face «prostii» la Alba-Iulia. In acest caz, ar fi indicată o formaţiune general Averescu, «omul ordinii» — cum îl gratifică în entuziasmul său d. Trancu-Iaşi. Generalul Averescu, care este gata să joace orice rol şi să primească orice situaţie, aş fi foarte fericit să facă şi represiunea contra Raţional-ţărăniştilor, cum a reprimat şi la 1907 răscoalele ţărăneşti. Oiîiîî! represiune! Numai într’o asemenea eventualitate liberalii ar primi să părăsească guvernul azi, ca să nu fie obligaţi tot ei să facă şi represiunea cu acest prilej; va fi posibilă realizarea unui alt punct din planul averesean: distrugerea naţional ţărăniştilor. Din parte-ne, subliniem ipoteza cu totul fantastică, în care nu mai putea avea un regim Averescu. O facem totuș ca să arătăm opiniei publice cine a guvernant-o în două rânduri. -xox- four mmnt D. Richard Franasovici va fi numit ministru la Riga? In cercurile politice guvernamentale se afirmă că în curând d. Richard Franasovici actualul subsecretar de Stat la Internet i se va încredinţa un post în diplomaţie. Se vorbeşte astfel de numirea sa, ca ministru la Lisabona sau Riga. Fundaţia Regele Ferdinand I la Iaşi IAŞI, 29. — D-nii Hiotu, ministrul palatului şi general Condeescu, ministrul casei regale, întorcânduse dela serbările dela Chişinău, s’au oprit la Iaşi. Cu această ocazie, d-nii Hiotu şi general Condeescu, vor lua parte la şedinţa comitetului însărcinat cu lucrările pentru înfiinţarea în localitate a Fundaţiei Regele Ferdinand I. ------0X0----------- Anularea numirii d-rului G. Banu «Monitorul Oficial» de Duminecă publică decretul regal prin care : Se anulează numirea făcută cu Din Moscova se anunţă că Polit. decretul regal No. 1.067 din 20 Apriliuerau a ţinut o şedinţă sub pre- Ae 1927, a d-lui dr. Gheorghe Banu şedinţia lui Stalin. Cicerin a referit asupra situaţiunii politice externe a sovietelor şi în special asupra raporturilor cu Japonia precum şi asupra arestării lui Bela Kuhn la Viena. Cicerin a fost autorizat să urmeze negocierile sovietico-japoneze şi să ceară un raport telegrafic ministrului sovietic din Viena în afacerea lui Bela Kuhn. După primirea acestui raport în postul de şef de secţie de igienă socială, la institutul de igienă şi sănătate publică, nefiind conformă cu art. 1 din legea cumulul şi art. 2 din legea statutului funcţionarilor publici. In adevăr, în raportul d-lui ministru al sănătăţei către Regenţă, se arată că la promulgarea decretului anulat d-lul Banu ocupă diferite funcţiuni publice în dispreţul prevederilor legii cumulului, care nu admie decât delegaţiuni vremelnice. -exo Sângeroasă Enotâ intre târani Si jandarm! la Dobroteşti Ce s’a petrecut eri In două sate din mov PATRU SĂTENI UCIŞI, ALŢII RĂNIŢI O ştire gravă a circulat în cursul zilei de eri în Capitală. Se spunea că într’un sat din Ilfov s’a perecut o rebeliune a sătenilor, şi că, sunt numeroşi morţi şi răniţi. Am întreprins cercetări şi am aflat că în adevăr, pe moşia statului dintre cătunele Dobroteşti şi Ghermăneşti — la vreo 10 chilometri distanţă de Bucureşti, pe litoralul lacului Snagov — s’au petrecut ori unele fapte denumite de autorităţi «rebeliune», şi ca o consecinţă a unor incidente, au căzut ucişi de gloanţele jandarmilor patru săteni, iar alţii — numeroşi au fost răniţi. Din isvor oficial ni s’a comunicat că incidentul s’ar datori unor agitatori politici, cari — ni s’a spus — au şi fost arestaţi. Deoarece nu am avut încă posibilitatea să controlăm pe cale particulară modul cum s’au desfăşurat lucrurile, ne mulţumim să înregistrăm relatările ce ne-au dat-o autorităţile. Un litigiu In 1925, comitetul agrar a hotărât ca să împroprietărească pe moşia statului dintre cătunele Dobroteşti şi Ghermăneşti, pe locuitorii celei din urmă comune. In cursul anului trecut însă, comitetul agrar a revenit şi, pretextând că sătenii din Ghermăneşti fuseseră împroprietăriţi în altă parte, a anulat prima hotărâre, decizând să împroprietărească pe sătenii din comuna Dobroteşti. In total era vorba de vreo 70 hectare. Ghermăneştii, s’au opus. Au început să facă intervenţii, apeluri, etc. etc. pe lângă comiletul agrar, însă fără de nici un folos. Ne reamintim că în împrejurarea de atunci, sătenii din Ghermăneşti fuseră şi victimele unor indvizi cari iau escrocat pentru intervenţiile făcute. Toate sforţările sătenilor de a obţine o decizie în favoarea lor s’a dovedit fără nici un folos. Sâmbătă... Iar Sâmbătă, au venit pe copie un inginer de la cadastru, un agent agricol şi locotenentul Carp din compania de jandarmi Ilfov, cari au efectuat lucrările de măsurare a pământului. o Măsurătoarea pământului s’a făfăcut fără nici un incident. Agitaţii? Peste noapte însă — fiindcă a doua zi, ori Duminecă urma să aibe loc împroprietărirea — au început printre săteni agitaţii. Autorităţiile afirmă că sătenii : Iancu Constantin, Grigore D. Andrei şi Vasile Gheorghe — notăm că aceştia sunt membri ai partidului naţional-ţărănesc — au început să facă propagandă printre locuitorii din Ghermăneşti ca să se opună să li se ia pământul. Pretind autorităţile că sunt în posesiunea dovezlor că sătenii sus citaţi au umblat noaptea prin comună şi au cerut sătenilor să se opună cu forţa. nul a fost repede înlăturat, dar un alt grup de săteni au tăbărât asupra şefilor de secţii. S’a iscat o scurtă învălmăşeală. Comandantul jandarmilor d. locot. Carp a făcut somaţiile legale dând ordin jandarmilor să-şi încarce armele. Salve! Sătenii Insă nu s’au retras. Jandarmii au tras două salve in aer. Panica a cuprins tot satul adunat pe moşie, şi într’o clipă, bărbaţii şi femeile s’au aruncat la pământ, desigur de teamă. In acel msmsesst, jandarmii au tras a treia salvă, de astădată în pământ. Sătenii ce se aflau în faţă au căzut victimele gloanţelor. S’au auzit gemete, horcăeii, ţipete isto fioarătoare Morţi şi răniţi Tot satul s’a retras după aceea în grabă. De pe câmp au fost culeşi patru morţi, lată numele sătenilor ucişi: Dimitrie I. Andrei, D. Iladea, IVae Ioniţă zis Tupu şi Nicolae Costea. Alături de ei se aflau mai grav răniţi, sătenii: Stoica Pavel, Grigore D. Costache, Marin Avram Stoica, şi II. I. Grigore. E probabil că, cei mai uşor răniţi au fugit în sat. Ce s’a psiresisterisri Dumineca, urma să aibe loc împroprietărirea. Tot satul Ghermăneşti a eşit pe moşie, ca să asiste la formalităţile ce urmau să aibe loc. Reprezentanţii autorităţii© şi-au făcut apariţia impretstă cu un detaşament de Jandarmi — vreo 16 la număr — sub comanda A fost anunţat parchetul şi la faţa locului au sosit d-nii prim-procuror Codin Ştefănescu, procuror Grigoriu şi căpitan Pop, comandantul companiei de jandarmi Ilfov, d-lui locotenent Carp, din cari au început imediat ancheta, compania Ilfov. Urma să Cei bănuiţi că au instigat popuînceapa solemnitatea, adeotaţia au fost arestaţi şi aduşi În r* «Ti H tr* ay. MM »«MM L'Wt) IB I ■ M *9 m’ ’ dată s’a iscat primul incident. Primul incident Autorităţile spun că în acel moment un sătean a sărit asupra d-lui loc. Carp şi Va strâns de gât. Sătea Capitală. Cadavrele celor ucişi au fost aduse la institutul medico-legal pentru a li se face autopsia, iar răniţii au fost internaţi în spitalul din Periş, unde d-na dr. Radovici le-a dat primele îngrijiri. Ancheta parchetului Alegerile din Franţa Prunele rezultate ale scrutinului Partidele cari susţin guvenul Poincaré au obţinut iarăşi mari majorităţi. Léon Blum, căz alsacieni aleşi Paris, 29 ora 12 noaptea. (Serv. Part.). — Până la această oră târzie nu se cunosc decât foarte puţine din rezultatele alegerilor dela balotagii. Aspectul general al luptei de astăzi este cu mult mai viu decât cel de acum opt zile. Deşi înfăţişarea viitoarei Cameri nu s’a desemnat încă, se poate totuşi afirma de pe acum că anumite înţelegeri între socialişti şi comunişti — intervenite în cursul luptei electorale — vor contribui la înăsprirea raporturilor dintre cele două partide politice. Impresia generală este că comuniștii au trădat cartelul. Căderea d-lui Leon Blum, șeful partidului socialist, care la această oră e certă, a provocat surprindere generală. Rezultatul cel mai comentat este însă cel al alegerilor din Alsacia, de unde se anunţă că autonomiştii alsacieni ar fi isbutii să obţină patru locuri. (Se ştie că doi dintre candidaţi sunt în închisoare, pentru agitaţii autonomiste. N. rr.). Deşi rezultatele sosite până în prezent sunt foarte disparate, nu este totuş afirma, după impresiile generale, că grupele politice susţinând politica d-lui Poincare vor obţine puternice majorităţi. Va trebui totuş să se conteze cu cel puţin 10 comunişti. Paris, 29. — (Telegr. particulară). — Spre deosebire de prima Duminecă de alegeri astăseară s’au pre»xesitat mai de vreme unele rezultate aîe balotajului,, Totuşi până la 12 noaptea rea, rezultate proclamate samt disproporţionat de publice faţă de numărul ce! mare, 425, a! mandatelor ce au rămas de retribuit. Primele rezultate ce s’au cunoscut au fost următoarele: 4 cerminişti. 4 socialişti. 2 socialişti republicani. 1 radical-socialist. 7 republicani de stânga. 4 partizani ai uniunii democratice republicane. 7 ussionişti naţionali şi un republican independient. Dacă nu se poate încă stabili nici o părere generală, totuşi ar fi căzut până acum fruntaşul cau nist VaiBlant-Gouturier. In schimb are cele mai bune şanse. Caehin, şeful comuniştilor de vreme ce se spia ne că Leon Blum şeful socialiştilor ar fi bătut. • Paris 30 (Radar). — Alergările de balotaj pentru căzut. Patru autonomişti repu425 Becuri la Cameră au de membru al Institutului şi curs în perfectă ordine în Octave Hemberg, cunoscu toată Franţa. Din rezultatele cunoscute până la ora 12 noaptea, situaţia partidelor e următoare: filos conservator. 46 republicani. 23 republicani de stânga. 15 radicali. 23 radicali-socialisti. 19 republicani socialişti. 32 socialişti. 13 comusişti. Au fost bătuţi Marty, comunist, Leon Fian?, şeful socialiştilor, învins de comunist Duclos, fostul ministru de interne Chaulei,fost Ferdinand Buissen, presada Ligii Drepturilor Omului, Vidai, fost subsecretar de Stat, toţi rascali-socîalişti, comunistul Garchery, Bardo«, » «•tul financiar, ambii blicani. * Intre aleşi sunt: republicanii de Lastegrie, fost ministru, Scapini, preşedintele asociaţiei «Orbilor de răsboiu», republicanii de stânga FSeibel, fost ministru, DelsoS, preşedintele consiliului marecipal al FarisasBui, republicanii socialişti Brunet, fost vicepreşedintele Camerei şi Benazei, fost secretar de Stat, Anferica, fost ministrul tensiunilor. RlaE sunt sieşi Kogly, Rekim şi Resse, autonomişti alsacieni, Pain Eeve şi Lamoureaux, republicani socialişti, Vereine, socialîst, RBandeB, fost secretarul lui Clemenceau, comuniştii Cachin şi Bucriben. ---0030-0» — Liberalii „doresc“ agentarea anchetei Se cunosc împrejurările care sincer ca această anchetă sa se au provocat ancheta parlamen- fară cât mai repede, conducerea tara privitoare la comenzile de partidului va desemna chiar la începutul acestei săptămâni membrii care vor face parte din comisie. Rămâne să se vadă dacă aceiaşi dorinţă va prezide — în ceia ce priveşte pe liberalii— lucrările comisiei de anchetă, material sanitar făcute în contul reparaţiilor germane. Conform art. 65 din regulamentul Camerei de preşedinte N. N. Săveanu a cerut celor trei partide, liberal, naţional-ţărănesc şi lupist să-şi desemneze membrii crai vor participa la comisia constituită prin votul Adunării Deputaţilor. Comisia urmează a fi compusă din 15 deputaţi desemnaţi de cele trei partide menţionate mai sus. Liberalii pentru ingestarea anchetei Până acum deputaţii anchetatori n’au fost aleşi şi de aceia d. N. N. Săveanu a dispus zilele trecute să se repete invitaţia, deoarece însuşi d. V. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri doreşte ca raportul de anchetă să fie depus înainte de deschiderea sesiunii parlamentare extraordinare, care, — speră liberalii — va începe la 15 iunie cor. Şi pentru ca să dea dovadă că partidul liberal doreşte în mod transportaţi la spital. ."'T^ Sângeroase incidente la o întrunire opoziţionistă din Iugoslavia BELGRAD 30 (telegr. part.) Eri a avut loc la Subotica la frontiera ungară o întrunire a opoziţiei ţărănisto-democrate. Au luat cuvântul d-nii Rădici şi Pribicieviei cari au atacat vehement guvernul. Ei au îndemnat poporul cu toate elementele nemulţumite să se organizeze împotriva regimului actual din Belgrad şi să-l boicoteze. Discursurile au fost primite cu ovaţiuni. Doi studenţi cari s’au exprimat după întrunire defavorabil despre Rădici şi Pribicevici au fost maltrataţi şi stâlciţi în bătăi de către mulţimea înfuriată. Abia intervenţiunea poliţiei a reuşit să scape pe cei 2 răniţi serioşi cari au fost iii (dimpnul A rust ----oci£a Declaraţiile sale provoacă mare nedumerire la Belgrad BELGRAD, 30. (Telegr. part). — Stepan Rădici, interpelat de mai multe ziare engleze, a făcut ori următoarele declaraţiuni în ziarul său despre împrumutul extern iugoslav şi convenţia de la Nettuno: Chestaa împrumutului Condiţiunile împrumutului au stârnit in ţinuturile fostei monarhie austro-ungare o mare amărăciune şi în Serbia veche şi Muntenegru o stare de spirite aproape revoluţionară. Nu este deci nici o mirare acest lucru, spune Rădici, după ce societatea Rothschild primeşte 4 °/p şi grupul Blahr 5 la sută dirn valoarea împrumutului, ceea ce revine la 600 milioane dinari. Mult mai grav apare condiţiunile că 2 până la 3 miliarde să fie utilizate pentru înarmarea Iugoslaviei. Acest lucru ar fi un nou sens întrucât Anglia luptă pe deoparte pentru marea operă de pace şi pentru menţinerea păcei în Balcani iar pe de altă parte garantează acest împrumut, ceea ce este inexplicabil opiniei publice cinstite iugoslave. Din acest împrumut urmează să fie construite exclusiv linii ferate Strategia Belgrad — Cattahia ceiace va costa 2 miliarde şi jumătate de dinari. De aceia este explicabil că toţi deputaţii din provinciile alipite vor combate din răsputeri acest împrumut în parlament şi vor face tot posibilul pentru împiedecarea lui. Contrar vor părăsi cu toţii Belgrad şi Scupcina, ceeace ar avea consecinţe politice de neprevăzut. Anglia va provoacă admiţând acest împrumut flamura războiului civil în Iugoslavia. Convenţiile de la Nettina Rădici s’a exprimat apoi şi despre convenţiunile de la Nettuna care ar constitui şi una din condiţiunile pentru încheierea împrumutului, declarând că ele sunt îndreptate împotriva suveranităţii Iugoslaviei şi interesele sale vitale. De aceea vor duce toţi deputaţii din provinciile alipite lupta împotriva acestor convenţiuni şi împotriva împrumutului şi în afară de parlament pe un an teren, întrucât aceste două chestiuni construiesc un real pericol pentru statul iugosalv. Ecoul la Belgrad Declaraţiile lui Rădici au provocat în cercurile politice din localitate nu numai o mare nedumerire ci ele sunt foarte scandalizate de atitudinea şefului partidului ţărănesc croat. Un membru al guvernului a declarat aseară corespondentului nostru din Belgrad că guvernul va căuta mijloace pentru a combate un asemenea procedeu din partea unui bărbat de stat și om politic. INSTITUT DE ARTE GRAFICE «ESVIRWESCLU» S.. A. STR. PARLAMENTULUI, NR. 2. — BUCUREȘTII. ------xox---- Mareşalul Pilsudski lovit de un atac de apoplexie? Varşovia, 30 (Telegr. part.) Mareşalul Pilsudski a fost ori împiedicat să participe la primirea solemnă a regelui Afganistanului, întrucât nu poate părăsi camera. Mareşalul a eşit din sanatoriu de 2 zile, dar nu s’a muta încă la castelul Belvedere ci locueşte provizoriu la inspectoratul general al armatei, unde se află locuinţa generalilor. Precum se zvoneşte n’ar fi vorba la boala mareşalului despre o indispoziţie momentană ci că Pilsudski ar fi suferit un atac de apoplexîe de pe urma căruia va fi paralizat în parte. Confirmarea acestui zvon nu s’a poetat încă obţine până acum. Starea d-lui Briand foarte satisfăcătoare PARIS 30 (Telegr. part.) Starea sănătăţii d-lui Briand se ameliorează pe zi ce trece. Eri a putut părăsi patul 4 ore spre a rezolva lucrările curente cu d. Berthelot, şeful său de cabinet. Temerile pentru sănătatea ministrului de externe au dispărut. D. Briand a primit și primește încă zilnic numeroase telegrame de simpatie din întreaga lume. Astfel s-a interesat personal telegrafic regele Angliei de starea d-lui Briand, deasemenea a primit telegrame de la Stresemann, Chamberlain și Primo de Rivera.