Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)
1928-06-01 / nr. 1115
— oc-Voo ZIUA IV-a Neterminându-şi lucrările stabilite în cele 3 zile de congres desbaterile au continuat şi eri dimineaţa. A prezidat d. prof. Pangrati. D. ZAMFIR MIHAILESCU (Ploeşti) spune că oraşul său are stabilit un plan de sistematizare şi care se urmează metodic. Planul prevede un bulevard de 60 m. lărgime, străzile radiază spre centru şi altele concentrice. In acest plan sunt prevăzute locuri pentru pieţe grădini, parcuri publice, etc. D. SIMION VASILESCU a vorbit despre: Camerile arbitrale. In concluzie d-sa a cerut înfiinţarea unei secţii de arhitectură pe lângă Camera arbitrală din Capitală. Societăţile de arhitecţi să institue un comitet de arbitraj cu 3 membri care să divizeze judecarea litigiilor prin arbitrii. Să se intervină pe lângă arhitecţi ca obligatoriu să treacă în contracte că părţile se angajează formal a supune judecării comitetului de arbitraj, instituit pe lângă societăţile de arhitecţi, toate diferendele ivite din executarea contractului. D. SUSKIND cere obligativitatea arbitrajului. D. I. ROȘU în chestia reglementării concursurilor publice de arhitectură cere obligativitatea ţinerii de concursuri pentru toate lucrările mari de ordin public, modificarea actualului regulament al concursurilor şi adoptarea lui la cerinţele timpului. Până atunci contravenţiile la vechiul regulament să fie judecate de Camerile arbitrale. S5! ----ev&po--- Şedinţele Sf Sinod -----poloo--- ZIUA 111-a Eri au continuat desbaterile Sf. Sinod, sub preşidenţia mitropolitului Pimen al Moldovei şi Sucevei. Discuţia asupra regulamentului de funcţionare a tipografiei cărţilor bisericeşti a fost amânată pentru o altă şedinţă. Sf. Sinod a aprobat să se tipărească versificarea acatistului Sfântului Dumitru Basarabot a d-lui Sandu Tudor, pentru a servi ca literatură bisericească. Luându-se în discuţie chestiunea programei ananitice a învăţământului religios în şcoalele secundare, s-a decis să se înainteze un memoriu ministerului instrucţiunei, în care să se evidenţieze necesitatea de a se fixa două oră pe săptămână pentru învăţământul religios, în fiecare clasă. In acelaş timp s’a numit o comisie compusă din episcopul Lucian al Romanului şi arhiereii Andrei Crişanul şi Tit Târgovişteanul, care să alcătuiască un proiect de programă analitică a învăţământului religios. Aceşti reprezentanţi ai sf. Sinod vor participa şi la lucrările comisiei restrânse ce se va întruni la ministerul instrucţiunii pentru redactarea definitivă a programelor analitice. Episcopul Gregorie al Aradului a cerut să nu se admită valabilitatea căsătoriei civile decât dacă ar fi însoţită şi de căsătoria religioasă. Membrii Sinodului constatând ca această cerere este în contradicţie cu actuala stare legală şi în acelaş timp inoperantă, au trecut asupra ei. In legătură cu chestiunea colportajului cărţilor sectanţilor s’a decis să se intervină la ministerul cultelor pentru regulamentarea acestui colportaj. Şedinţa s’a ridicat la ora 1 şi un sfert d. a., anunţându-se cea viitoare pentru astăzi la orele 10 dimineaţa. Vumu de dimineaţă publică un do- (a legii Garoflid) nu este însă cel aştepl cunumtat articol asupra industrializării tat. Consumul spirtului din cereale, confructelor. După ce expune fazele prin care a trecut problema, arată că încercările de acum ale d-lui Vintilă Brătianu, de a da avânt industriei fructelor, nu vor reuşi, şi aceasta din pricină că sub guvernul Averescu spirtul industrial a fost impus la o taxă de 104 lei pe litrul de alcool absolut, pe când alcoolurile din fructe plătesc numai 10 lei. Din cauza acestei mari disproporţii între impozite, proprietarii de livezi prefac întregul lor rod în alcool şi oricâte avantagii le-ar oferi Statul, ei nu vor trimite fructele la industrializare. Hăul te decurge de-aci nu se mărgineşte numai la faptul că nu vor avea o industrie a fructelor, dar partea gravă e că fabricaţiunea şi consumul alcoolului din fructe s’au întins în întreaga ţară şi au luat proporţii necunoscute la noi până la urcarea taxelor pe spirt. Pentru a învedera şi mai bine cele relatate de numitul ziar este de-ajuns să adăugăm că de unde până la legea Averescu, fabricaţiunea şi consumul ţuicei erau absolut necunoscute în Moldova şi în unele din ţinuturile alipite, odată cu prima de încurajare ce s’a dat basamacurilor din fructe, fabricanţii de ţuică şi-au făcut apariţia şi în acele ale ţării. Pentru remedierea acestor rele, ziarul în chestiune propune să se urce taxele la alcoolurile din fructe până la egalizarea lor cu cele plătite de spirtul industrial. Dacă constatările ziarului de dimineaţa sunt, din nenorocire, perfect adevărate, apoi soluţia ce preconizează nu numai că nu va atinge scopul urmărit, dar încă îl va contraveni. In adevăr, urcarea taxelor pe alcoolul din fructe va scumpi enorm acest produs şi va da un nou imbold industriei basamacurilor din fructe. Ba, ceva mai mult, taxele prea urcate vor îndemna la fraude în dauna fiscului, căci, cum se exprimă d. Vintilă Brătianu : «Intensitatea fraudei este în funcţiune directă de taxe». Or, chiar sub regimul actual, fraudele sunt imense , iar fabricaţiunea clandestină de alcooluri nesănătoase a luat la noi proporţii pe cari numai perspectiva unui câştig mare le poate da, îşi poate dar, oricine închipui la ce înflorire ar ajunge frauda dacă în loc de 10 lei la litru, fabricantul clandestin ar avea perspectiva să câștige 104 lei. Adevărul e că producătorii de alcooluri din fructe sunt în majoritate săteni, cari lucrează acasă la ei. Fabricațiunea aceasta domestică a avut ca urmare că de unde până acum bea numai capul familiei odată pe săptămână la cârciumă, acum bea întreaga familie ,toată săptămâna, acasă. Apoi, fabricanţii aceştia, atât din pricina marelui alt număr cât şi prin felul de a fabrica, sunt foarte greu controlabili de fisc, chiar atunci când dânşii nu intenţionează să-l fraudeze. Taxele mari pe spirt, au desvoltat însă gustul şi interesul pentru fraudă. D-l N. Riga, director în ministerul de finanţe, face constatări cu adevărat înspăimântătoare în această direcţiune. Intr’un articol publicat de d-sa în «Revista Administrativă Financiară», d-l Riga scrie între altele : «Rezultatul aplicării acestei legi statut oficial, a scăzut. In acelaş timp s’a produs un deficit la impozitul pe spirt, în raport cu prevederile bugetare pe anul 1927. Fraudele însă s’ar înmulţi pentru că la toate cazanele autori- zate şi clandestine se continuă cu fabriicarea alcoolului. S-a constatat că aceia cari nu au cazane, îl fabrică în samovare sau vase de pământ, fabricând chiar alcool industrial din mălai, zahăr, etc. Această lege a făcut ca toate fructele şi cantităţi enorme de vin să treacă la fabricarea alcoolului, ceia ce este contrar principiului urmărit, atât de legea aci menţionată, cât şi de proeetul de lege al băuturilor spirtoase, întocmit de d-l prim-ministru şi ministru de finanţe Vintilă Brătianu». Când dar sub regimul taxelor actuale pe alcool, fraudele au luat proporţii de natură să înspăimânte până şi pe specialist, înţelege oricine unde am ajunge dacă fabricanţii clandestini de alcooluri rudimentare şi toxice, ar avea perspectiva să câştige în mod ilicit 104 lei la litru în loc de 10 lei. Iată dar, pentru ce, unindu-ne cu constatările ziarului care a început discutarea acestei chestiuni, nu putem fi de acord cu el în ce priveşte soluţia ce propune de a se spori taxele pe alcoolurile din fructe. Dimpotrivă, credem noi, singura soluţionare a problemei ar fi scoborârea taxelor pe spirtul industrial. Prin asemenea măsură, fabricaţiunea balamacului din fructe ar înceta de a mai fi o afacere rentabilă. Fructele ar merge la industrializare, fabricaţiunea de alcool şi consumul lui ar fi stăvilite, iar fraudele ne mai producând câştigurile enorme de acum, ar deveni numai afaceri de risc fără câştig şi ar înceta dela sine. In plus, nu s’ar mai arunca în consumaţie alcooluri fabricate în mod rudimentar, şi deci toxice. Ştim, soluţia preconizată aci, se pretează la critici. Ni s’ar putea obiecta că prin reducerea taxelor pe spirtul industrial, se încurajează direct alcoolul din cereale, pe care toţi legiuitorii noştri au încercat să-l combată. Critica aceasta, poate întemeiată în mod absolut, e nedreaptă atunci când e vorba, ca în cazul nostru, despre lupta dintre alcoolul din fructe şi cel industrial. In adevăr, spirtul din cereale, fabricat şi rafinat după metode ştiinţifice, s’a dovedit mai puţin vătămător decât basamacurile din fructe, chiar atunci când ele sunt fabricate metodic, şi infinit mai puţin vătămător decât alcoolurile din fructe fabricate rudimentar, aşa cum se produc la noi. In al doilea rând, fabricele de spirt industrial sunt toate sub controlul permanent al statului. Ele nu pot frauda fiscul şi nu au posibilitatea să producă alcool nereglementar. Dar nu e numai atât, şi acesta e argumentul cel de temei al tezei noastre : legea Garoflid a limitat producţia fabricilor de spirt la 2.500 vagoane pe an. Peste această cantitate, ele nu vor putea produce, chiar dacă spirtul ar fi complect scutit de taxe. Pe când producţia alcoolului din fructe nu are nici o limită de producţie , iar de la urcarea taxelor pe spirt, producătorii de basamacuri din fructe au aruncat în comerţ cantităţi enorme de ţuică, de tescovine şi de drojdii. Deci urcarea taxelor pe spirtul industrial a însemnat încurajarea şi răspândirea alcoolurilor din fructe , pe când scoborârea taxelor pe spirt, ar avea de efect reducerea fabricaţiunei acestui alcool, fără ca prin aceasta să sporească fabricaţiunea spirtului din cereale, lesalmente limitat la 2.500 vagoane pe an. Iată dar pentru ce, credem noi, scoborârea taxelor pe spirt ar soluţiona nu numai problema industrializării fructelor, dar ar duce şi la o restrângere a consumului de alcool, pe care numai taxele enorme pe spirt, l-au răspândit în ţara întreagă, încurajând în acelaş timp fraudele de tot felul. 16 PAGINI No. 22 Anul VII Mart revistă săptămânală ilustrată de actualitate at vederi şi instantanee fotografice Numeroase bucăţi distractive şi instructive. 16 pagini ilustrate, lei 7 exemplarul. Şcolarii fără cărţi Directorul şcoalei primare din Comarnic ne artă, într’o scrisoare, că nu are cărţi pentru premierea, la finele acesta de an şcolar, a elevilor săi. Facem apel la cetitorii noştri din Prahova, să sacrifice o carte-două din rafturile lor. Adresa e : Şcoala primară mixtă din Comarnic-Ghioşeşti. Şi suntem siguri că dacă directorul acelei şcoli va fi copleşit de o danie excesivă, el va şti să distribue prisosul, la timp, şi şcolilor din satele învecinate. Concentrările corpului didactic şi a oamenilor de trupă Ministerul instrucţiunii face cunoscut membrilor corpului didactic de orice grad, că Marele stat major al armatei a dispus ca acei cari ar urma să fie chemaţi la concentrare în iunie să poată fi amânaţi pentru concentrarea seria a 11-a (Septembrie) Amânarea se poate obţine de la corpul de trupă respectiv în urma unei cereri însoţită de certficatul şcoalei prin care să se arate necesitatea prezenţei la şcoală în luna Iunie. • Anul acesta vor fi concentrări de rezervişti în 2 serii: seria I-a, de la 30 Mai până la 28 iunie, seria 2-a, în toamnă. Ordine de amănunte vor fi date de marele stat major pentru toate armele; numai aeronautica şi marina vor dispune după normele inspectoratelor respective. Prezentarea concentraţilor, oamenilor de rezervă se va face direct la corpul sau serviciul respectiv, unde unitatea se găseşte în momentul de față. ------xxooxx----- Examenul de diplomă la Seminar» Comisiunile instituite pentru examenele de diplomă de la Seminariile Teologice din ţară, ce se vor ţine la 5 iunie, sunt următoarele : Seminarul Central (Bucureşti) : Preşedinte : Păr. P. Partenie. Membri : Par. I. Scriban, dl I. Dianu, dl Mărăcineanu, dl Ştefănescu. Seminarul NifonBucureşti: Preşedinte: Th. Popescu. Membri : Păr. Criveanu, dl I. Marinescu, dl I. Andreieşescu, dl Savu. Seminarul Iaşi: Preşedinte : Păr. C. Iordăchescu. Membri : Păr. D. Iordăchescu, dl V. Diaga, dl I. Miron, dl Gh. Barbu. Seminarul Roman : Preşedinte : Păr. N. Popescu. Membri: Păr. I. Vornicel, Păr. Cocea, Păr. Gheorghe Niţu, dl Grigoraş. Seminarul Argeş : Preşedinte : Dl Şerban Ionescu. Membri : Păr. Mih. Chiriţă, Păr. C. Diaconescu, dl N. Ştefănescu, dl Al. Porpian. Seminarul Buzău Preşedinte : Păr. Popescu Mălăeşti. Membri: Păr. I. Minculescu, dl I. Gr. Popescu. Păr. Trifănescu, Păr. Şt. Ionescu. Seminarul Dorohoi : Preşedinte : dl dl D. G. Boroianu. Membri : Păr. D. Furtună, dl M. Grumăzescu, dl V. Arnăutu, dl E. Nicolau. Seminarul Edineţi: Preşedinte : Păr. V. Radu. Membri : Păr. Gh. Cernăuţeanu, dl Cojocaru, dl V. Mironescu, dl Gherstanschi. Seminarul R. Vâlcea: Preşedinte: Dl C. Chiricescu. Membri : Păr. C. Grigore, dl N. Anselescu, dl Eug. Stoianovschi, dl M. Ionescu. Seminarul Huşi: Preşedinte : Păr. Petre Vintilescu. Membri: Păr. I. Negoiţă, Pâr. Donos, dl Racoviţă, dl Tucaliuc. Seminarul Galaţi: Preşedinte: I. G. Savin. Membri : Păr. C. Todirescu, dl D. Munteanu, dl M. Sava, dl Th. Ionescu. Seminarul Craiova: Preşedinte Păr. Mihălcescu. Membri : Păr. Gr. Popescu-Breasta, dl D. Teodorescu, dl V Băliucă, Păr. Zamfirescu.Seminarul Chişinău . Preşedinte : Păr. Pisculescu. Membri : Păr. Bejan, dl P. Popovici, dl P. Constantinescu,, dl V. Repea. Seminarul Ismail. Preşedinte : dl dr. V. G. Ispir. Membri: Păr. Gh. Vlad, dl I. Bucur, dl A. Galin, dl Sopor Boris. ------0X0--------- Şedinţa consiliului municipal al oraşului Constanţa Constanţa, 30. Aseară la orele 6, a avut loc adunarea consiliului municipal. S-a discutat chestiunea iluminatului electric al oraşului. D. dr. Mărgărint, primarul municipiului, a spus că planurile de electrificare au fost terminate. Cere fixarea unui termen de licitaţie pentru construirea uiznei, până la concurenţa sumei de 15 milioane. D-nii consilieri Rizescu, dr. Al. Pilescu şi Sachetti arată că această chestiune se prezintă foarte serioasă şi cere ca înainte ca membrii consiliului să se pronunţe, să fie lăsaţi să studieze chestiunea. D. Vasilescu Carpen, a dat consilierilor toate lămuririle necesare. S’a hotărît ţinerea unei noui şedinţe. 0X0-----------— » «Chipr...VOIK-CO — Mari frământări în cercurile partidului maghiar Cluj. — Ştirea că în acest an, adu Emeric Kadar, Géza Deutsek, etc., narea generală a partidului mai învinueşte făţiş conducerea partidu ghiar va avea loc în Odorhei, a stărului maghiar, susţinând că a avut vn nit mari nemulţumiri în cercurile ungureşti. Conducerea partidului, în special , dr. Gheorghe Bethlen promisese acum un an masselor că adunarea generală proximă se va ţine la Cluj sau într’o altă localitate tot atât de importantă. Mare a fost deci mirarea opiniei publice maghiare, aflând că adunarea se va ţine într’o localitate ascunsă, îndepărtată de centrul Ardealului şi ferită de posibilităţile de liberă exprimare a voinţei tumultoase a maselor. Presa democratică maghiară a şi început pe această chestie ofensiva, «Mai Vilag» de pildă, cunoscutul cotidian al fruntaşilor Carol Koos,tenţia de a evita masele care ar fi dorit să participe la marea adunare. Alte ziare maghiare scriu în acelaş sens, aşa că ne putem aştepta la multe surprize în preajma marei adunări. Se spune că în curând fruntaşii nemulţumiţi vor semna un memoriu spre a lămuri situația încă înainte de adunare. CUVÂNTUL CURIERUL JUDICIAR FRAUDELE DELA «MONITORUL OFICIAL» Secţia IV-a a Curţii de apel s-a pronunţat ori asupra cererei de intervenţie făcută de d-na Tomescu, soţia fostului director administrativ al «Monitorului Oficial», adevăratul delapidator de la această instituţie. D-na Tomescu cerea să stea în instanţă personal şi ea tutoare legală a minorilor Tomescu pentru a cere despăgubiri civile de la Al. Fălcoianu. Curtea de apel a respins cererea d-nei Tomescu. S-a fixat termen pentru judecarea procesului la 11 iunie. PROCESUL D-NEI MARIA GIURGEA-TEATRUL NAŢIONAL Tot secţia IV-a a Curţei de apel s-a pronunţat ori în procesul d-nei Maria Giurgea cu direcţia Teatrului Naţional care o scosese la pensie din oficiu. Tribunalul acordase d-nei Giurgea un milion 400.000 lei daune. Direcţia teatrului a făcut apel ridicând două incidente de inadmisibilitate a cererii d-nei Giurgea pe motiv că deciziile de punere în retragere ale artiştilor sunt definitive, nesupuse vreunei acţiuni în justiţie şi al doilea că în tot cazul d-na Giurgea avea calea acţiunei în contencios împotriva deciziei direcţiei teatrului. Curtea a respns ambele incidente. UN FURT DE BLANURI IMPUTAT LUI ATATEI CERCETAT LA BUCUREŞTI ,- jude-consilier G. Niculescu- Bolintin, de la cab. I instrucție, locţiitor la cab. 4, a cercetat ori un însemnat furt de blănuri, în valoare de 4 milioane, săvârşit acum doi ani la blănăria David Juster. Furtul era aproape să rămână nedescoperit. In cele din urmă, instrucţia tot ţinând de aproape această afacere, a dat de urma hoţilor, rămaşi, pentru un moment necunoscuţi, dar cam, se ştie precis că au dus blănuri furate într’un sat de lângă Chişinău, unde au fost luate şi date în primirea lui Kipfervatsser David, care le-a adus la Ataki, faimosul hoţ de bijuterii dela Chişinău. Kipfervasser le-a dat servitoarei Acuiina Manea dela Atataki. Eri au fost aduşi sub pază dela Chişinău femeia Acuiina Manea şi Kipfervauser David cari au fost ascultaţi până seara târziu de d. judeconsilier G. Niculescu-Bolintin. ARESTAREA STUDENTULUI VIRGIL ARMAŞEANU D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cap. 3, a emis mandat de arestare împotriva studentului Virgil Armăşeanu, autorul furtului statului de salarii de la Seminarul Central şi al falsificărei ordonanţei de plată de la ministerul de finanţe cu care a încasat 21. 000 lei. Virgil Armăşeanu a recunoscut în întregime faptele ce i se impută invocând nevoile familiare ce le avea. S’au găsit la el 85.000 lei cari au fost confiscaţi. ACŢIUNE PUBLICĂ PENTRU ESCROCHERIE La cabinetul 5 instrucţie se cercetează de mai multă vreme plângerile mai multor ţărani din Ardeal că, trimiţându-li-se din America de la rudele lor, înştiinţare că au de încasat moşteniri, se adresau legaţiei şi ministerului de justiţie pentru căpătarea drepturilor lor. Că, pentru căpătarea sumelor ce li se lăsau moşteniri, erau jefuit de un oarecare Eugen Fides din str. Profesorilor cari, sub ameninţare, le lua aproape jumătate din ceea ce li se cuvenea. S’a deschis acţiune publică împotriva lui Eugen Fidas pentru excrocherie calificată. S-a stabilit că aceste afaceri de jăcmănire a acestor ardeleni se făceau în tovărăşie cu Marin Conea, fost subdirector în direcţia afacerilor judiciare din ministerul de justiţie. Cercetările continuă. CRIMA DIN STRADA DR. MARCOVICI D. judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu a dat ordonanţă definitivă prin care, în neunire cu concluziile Parchetului — care a dat rechizitor definitiv pentru asasinat — d. Emil Gobi e trimes în judecata Curţei cu juraţi pentru crimă de omor asupra soţiei sale Valentina Gobi, născută Popovici. CONDAMNAREA UNUI BANCRUTAR FRAUDULOS Secţia Il-a a trib- Ilfov a condamnat la 6 luni şi o zi pentru bancrută simplă şi frauduloasă pe comerciantul Iancu Feurstein. CERERE DE STRĂMUTARE Secţia Il-a a înaltei Curţi de casaţie a admis cererea de strămutare pe motiv de suspiciune legitimă făcută de d. Kanea Băuceanu, fost prefect averescan, învinuit de frau de şi cercetat la Parchetul judeţului Sf. Gheorghe. înalta Curte a trimis afacerea spre cercetare la parchetul Braşov. ACŢIUNE IN CONTENCIOS Secţia IlI-a a Curţei de apel a respins cererea în contencios a d-lui D. Dumitrescu, fost prezident la tribunalul Dâmboviţa împotriva ministerului de justiţie care a refuzat să execute o decizie a înaltei curţi care îi admisese recursul în contencios făcut împotriva scoaterei la pensie pentru infirmităţi. ABUZ DE ÎNCREDERE D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cap. 3, a emis mandat de arestare împotriva lui Romald Racovsky, fost contabil la soc. de asigurare «Franco-Română», de unde a dispărut cu 710.000 lei Tocmai se pregătea să plece din ţară, prin Gura Humorului, când părând suspect ,semănând după semnalmentele date dela Bucureşti asupra criminalului lui Fialko, a fost trimis la Bucureşti. Aci, cercetat, i s’a descoperit că fugise cu banii societăţei. Din întreaga sumă s’a găsit 600.000 lei. Racovsky e învinuit că a mai săvârşit un abuz de încredere în dauna ministerului de finanţe- Situaţia epidemiilor Pe ziua de eri erau în Capitală 9 cazuri de scarlatină, 6 angina difterică, 1 febră tifoidă, 1 tifos exantematic, 2 meningintă, d erizipel şi 3 cazuri paralizie infantilă. ------exp LICHIDAREA BUNURILOR PRINŢULUI SCHÖNBURG WALDEMAR Secţia IlI-a a înaltei Curţi de casaţie s-a pronunţat ori asupra incidentului de tardivitate a recursului făcut de prinţesa Sofia de Albania împotriva deciziei Curţei de apel din Iaşi care lichida averea prinţului Schönburg-Waldemar, supus austriac. Incidentul de tardivitate era ridicat de stat. După divergenţă, înalta Curte a admis cererea recurentei Sofia de Albania de a trimite dosarul Curţei de apel din Iaşi şi a face din nou motivele de recurs. UNU PRETOR ÎNVINUIT DE OMOR In timpul alegerilor din 1926 pretorul G. Iliescu dela plasa Slăveşti (Teleorman) a fost învinuit că a ridicat patru ţărani pe cari i-a schingiuit. Unul dintre ei, Ion Nedelea din corn, Zloteşti, în urma bătăilor ce a suferit, a încetat din viaţă. S’a cercetat această afacere şi judecătorul de instrucţie1, care a cercetat acest caz de sălbăticie, a trimes în judecată pe pretorul G. Iliescu pentru loviri i simple. La judecătorul de ocol, cercetându-se, s’a constatat schingiuirile şi judecătorul de ocol s’a desehisat trimeţând dosarul înaltei Curţi de casaţie pentru un regulator de competinţă. Secţia Il-a a înaltei Curţi, cerrcetând dosarul, a trimis afacerea la Camera de punere sub acuzare care va da decizie de trimitere în judecată a pretorului G. Iliescu pentru lovituri cauzatoare de moarte. ----—ooxxxoo----- Transportarea vitelor la abator pentru tăiere In delegaţiunea permanentă a primăriei sectorului III (albastru) e’a discutat ori, chestiunea transporturilor de vite, dela gara Filaret, la abator. Felul în care se aduc azi, vitele din diferite puncte de sosire în Capitală, pentru a fi transportate la abatorul comunal, prezintă un spectacol destul de neomenos. Pentru ca acest spectacol să se termine, delegaţia permanentă a sectorului a discutat rezolvarea chestiunei cu casa metalurgică «Le maître», care, aduce materialele din gara Filaret cu un vagon motor, până la fabrică. De la fabrica «Lemaitre» este construită o linie ferată, care s’ar putea prelungi, până la abatorul comunal. Administraţia «Lemaitre», a acceptat propunerea primăriei, cerând ca transportul vitelor să fie de 600 vagoane pe lună, şi să garanteze primăria, transportul a 3000 de vagoane anual, care să fie executat de la încheierea convenţiei. Delegaţia permanentă va studia propunerea casei «Lemaitre». Cum abatorul comunal face parte din bunurile comunale ale municipiului, soluţionarea acestei chestiuni este de resortul consiliului general al municipiului, care va decide. " Bloc-Notes Harile Mii uitate de la Unni ----»;;oo--- Va participa şi M. S. Regele MMI I Duminică 8 Iunie, vor avea loc mari serbări culturale, organizate de Societate Culturală «Teatrul», Biblioteca I. G. Bibicescu, și Universitatea liberă. La aceste serbări vor participa M. SRegele Mihai I, A. S. R. Elena, Principesa Mamă, înalta Regenţă şi membrii guvernului. Serbările se vor desfăşura după următorul program : Ora 9 dimineaţa. Primirea oficială a M. S. Regelui Mihai I, A. S. Principesa Mamă, Înalta Regentă, Membrii guvernului în gara T. Severin. Ora 9.15 M. S. Regele, A. S. R. Principesa Mamă, înalta Regentă, membrii guvernului asistă la serviciul divin oficiat în Catedrala oraşului de S. S. Episcopul Vartolomei al Râmnicului. Ora 10.10.30 Festivalul organizat de şcoalele primare în grădina Cinema. Ora 10.30 Adunarea generală a Societăţii «Teatrul» şi Bibliotecei I. G. Bibicescu. Cuvântarea preşedintelui celor două instituţiuni şi reprezentaţilor Banatului, Basarabiei, Ardealului, Bucovinei, Dobrogei şi a românilor de peste hotare. Distribuirea diplomelor de onoare Bibliotecilor săteşti cele mai însemnate. Predarea a 27 biblioteci săteşti. Ora 11-30—1. Vizitarea Palatului Cultural, Liceul «Traian» şi a expoziţiilor de la Internat, Ruinele castrului roman, piciorul podului Traian, etc. Defilarea elevilor Liceului «Traian». Ora 1 2.30. Banchet în sala de festivităţi, în onoarea M. S. Regelui, Principesa Mamă, înalta Regentă, membrii guvernului. Ora 2.15—5. Plimbarea pe Dunăre cu vaporul „f Sarmisegetuzai». Ora 5—6-30. La Stadionul Traian. Ansamblu de coruri. «Trăiască Regele». Exerciţii de ordine şi gimnastică executate de elevii şi elevele şcoalei secundare din oraş. Ora 7.30. Plecarea M. S- Regelui Mihai A. S. R Principesa Mamă, înalta Regenţă şi membrii guvernului. Ora 9. Concertul corului «Vidu» din Lugoj. CE JOACA TEATRELE — «o-âi os- Astăzi Teatrul Naţional dă ultimele două spectacole din această stagiune. In matineu, se va reprezenta pentru ultima oară Cleopatra piesa istorică a d-nui profesor N. Iorga cu d-nele: Sorana Topa, Beat. Nitzulescu, V. Mierlescu, Maria Negrea şi d-nii Bulfinsky, Ciprian, Duţulescu, Polizu, Gonabie, Brancomir, etc. Seara se reprezintă Omul cu Mărţoagă de Gh. Ciprian piesă cu care Teatrul Naţional îşi închide porţile. Pe afişul Operei, figurează astă seară «Petruşca» de Igor Stravinsky şi «Cavaleria Rusticană» de Mascagni, cu d-nele S. Verbioni, Mignon Botty, Tana Nănescu şi d-nii Emil Marinescu şi N. Dumitrescu. TEATRUL REGINA MARIA, continuu cu acelaş succes, reprezentarea comediei lui A. Capus, Oh! Bărbăţii, în care d-nii N. Maximilian şi Puiu Iancovescu, au două creaţii pline de fantezie şi umor. Un mare succes de ilaritate obţine Teatrul Mic, care reprezintă în fiecare seară comedia «Când bărbatul vrea», în excelenta interpretare a d-rei Nutzi Stănescu şi d-lui Rolland de Iansay. Teatrul Cărăbuş, îşi deschide stagiunea Sâmbătă 2 crt., cu Negru pe Alb, fantezie coregrafică de Puck, Nick şi Keops. In primele roluri apare celebra negresă Josephine Baker şi d. C. Tănase. Lumpatius Vagabondus, comedia lui Nestroy în 3 acte şi 10 tablouri, se va bucura la Parcul Oteteleşanu, în ansamblul Teatrului Nostru, de o interpretare strălucită. Piesa va fi montată cu coruri şi balet şi va fi pusă în scenă de Mime Mizu. Repetiţiile corului se fac sub conducerea d-lui Vermont Caretas de la Operă. Decorurile sunt datorite pictorului Feodoroff. Stagiunea se deschide la 10 iunie. Ay! Ay! Ay! este titlul comediei în 3 acte a lui Sacha Guitry care va fi viitoarea premieră a teatrului Regina Maria. Piesa, pusă în scenă de d. Ion Iancovescu, va avea în rolul femenin titular pe d-na Marietta Sadoveanu. In prima zi a viitoarei săptămâni, Opera Română a afişat ultima reprezentaţie. Pentru închiderea stagiunei, săptămâna aceasta se vor cânta următoarele opere: Vineri 1 Iunie, pentru a 2-a oară, Năpasta, operă originală în trei acte de Sabin V. Drăgoi; Sâmbătă 2, Traviata; Duminică 3, matineu, Răpirea din serai, seara Trovatore; Luni 4 Iunie (a 2-a zi de Rusalii), matineu Bărbierul din Sevilla, seara închiderea stagiunii, Năpasta. Toate reprezentațiile afară de cele ale Năpastei sunt afișate cu prețuri populare. 6 Ecouri teatrale de la noi şi aiurea Faimoasa negresă, Josephine Baker, care va apare pe scena Cărăbuşului, soseşte in Capitală mâine, Vineri dimineaţa. In aceeaşi zi, soseşte şi baletul şi jazul londonez, care de asemenea, vor debuta în stagiunea de vară a companiei d-lui Tănase.• Pe scena teatrului «Regina Maria», au început repetiţiile comediei «Le Blanc et le Noir», 3 acte de Sacha Gutiny. Comedia, se va juca la noi cu titlul de Ay ! Ay 1 Ay ! Cea mai senzaţională surpriză, o pregăteşte compania «Teatrul Nostru», care va deschide stagiunea de vară în «Parcul Oteteleşanu», în primele zile ale lunii iunie. Piesa de deschidere, va fi «Lumparius Vagabondus,» de Nestroy, în traducerea d-lui V. Rodan. Premiera, va însemna o adevărată lovitură teatrală, abil pregătită de d. Sică Alexandrescu, care pentru o mai sigură reuşită ştia asigurat pe d-nii Toneanu, Ghibericon, Timică şi tot ansamblul care a făcut gloria lui Moritz 11-lea. O piesă inedită a lui Baudelaire In editura Emile Paul, a apărut o dramă inedită a autorului poemelor «Fleur du mal». Piesa, întitulată «Manoel», a stârnit o vie senzaţie în cafeneaua literară a Parisului. Cum inteleg altei propaganda — Cu concursul material al guvernului cehoslovac, directorul teatrului din Olomontz (Moravia) va deschide la Viena, în sala Teatrului Apollo, o stagiune de teatru ceh. Se vor reprezenta opere muzicale și teatrale numai din literatura cehă. Consdanmarca fraţilor Fratellinî — Celebrii clovni fraţii Fratellini, au fost condamnaţi să plătească circului Medrano, suma de 110.000 franei, pentru nerespectare de contract. Expoziţii Ateneul Român : Salonul Ateneului. Casa Grădinilor (Şos. Kiseleff): Salonul oficial. Hasefer: Expoziţie de Stampe japoneze. Sala Regina Maria . Pictorul Frasin. Sala Ileana (Cartea Românească): Aurel Băeşu. Conferinţe Joi, 31 Mai, orele 9 seara va avea loc la Institutul de Ştiinţe Administrative, în localul bibliotecii Facultâţei de Drept, conferinţa d-lui I. V. Gruia, doctor în drept, avocat, despre: «Orientări noi în organizarea servicilor publice». Meetingul funcţionarilor comerciali Aseară la orele 9 a avut loc în sala Dacia, un mare meeting organizat de uniunea funcționarilor comerciali. Sala a fost arhiplină. La tribună s-au perindat reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, ai ştiinţei, ai bisericei şi funcţionarilor de toate categoriile, cari au arătat că propaganda în contra alcolismului trebue înteţită, iar lupta pentru respectarea muncei de 8 ore pe zi, trebue intensificată. întrunirea a fost prezidată de d. Eftimescu. Au luat cuvântul d-nii: Mihail Alfandaru, dr. Niculescu — reprezentând pe d. dr. Irimescu — S. Peltz, ziarist, Traneu-Iaşi fost ministru al muncei, prof. dr. Obreja, dr. Anton Ionescu, Gr. Iunian fost ministru al muncei, Dem. Dobrescu preşedintele uniunei avocaţilor din România, Melichsohn, Pompiliu Ioniţescu, deputat, preot Gh. Miloiu, Tudor Ionescu ziarist, D. R. Ioaniţescu deputat. Seria cuvântărilor a încheiat-o d. M. Alfandary care a făcut un apel la solidaritatea funcţionarilor comerciali. In sensul celor discutate s’a votat o moţiune. Academia va comemora pe V. Alexandri Sâmbătă, 2 iunie curent, la ora 6 d. a. Academia Română, întrunită în sesiunea generală, va fi de şedinţă publică solemnă pentru comemorarea marelui poet naţional Vasile Alexandri. La şedinţă vor asista Maiestatea Sa Regina, Maria, A. S. R. Principesa Mamă, înalta Regenţă şi membrii guvernului. După salutul d-lui preşedinte Em. Racoviţă, d. Octavian Goga va rosti o cuvântare despre Vasile Alexandri. Inormântarea lui Traian Stârcea înmormântarea lui Traian Stâr*» cea, fost ministru al României la Budapesta, va avea loc mâine 1 iunie orele 3 p. m. de la biserica Visarion, unde se află depuse rămăşiţele pământeşti ale defunctului. 0X0- Parcul Ciefelisanii «Teatrul Nostru» LUMPATIUS VAGABUNDUS