Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)

1928-06-01 / nr. 1115

— oc-Voo ZIUA IV-a Neterminându-şi lucrările stabilite­ în cele 3 zile de congres desbaterile­­ au continuat şi eri dimineaţa. A prezidat d. prof. Pangrati. D. ZAMFIR MIHAILESCU (Plo­eşti) spune că oraşul său are stabilit un plan de sistematizare şi care se urmează metodic. Planul prevede un bulevard de 60 m. lărgime, stră­zile radiază spre centru şi altele con­centrice. In acest plan sunt prevăzute lo­curi pentru pieţe grădini, parcuri publice, etc. D. SIMION VASILESCU a vor­bit despre: Camerile arbitrale. In concluzie d-sa a cerut înfiinţarea unei secţii de arhitectură pe lângă Camera arbitrală din Capitală. So­cietăţile de arhitecţi să institue un comitet de arbitraj cu 3 membri ca­re să divizeze judecarea litigiilor prin arbitrii. Să se intervină pe lân­gă arhitecţi ca obligatoriu să treacă în contracte că părţile se angajează formal a supune judecării comite­tului de arbitraj, instituit pe lângă societăţile de arhitecţi, toate dife­rendele ivite din executarea contrac­tului. D. SUSKIND cere obligativitatea arbitrajului. D. I. ROȘU în chestia reglemen­tării concursurilor publice de arhi­tectură cere obligativitatea ţinerii de concursuri pentru toate lucrările mari de ordin public, modificarea actualului regulament al concursu­rilor şi adoptarea lui la cerinţele timpului. Până atunci contravenţiile la vechiul regulament să fie jude­cate de Camerile arbitrale. S5! ----ev&po---­ Şedinţele Sf Sinod -----poloo---­ ZIUA 111-a Eri au continuat desbaterile Sf. Sinod, sub preşidenţia mitropolitu­lui Pimen al Moldovei şi Sucevei. Discuţia asupra regulamentului de funcţionare a tipografiei cărţilor bi­sericeşti a fost amânată pentru o altă şedinţă. Sf. Sinod a aprobat să se tipă­rească versificarea acatistului Sfân­tului Dumitru Basarabot a d-lui San­du Tudor, pentru a servi ca litera­tură bisericească. Luându-se în discuţie chestiunea programei ananitice a învăţământu­lui religios în şcoalele secundare, s-a decis să se înainteze un memoriu ministerului instrucţiunei, în care să se evidenţieze necesitatea de a se fixa două oră pe săptămână pen­tru învăţământul religios, în fiecare clasă. In acelaş timp s’a numit o co­misie compusă din episcopul Lucian al Romanului şi arhiereii Andrei Cri­­şanul şi Tit Târgovişteanul, care să alcătuiască un proiect de programă analitică a învăţământului religios. Aceşti reprezentanţi ai sf. Sinod vor participa şi la lucrările comisiei res­trânse ce se va întruni la ministerul instrucţiunii pentru redactarea defi­nitivă a programelor analitice. Episcopul Gregorie al Aradului a cerut să nu se admită valabilitatea căsătoriei civile decât d­acă ar fi în­soţită şi de căsătoria religioasă. Membrii Sinodului constatând ca această cerere este în contradicţie cu actuala stare legală şi în acelaş timp inoperantă, au trecut asupra ei. In legătură cu chestiunea colpor­tajului cărţilor sectanţilor s’a decis să se intervină la ministerul cultelor pentru regulamentarea acestui col­portaj. Şedinţa s’a ridicat la ora 1 şi un sfert d. a., anunţându-se cea vii­toare pentru astăzi la orele 10 di­mineaţa. Vu­mu­ de dimineaţă publică un do- (a legii Garoflid) nu este însă cel aştep­l cunumtat articol asupra industrializării tat. Consumul spirtului din cereale, con­fructelor. După ce expune fazele prin care a trecut problema, arată că încer­cările de acum ale d-lui Vintilă Brătia­­nu, de a da avânt industriei fructelor, nu vor reuşi, şi aceasta din pricină că sub guvernul Averescu spirtul indus­trial a fost impus la o taxă de 104 lei pe litrul de alcool absolut, pe când al­­coolurile din fructe plătesc numai 10 lei. Din cauza acestei mari disproporţii între impozite, proprietarii de livezi pre­fac întregul lor rod în alcool şi oricâte avantagii le-ar oferi Statul, ei nu vor trimite fructele la industrializare. Hăul te decurge de-aci nu se mărgineşte nu­mai la faptul că nu vor avea o indus­trie a fructelor, dar partea gravă e că fabricaţiunea şi consumul alcoolului din fructe s’au întins în întreaga ţară şi au luat proporţii necunoscute la noi până la urcarea taxelor pe spirt. Pen­tru a învedera şi mai bine cele rela­tate de numitul ziar este de-ajuns să a­dăugăm că de unde până la legea Ave­rescu, fabricaţiunea şi consumul ţuicei erau absolut necunoscute în Moldova şi în unele din ţinuturile alipite, odată cu prima de încurajare ce s’a dat basama­­curilor din fructe, fabricanţii de ţuică şi-au făcut apariţia şi în acele ale ţării. Pentru remedierea acestor rele, ziarul în chestiune propune să se urce taxele la alcoolurile din fructe până la egali­zarea lor cu cele plătite de spirtul in­dustrial. Dacă constatările ziarului de dimi­neaţa sunt, din nenorocire, perfect ade­vărate, apoi soluţia ce preconizează nu numai că nu va atinge scopul urmărit, dar încă îl va contraveni. In adevăr, ur­carea taxelor pe alcoolul din fructe va scumpi enorm acest produs şi va da un nou imbold industriei basamacurilor din fructe. Ba, ceva mai mult, taxele prea urcate vor îndemna la fraude în dauna fiscului, căci, cum se exprimă d. Vintilă Brătianu : «Intensitatea fraudei este în funcţiune directă de taxe». Or, chiar sub regimul actual, fraudele sunt imen­se , iar fabricaţiunea clandestină de al­cooluri nesănătoase a luat la noi propor­ţii pe cari numai perspectiva unui câş­tig mare le poate da, îşi poate dar, ori­cine închipui la ce înflorire ar ajunge frauda dacă în loc de 10 lei la litru, fa­bricantul clandestin ar avea perspecti­va să câștige 104 lei. Adevărul e că producătorii de alcoo­­luri din fructe sunt în majoritate să­teni, cari lucrează acasă la ei. Fabrica­­țiunea aceasta domestică a avut ca ur­mare că de unde până acum bea numai capul familiei odată pe săptămână la cârciumă, acum bea întreaga familie ,toată săptămâna, acasă. Apoi, fabrican­ţii aceştia, atât din pricina marelui alt num­ăr cât şi prin felul de a fabrica, sunt foarte greu controlabili de fisc, chiar atunci când dânşii nu intenţio­nează să-l fraudeze. Taxele mari pe spirt, au desvoltat însă gustul şi inte­resul pentru fraudă. D-l N. Riga, direc­tor în ministerul de finanţe, face con­statări cu adevărat înspăimântătoare în această direcţiune. Intr’un articol pu­blicat de d-sa în «Revista Administrati­vă Financiară», d-l Riga scrie între al­tele : «Rezultatul aplicării acestei legi statut oficial, a scăzut. In acelaş timp s’a produs un deficit la impozitul pe spirt, în raport cu prevederile bugetare pe anul 1927. Fraudele însă s’ar înmul­ţi pentru că la toate cazanele autori-­ zate şi clandestine se continuă cu fabri­i­carea alcoolului. S-a constatat că aceia­ cari nu au cazane, îl fabrică în samo­vare sau vase de pământ, fabricând chiar alcool industrial din mălai, za­hăr, etc. Această lege a făcut ca toate­ fructele şi cantităţi enorme de vin să treacă la fabricarea alcoolului, ceia ce este contrar principiului urmărit, atât de legea aci menţionată, cât şi de proee­­tul de lege al băuturilor spirtoase, în­tocmit de d-l prim-ministru şi ministru de finanţe Vintilă Brătianu». Când dar sub regimul taxelor actuale pe alcool, fraudele au luat proporţii de natură să înspăimânte până şi pe spe­cialist, înţelege oricine unde am ajunge dacă fabricanţii clandestini de alcooluri rudimentare şi toxice, ar avea perspecti­va să câştige în mod ilicit 104 lei la li­tru în loc de 10 lei. Iată dar, pentru ce, unindu-ne cu con­statările ziarului care a început discu­tarea acestei chestiuni, nu putem fi de acord cu el în ce priveşte soluţia ce pro­pune de a se spori taxele pe alcoolurile din fructe. Dimpotrivă, credem noi, sin­gura soluţionare a problemei ar fi sco­­borârea taxelor pe spirtul industrial. Prin asemenea măsură, fabricaţiunea ba­lamacului din fructe ar înceta de a mai fi o afacere rentabilă. Fructele ar mer­ge la industrializare, fabricaţiunea de alcool şi consumul lui ar fi stăvilite, iar fraudele ne mai producând câştigurile enorme de acum, ar deveni numai afa­ceri de risc fără câştig şi ar înceta dela sine. In plus, nu s’ar mai arunca în consumaţie alcooluri fabricate în mod rudimentar, şi deci toxice. Ştim, soluţia preconizată aci, se pre­tează la critici. Ni s’ar putea obiecta că prin reducerea taxelor pe spirtul indus­trial, se încurajează direct alcoolul din cereale, pe care toţi legiuitorii noştri au încercat să-l combată. Critica aceas­ta, poate întemeiată în mod absolut, e nedreaptă atunci când e vorba, ca în cazul nostru, despre lupta dintre alcoo­lul din fructe şi cel industrial. In adevăr, spirtul din cereale, fabri­cat şi rafinat după metode ştiinţifice, s’a dovedit mai puţin vătămător decât basamacurile din fructe, chiar atunci când ele sunt fabricate metodic, şi in­finit mai pu­­ţ­in vătămător decât alcoo­lurile din fructe fabricate rudimentar, aşa cum se produc la noi. In al doilea rând, fabricele de spirt industrial sunt toate sub controlul permanent al statu­lui. Ele nu pot frauda fiscul şi nu au posibilitatea să producă alcool neregle­mentar. Dar nu e numai atât, şi acesta e argumentul cel de temei al tezei noas­tre : legea Garoflid a limitat producţia fabricilor de spirt la 2.500 vagoane pe an. Peste această cantitate, ele nu vor putea produce, chiar dacă spirtul ar fi complect scutit de taxe. Pe când pro­ducţia alcoolului din fructe nu are nici o limită de producţie , iar de la urca­rea taxelor pe spirt, producătorii de ba­samacuri din fructe au aruncat în co­merţ cantităţi enorme de ţuică, de tes­covine şi de drojdii. Deci urcarea taxe­lor pe spirtul industrial a însemnat în­curajarea şi răspândirea alcoolurilor din fructe , pe când scoborârea taxelor pe spirt, ar avea de efect reducerea fa­­bricaţiunei acestui alcool, fără ca prin aceasta să sporească fabricaţiunea spir­tului din cereale, lesalmente limitat la 2.500 vagoane pe an. Iată dar pentru ce, credem noi, scobo­rârea taxelor pe spirt ar soluţiona nu numai problema industrializării fructe­lor, dar ar duce şi la o restrângere a consumului de alcool, pe care numai taxele enorme pe spirt, l-au răspândit în ţara întreagă, încurajând în acelaş timp fraudele de tot felul. 16 PAGINI No. 22 Anul VII Mart revistă săptămânală ilustrată de actualitate at­ vederi şi instantanee fotografice Numeroase bucăţi distractive şi in­structive. 16 pagini ilustrate, lei 7 exemplarul. Şcolarii fără cărţi Directorul şcoalei primare din Co­marnic ne artă, într’o scrisoare, că nu are cărţi pentru premierea, la finele a­­cesta de an şcolar, a elevilor săi. Facem apel la cetitorii noştri din Prahova, să sacrifice o carte-două din rafturile lor. Adresa e : Şcoala primară mixtă din Comarnic-Ghioşeşti. Şi suntem siguri că dacă directorul acelei şcoli va fi co­pleşit de o danie excesivă, el va şti să distribue prisosul, la timp, şi şcolilor din satele învecinate. Concentrările corpului didactic şi a oamenilor de trupă Ministerul instrucţiunii face cu­noscut membrilor corpului didactic de orice grad, că Marele stat major al armatei a dispus ca acei cari ar ur­ma să fie chemaţi la concentrare în iunie să poată fi amânaţi pentru con­centrarea seria a 11-a (Septembrie) Amânarea se poate obţine de la corpul de trupă respectiv în urma unei cereri însoţită de cert­ficatul şcoa­lei prin care să se arate necesita­tea prezenţei la şcoală în luna Iunie. • Anul acesta vor fi concentrări de rezervişti în 2 serii: seria I-a, de la 30 Mai până la 28 iunie, seria 2-a, în toamnă. Ordine de amănunte vor fi date de marele stat major pen­tru toate armele; numai aeronau­tica şi marina vor dispune după normele inspectoratelor respective. Prezentarea concentraţilor, oame­nilor de rezervă se va face direct la corpul sau serviciul respectiv, unde unitatea se găseşte în momen­tul de față. ------xxooxx-----­ Examenul de diplomă la Seminar» Comisiunile instituite pentru exame­nele de diplomă de la Seminariile Teo­logice din ţară, ce se vor ţine la 5 iu­nie, sunt următoarele : Seminarul Central (Bucureşti) : Pre­şedinte : Păr. P. Partenie. Membri : Par. I. Scriban, dl I. Dianu, dl Mărăcineanu, dl Ştefănescu. Seminarul Nifon­­Bucu­reşti: Preşedinte: Th. Popescu. Mem­bri : Păr. Criveanu, dl I. Marinescu, dl I. Andreieşescu, dl Savu. Seminarul Iaşi: Preşedinte : Păr. C. Iordăchescu. Membri : Păr. D. Iordăchescu, dl V. Diaga, dl I. Miron, dl Gh. Barbu. Semi­narul Roman : Preşedinte : Păr. N. Po­pescu. Membri: Păr. I. Vornicel, Păr. Cocea, Păr. Gheorghe Niţu, dl Grigoraş. Seminarul Argeş : Preşedinte : Dl Şer­ban Ionescu. Membri : Păr. Mih. Chi­riţă, Păr. C. Diaconescu, dl N. Ştefă­­nescu, dl Al. Porpi­an. Seminarul Buzău Preşedinte : Păr. Popescu Mălăeşti. Mem­bri: Păr. I. Minculescu, dl I. Gr. Po­pescu. Păr. Trifănescu, Păr. Şt. Ionescu. Seminarul Dorohoi : Preşedinte : dl dl D. G. Boroianu. Membri : Păr. D. Fur­tună, dl M. Grumăzescu, dl V. Arnăutu, dl E. Nicolau. Seminarul Edineţi: Pre­­şedinte : Păr. V. Radu. Membri : Păr. Gh. Cernăuţeanu, dl Cojocaru, dl V. Mironescu, dl Gherstanschi. Seminarul R. Vâlcea: Preşedinte: Dl C. Chiri­­cescu. Membri : Păr. C. Grigore, dl N. Anselescu, dl Eug. Stoianovschi, dl M. Ionescu. Seminarul Huşi: Preşedinte : Păr. Petre Vintilescu. Membri: Păr. I. Negoiţă, Pâr. Donos, dl Racoviţă, dl Tu­­caliuc. Seminarul Galaţi: Preşedinte: I. G. Savin. Membri : Păr. C. Todires­­cu, dl D. Munteanu, dl M. Sava, dl Th. Ionescu. Seminarul Craiova: Preşedinte Păr. Mihălcescu. Membri : Păr. Gr. Po­­pescu-Breasta, dl D. Teodorescu, dl V Băliucă, Păr. Zamfirescu.­­Seminarul Chişinău . Preşedinte : Păr. Pisculescu. Membri : Păr. Bejan, dl P. Popovici, dl P. Constantinescu,, dl V. Repea. Se­minarul Ismail. Preşedinte : dl dr. V. G. Ispir. Membri: Păr. Gh. Vlad, dl I. Bucur, dl A. Galin, dl Sopor Boris. ------0X0---------­ Şedinţa consiliului muni­cipal al oraşului Constanţa Constanţa, 30.­­ Aseară la orele 6, a avut loc adunarea consiliului municipal. S-a discutat chestiunea ilumina­tului electric al oraşului. D. dr. Mărgărint, primarul muni­cipiului, a spus că planurile de elec­trificare au fost terminate. Cere fi­xarea unui termen de licitaţie pen­tru construirea uiznei, până la con­curenţa sumei de 15 milioane. D-nii consilieri Rizescu, dr. Al. Pilescu şi Sachetti arată că această chestiune se prezintă foarte serioa­să şi cere ca înainte ca membrii consiliului să se pronunţe, să fie lă­saţi să studieze chestiunea. D. Vasilescu Carpen, a dat consi­lierilor toate lămuririle necesare. S’a hotărît ţinerea unei noui şe­dinţe. 0X0-----------— » «Ch­­ipr­­...VOIK-CO — Mari frământări în cercurile partidului maghiar Cluj. — Ştirea că în acest an, adu­­ Emeric Kadar, Géza Deutsek, etc., narea generală a partidului ma­i învinueşte făţiş conducerea partidu ghiar va avea loc în Odorhei, a stăr­u­lui maghiar, susţinând că a avut vn nit mari nemulţumiri în cercurile ungureşti. Conducerea partidului, în special , dr. Gheorghe Bethlen promisese acum un an masselor că adunarea generală proximă se va ţine la Cluj sau într’o altă localitate tot atât de importantă. Mare a fost deci mirarea opiniei publice maghiare, aflând că aduna­rea se va ţine într’o localitate as­cunsă, îndepărtată de centrul Ar­dealului şi ferită de posibilităţile de liberă exprimare a voinţei tumul­­toase a maselor. Presa democratică maghiară a şi început pe această chestie ofensiva, «Mai Vilag» de pildă, cunoscutul cotidian al fruntaşilor Carol Koos,­tenţia de a evita masele care ar fi dorit să participe la marea adunare. Alte ziare maghiare scriu în ace­laş sens, aşa că ne putem aştepta la multe surprize în preajma marei adunări. Se spune că în curând fruntaşii nemulţumiţi vor semna un memoriu spre a lămuri situația încă înainte de adunare. CUVÂNTUL CURIERUL JUDICIAR FRAUDELE DELA «MONI­TORUL OFICIAL» Secţia IV-a a Curţii de apel s-a pronunţat ori asupra cererei de in­tervenţie făcută de d-na Tomescu, soţia fostului director administra­tiv al «Monitorului Oficial», adevă­ratul delapidator de la această ins­tituţie. D-na Tomescu cerea să stea în instanţă personal şi ea tutoare le­gală a minorilor Tomescu pentru a cere despăgubiri civile de la Al. Fălcoianu. Curtea de apel a respins cererea d-nei Tomescu. S-a fixat termen pentru judecarea procesului la 11 iunie. PROCESUL D-NEI MARIA GIURGEA-TEATRUL NA­ŢIONAL Tot secţia IV-a a Curţei de apel s-a pronunţat ori în procesul d-nei Maria Giurgea cu direcţia Teatru­lui Naţional care o scosese la pen­sie din oficiu. Tribunalul acorda­se d-nei Giurgea un milion 400.000 lei daune. Direcţia teatrului a fă­cut apel ri­dicând două incidente de inadmisibilitate a cererii d-nei Giurgea pe motiv că deciziile de punere în retragere ale artiştilor sunt definitive, nesupuse vre­unei acţiuni în justiţie şi al doilea că în tot cazul d-na Giurgea avea ca­lea acţiunei în contencios împotri­­va deciziei direcţiei teatrului. Cur­tea a respns ambele incidente. UN FURT DE BLANURI IMPUTAT LUI ATATEI CERCETAT LA BUCURE­­ŞTI ,- jude-consilier G. Niculescu- Bolintin, de la cab. I instrucție, loc­ţiitor la cab. 4, a cercetat ori un în­semnat furt de blănuri, în valoa­re de 4 milioane, săvârşit acum doi ani la blănăria David Juster. Furtul era aproape să rămână nedescoperit. In cele din urmă, ins­trucţia tot ţinând de aproape a­­ceastă afacere, a dat de urma ho­ţilor, rămaşi, pentru un moment necunoscuţi, dar cam­, se ştie pre­cis că au dus blănuri furate în­­tr’un sat de lângă Chişinău, unde au fost luate şi date în primirea lui Kipfervatsser David, care le-a adus la Ataki, faimosul hoţ de bijuterii dela Chişinău. Kipfervasser le-a dat servitoarei Acuiina Manea dela Atataki. Eri au fost aduşi sub pază dela Chişi­nău femeia Acuiina Manea şi Kip­­fervauser David cari au fost ascul­taţi până seara târziu de d. jude­­consilier G. Niculescu-Bolintin. ARESTAREA STUDENTU­LUI VIRGIL ARMAŞEANU D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cap. 3, a emis mandat de ares­tare împotriva studentului Virgil Armăşeanu, autorul furtului sta­tului de salarii de la Seminarul Cen­tral şi al falsificărei ordonanţei de plată de la ministerul de finanţe cu care a încasat 21. 000 lei. Virgil Armăşeanu a recunoscut în întregime faptele ce i se impu­tă invocând nevoile familiare ce le avea. S’au găsit la el 85.000 lei cari au fost confiscaţi. ACŢIUNE PUBLICĂ PEN­TRU ESCROCHERIE La cabinetul 5 instrucţie se cer­cetează de mai multă vreme plân­gerile mai multor ţărani din Ar­deal că, trimiţându-li-se din Ame­rica de la rudele lor, înştiinţare că au de încasat moşteniri, se adre­sau legaţiei şi ministerului de jus­tiţie pentru căpătarea drepturilor lor. Că, pentru căpătarea sumelor ce li se lăsau moşteniri, erau je­fuit de un oarecare Eugen Fides din str. Profesorilor cari, sub ame­ninţare, le lua aproape jumătate din ceea ce li se cuvenea. S’a des­chis acţiune publică împotriva lui Eugen Fidas pentru excrocherie ca­lificată. S-a stabilit că aceste afaceri de jăcmănire a acestor ardeleni se fă­ceau în tovărăşie cu Marin Conea, fost subdirector în direcţia aface­rilor judiciare din ministerul de justiţie. Cercetările continuă. CRIMA DIN STRADA DR. MARCOVICI D. judecător de instrucţie al ca­binetului 7, Ioan Stănescu a dat ordonanţă definitivă prin care, în neunire cu concluziile Parchetului — care a dat rechizitor definitiv pentru asasinat — d. Emil Gobi e trimes în judecata Curţei cu ju­raţi pentru crimă de omor asupra soţiei sale Valentina Gobi, năs­cută Popovici. CONDAMNAREA UNUI BANCRUTAR FRAUDU­LOS Secţia Il-a a trib- Ilfov a con­damnat la 6 luni şi o zi pentru bancrută simplă şi frauduloasă pe comerciantul Iancu Feurstein. CERERE DE STRĂMU­TARE Secţia Il-a a înaltei Curţi de ca­saţie a admis cererea de strămuta­­re pe motiv de suspiciune legitimă făcută de d. Kanea Băuceanu, fost prefect averescan, învinuit de frau de şi cercetat la Parchetul jude­ţului Sf. Gheorghe. înalta Curte a trimis afacerea spre cercetare la parchetul Braşov. ACŢIUNE IN CONTEN­CIOS Secţia IlI-a a Curţei de apel a respins cererea în contencios a d-lui D. Dumitrescu, fost prezident la tribunalul Dâmboviţa împotri­va ministerului de justiţie care a refuzat să execute o decizie a înal­tei curţi care îi admisese recursul în contencios făcut împotriva scoa­­terei la pensie pentru infirmităţi. ABUZ DE ÎNCREDERE D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cap. 3, a emis mandat de a­­restare împotriva lui Romald Ra­­covsky, fost contabil la soc. de asi­gurare «Franco-Română», de unde a dispărut cu 710.000 lei­ Tocmai se pregătea să plece din ţară, prin Gura Humorului, când părând suspect ,semănând după semnalmentele date dela Bucureşti asupra criminalului lui Fialko, a fost trimis la Bucureşti. Aci, cer­cetat, i s’a descoperit că fugise cu banii societăţei. Din întreaga su­mă s’a găsit 600.000 lei. Racovsky e învinuit că a mai săvârşit un a­­buz de încredere în dauna ministe­rului de finanţe- Situaţia epidemiilor Pe ziua de eri erau în Capitală 9­ cazuri de scarlatină, 6 angina dif­­terică, 1 febră tifoidă, 1 tifos exan­­tematic, 2 meningintă, d erizipel şi 3 cazuri paralizie infantilă. ------exp LICHIDAREA BUNURI­LOR PRINŢULUI SCHÖN­­BURG WALDEMAR Secţia IlI-a a înaltei Curţi de casaţie s-a pronunţat ori asupra incidentului de tardivitate a recur­sului făcut de prinţesa Sofia de Albania împotriva deciziei Curţei de apel din Iaşi care lichida ave­­rea prinţului Schönburg-Walde­mar, supus austriac. Incidentul de tardivitate era ridicat de stat. Du­pă divergenţă, înalta Curte a ad­mis cererea recurentei Sofia de Al­bania de a trimite dosarul Curţei de apel din Iaşi şi a face din nou motivele de recurs. UNU PRETOR ÎNVINUIT DE OMOR In timpul alegerilor din 1926 pre­torul G. Iliescu dela plasa Slăveşti (Teleorman) a fost învinuit că a ridicat patru ţărani pe cari i-a schingiuit. Unul dintre ei, Ion Ne­­delea din corn, Zloteşti, în urma bătăilor ce a suferit, a încetat din viaţă. S’a cercetat această afacere şi judecătorul de instrucţie1, care a cercetat acest caz de sălbăticie, a trimes în judecată pe pretorul G. Iliescu pentru loviri i simple. La judecătorul de ocol, cercetân­­du-se, s’a constatat schingiuirile şi judecătorul de ocol s’a desehisat trimeţând dosarul înaltei Curţi de casaţie pentru un regulator de competinţă. Secţia Il-a a înaltei Curţi, cerr­cetând dosarul, a trimis afacerea la Camera de punere sub acuzare care va da decizie de trimitere în judecată a pretorului G. Iliescu pentru lovituri cauzatoare de moarte. ----—ooxxxoo-----­ Transportarea vitelor la abator pentru tăiere In delegaţiunea permanentă a primăriei sectorului III (albastru) e’a discutat ori, chestiunea trans­porturilor de vite, dela gara Fila­­ret, la abator. Felul în care se aduc azi, vitele din diferite puncte de sosire în Ca­pitală, pentru a fi transportate la abatorul comunal, prezintă un spec­tacol destul de neomenos. Pentru ca acest spectacol să se termine, delegaţia permanentă a sectorului a discutat rezolvarea chestiunei cu casa metalurgică «Le maître», care, aduce materialele din gara Filaret cu un vagon motor, până la fabrică. De la fabrica «Lemaitre» este cons­truită o linie ferată, care s’ar pu­tea prelungi, până la abatorul co­munal.­­ Administraţia «Lemaitre», a ac­ceptat propunerea primăriei, ce­rând ca transportul vitelor să fie de 600 vagoane pe lună, şi să ga­ranteze primăria, transportul a 3000 de vagoane anual, care să fie executat de la încheierea conven­ţiei. Delegaţia permanentă va studia propunerea casei «Lemaitre». Cum abatorul comunal face par­te din bunurile comunale ale mu­nicipiului, soluţionarea acestei ches­tiuni este de resortul consiliului ge­neral al municipiului, care va de­cide. " Bloc-Notes Harile Mii uitate de la Unni ----»­;;­oo---­ Va participa şi M. S. Regele MMI I Duminică 8 Iunie, vor avea loc mari serbări culturale, organizate de Socie­tate Culturală «Teatrul», Biblioteca I. G. Bibicescu, și Universitatea liberă. La aceste serbări vor participa M. S­­Regele Mihai I, A. S. R. Elena, Princi­pesa Mamă, înalta Regenţă şi membrii guvernului. Serbările se vor desfăşura după ur­mătorul program : Ora 9 dimineaţa. Primirea oficială a M. S. Regelui Mihai I, A. S. Principesa Mamă, Înalta Regentă, Membrii guver­nului în gara T.­ Severin. Ora 9.15 M. S. Regele, A. S. R. Princi­pesa Mamă, înalta Regentă, membrii guvernului asistă la serviciul divin ofi­ciat în Catedrala oraşului de­­ S. S. Episcopul Vartolomei al Râmnicului. Ora 10.10.30 Festivalul organizat de şcoalele primare în grădina Cinema. Ora 10.30 Adunarea generală a Socie­tăţii «Teatrul» şi Bibliotecei I. G. Bi­­bicescu. Cuvântarea preşedintelui celor două instituţiuni şi reprezentaţilor Ba­natului, Basarabiei, Ardealului, Bucovi­nei, Dobrogei şi a românilor de peste hotare. Distribuirea diplomelor de onoare Bi­bliotecilor săteşti cele mai însem­nate. Predarea a 27 biblioteci săteşti. Ora 11-30—1. Vizitarea Palatului Cul­tural, Liceul «Traian» şi a expoziţiilor de la Internat, Ruinele castrului roman, piciorul podului Traian, etc. Defilarea elevilor Liceului «Traian». Ora 1­ 2.30. Banchet în sala de festi­vităţi, în onoarea M. S. Regelui, Prin­cipesa Mamă, înalta Regentă, membrii guvernului. Ora 2.15—5. Plimbarea pe Dunăre cu vaporul „f Sarmisegetuzai». Ora 5—6-30. La Stadionul Traian. An­samblu de coruri.­ «Trăiască Regele». Exerciţii de ordine şi gimnastică execu­tate de elevii şi elevele şcoalei secunda­re din oraş. Ora 7.30. Plecarea M. S- Regelui Mihai A. S. R Principesa Mamă, înalta Re­genţă şi membrii guvernului. Ora 9. Concertul corului «Vidu» din Lugoj. CE JOACA TEATRELE — «o-âi­ os- Astăzi Teatrul Naţional dă ulti­mele două spectacole din această stagiune. In matineu, se va reprezenta pen­tru ultima oară Cleopatra piesa is­torică a d-nui profesor N. Iorga cu d-nele: Sorana Topa, Beat. Nitzules­cu, V. Mierlescu, Maria Negrea şi d-nii Bulfinsky, Ciprian, Duţulescu, Polizu, Gonabie, Brancomir, etc. Seara se reprezintă Omul cu Măr­­ţoagă de Gh. Ciprian piesă cu care Teatrul Naţional îşi închide por­ţile. Pe afişul Operei, figurează astă seară «Petruşca» de Igor Stravins­ky şi «Cavaleria Rusticană» de Mas­cagni, cu d-nele S. Verbioni, Mig­non Botty, Tana Nănescu şi d-nii Emil Marinescu şi N. Dumitrescu. TEATRUL REGINA MARIA, con­tinuu cu acelaş succes, reprezenta­rea comediei lui A. Capus, Oh! Băr­băţii, în care d-nii N. Maximilian şi Puiu Iancovescu, au două creaţii pline de fantezie şi umor. Un mare succes de ilaritate obţine Teatrul Mic, care reprezintă în fie­care seară comedia «Când bărbatul vrea», în excelenta interpretare a d-rei Nutzi Stănescu şi d-lui Rol­land de Ian­say. Teatrul Cărăbuş, îşi deschide sta­giunea Sâmbătă 2 crt., cu Negru pe Alb, fantezie coregrafică de Puck, Nick şi Keops. In primele roluri apare celebra negresă Josephine Baker şi d.­ C. Tănase. Lumpatius Vagabondus, comedia lui Nestroy în 3 acte şi 10 tablouri, se va bucura la Parcul Oteteleşanu, în ansamblul Teatrului Nostru, de o interpretare strălucită. Piesa va fi montată cu coruri şi balet şi va fi pusă în scenă de Mime Mizu. Repetiţiile corului se fac sub con­ducerea d-lui Vermont Caretas de la Operă. Decorurile sunt datorite pic­torului Feodoroff. Stagiunea se deschide la 10 iunie. Ay! Ay! Ay! este titlul comediei în 3 acte a lui Sacha Guitry care va fi viitoarea premieră a teatrului Regina Maria. Piesa, pusă în scenă de d. Ion Ian­covescu, va avea în rolul femenin titular pe d-na Marietta Sadoveanu. In prima zi a viitoarei săptă­mâni, Opera Română a afişat ulti­ma reprezentaţie. Pentru închiderea stagiunei, săptă­mâna aceasta se vor cânta următoa­rele opere: Vineri 1 Iunie, pentru a 2-a oară, Năpasta, operă originală în trei acte de Sabin V. Drăgoi; Sâmbătă 2, Traviata; Duminică 3, matineu, Răpirea din serai, seara Trovatore; Luni 4 Iunie (a 2-a zi de Rusalii), matineu Bărbierul din Sevilla, seara închiderea stagiunii, Năpasta. Toa­te reprezentațiile afară de cele ale Năpastei sunt afișate cu prețuri po­pulare. 6 Ecouri teatrale de la noi şi aiurea Faimoasa negresă, Josephine Baker, care va apare pe scena Cărăbuşului, so­seşte in Capitală mâine, Vineri dimi­neaţa. In aceeaşi zi, soseşte şi baletul şi jazul londonez, care de asemenea, vor debuta în stagiunea de vară a companiei d-lui Tănase.• Pe scena teatrului «Regina Maria», au început repetiţiile comediei «Le Blanc et le Noir», 3 acte de Sacha Gutiny. Comedia, se va juca la noi cu titlul de Ay ! Ay 1 Ay ! Cea mai senzaţională surpriză, o pre­găteşte compania «Teatrul Nostru», care va deschide stagiunea de vară în «Parcul Oteteleşanu», în primele zile ale lunii iunie. Piesa de deschidere, va fi «Lumpa­­rius Vagabondus,» de Nestroy, în tradu­cerea d-lui V. Rodan. Premiera, va însemna o adevărată lo­vitură teatrală, abil pregătită de d. Sică Alexandrescu, care pentru o mai sigură reuşită ştia asigurat pe d-nii Toneanu, Ghibericon, Timică şi tot ansamblul care a făcut gloria lui Moritz 11-lea. O piesă inedită a lui Baudelaire In editura Emile Paul, a apărut o dra­mă inedită a autorului poemelor «Fleur du mal». Piesa, întitulată «Manoel», a stârnit o vie senzaţie în cafeneaua lite­rară a Parisului. Cum inteleg altei propaganda — Cu concursul material al guvernu­lui cehoslovac, directorul teatrului din Olomontz (Moravia) va deschide la Vie­­na, în sala Teatrului Apollo, o stagiune de teatru ceh. Se vor reprezenta opere muzicale și teatrale numai din literatu­ra cehă. Consdanm­arca fraţi­lor Fratellinî — Celebrii clovni fraţii Fratellini, au fost condamnaţi să plătească circului Medrano, suma de 110.000 franei, pentru nerespectare de contract. Expoziţii Ateneul Român : Salonul Ateneului. Casa Grădinilor (Şos. Kiseleff): Salo­nul oficial. Hasefer: Expoziţie de Stampe japo­neze. Sala Regina Maria . Pictorul Frasin. Sala Ileana (Cartea­ Românească): Au­rel Băeşu. Conferinţe Joi, 31 Mai, orele 9 seara va avea loc la Institutul de Ştiinţe Admi­nistrative, în localul bibliotecii Fa­­cultâţei de Drept, conferinţa d-lui I. V. Gruia, doctor în drept, avocat, despre: «Orientări noi în organizarea servicilor publice». Meetingul funcţionarilor comerciali Aseară la orele 9 a avut loc în sala Dacia, un mare meeting orga­nizat de uniunea funcționarilor co­merciali. Sala a fost arhiplină. La tribună s-au perindat reprezentanţi ai tutu­ror partidelor politice, ai ştiinţei, ai bisericei şi funcţionarilor de toate categoriile, cari au arătat că pro­paganda în contra alcolismului tre­bue înteţită, iar lupta pentru res­pectarea muncei de 8 ore pe zi, tre­­bue intensificată. întrunirea a fost prezidată de d. Eftimescu. Au luat cuvântul d-nii: Mihail Alfandaru, dr. Niculescu — repre­zentând pe d. dr. Irimescu — S. Peltz, ziarist, Traneu-Iaşi fost mi­nistru al muncei, prof. dr. Obreja, dr. Anton Ionescu, Gr. Iunian fost ministru al muncei, Dem. Dobres­­cu preşedintele uniunei avocaţilor din România, Melichsohn, Pompi­­liu Ioniţescu, deputat, preot Gh. Mi­loiu, Tudor Ionescu ziarist, D. R. Ioaniţescu deputat. Seria cuvântărilor a încheiat-o d. M. Alfandary care a făcut un a­­pel la solidaritatea funcţionarilor comerciali. In sensul celor discutate s’a votat o moţiune. Academia va comemora pe V. Alexandri Sâmbătă, 2 iunie curent, la ora 6 d. a. Academia Română, întrunită în sesiunea generală, va fi de şedin­ţă publică solemnă pentru comemo­rarea marelui poet naţional Vasile Alexandri. La şedinţă vor asista Maiestatea Sa Regina, Maria, A. S. R. Princi­pesa Mamă, înalta Regenţă şi mem­brii guvernului. După salutul d-lui preşedinte Em. Racoviţă, d. Octavian Goga va rosti o cuvântare despre Vasile Alexan­dri. Inormân­tarea lui Traian Stârcea înmormântarea lui Traian Stâr*» cea, fost ministru al României la Budapesta, va avea loc mâine 1 iu­nie orele 3 p. m. de la biserica Vi­­sarion, unde se află depuse rămă­şiţele pământeşti ale defunctului. 0X0- Parcul Ciefelisanii «Teatrul Nostru» LUMPATIUS VAGABUNDUS

Next