Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)

1928-06-27 / nr. 1141

z­ ini lie la Sei *> dm CKrlea-flc-Ärg€§ Au ars 2 dormitoare. — Pagubele trec de 200000 lei ----oo-^K!---- r« r- • Un incendiu violent, alimentat de un vânt s’a declarat în ziua de 28 Iunie c. la internatul seminarului «Neagoe Vodă» din strada Negru Vodă, proprietatea Sterescu, lângă linia ferată a soc. «Arii». Focul a luat naştere în împreju­rările următoare: La ora 5 p. m. a trecut pe linia ferată a societă­ţii forestiere «Arii» un şir de va­goane şi alte în urmă. Eşind scântei puternice de la lo­comotivele care treceau pe lângă intervalul seminarului, au căzut pe acoperişul unui dormitor, făcut din şindrilă de brad şi construit în în­tregime din lemn. Cu toate că scân­teile au fost observate la timp când căzuse pe acoperiş, de o femee, fiind alimentat de vânt, focul s’a aprins repede, cuprinzând întregul dormitor. Imediat s’a dat alarma. Elevii corişti ai seminarului, cari cu o noapte înainte veniseră din escursia făcută în Ardeal, au sărit imediat în ajutor. Intre timp, tru­pa regimentului de artilerie local, se întorcea de la exerciţii, pe bule­vardul Carol. A fost oprită şi în­dreptată spre locul incediului, dând un preţios concurs la localizarea focului. Din cauza vântului ce bătea, bu­căţile de şindrilă purtate în aer, au căzut pe casele locuitorului Ion C. Eşanu, din bulevardul Carol şi a femeii Joiţa Diaconu. Cum şi aces­te case erau tot acoperite cu şită, repede au luat foc. Cu ajutorul ve­cinilor, au fost stinse aceste incen­dii. Focul a mistuit complect, 2 dormitoare, din care s-au scos to­tul: paturi, saltele, cufere, lingeria elevilor plecaţi în vacanţă, etc. Unul din dormitoare a fost con­struit din zid. A ars până în teme­lie tot ce a fost construit din lemn. Deasemenea a suferit stricăciuni, localul Sterescu, la acoperiș. Dor­mitoarele erau constuite de semi­nar pe proprietatea Sterescu. Pagubele întreg suma de 200 mii de lei. ii (îii ------ooxxxoo------­ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Constantin D. Stan născut în comuna Galiciuica judeţul Dolj, la 28 August 1901, domieniat in Bucu­reşti, cartierul C. F. E. a făcut ce­rere acestui minister de a fi autori­zat să schimbe numele său patro­nimic de Stan în acela de Stănes­­cu spre a se numi Constantin D. Stănescu. I­. Ing. loan Cerepenicov, născut, în comuna Gordinești jud. Hotin la 11 iunie 1891, domiciliat în Bucureș­ti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat s­ă adauge înain­tea numel­ui său patronimic de Ce­repenicov pe acela de Scordeli, spre a se numi loan Scordeli-Cerepeni­­cov. D. Ianchel Bersanchi, născut în Chişinău la 14 Mai 1896, domiciliat în Bălţi, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi antrcizat să schimbe miş­ domiciliat în comuna Pesac­schi, în acela de Berşanu, spre a se numi Ianchel Berşanu. ♦ D. Gheorghe Fanu, născut la 13 August 1890 în comuna Pesae (Ti­miş) domiciliat în coamna Pesae (Timişoara) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Farm în acela de Magdin, spre a se numi Gheorghe Magdin.• D. Haim Şaia născut în Iaşi la 8 Aprilie 1896, domiciliat în Galaţi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Saia în acela de Carol Moscovici, spre a se numi Haim Carol Moscovi.­­ D. Paraschiv C. Niţă, născut la 27 iunie 1904 în comuna Bolovani (Dâmboviţa), domiciliat în comuna Produleşti-Broşteni Dâmboviţa a făcut cerere acestui minister de a autorizat să schimbe numele său patronimic de Niţă, în acela de Hies­cu spre a se numi Paraschiv G­­iliescu.• D. Ioan D. Foamete, născut la 29 August 1899 în comuna Poplaca, ju­deţul Sibiu, domiciliat în Braşov a făcut cerere acestui minister de a fi autoriazt să schimbe numele său patronimic de Foamete în acela de Grebenea, spre a se numi loan Gre­­benea. • D. Marin S. Stan, născut în comu­naGâița jud. Ialomița la 2 Noem­­brie 1884, domiciliat în Cerna Vodă a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimici de Stan în acela de Stroescu, spre a se numi Marin S. Stroescu.• D. Gheorghe St. Meldicencu năs­cut la 26 Ianuarie 1877 în Galaţi, do­miciliat în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Meldicencu în acela de Melişea­­nu, spre a se numi Gheorghe St. Melişeanu.* D. Ion I. Puşcă, născut în com. Crucea de Jos, jud. Putna la 8 Mar­tie 1901, domiciliat în Bucureşti,­­, făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Puşcă în acela de Dorian spre a se numi Ion Dorian. * D. Petre Şt. Epută domiciliat în comuna Vulturu (Putna) a făcut ce­rere acestui minister de a fi autori­zat să schimbe numele său patro­nimic de Epută în acela de Ştefaniu spre a se numi Petre Ştefaniu. * D. Locot. Gheorghe N. Enache, născut în București la 14 Februarie 1901, domiciliat în Bucureşti a fă­cut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Enache în acela de E. Niculescu spre a se numi Gheor­ghe E. Niculescu. Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. cu atât mai puţin un dialectician infor­mat. Ceea ce nu are sens pen­tru d-sa, are pentru oricare alt om de cultură. «Generaţie», «personali­tate», «sensul existenţii», etc. N­i s’au părut confuze, goale de conţi­nut Nu ne îndoim. Zadarnic a­­firmi unui ignorant sau unui prost definiţia ecuaţiei: o egalitate ade­vărată pentru anumite valori date variabilelor. Vom fi întrebaţi, bi­ne, dar ce e aia o «egalitate ade­vărată»! Şi apoi, în acest caz, cu­vântul «variabilă» e gol de conţi­nut, deoarece sensul nu se înţele­ge din restul propoziţiei. Pildele pot fi înmulţite. Un bă­can nu va pricepe definiţia acidu­­ilui, un lăptar procesul fermenta­ţiei, iar un controlor de tramvaie legile electricităţii. D-lui Camil Pe­trescu i se pare «monstruoasă» a­­ceastă frază: «Valorile pur spiri­tuale — avându-şi în potenţele et­nice numai un vehicul — sunt sin­­gurile cari ne stăpânesc». De ce ? Pentru că afirmaţiile «sunt aproxi­mative». Noi ne trudim de mult să trasăm linii de orientare în univer­sul spiritual. Facem cele mai ono­rabile sforţări ca să înţeleagă şi oamenii adăpaţi din literatură, ca d. Camil Petrescu. Dar, nu toţi sunt chemaţi să aprecieze economia spi­rituală. Suntem siguri că orişice am face, d. Petrescu va găsi con­fuz, vag, aproximativ. Ne amintim cuvintele lui Kant: «Cine va găsi obscură şi această schiţă pe care o socotesc Prolegomene la ori­ce me­tafizică a viitorului, să fie sigur că nu e necesar ca toţi să studieze metafizica...». Toată neînţelegerea porneşte din trio formidabilă încăpăţânare a d-lui Camil Petrescu în a ne socoti «mistici», şi a socoti misticii «spi­rite lăsate la derivă». A încercat să ne verifice mistici, arătându-ne confuzi. A izbutit să se vădească inapt în critică filosofică, neinfor­mat în istorie, subiectiv şi super­ficial. Din problemele esenţiale , n’a soluţionat nici una. Rămân în picioare concepţia generaţiei, a ex­perienţelor, a personalităţii, a sen­sului. Rămân de discutat, dar de discutat cu oameni informaţi, cu oarecari cunoştinţi filosofice, cu o suficientă ,plasticitate în gândire. D. Camil Petrescu e superstiţios. Nu interesează dacă superstiţia sa e raţionalistă. Fenomenul e acelaş, iar urmările tot atât de funeste. Am obosit să ne tot spună: mis­tici, mistici... — fără nici un argu­ment contrar. D. Petrescu dovedeş­te mai multă coherenţă în logică decât «Precizările» noastre, ale u­­nui mistic! Oricine poate verifica. Se va înţelege că noi am păstrat o poziţie raţionalistă, discutând şi e­­xaminând aserţiunile după metode­le raţionaliste, dând adică noţiu­nilor conţinutul cuvenit. D. Camil Petrescu a dovedit o atitudine de vulgar scepticism, hotărând arbi­trar că anumite cuvinte sunt a­­proximative iar altele confuze. Noi am enunţat rezultatele investiga­ţiilor coherent, cauzal, organic. Con­cepţia noastră e stabilită pe o se­rie de fapte şi o serie de definiţii. A criticat d. Petrescu cu dreptate, a năruit un singur fapt, o singură definiţie... ■ Nu e destul să te mărturiseşti raţionalist pentru a fi raţional şi raţionabil. După cum­, nu e destul să clasifici o gândire mistică — pentru a o dovedi haotică, contra­dictorie, aproximativă. Ca să poţi vorbi despre misticism trebuie să ştii ce e şi unde să-l cauţi. După cum a face apologia inteligenţii ne­cesită şi evidenţierea ei. Mircea Eliade Reducere de pedeapsă Iași, 25.­­ Curtea de Apel a re­dus la 2000 lei amendă pedeapsa de 10 zile închisoare aplicată studentu­lui Adrian Busu, implicat în turbu­rările de la Iași. CUVANTUl CONDAMNAREA UNUI HOŢ ŞI FALSIFICATOR Tânărul Sabin Virgil Popescu, din com. Ţigănaş (Mehedinţi) a fost trimis în judecata tribunalu­lui corecţional, prin ordonanţă de­finitivă, pentru furt, fals şi excro­cherie. A furat mai multe sume de bani de pe la camarazi militari dându-se drept locotenent medic, apoi gramofoane şi plăci. S’au gă­sit la el certificate false de absol­vire de liceu cari încă nu le între­buinţase. Pentru toate aceste fapte, S. III a trib. Ilfov, în complectul d-lor judecători Victor Popovici şi Stăn­cescu şi cu concluziile d-lui procu­ror Ionel Petrescu, a condamnat pe Sabin Popescu la un an închisoare corecţională. CERERE DE LIBERARE ADMISA S. N­ a trib. Ilfov a admis pe o cauţiune de 100.000 lei cererea de liberare făcută de colonelul Gh Boşu­, unul dintre administratorii delegaţi ai societăţei «Moara Giur­giului» învinuit de excrocherie. Parchetul a făcut apel împotriva hotărârei de liberare. CERERE DE STRĂMUTA­RE ÎN AFACEREA FUR­TULUI DE BLANURI DE PATRU MILIOANE LEI Boza şi Mece Voloch din Chişi­nău, arestaţi de d. judecător de instrucţie al cap. 4 Bucureşti, sub învinuirea de tăinuire a furtului de blănuri comis de Kiperwasser şi Atatzki, au făcut cerere de stră­­mutare pe motiv de suspiciune le­gitimă. In sprijinirea cererei, re­prezentantul celor arestaţi, cari se vede că de aci nu mai pot scăpa, cum au scăpat la Chişinău, a adus în instanţă acte cu cari să facă do­vada suspiciunei. D. procuror a cerut termen pentru că să ia cu­noştinţă de aceste acte. S. N­ a înaltei Curţi a amânat judecarea cererei. CERCETAREA UNUI VIOL D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cap. 3, cercetează, plângerea făcută de d-ra Bencee Ionescu ve­nită din provincie că, umblând să caute casă, a nemerit în str. Ber­­telot 5, unde locueşte de avocat Vic­tor Moscu împreună cu studentul la drept Gh. Călinescu. Acesta din urmă a invitat-o în casă, a încuiat uşa şi apoi şi-a bătut joc de ea. Victima pretinde că şi-a bătut joc de ea şi avocatul V. Moscu. Par­chetul a deschis acţiune publică împotriva studentului Gh. Călines­­cu pentru atentat la pudoare cu violenţă. PROCESUL LUI VICTOR FILOTI După diverginţă, s. HI a Curţei de Apel a judecat ori apelul lui Victor Filoti împotriva încheerei tribunalului cu privire la cererea lui de a se amnistia delictul de bancrută frauduloasă ce i se pune în sarcină. Curtea a amânat pronunțarea a­supra acestei cereri Miercuri 27 Iunie. PROCESUL FRAUDE­LOR DELA «MONITORUL OFICIAL» La I. IV-a a Curtei de Apel, con­tinuându-se dezbaterile în procesul acesta de fraude, s-a intrat în fond D. avocat Paleologu, reprezentan­tul Ministerului de Finanţe, con­stituit parte civilă, a pus conclu­­ziuni pentru condamnarea băneas­că a lui Alex. Fălcoianu, fost di­rector general al acestei instituţii. D. procuror de secţie Ştefan Mi­hăileanu, a făcut rechizitoriul dovedind culpabilitatea lui Fălco­ianu de complicitate necesară la fraudele săvârşite de Tomescu, cum şi delapidările săvârşite singur de Fălcoianu. De asemenea, d. procu­ror a arătat şi delapidarea săvâr­şită de Patcu Vasil­escu. Curtea a amânat dezbaterile în continuare pentru Luni 2 Iulie. ——-•'OXO-----------­ Atacul unei biserici CHIŞINĂU 25. _ In localitate se co­mentează gestul unor necunoscuţi, care în toiul rugăciunei, au aruncat cu pie­tre în geamurile casei engleze de rugă­ciuni. •----°°vÎn-Ploeştii erau mai acum trei ani, oraşul cu venitul cel mai mare, du­pă Capitală, azi încă tot astfel dar, şi urba cea mai murdară şi mai pu­ţin corespunzătoare cerinţelor mo­derne. In piaţa Unirei, în faţa frumoa­sei clădiri a municipiului se aflau fel de fel de etalaje de merinde, de măcelari, de zarzavaturi şi nume­roase alte barăci cu diferite alte comerţuri de alimentaţie. Alunecat pe putregaiuri de tot soiul în în­treg oraşul ploeştean, duhoarea de fripturi la grătar îţi îneca plămânii praful ridicat de o imensă circula­ţie te orbea, băligarul şi alte ordu­­ri menajere făceau cel mai urât as­pect ce şi-l poate cineva imagina. A fost destul însă ca un om de bine să vie în capul municipiului pentru ca, tot oraşul murdar, lacul şi orientalismul să dispară ca prin farmec, pentru ca acele căi de comu­nicaţie — jalea de em­ — fiind bine pavate şi întreţinute să nu mai lase trecătorului o impresie de nedescri­să urâţenie şi să imprime republicei de o zi, un aspect cu totul modern şi occidental. Actualul primar a canalizat circa 15 km. de stradă, a pavat cu gra­nit tot centrul, începând cu bule­vardul Independenţei, a ordonat şi realiza frumoase plantaţii de flori dealungul căilor de comunica­re şi în deosebi, pe piaţa municipiu­lui, a desfiinţat toate barăcile de lemn din centru, a mutat oborul la margine şi pieţele de alimentaţie a­­colo unde trebuiau să fie de la în­ceput, a dărâmat coşmeliile, ruşi­nea Ploeştilor de eri,a terminat a­­proape construcţia palatului justi­­iei, a expropiat străzile Târgoviş­­tei şi Buzăului pentru trasarea cât mai grabnică a două mari artere de comunicaţie aşa precum sunt ce­le din Chicago, a pus ordine în de­zordine. A mai pus la cale construcţia şi întemeiarea unui internat pentru ne­voiaşii liceului Sft. Petru şi Pavel care se va inaugura în­ curând, a luat iniţiativa cu concursul prefec­tului de Prahova, d. Mihăileanu ,« pentru amenajarea unui local pro­priu instalăm unui aerodrom mo­dern cu tot ce-i trebuincios şi ceva mai mult, a decis cumpărarea unui avion pe care municipiul Ploeşti îl va dărui aviaţiei de război na­ţionale şi a uşurat realizarea lor, votând din timp, sumele necesare în actualul buget ploeştean. D. Mihăileanu, prefectul judeţu­­lui Prahova, ca să facem şi o mică diversiune , este cum zice fran­cezul: «le digne pendant du maire». D-sa este pentru judeţul d-sale ceia ce este d. Obrocea pentru urba Plo­eşti.­­Nimic din cele ce ttrebuesc ordo­nate şi făcute pentru ameliorarea condiţiunilor de trai şi de bună gos­podărie nu se economiseşte de către d-sa astfel încât, azi judeţul Praho­va se poate considera ca cel mai bun orânduit şi cel mai prosper din toate judeţele ţârei. Se va mai construi o nouă linie de cale ferată de interes judeţean pe distanţa Ploeşti — Târgovişte pe seama şi în deplina proprietate a judeţului Prahova după cum s’a re­zolvat chestiunea între d-nii Dimi­­triu prefectul judeţului Dâmboviţa şi Mihăileanu, prefectul Prahovei. Judeţul Prahova mai posedă ca­lea ferată proprie Ploeşti — Văleni de Munte. Şoselele acestui judeţ sunt cele mai frumoase şi bine întreţinute* Bisericile, şcolile, fermele şi toată gospodăria prahoveană cu saline şi staţii balneare sunt cel mai straşnic exemplu al activităţei d-lui prefect Mihăileanu.­ ­ Cronica Ploeşteană fictefionarea pe mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU­-MUIREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY & RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condi­­ţiuni favorabile de plată URODONAL Spală sângele D-ra Dorange la Ploeşti Ploeşti, 25.­­ Astăzi la orele 3 luni, după amiază a sosit în loca­litate venind dinspre Câmpina cu­noscuta călăreaţă franceză d-ra Rachel D’Orange care se ştie face raidul Paris-Bucureşti călare. La intrarea în oraş, a fost întâm­pinată de autorităţile civile şi mi­litare locale în frunte cu d-nii Mo­ţoiu şi Cristescu membri în dele­gaţia permanentă a municipiului., George Bârzescu prefectul poliţiei, Ghicu directorul poliţiei, întreg corpul ofiţeresc al regimentului de călăraşi în frunte cu d-nii colonel Anastasescu şi Georgescu precum şi numeroase doamne şi domni­şoare cari au oferit oaspetei nume­roase buchetee de flori. S-a format apoi un frumos cor­tegiu la mijloc cu d-ra Dorange care a parcurs străzile Câmpinei piaţa Unirii şi str. Mihail Kogăl­­niceanu, — unde aştepta o mulţime de cetăţeni — până la cazarma pompierilor în a cărei grădină s’au făcut prezentările de rigoare. D-ra Dorange condusă de repre­zentanţii autorităţilor a vizitat a­­poi oraşul. Seara, i s’a dat un ban­chet în sala restaurantului Ber­­heci. Sosirea în Capitală D-şoara D'Orange va sosi astăzi înainte de amiază. Inspectoratul cavaleriei a dat ordin ofiţerilor de cavalerie să-i iasă în întâmpinare Azi la amiază, încep ospăţurile date în cinstea ei de către diverse asociaţii şi cluburi pentru îmbună­tăţirea rasei caline.t­ ­...........0X0-'■ -­ CUTIA CU SCRISORI Domnule Director, Cu regret constat că până şi într’un corp de intelectuali ca acel al advocaţi­lor din care fac parte, moravurile s’au relaxat. Oricine a putut-o constata din cronicele judiciare ale ziarelor noastre. Nu e zi dela Dumnezeu ca Vre-un ad­vocat să nu fie târât în faţa instanţe­lor penale pentru tot felul de isprăvi. Această stare o atribui eu lipsei de autoritate a consiliilor de disciplină a corpului la alegerea cărora domnesc a­­celeaş moravuri triste ca şi la alegeri­le parlamentare. Aţi alăturat vă anexez în copie peti­ţia ce am adresat decanatului de Ilfov fără ca acesta să ia vre­o măsură. Vă rog să aveţi amabilitatea a da pu­blicitate­ prezentele rânduri precum şi copia după petiţiunea mai sus pomenită lucru pentru care vă mulţumesc. Cu deosebită consideraţie VIRGIL Z SOARE Domnule Decan, Cezar Simionescu şi M. Graur care au găsit demn pentru dumnealor să’şi fa­că o astfel de reclamă deşănţată. Trebuie să vă mărturisesc domnule decan că echivalentul reclamei advoca­ţilor mai sus pomenit nu l’am găsit de­cât în anunţurile ce din păcate unii me­dici fără scrupule şi le fac pe vespasia­nele publice anunţând că fac injecţii in­­travenoase «DIRECT IN SANGE». Sper domnule decan că faptul că avo­catul Cezar Simionescu este şi membru al consiliului de disciplină al baroului de Ilfov nu numai că nu vă va împie­dica de a lua măsurile dictate de împre­jurări împotriva sa, dar că veţi consi­dera această împrejurare ca o circum­stanță agravantă pentru domnia sa. Trebuie să vă anunț, domnule decan, fără ca aceasta să constitue vre­o ame­ninţare din partea mea,­­ că,­­ în ca­zul când colegii care înţeleg să lucreze cinstit şi în cadrul strict al legei nu vor primi o satisfacţiune prin pedepsi­rea exemplară a colegilor care prin mijloace ca cele arătate mai sus ne fac corpul de­ râs,­­ mă voiu vedea obligat a recurge la presă şi a supune cazul o­­piniei publice. Primiţi vă rog, domnule Decan, asi­gurarea deosebitei mele consideraţiuni. • Redacţia nu-şi ia răspunderea celor publicate sub această rubrică. De o bucată bună de vreme apare re­gulat în ziarele «Adevărul» şi «Dimi­neaţa»,­­ un anunţ cu următorul cu­prins: «Interesant pentru publicul «din capitală şi provincie, «CONTENCIOSUL» Biurou de informaţiuni judiciare şi administrative, funcţionând în Bucure­şti str. Smârdan 7—11 pe lângă ziarele «Adevărul» şi «Dimineaţa» sub condu­cerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi Al. Graur. «Se însărcinează cu îndeplinirea tutu­ror formalităţilor la autorităţile publi­ce în Bucureşti cu executări de creanţe, acte de notariat înlesneşte scoaterea de acte şi furnizează informaţiuni, obţi­nând rezolvarea urgentă a oricărei ches­tuni de natură judiciară, administrati­vă, fiscală, comercială, etc. «Publicul din provincie este scutit de cheltuelile de deplasare pentru afacerile depinzând de autorităţile din capitală, adresâdu-se prin corespondenţă biurou­­lui «Contenciosul» care aranjează orice interese. «Biuroul este deschis şi în zilele de sărbătoare dimineaţa». Faţă cu acest anunţ, în urma publică­­rei sale zilnice în pomenitele jurnale, mă surprinde că nu aţi luat încă vre­ o măsură din oficiu deoarece este ştiut că: 1) Numai persoanele fizice, posedând o diplomă de licenţă sau doctorat în ştiinţele juridice echivalată în ţară şi fiind înscrise în mod regulat şi legal în vre-unul din barourile ţarei, au dreptul a avea biurou de avocatură. 2) Persoanele fizice îndeplinind condi­­ţiunile dela n. 1 de mai sus după legea noastră de organizare nu au dreptul de a-şi face nici un fel de reclamă, singu­rul lucru îngăduit fiindu-le de a-şi pune sub nume, titlul academic, orele de con­­sultaţiune şi adresa. In consecinţă, văzând că din oficiu nu afi găsit de cuviinţă să luaţi vre-o mă­sură, vă rog ca cel puţin în urma aces­tei reclamaţiuni a mele să bine­voiţi ca în primul rând să dispuneţi imediata închidere a biuroului de avocatură ce funcţionează nelegal pe lângă ziarele «Adevărul» şi «Dimineaţa» prin mijloa­cele ce vă pune la dispoziţie legea, adi­că cu ajutorul parchetului şi al poli­­ţiei, iar în al doilea rând vă rog să la-Paris 25 (Rador). — Calul «Cri de Guerre» proprietatea d-lui Ogden Mills, a câştigat ori la Longchamps aţi aspre măsuri împotriva avocaților cursa «Grand Prix» de 775.000 franci *) VIRGIL Z. SOARE -----------exo-----------­ O îndrăzneaţă încer­care de evadare a două bandiţi Chişinău 25. — Parchetul din loca­litate a cerut parchetului de Or­hei să trimită pe indivizii Calahan şi Zupcov, 2 bandiţi foşti tovarăşi ai lui Cocoş. In urma ordinului pri­mit cei doi bandiţi au fost porniţi însoţiţi de o escortă de jandarmi. In dreptul pădurii Holboca, unui jandarm rupându-i-se jambiera s’ă oprit isă şi-o lege. Aplecându-se la pământ, arma jandarmului a a­­juns în dreptul mâniei lui Zuppov. Acesta a pus mâna pe armă, a dat o lovitură puternică în cap jandar­mului şi a luat-o la fugă în pădure. Caporalul care excor­a pe celălalt bandit a omorât pe Aralahan şi lu­­ându-se după Zupcov, a tras un foc de armă rănindu-l grav. Cadavrul banditului omorât a fost dus la morgă, iar Zupcov internat la spi­talul judeţean.­­ ------exo—----­ „Grand Prix“ de la Longchamps Blocnotes raia a „Tinerimea Română In palatul propriu din str. Schitu cari în decurs de mulţi ani au muit Măgureanu “, a avut loc adunarea cu­ serios pe ogorul naţional să sa generală anuală a societăţii «Tine­rimea Română». D. N. DUMITRESCU, preşedinte­le societăţii face o foarte amănun­ţită dare de seamă asupra activi­tăţii societăţii în anul expirat. D-sa arată că până acum socie­tatea s-a organizat şi format iar în viitor urmează să se consolideze, profitând de localul ce şi-a constru­it, spre a-şi împlini scopul său. Toate ramurile de activitate ale societăţii, revista, conferinţe, con­cursurile, excursii, serbările naţio­nale şi religioase etc. în anul ex­pirat au făcut progrese însemnate. Numărul membrilor coresponden­ţi în anul acesta a crescut cu 500­ Concursurile şi serbările semi-c®n tenarului au avut succese neaştep­tate. Au luat parte la concursurile din anul acesta peste 4000 concuran­ţi şi 500 profesori însoţitori. Arată că în toamnă va începe U­­niversitatea populară, se va forma biblioteca şi muzeul şcolar. Se va căuta ca împreună cu Liga­­Culturală, Casele Naţionale, Şoc. «Astra», Soc. Ortodoxă, societăţi facă o înţelegere de ajutor şi sus­ţinere reciprocă, ori de câte ori na­­voia va cere.­­ Se comunică că doi din membri au lăsat prin testamentele lor, unul 20 pogoane pământ de cultură şi altul 250.000 lei. Adunarea generală aprobă darea de seamă. Se aprobă în unanimitate, descăr­carea comitetului de gestiunea sa. D. GENERAL I. PAVELESCU, casierul societăţii dă citire bugetu­lui pe anul 1928—1929 şi se aprobă asemenea. D. GE. TEANCU-IAŞI aduce cele mai călduroase mulţumiri d-lui N. Dumitrescu, preşedintele societăţii şi membrilor din comitet pentru munca depusă. Se aprobă în unanimitate contrac­tarea unui împrumut de 8 milioane în acţiuni, la creditul urban Bucu­reşti, pe timp de 20 —30 ani pentru complecta terminare a interiorului clădirei. După şedinţă membrii s’au întrunit la o agapă colegială in restaurantul «Tinerimea Română». într’o discuţie muzicală Domnule Director, In numărul de Vineri al ziarului «Cuvântul» publicându-se un comp­­te-rendu al audiţiilor de fine de an ale Cons. de muzică din Bucureşti cu vie surprindere am putut citi o critică nedreaptă şi mai ales ine­xactă a clasei de muzică de cameră pe care am onoare a o dirija. Mi se imputează sărăcia reperto­riului care nu ar fi consistat decât într’o parte din Trio-ul de Tschui­kowsky. Aş putea răspunde că ac­tivitatea din timpul anului nu se poate dovedi la o audiţie unde nu­mai elementele remarcabile au ac­ces. Denunţ la acest argument care în cazul de faţă nu ar fi exact deoare­ce seria absolvenţilor de la muzica de cameră, cu totul excepţională mi-a permis să înscrim 6 numere la audiţiile de fine de an şi anume: Producţia de la 2 Iunie: Sonata de Lalo, pentru violoncel, Sonata de Leken pentru vioară, Trio de Beethoven. Producţia din 17 Iunie : Trio de Tschai­kowsky, Octett de Schubert şi Sonata de violoncel de Beetho­ven, aceasta din urmă trebuind să fie suprimată pentru descongestio­narea programului. Deasemenea Octett-ul nu s’a putut executa din cauză de boală a unui participant, rămân deci 4 numere­ pe care criticul d-voastră ar fi tre­buit să le audă, declarându-se satis­făcut măcar din punct de vedere cantitatv. Vă rog, domnule director, a publi­ca această rectificare pe care spi­ritul d-voastră de imparțialitate o va găsi indispensabilă şi a crede îtt sentimentele mele de înaltă stimă. M. J. ANDEICU Profes. de muzică de cameră la conservator De la societatea simfo­nică „Muzica“ Sâmbătă seara, s-a ţinut prima şedinţă a noului comitet al socie­tăţii simfonice «Muzica», de sub preşedinţia d-nui colonel Pancu. Au participat, pe lângă d-sa, d-nii advocat Fotino, vice-preşedinte prof. C. Brăiloiu, dr. Georgescu, inginer Tomescu, avocat Scully, V. Teodorescu şi Simeon Nicolescu, maestrul director al societăţei, lip­sind numai inginer Witting. S-a schiţat viitoarea activitate ar­tistică şi culturală a societăţei, sta­­bilindu-se ca această activitate să fie, în stagiunea care vine, cel pu­ţin tot atât de intensă ca cea din anul trecut. S-a constituit comisiunea tecto­nică pentru stabilirea programelor concertelor periodice şi pentru re­­zolvirea tuturor chestiunilor de or­din pur artistic. Din această co­­misiune fac parte d-nii: prof. Brăi­loiu advocat Scully şi maestrul-di­­rector S. Nicolescu,­­sub preşedinţia d-lui lt.-col. Pancu. S’a fixat, pen­tru Luni 25 c., prima reuniune a acestei comisiuni. S’a schiţat un plan de colaborare cu instituţiunile similare din ţară, în vederea unor producţiuni muzi­cale de mai mare anvergură. S’a relatat adeziunea doamnelor prof. L. Popovici Pretorian şi prof. Elodia Coandă, ca membre active ale societăţii, alese fiind prin a­­clamaţiuni de către adunarea gene­rală anuală. Teatrale Zilele acestea se deschide stagiu­nea Teatrului Lieblich Jigniţa cu un ansamblu de primul rang cu marele tragedian dr. PAUL BABA­­TOFF, care va interpreta rolul ti­tular din «Tatăl» de Strindberg. La «Teatrul Mic de Vară» (Cal. Griviţei No. 94), în fiecare seară la orele 9, marele succes al piesei «Sa­tirul» comedie «Shoking» în trei ac­te de Paul Chartrettes şi Jaknes Ja­labert. Cu d-nii Mişu Fotino, Costică To­neanu, Niculescu Buzău şi d-na A­­nnie Capustin, Benée Annie, Sylvia Dumitrescu etc, etc. Compania de revistă a teatrului «Cărăbuş» va reprezenta în tot cursul săptămânei: «Cioc, Cioc, Cioc» amuzanta revistă de N. Ki­riţescu. In afară de ansamblul permanent compus din: Nataliţa Pavelescu, Vio­leta Ionescu, Lizica Petrescu, d. C. Tănase, Giugaru Sandi-Huşi, Co­druţ, Dan Demetrescu, M. Milena, Lorentz şi d-na Marilena Bodescu- Vlădoianu, mai apar ZIZI MOUS­­SU­C, apreciata diseusă parisiană, dansatoarea Marthe­ Krueger și par­tenerul ei Wladisaw Kamesky, ne­grul Sonny-Jones și faimoasele Pa­lace Beautties Girls. Serbări Joi 28 Iunie ora 1 p. m. va avea loc în sala «Tomis» din calea Călă­raşi No. li, o serbare şcolară, or­ganizată de comitetul şcoalei No. 22 fete, «Carmen Sylva» pentru mă­rirea fondului de construcţie al şcoa­lei. Biletele se găsesc la direcţiunea şcoalei strada Labirint, 138 şi la Cassa teatrului în ziua serbării. Adunarea generală a so­cietăţii autorilor drama­tici români Duminecă 24 iunie a. c., orele 4 d. a., «Societatea Autorilor Drama­tici Români» s-a întrunit în adu­nare generală la sediul ei de la Casa Scriitorilor, sub preşedinţia d-lui Mihail Sorbul, asistat de d. I. C. Aslan secretarul societăţii. Au participat: d-na Lucreţia Pe­trescu, d-nii M. Sorbul, Caton The® dorian, A. de Herz, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Horia Furtună, I. C. Aslan, Mircea Rădulescu, Paul Pro­­dan, Camil Petrescu, Adrian Maniu, N. Vlădoianu, Al. Sabaru, şi Geor­ge Mihail Zamfirescu. D. Mihail Sorbul, preşedinte, a prezentat adunării textul proectului de regulament pentru înfiinţarea biroului de percepere a­l dreptului de autor. D-sa lămureşte adunării economia acestui proect, arată difi­cultăţile , pe care autorii le întâm­pină, în perceperea drepturilor lor, cu deosebire în provincie şi încre­dinţează că profesul va aduce nu numai o reală îmbunătăţire a situa­ţiei, dar ar fi şi un prim pas pentru înodarea relaţiunilor noastre cu au­torii dramatici străini, cărora acest birou le va presta deopotrivă ser­viciile lui. După discuţiuni însufleţite privi­toare la redacţiunea şi tehnica pro­ectului de regulament, la care iau parte toţi membrii prezenţi, aduna­rea încuviinţează regulamentul şi dă mandat comitetului de a desă­vârşi toate formalităţile legale pen­tru realizarea în fapt a biroului de perceperea drepturilor de autor. Conform statutelor, chestiunea ra­tificării alegerii nouilor membri a fost lăsată în sarcina viitoarei a­­dunări generale ordinare. S’au ascultat diferite propuneri şi rezoluţiuni, interesând situaţiunea financiară a societăţii, după care ad­unarea a luat sfârșit la orele­­ jum. seara. Lupta între bandiţi şi un moşier CHIŞINĂU 25. — In pădurea Corne-*­şti-Bălţi, s’a dat o luptă între proprie­tarul Maruzoff, care era însoţit de oa­menii de serviciu şi un număr de 14 in­divizi, care veniseră să fure lemne. In toiul luptei, d. Maruzoff a ucis cu un foc de armă un bandit, iar alţi pa­tru au fost răniți­ —-----exo—---— ------xxooxx------

Next