Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)
1928-06-27 / nr. 1141
z ini lie la Sei *> dm CKrlea-flc-Ärg€§ Au ars 2 dormitoare. — Pagubele trec de 200000 lei ----oo-^K!---- r« r- • Un incendiu violent, alimentat de un vânt s’a declarat în ziua de 28 Iunie c. la internatul seminarului «Neagoe Vodă» din strada Negru Vodă, proprietatea Sterescu, lângă linia ferată a soc. «Arii». Focul a luat naştere în împrejurările următoare: La ora 5 p. m. a trecut pe linia ferată a societăţii forestiere «Arii» un şir de vagoane şi alte în urmă. Eşind scântei puternice de la locomotivele care treceau pe lângă intervalul seminarului, au căzut pe acoperişul unui dormitor, făcut din şindrilă de brad şi construit în întregime din lemn. Cu toate că scânteile au fost observate la timp când căzuse pe acoperiş, de o femee, fiind alimentat de vânt, focul s’a aprins repede, cuprinzând întregul dormitor. Imediat s’a dat alarma. Elevii corişti ai seminarului, cari cu o noapte înainte veniseră din escursia făcută în Ardeal, au sărit imediat în ajutor. Intre timp, trupa regimentului de artilerie local, se întorcea de la exerciţii, pe bulevardul Carol. A fost oprită şi îndreptată spre locul incediului, dând un preţios concurs la localizarea focului. Din cauza vântului ce bătea, bucăţile de şindrilă purtate în aer, au căzut pe casele locuitorului Ion C. Eşanu, din bulevardul Carol şi a femeii Joiţa Diaconu. Cum şi aceste case erau tot acoperite cu şită, repede au luat foc. Cu ajutorul vecinilor, au fost stinse aceste incendii. Focul a mistuit complect, 2 dormitoare, din care s-au scos totul: paturi, saltele, cufere, lingeria elevilor plecaţi în vacanţă, etc. Unul din dormitoare a fost construit din zid. A ars până în temelie tot ce a fost construit din lemn. Deasemenea a suferit stricăciuni, localul Sterescu, la acoperiș. Dormitoarele erau constuite de seminar pe proprietatea Sterescu. Pagubele întreg suma de 200 mii de lei. ii (îii ------ooxxxoo------ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Constantin D. Stan născut în comuna Galiciuica judeţul Dolj, la 28 August 1901, domieniat in Bucureşti, cartierul C. F. E. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Stan în acela de Stănescu spre a se numi Constantin D. Stănescu. I. Ing. loan Cerepenicov, născut, în comuna Gordinești jud. Hotin la 11 iunie 1891, domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge înaintea numelui său patronimic de Cerepenicov pe acela de Scordeli, spre a se numi loan Scordeli-Cerepenicov. D. Ianchel Bersanchi, născut în Chişinău la 14 Mai 1896, domiciliat în Bălţi, a făcut cerere acestui minister de a fi antrcizat să schimbe miş domiciliat în comuna Pesacschi, în acela de Berşanu, spre a se numi Ianchel Berşanu. ♦ D. Gheorghe Fanu, născut la 13 August 1890 în comuna Pesae (Timiş) domiciliat în coamna Pesae (Timişoara) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Farm în acela de Magdin, spre a se numi Gheorghe Magdin.• D. Haim Şaia născut în Iaşi la 8 Aprilie 1896, domiciliat în Galaţi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Saia în acela de Carol Moscovici, spre a se numi Haim Carol Moscovi. D. Paraschiv C. Niţă, născut la 27 iunie 1904 în comuna Bolovani (Dâmboviţa), domiciliat în comuna Produleşti-Broşteni Dâmboviţa a făcut cerere acestui minister de a autorizat să schimbe numele său patronimic de Niţă, în acela de Hiescu spre a se numi Paraschiv Giliescu.• D. Ioan D. Foamete, născut la 29 August 1899 în comuna Poplaca, judeţul Sibiu, domiciliat în Braşov a făcut cerere acestui minister de a fi autoriazt să schimbe numele său patronimic de Foamete în acela de Grebenea, spre a se numi loan Grebenea. • D. Marin S. Stan, născut în comunaGâița jud. Ialomița la 2 Noembrie 1884, domiciliat în Cerna Vodă a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimici de Stan în acela de Stroescu, spre a se numi Marin S. Stroescu.• D. Gheorghe St. Meldicencu născut la 26 Ianuarie 1877 în Galaţi, domiciliat în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Meldicencu în acela de Melişeanu, spre a se numi Gheorghe St. Melişeanu.* D. Ion I. Puşcă, născut în com. Crucea de Jos, jud. Putna la 8 Martie 1901, domiciliat în Bucureşti,, făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Puşcă în acela de Dorian spre a se numi Ion Dorian. * D. Petre Şt. Epută domiciliat în comuna Vulturu (Putna) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Epută în acela de Ştefaniu spre a se numi Petre Ştefaniu. * D. Locot. Gheorghe N. Enache, născut în București la 14 Februarie 1901, domiciliat în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Enache în acela de E. Niculescu spre a se numi Gheorghe E. Niculescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. cu atât mai puţin un dialectician informat. Ceea ce nu are sens pentru d-sa, are pentru oricare alt om de cultură. «Generaţie», «personalitate», «sensul existenţii», etc. Ni s’au părut confuze, goale de conţinut Nu ne îndoim. Zadarnic afirmi unui ignorant sau unui prost definiţia ecuaţiei: o egalitate adevărată pentru anumite valori date variabilelor. Vom fi întrebaţi, bine, dar ce e aia o «egalitate adevărată»! Şi apoi, în acest caz, cuvântul «variabilă» e gol de conţinut, deoarece sensul nu se înţelege din restul propoziţiei. Pildele pot fi înmulţite. Un băcan nu va pricepe definiţia aciduilui, un lăptar procesul fermentaţiei, iar un controlor de tramvaie legile electricităţii. D-lui Camil Petrescu i se pare «monstruoasă» această frază: «Valorile pur spirituale — avându-şi în potenţele etnice numai un vehicul — sunt singurile cari ne stăpânesc». De ce ? Pentru că afirmaţiile «sunt aproximative». Noi ne trudim de mult să trasăm linii de orientare în universul spiritual. Facem cele mai onorabile sforţări ca să înţeleagă şi oamenii adăpaţi din literatură, ca d. Camil Petrescu. Dar, nu toţi sunt chemaţi să aprecieze economia spirituală. Suntem siguri că orişice am face, d. Petrescu va găsi confuz, vag, aproximativ. Ne amintim cuvintele lui Kant: «Cine va găsi obscură şi această schiţă pe care o socotesc Prolegomene la orice metafizică a viitorului, să fie sigur că nu e necesar ca toţi să studieze metafizica...». Toată neînţelegerea porneşte din trio formidabilă încăpăţânare a d-lui Camil Petrescu în a ne socoti «mistici», şi a socoti misticii «spirite lăsate la derivă». A încercat să ne verifice mistici, arătându-ne confuzi. A izbutit să se vădească inapt în critică filosofică, neinformat în istorie, subiectiv şi superficial. Din problemele esenţiale , n’a soluţionat nici una. Rămân în picioare concepţia generaţiei, a experienţelor, a personalităţii, a sensului. Rămân de discutat, dar de discutat cu oameni informaţi, cu oarecari cunoştinţi filosofice, cu o suficientă ,plasticitate în gândire. D. Camil Petrescu e superstiţios. Nu interesează dacă superstiţia sa e raţionalistă. Fenomenul e acelaş, iar urmările tot atât de funeste. Am obosit să ne tot spună: mistici, mistici... — fără nici un argument contrar. D. Petrescu dovedeşte mai multă coherenţă în logică decât «Precizările» noastre, ale unui mistic! Oricine poate verifica. Se va înţelege că noi am păstrat o poziţie raţionalistă, discutând şi examinând aserţiunile după metodele raţionaliste, dând adică noţiunilor conţinutul cuvenit. D. Camil Petrescu a dovedit o atitudine de vulgar scepticism, hotărând arbitrar că anumite cuvinte sunt aproximative iar altele confuze. Noi am enunţat rezultatele investigaţiilor coherent, cauzal, organic. Concepţia noastră e stabilită pe o serie de fapte şi o serie de definiţii. A criticat d. Petrescu cu dreptate, a năruit un singur fapt, o singură definiţie... ■ Nu e destul să te mărturiseşti raţionalist pentru a fi raţional şi raţionabil. După cum, nu e destul să clasifici o gândire mistică — pentru a o dovedi haotică, contradictorie, aproximativă. Ca să poţi vorbi despre misticism trebuie să ştii ce e şi unde să-l cauţi. După cum a face apologia inteligenţii necesită şi evidenţierea ei. Mircea Eliade Reducere de pedeapsă Iași, 25. Curtea de Apel a redus la 2000 lei amendă pedeapsa de 10 zile închisoare aplicată studentului Adrian Busu, implicat în turburările de la Iași. CUVANTUl CONDAMNAREA UNUI HOŢ ŞI FALSIFICATOR Tânărul Sabin Virgil Popescu, din com. Ţigănaş (Mehedinţi) a fost trimis în judecata tribunalului corecţional, prin ordonanţă definitivă, pentru furt, fals şi excrocherie. A furat mai multe sume de bani de pe la camarazi militari dându-se drept locotenent medic, apoi gramofoane şi plăci. S’au găsit la el certificate false de absolvire de liceu cari încă nu le întrebuinţase. Pentru toate aceste fapte, S. III a trib. Ilfov, în complectul d-lor judecători Victor Popovici şi Stăncescu şi cu concluziile d-lui procuror Ionel Petrescu, a condamnat pe Sabin Popescu la un an închisoare corecţională. CERERE DE LIBERARE ADMISA S. N a trib. Ilfov a admis pe o cauţiune de 100.000 lei cererea de liberare făcută de colonelul Gh Boşu, unul dintre administratorii delegaţi ai societăţei «Moara Giurgiului» învinuit de excrocherie. Parchetul a făcut apel împotriva hotărârei de liberare. CERERE DE STRĂMUTARE ÎN AFACEREA FURTULUI DE BLANURI DE PATRU MILIOANE LEI Boza şi Mece Voloch din Chişinău, arestaţi de d. judecător de instrucţie al cap. 4 Bucureşti, sub învinuirea de tăinuire a furtului de blănuri comis de Kiperwasser şi Atatzki, au făcut cerere de strămutare pe motiv de suspiciune legitimă. In sprijinirea cererei, reprezentantul celor arestaţi, cari se vede că de aci nu mai pot scăpa, cum au scăpat la Chişinău, a adus în instanţă acte cu cari să facă dovada suspiciunei. D. procuror a cerut termen pentru că să ia cunoştinţă de aceste acte. S. N a înaltei Curţi a amânat judecarea cererei. CERCETAREA UNUI VIOL D. jude-consilier Eugen Enescu, de la cap. 3, cercetează, plângerea făcută de d-ra Bencee Ionescu venită din provincie că, umblând să caute casă, a nemerit în str. Bertelot 5, unde locueşte de avocat Victor Moscu împreună cu studentul la drept Gh. Călinescu. Acesta din urmă a invitat-o în casă, a încuiat uşa şi apoi şi-a bătut joc de ea. Victima pretinde că şi-a bătut joc de ea şi avocatul V. Moscu. Parchetul a deschis acţiune publică împotriva studentului Gh. Călinescu pentru atentat la pudoare cu violenţă. PROCESUL LUI VICTOR FILOTI După diverginţă, s. HI a Curţei de Apel a judecat ori apelul lui Victor Filoti împotriva încheerei tribunalului cu privire la cererea lui de a se amnistia delictul de bancrută frauduloasă ce i se pune în sarcină. Curtea a amânat pronunțarea asupra acestei cereri Miercuri 27 Iunie. PROCESUL FRAUDELOR DELA «MONITORUL OFICIAL» La I. IV-a a Curtei de Apel, continuându-se dezbaterile în procesul acesta de fraude, s-a intrat în fond D. avocat Paleologu, reprezentantul Ministerului de Finanţe, constituit parte civilă, a pus concluziuni pentru condamnarea bănească a lui Alex. Fălcoianu, fost director general al acestei instituţii. D. procuror de secţie Ştefan Mihăileanu, a făcut rechizitoriul dovedind culpabilitatea lui Fălcoianu de complicitate necesară la fraudele săvârşite de Tomescu, cum şi delapidările săvârşite singur de Fălcoianu. De asemenea, d. procuror a arătat şi delapidarea săvârşită de Patcu Vasilescu. Curtea a amânat dezbaterile în continuare pentru Luni 2 Iulie. ——-•'OXO----------- Atacul unei biserici CHIŞINĂU 25. _ In localitate se comentează gestul unor necunoscuţi, care în toiul rugăciunei, au aruncat cu pietre în geamurile casei engleze de rugăciuni. •----°°vÎn-Ploeştii erau mai acum trei ani, oraşul cu venitul cel mai mare, după Capitală, azi încă tot astfel dar, şi urba cea mai murdară şi mai puţin corespunzătoare cerinţelor moderne. In piaţa Unirei, în faţa frumoasei clădiri a municipiului se aflau fel de fel de etalaje de merinde, de măcelari, de zarzavaturi şi numeroase alte barăci cu diferite alte comerţuri de alimentaţie. Alunecat pe putregaiuri de tot soiul în întreg oraşul ploeştean, duhoarea de fripturi la grătar îţi îneca plămânii praful ridicat de o imensă circulaţie te orbea, băligarul şi alte orduri menajere făceau cel mai urât aspect ce şi-l poate cineva imagina. A fost destul însă ca un om de bine să vie în capul municipiului pentru ca, tot oraşul murdar, lacul şi orientalismul să dispară ca prin farmec, pentru ca acele căi de comunicaţie — jalea de em — fiind bine pavate şi întreţinute să nu mai lase trecătorului o impresie de nedescrisă urâţenie şi să imprime republicei de o zi, un aspect cu totul modern şi occidental. Actualul primar a canalizat circa 15 km. de stradă, a pavat cu granit tot centrul, începând cu bulevardul Independenţei, a ordonat şi realiza frumoase plantaţii de flori dealungul căilor de comunicare şi în deosebi, pe piaţa municipiului, a desfiinţat toate barăcile de lemn din centru, a mutat oborul la margine şi pieţele de alimentaţie acolo unde trebuiau să fie de la început, a dărâmat coşmeliile, ruşinea Ploeştilor de eri,a terminat aproape construcţia palatului justiiei, a expropiat străzile Târgoviştei şi Buzăului pentru trasarea cât mai grabnică a două mari artere de comunicaţie aşa precum sunt cele din Chicago, a pus ordine în dezordine. A mai pus la cale construcţia şi întemeiarea unui internat pentru nevoiaşii liceului Sft. Petru şi Pavel care se va inaugura în curând, a luat iniţiativa cu concursul prefectului de Prahova, d. Mihăileanu ,« pentru amenajarea unui local propriu instalăm unui aerodrom modern cu tot ce-i trebuincios şi ceva mai mult, a decis cumpărarea unui avion pe care municipiul Ploeşti îl va dărui aviaţiei de război naţionale şi a uşurat realizarea lor, votând din timp, sumele necesare în actualul buget ploeştean. D. Mihăileanu, prefectul judeţului Prahova, ca să facem şi o mică diversiune , este cum zice francezul: «le digne pendant du maire». D-sa este pentru judeţul d-sale ceia ce este d. Obrocea pentru urba Ploeşti.Nimic din cele ce ttrebuesc ordonate şi făcute pentru ameliorarea condiţiunilor de trai şi de bună gospodărie nu se economiseşte de către d-sa astfel încât, azi judeţul Prahova se poate considera ca cel mai bun orânduit şi cel mai prosper din toate judeţele ţârei. Se va mai construi o nouă linie de cale ferată de interes judeţean pe distanţa Ploeşti — Târgovişte pe seama şi în deplina proprietate a judeţului Prahova după cum s’a rezolvat chestiunea între d-nii Dimitriu prefectul judeţului Dâmboviţa şi Mihăileanu, prefectul Prahovei. Judeţul Prahova mai posedă calea ferată proprie Ploeşti — Văleni de Munte. Şoselele acestui judeţ sunt cele mai frumoase şi bine întreţinute* Bisericile, şcolile, fermele şi toată gospodăria prahoveană cu saline şi staţii balneare sunt cel mai straşnic exemplu al activităţei d-lui prefect Mihăileanu. Cronica Ploeşteană fictefionarea pe mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUIREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY & RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condiţiuni favorabile de plată URODONAL Spală sângele D-ra Dorange la Ploeşti Ploeşti, 25. Astăzi la orele 3 luni, după amiază a sosit în localitate venind dinspre Câmpina cunoscuta călăreaţă franceză d-ra Rachel D’Orange care se ştie face raidul Paris-Bucureşti călare. La intrarea în oraş, a fost întâmpinată de autorităţile civile şi militare locale în frunte cu d-nii Moţoiu şi Cristescu membri în delegaţia permanentă a municipiului., George Bârzescu prefectul poliţiei, Ghicu directorul poliţiei, întreg corpul ofiţeresc al regimentului de călăraşi în frunte cu d-nii colonel Anastasescu şi Georgescu precum şi numeroase doamne şi domnişoare cari au oferit oaspetei numeroase buchetee de flori. S-a format apoi un frumos cortegiu la mijloc cu d-ra Dorange care a parcurs străzile Câmpinei piaţa Unirii şi str. Mihail Kogălniceanu, — unde aştepta o mulţime de cetăţeni — până la cazarma pompierilor în a cărei grădină s’au făcut prezentările de rigoare. D-ra Dorange condusă de reprezentanţii autorităţilor a vizitat apoi oraşul. Seara, i s’a dat un banchet în sala restaurantului Berheci. Sosirea în Capitală D-şoara D'Orange va sosi astăzi înainte de amiază. Inspectoratul cavaleriei a dat ordin ofiţerilor de cavalerie să-i iasă în întâmpinare Azi la amiază, încep ospăţurile date în cinstea ei de către diverse asociaţii şi cluburi pentru îmbunătăţirea rasei caline.t ...........0X0-'■ - CUTIA CU SCRISORI Domnule Director, Cu regret constat că până şi într’un corp de intelectuali ca acel al advocaţilor din care fac parte, moravurile s’au relaxat. Oricine a putut-o constata din cronicele judiciare ale ziarelor noastre. Nu e zi dela Dumnezeu ca Vre-un advocat să nu fie târât în faţa instanţelor penale pentru tot felul de isprăvi. Această stare o atribui eu lipsei de autoritate a consiliilor de disciplină a corpului la alegerea cărora domnesc aceleaş moravuri triste ca şi la alegerile parlamentare. Aţi alăturat vă anexez în copie petiţia ce am adresat decanatului de Ilfov fără ca acesta să ia vreo măsură. Vă rog să aveţi amabilitatea a da publicitate prezentele rânduri precum şi copia după petiţiunea mai sus pomenită lucru pentru care vă mulţumesc. Cu deosebită consideraţie VIRGIL Z SOARE Domnule Decan, Cezar Simionescu şi M. Graur care au găsit demn pentru dumnealor să’şi facă o astfel de reclamă deşănţată. Trebuie să vă mărturisesc domnule decan că echivalentul reclamei advocaţilor mai sus pomenit nu l’am găsit decât în anunţurile ce din păcate unii medici fără scrupule şi le fac pe vespasianele publice anunţând că fac injecţii intravenoase «DIRECT IN SANGE». Sper domnule decan că faptul că avocatul Cezar Simionescu este şi membru al consiliului de disciplină al baroului de Ilfov nu numai că nu vă va împiedica de a lua măsurile dictate de împrejurări împotriva sa, dar că veţi considera această împrejurare ca o circumstanță agravantă pentru domnia sa. Trebuie să vă anunț, domnule decan, fără ca aceasta să constitue vreo ameninţare din partea mea, că, în cazul când colegii care înţeleg să lucreze cinstit şi în cadrul strict al legei nu vor primi o satisfacţiune prin pedepsirea exemplară a colegilor care prin mijloace ca cele arătate mai sus ne fac corpul de râs, mă voiu vedea obligat a recurge la presă şi a supune cazul opiniei publice. Primiţi vă rog, domnule Decan, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. • Redacţia nu-şi ia răspunderea celor publicate sub această rubrică. De o bucată bună de vreme apare regulat în ziarele «Adevărul» şi «Dimineaţa», un anunţ cu următorul cuprins: «Interesant pentru publicul «din capitală şi provincie, «CONTENCIOSUL» Biurou de informaţiuni judiciare şi administrative, funcţionând în Bucureşti str. Smârdan 7—11 pe lângă ziarele «Adevărul» şi «Dimineaţa» sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi Al. Graur. «Se însărcinează cu îndeplinirea tuturor formalităţilor la autorităţile publice în Bucureşti cu executări de creanţe, acte de notariat înlesneşte scoaterea de acte şi furnizează informaţiuni, obţinând rezolvarea urgentă a oricărei chestuni de natură judiciară, administrativă, fiscală, comercială, etc. «Publicul din provincie este scutit de cheltuelile de deplasare pentru afacerile depinzând de autorităţile din capitală, adresâdu-se prin corespondenţă biuroului «Contenciosul» care aranjează orice interese. «Biuroul este deschis şi în zilele de sărbătoare dimineaţa». Faţă cu acest anunţ, în urma publicărei sale zilnice în pomenitele jurnale, mă surprinde că nu aţi luat încă vre o măsură din oficiu deoarece este ştiut că: 1) Numai persoanele fizice, posedând o diplomă de licenţă sau doctorat în ştiinţele juridice echivalată în ţară şi fiind înscrise în mod regulat şi legal în vre-unul din barourile ţarei, au dreptul a avea biurou de avocatură. 2) Persoanele fizice îndeplinind condiţiunile dela n. 1 de mai sus după legea noastră de organizare nu au dreptul de a-şi face nici un fel de reclamă, singurul lucru îngăduit fiindu-le de a-şi pune sub nume, titlul academic, orele de consultaţiune şi adresa. In consecinţă, văzând că din oficiu nu afi găsit de cuviinţă să luaţi vre-o măsură, vă rog ca cel puţin în urma acestei reclamaţiuni a mele să binevoiţi ca în primul rând să dispuneţi imediata închidere a biuroului de avocatură ce funcţionează nelegal pe lângă ziarele «Adevărul» şi «Dimineaţa» prin mijloacele ce vă pune la dispoziţie legea, adică cu ajutorul parchetului şi al poliţiei, iar în al doilea rând vă rog să la-Paris 25 (Rador). — Calul «Cri de Guerre» proprietatea d-lui Ogden Mills, a câştigat ori la Longchamps aţi aspre măsuri împotriva avocaților cursa «Grand Prix» de 775.000 franci *) VIRGIL Z. SOARE -----------exo----------- O îndrăzneaţă încercare de evadare a două bandiţi Chişinău 25. — Parchetul din localitate a cerut parchetului de Orhei să trimită pe indivizii Calahan şi Zupcov, 2 bandiţi foşti tovarăşi ai lui Cocoş. In urma ordinului primit cei doi bandiţi au fost porniţi însoţiţi de o escortă de jandarmi. In dreptul pădurii Holboca, unui jandarm rupându-i-se jambiera s’ă oprit isă şi-o lege. Aplecându-se la pământ, arma jandarmului a ajuns în dreptul mâniei lui Zuppov. Acesta a pus mâna pe armă, a dat o lovitură puternică în cap jandarmului şi a luat-o la fugă în pădure. Caporalul care excora pe celălalt bandit a omorât pe Aralahan şi luându-se după Zupcov, a tras un foc de armă rănindu-l grav. Cadavrul banditului omorât a fost dus la morgă, iar Zupcov internat la spitalul judeţean. ------exo—---- „Grand Prix“ de la Longchamps Blocnotes raia a „Tinerimea Română In palatul propriu din str. Schitu cari în decurs de mulţi ani au muit Măgureanu “, a avut loc adunarea cu serios pe ogorul naţional să sa generală anuală a societăţii «Tinerimea Română». D. N. DUMITRESCU, preşedintele societăţii face o foarte amănunţită dare de seamă asupra activităţii societăţii în anul expirat. D-sa arată că până acum societatea s-a organizat şi format iar în viitor urmează să se consolideze, profitând de localul ce şi-a construit, spre a-şi împlini scopul său. Toate ramurile de activitate ale societăţii, revista, conferinţe, concursurile, excursii, serbările naţionale şi religioase etc. în anul expirat au făcut progrese însemnate. Numărul membrilor corespondenţi în anul acesta a crescut cu 500 Concursurile şi serbările semi-c®n tenarului au avut succese neaşteptate. Au luat parte la concursurile din anul acesta peste 4000 concuranţi şi 500 profesori însoţitori. Arată că în toamnă va începe Universitatea populară, se va forma biblioteca şi muzeul şcolar. Se va căuta ca împreună cu LigaCulturală, Casele Naţionale, Şoc. «Astra», Soc. Ortodoxă, societăţi facă o înţelegere de ajutor şi susţinere reciprocă, ori de câte ori navoia va cere. Se comunică că doi din membri au lăsat prin testamentele lor, unul 20 pogoane pământ de cultură şi altul 250.000 lei. Adunarea generală aprobă darea de seamă. Se aprobă în unanimitate, descărcarea comitetului de gestiunea sa. D. GENERAL I. PAVELESCU, casierul societăţii dă citire bugetului pe anul 1928—1929 şi se aprobă asemenea. D. GE. TEANCU-IAŞI aduce cele mai călduroase mulţumiri d-lui N. Dumitrescu, preşedintele societăţii şi membrilor din comitet pentru munca depusă. Se aprobă în unanimitate contractarea unui împrumut de 8 milioane în acţiuni, la creditul urban Bucureşti, pe timp de 20 —30 ani pentru complecta terminare a interiorului clădirei. După şedinţă membrii s’au întrunit la o agapă colegială in restaurantul «Tinerimea Română». într’o discuţie muzicală Domnule Director, In numărul de Vineri al ziarului «Cuvântul» publicându-se un compte-rendu al audiţiilor de fine de an ale Cons. de muzică din Bucureşti cu vie surprindere am putut citi o critică nedreaptă şi mai ales inexactă a clasei de muzică de cameră pe care am onoare a o dirija. Mi se imputează sărăcia repertoriului care nu ar fi consistat decât într’o parte din Trio-ul de Tschuikowsky. Aş putea răspunde că activitatea din timpul anului nu se poate dovedi la o audiţie unde numai elementele remarcabile au acces. Denunţ la acest argument care în cazul de faţă nu ar fi exact deoarece seria absolvenţilor de la muzica de cameră, cu totul excepţională mi-a permis să înscrim 6 numere la audiţiile de fine de an şi anume: Producţia de la 2 Iunie: Sonata de Lalo, pentru violoncel, Sonata de Leken pentru vioară, Trio de Beethoven. Producţia din 17 Iunie : Trio de Tschaikowsky, Octett de Schubert şi Sonata de violoncel de Beethoven, aceasta din urmă trebuind să fie suprimată pentru descongestionarea programului. Deasemenea Octett-ul nu s’a putut executa din cauză de boală a unui participant, rămân deci 4 numere pe care criticul d-voastră ar fi trebuit să le audă, declarându-se satisfăcut măcar din punct de vedere cantitatv. Vă rog, domnule director, a publica această rectificare pe care spiritul d-voastră de imparțialitate o va găsi indispensabilă şi a crede îtt sentimentele mele de înaltă stimă. M. J. ANDEICU Profes. de muzică de cameră la conservator De la societatea simfonică „Muzica“ Sâmbătă seara, s-a ţinut prima şedinţă a noului comitet al societăţii simfonice «Muzica», de sub preşedinţia d-nui colonel Pancu. Au participat, pe lângă d-sa, d-nii advocat Fotino, vice-preşedinte prof. C. Brăiloiu, dr. Georgescu, inginer Tomescu, avocat Scully, V. Teodorescu şi Simeon Nicolescu, maestrul director al societăţei, lipsind numai inginer Witting. S-a schiţat viitoarea activitate artistică şi culturală a societăţei, stabilindu-se ca această activitate să fie, în stagiunea care vine, cel puţin tot atât de intensă ca cea din anul trecut. S-a constituit comisiunea tectonică pentru stabilirea programelor concertelor periodice şi pentru rezolvirea tuturor chestiunilor de ordin pur artistic. Din această comisiune fac parte d-nii: prof. Brăiloiu advocat Scully şi maestrul-director S. Nicolescu,sub preşedinţia d-lui lt.-col. Pancu. S’a fixat, pentru Luni 25 c., prima reuniune a acestei comisiuni. S’a schiţat un plan de colaborare cu instituţiunile similare din ţară, în vederea unor producţiuni muzicale de mai mare anvergură. S’a relatat adeziunea doamnelor prof. L. Popovici Pretorian şi prof. Elodia Coandă, ca membre active ale societăţii, alese fiind prin aclamaţiuni de către adunarea generală anuală. Teatrale Zilele acestea se deschide stagiunea Teatrului Lieblich Jigniţa cu un ansamblu de primul rang cu marele tragedian dr. PAUL BABATOFF, care va interpreta rolul titular din «Tatăl» de Strindberg. La «Teatrul Mic de Vară» (Cal. Griviţei No. 94), în fiecare seară la orele 9, marele succes al piesei «Satirul» comedie «Shoking» în trei acte de Paul Chartrettes şi Jaknes Jalabert. Cu d-nii Mişu Fotino, Costică Toneanu, Niculescu Buzău şi d-na Annie Capustin, Benée Annie, Sylvia Dumitrescu etc, etc. Compania de revistă a teatrului «Cărăbuş» va reprezenta în tot cursul săptămânei: «Cioc, Cioc, Cioc» amuzanta revistă de N. Kiriţescu. In afară de ansamblul permanent compus din: Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, d. C. Tănase, Giugaru Sandi-Huşi, Codruţ, Dan Demetrescu, M. Milena, Lorentz şi d-na Marilena Bodescu- Vlădoianu, mai apar ZIZI MOUSSUC, apreciata diseusă parisiană, dansatoarea Marthe Krueger și partenerul ei Wladisaw Kamesky, negrul Sonny-Jones și faimoasele Palace Beautties Girls. Serbări Joi 28 Iunie ora 1 p. m. va avea loc în sala «Tomis» din calea Călăraşi No. li, o serbare şcolară, organizată de comitetul şcoalei No. 22 fete, «Carmen Sylva» pentru mărirea fondului de construcţie al şcoalei. Biletele se găsesc la direcţiunea şcoalei strada Labirint, 138 şi la Cassa teatrului în ziua serbării. Adunarea generală a societăţii autorilor dramatici români Duminecă 24 iunie a. c., orele 4 d. a., «Societatea Autorilor Dramatici Români» s-a întrunit în adunare generală la sediul ei de la Casa Scriitorilor, sub preşedinţia d-lui Mihail Sorbul, asistat de d. I. C. Aslan secretarul societăţii. Au participat: d-na Lucreţia Petrescu, d-nii M. Sorbul, Caton The® dorian, A. de Herz, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Horia Furtună, I. C. Aslan, Mircea Rădulescu, Paul Prodan, Camil Petrescu, Adrian Maniu, N. Vlădoianu, Al. Sabaru, şi George Mihail Zamfirescu. D. Mihail Sorbul, preşedinte, a prezentat adunării textul proectului de regulament pentru înfiinţarea biroului de percepere al dreptului de autor. D-sa lămureşte adunării economia acestui proect, arată dificultăţile , pe care autorii le întâmpină, în perceperea drepturilor lor, cu deosebire în provincie şi încredinţează că profesul va aduce nu numai o reală îmbunătăţire a situaţiei, dar ar fi şi un prim pas pentru înodarea relaţiunilor noastre cu autorii dramatici străini, cărora acest birou le va presta deopotrivă serviciile lui. După discuţiuni însufleţite privitoare la redacţiunea şi tehnica proectului de regulament, la care iau parte toţi membrii prezenţi, adunarea încuviinţează regulamentul şi dă mandat comitetului de a desăvârşi toate formalităţile legale pentru realizarea în fapt a biroului de perceperea drepturilor de autor. Conform statutelor, chestiunea ratificării alegerii nouilor membri a fost lăsată în sarcina viitoarei adunări generale ordinare. S’au ascultat diferite propuneri şi rezoluţiuni, interesând situaţiunea financiară a societăţii, după care adunarea a luat sfârșit la orele jum. seara. Lupta între bandiţi şi un moşier CHIŞINĂU 25. — In pădurea Corne-*şti-Bălţi, s’a dat o luptă între proprietarul Maruzoff, care era însoţit de oamenii de serviciu şi un număr de 14 indivizi, care veniseră să fure lemne. In toiul luptei, d. Maruzoff a ucis cu un foc de armă un bandit, iar alţi patru au fost răniți —-----exo—---— ------xxooxx------