Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)

1928-06-11 / nr. 1125

Nanking-Peking (Continuarea articolului din pag. I-a) ----«o^os ^ • -» europene, e un mare contrast între acestea şi cartierele chineze ale lor: primele-s oraşe moderne, cura­te, bine întreţinute şi în plină pros­perare, iar cartierele chineze sunt murdare, urâte şi în completă lânce­­zire. Contractul persistă şi în Sud, dar aci se inversează termenii: car­tierele şi oraşele chineze sunt cele care, aci,­­ prosperează, curate şi frumoase şi-s pline de viaţă şi ac­tivitate, pe câtă vreme concesiunile de alături lâncezesc, boicotate şi pli­ne de greve. Iată mentalitatea şi sufletul care vine din Sud şi se în­tinde ca o apă peste China. Şi, ca încheere: dacă ne amintim declaraţiile mai nas pomenite , pe care le făceau generalii chinezi la scoaterea din luptă sau din viaţă, că ei pentru China au luptat şi cu gândul la testamentul revoluţionar naţionalist al lui Sun-Yat-Sen au trăit, — dacă ne amintim, după a­­ceea, că tratatele comerciale­ conce­­sionare pe care China Ie are sau le avea cu Belgia, Japonia, Olanda, Spania, Anglia, Franţa, etc. etc. nu mai sunt prelungite, când ajung la expirare, aşa cum se prevedea în­­tr’însele, ci sunt aruncate de chi­nezi la vechituri, voind să nu-şi mai aducă aminte de ele nici mă­car ca de un viu urât — şi dacă, în sfârşit, ar fi să credem statisticile recentelor conferinţe economice in­ternaţionale, după care axa şi cen­trul comerţului mondial a început să se mişte pe încetul de pe malu­rile Atlanticului spre cele ale Pa­cificului, dacă toate acestea sunt adevărate, aşa­dar, — înţelegem, a­­tunci, pentru ce Extremul Orient continuă să atragă atenţia întregii lumi, a­stăzi, — şi înţelegem, pe de altă parte, pentru ce prezidarea ul­timei sesiuni a Ligii Naţiunilor de către ex — (astăzi) excelenţa sa Teheng-Leo, mandarinul (mandar, span.: a încredinţa) Pekingului la Geneva, a fost să fie — par­că — de aşa de prost augur pentru închee­turile acestei, aproape scăpate în voia valurilor, corăbii­­ lor! Conea Curierul judiciar ARESTAREA UNUI FUNC­­ŢI­ON­AR DE LA POŞTA CENTRALA D, judecător de instrucţie al cabi­netului 7, Ioan Stănescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Teodor Chiper, funcţionar la Poşta centrală din Bucureşti, care a fost prins că a deschis o scrisoare de valoare, al cărei conţinut l-a sus­tras. Era vorba de dolari veniţi din America în valoare de două zeci de mii lei. VERDICTUL IN CRIMA DIN STR. DR. FELIX Procesul acesta, care s’a desfăşu­rat atâta vervă şi atâta patimă, a ţinut toată noaptea. După ce apărarea a avut ultimul cuvânt, d. preşedinte al Curtei cu juraţi Al. Liciu, a făcut un luminos şi complect rezumat al dezbateri­lor. Juraţii, peste măsură de obo­siţi, au adus după o deliberare de 20 minute, la ora 5 juni. dimineaţa un verdict negativ, că V. Vasilescu nu e culpabil că în seara de 23 oc­tombrie 1927 şi-a ucis cumnata Vio­rica Constantinescu. Pe baza aces­tui verdict, curtea a pronunţat achi­tarea lui Vasilescu care ori a fost pus în libertate. INFIRMARE DE MAN­­DATE S. I . trib. comercial a infirmat mandatele de arestare emise de d. judecător de instrucţie al cab. 4, Al. Minculescu, împotriva soţilor Roza şi Meer Woloeh din Chişinău, arestaţi pentru tăinuirea blănuri­lor furate de Kiperwasser şi A­­tatzki. Parchetul a făcut apel împotriva hotărârei de infirmare. Cercetările au continuat ori du­pă amiază în această afacere. CONDAMNAREA UNOR EXCROCI S­­II a trib. Ilfov a condamnat la câte un an închisoare corecţională şi 20.000 lei amendă pe Haim Levi şi Ion Pohrib pentru excrocherie. S-au adresat câ­teva firme comer­ciale gajând cerealele ce le aveau strânse şi apoi le-au vândut. Au în­casat prin aceste operaţiuni, câteva milioane lei. SPĂRGĂTOR ARESTAT D. judecător de instrucţie al cab. 2, O. Răileanu, a emis mandat de arestare împotriva lui Iancu Fel­­man temut spărgător, prins acum, ultima dată, asupra unui furt făp­tuit prin spargere. DOI EXCROCI SANT­A­­GIŞTI Arhimandritul Scriban era să ca­dă victima unor excroci cari voiau să-l şantajeze. Umberto Gentilini, Vasile Nistor, Ioan Popa şi David Donnenfeld s-au gândit că pot avea o pradă uşoară în persoana arhi­mandritului Scriban, profesor la Fa­cultatea de teologie din Chişinău, trimiţându-i o scrisoare prin care îl ameninţau că, dacă nu le dă 20 mii lei, îl va denunţa opiniei publi­ce pentru anumite fapte din viaţa sa privată. Arhimandritul Şeriban s’a părut că e gata să stea de vorbă cu aceşti excroci, iar, pe de altă parte, a denunţat cazul Poliţiei de siguranţă. Un comisar de la sigu­ranţă a picat peste aceşti excroci în plin conciliabul de tocmeală cu Părintele Şeriban. Câteşi patru au fost înaintaţi parchetului. D, procuror-preşedinte Dante Tu­­lius a deschis acţiune publică îm­po­triva lor pentru excrocherie califi­cată. Au fost trimişi la Poliţie până mâne când vor fi daţi spre cerce­tare unui cabinet de instrucţie. PROCESUL DENTIŞ­TILOR După nenumărate amânări, pro­cesul falşilor dentişti s’a înfăţişat la s. IV a trib. Ilfov, alcătuit din d-nii judecători Duma şi Stambu­­lescu. Prin ordonanţa definitivă dată a­­cum câţiva ani de cabinetul 2 in­strucţie, au fost trimişi în judecată dentiştii: H. Scharf, I. Eichenbaum, S. Derera, I. Moscovici şi Victor Falon, pentru că au uzat de diplo­me false de dentist şi I. Reinher, medic dentist pentru că a dat un certificat de complezenţă unuia din­tre cei daţi în judecată. Au figurat în proces ca parte ci­vilă asociaţia medicilor stomato­logi şi de dentist stomatolog Rozen­­tal. S-au ascultat martorii propuşi. D. procuror Grigoriu şi-a făcut rechizitorul, după care apărarea, prin d-ni avocaţi I. Gr. Perieţeanu, şi Sepeanu au făcut apărarea incul­paţilor. Tribunalul a amânat pronunţa­rea la 14 iunie. PROCESUL WILDEMAR SOC. PULP Ne-am ocupat de acest proces ră­mas în continuare de acum câteva zile. E vorba de acţiunea în conten­cios introdusă la s. IV a Curţei de apel de către Wildemar căruia mi­nisterul de interne îi refuzase eli­berarea certificatului de cetăţenie română, ce îi­ era necesar într’un proces ce-l avea înaintea tribuna­lului arbitral româno-german din Paris. Intervenise în proces alături de ministerul de interne soc. «Pulp, din Londra, care devenise, prin cumpărare moştenitoarea drepturi­lor lui Hugo Stinnes asupra unei invenţiuni a lui Wildemar. In şedinţa de eri au pledat, d-nii avocaţi C. Xeni şi Mircea Djuvara din partea soc. «Pulp» intervenien­­tă împotriva lui Wildemar în ac­ţiunea aceasta în contencios. Curtea se va pronunţa la 16 iu­nie. primă, la susţinerea, afirmarea şi* .Valorificarea căruia contribue, ală­muri de tratarea scenică. Antino­­nia atât de protivnică în structura oricărei piese dramatice literare, rezultând din îndoitul său caracter spaţial şi temporal — am zice, sta­tic şi dinamic — e­­te considerabil pronunţată, excesiv potenţată în drama muzicală prin dificultăţile de împreunare, contopire şi unifi­care impuse de legile proprii fun­­ziosului muzical. Deci, pe lângă ce­rinţele esteticei muzicale pentru treaţiuirea operei de artă sonoră, care sunt subordonate, iau loc la realizarea unei opere dramatice muzicale, cerinţele de concepţiune­­dramatică — primordiale în operă de concepţie vizuală şi auditivă, de arhitectonizare a surselor de ex­presie dramatică în acte şi scene, de grupare, de contractare şi echi­librare, de producerea unui sum­mum de încordare dramatică din nesfârşita varietate de atitudini corporale, de gesturi şi mimică, de decoruri şi costume, de material u­­man, pânze şi culori, de lumină şi întuneric. Ar fi eronat să se fixeze alt mobil întregului ansamblu de fenomene ce se încorporează unei lucrări de operă, de­cât urmărirea şi satisfacerea interesului dramatic, valorile muzicale însăşi neputân­­du-se ca atare justifica de­cât în rostul de a se contopi în relevarea, producerea şi creşterea expresiunii dramatice. Muzica se încadrează în cumulaţiunea de arte ce formează opera, ca element de expresiune dramatică şi numai astfel trebue judecată în producţiunea de operă. Dar dacă teoretic admitem o egală îndreptăţire a elementelor ce hotă­răsc creaţiunea unei opere, consi­derate istoric, în stilul propriu fie­căreia din ele, trebue să constatăm că operele de teatru muzical relie­fează, uneori până la distrugerea echilibrului şi unităţii, pe unul nu­mai, din elementele constitutive ale dramei muzicale. Uneori muzica, alteori poezia, li­bretul, uneori teatrul, alteori nu­mai o latură de tehnică sau este­tică muzicală, ca orchestra, solistul, corul sau meşteşugul vocal al can-Galaţi 9. — Eri Camera de punere sub acuzare a pus în libertate pe advocatul Aurelian Diaconescu, au­torul unor recete excrocherii săvâr­şite în localitate. De asemenea, d. jude instructor al cap. 2, a pus în libertate pe cei­lalţi doi complici ai lui Diaconescu, anume Iosef Singer şi cârciumarul Strulovici. Măreţilor, unul din aceşti factori capătă importanţa de factor primar şi determină factura şi deci fizio­nomia stilistică a operei, la care a­­poi se adaugă şi aderă întregul con­glomerat de elemente constitutive, venite din sure de energie atât de di­ferite. Am sehitat din vastul domeniu al esteticei dramei muzicale, câteva principii generale ce sunt mai în strânsă legătură cu chestiunile puse de lucrarea compozitorului Drăgoi, la lumina cărora vom căuta să co­mentăm entusiast aplaudata «Nă­pasta», tinzând astfel pe cât ne va fi cu putinţă să lărgim cadrul dis­­cuţiunilor şi să stimulăm o desba­­tere mai amplă şi o adâncire a po­sibilităţilor şi problemelor unei dra­maturgii muzicale româneşti. G. Breazul Cereţi pretutindeni Siropurile Bresson Garantate pur FRUCTE ŞI ZAHAR CUVÂNTUL Cfil s’a furat dela obştea „Spiru Haret din Comboşul Mare? Cine sunt beneficiarii ? TIMIŞOARA. — In sfârşit, după câteva anchete şi după două adu­nări generale, chestiunea obştei de cumpărare «Spiru Haret» din Com­­boşul mare — în a cărei gospodărire au intrat câţiva profitori de mâna ’ntâi — a ajuns în fază finală, va lichida. Obştea aceasta s’a înfiinţat în a­­nul 1925, cu scopul de a cumpăra dela contesa de San Marco din Com­­boş, imensele bunuri ce le avea a­­colo. Din obşte făceau parte ţărani din comunele Comboş, Cenad şi Sân Nicolaul mare, însă conducerea ei a ajuns, printr’o imprudenţă nefas­tă, pe mâna unui individ fără me­serie, Anastasiu, priceput în răstăl­măcirea paragrafelor de lege şi în tragerea pe sfoară a ţăranilor naivi. Administrarea clistei Anastasiu acesta, ajuns preşedin­te la «Spiru Haret», îşi avea domi­ciliul în Arad, iar la Comboş mer­gea doar când era de pus la cale ceva pentru obşte, votându-şi cu a­­ceste ocazii, atât sie cât şi tovară­şilor cu care operau, onorarii grase sub diverse forme. Obştenii n’au ştiut nici­odată cum şi pe ce se cheltuesc banii obştei. Ei vedeau doar că din cassă se scot mereu bani, ba pentru drumuri la Bucureşti, ba pentru «intervenţii», ba onorarii pentru avocaţi. Mai târziu Anastasiu a fost schim­bat, punându-se în locul său preşe­dinte păr. Ionescu din Cenad, dar nici acesta n’a gospodărit cu con­trolul tuturora, ci tot după perdele în felul sistemului inaugurat de A­­nastasiu. Anastasiu acesta a avut de altfel şi o trecere pe la judecătoria din Jimbolia, iar în curând va trebui să răspundă la parchetul timişo­rean de felul cum a manipulat fon­durile obştei. Preotul Ionescu încă nu are mâi­nile mai curate, fiindcă,­­ în afară de o sumă considerabilă, pe care o vom arăta mai jos şi pe care obşte­nii nu vor să i-o justifice — a tra­ficat cu pământul obştei, luând de la ţăranul Meziu peste un milion de lei pentru a-i da pământ de la «Spi­ru Haret». Traficul acesta a fost de­nunţat de însuşi ţăranul Meziu, în ultima adunare generală a obştei. Pe căile purificării Văzându-se exploataţi de către di­verşi Anastasii, Ioneşti şi câţiva a­­vocaţi, obştenii au început să se plângă parlamentarilor din judeţ şi forurilor în drept. Dintre funcţionarii ministerului de domenii, amintim pe cei ce şi-au făcut cinstit datoria în anchetele şi diversele misiuni ce li s’au încre­dinţat la «Spiru Haret». Ei sunt: d. inspector general Marin Berechet, d. inspector agricol de la centrala obştiilor D. Braghină şi d. Ţuţuianu controlorul agronom al jud. Timiş- Torontal. Graţie anchetelor şi rapoartelor conştiincioase şi neinfluenţate de nici o intervenţie a acestor func­ţionari, cei 173 de membri ai obştei «Spiru Haret» au ieşit din încurcă­turile în care i-au băgat profitorii din jurul obştei, alegându-şi şi o comisie de lichidare, compusă din d-nii: Eftimie Foaie pentru San Ni­­colaul mare, Preda Jianu pentru Comboş şi Petru Vingan pentru Cenad. Cine a profitat? Din ancheta făcută de d. inspector general Marin Berechet, reese că la «Spiru Haret» s’au cheltuit exa­gerat şi fără acte justificative con­form legii contabilităţii publice şi a băncilor populare, sume fantasti­ce. Li se impută că au cheltuit în felul acesta — exagerat şi nejustifi­cat — următorii: Anastasiu : 1.719.553 lei; preotul Ionescu: 726.465 lei; avocatul Da­mian din Sân-Nicolau : 201.880 lei; ţăranul Ion Dragoescu: 135.088 lei; Dumitru Bozian 26.300 lei şi P. S. D. protopop Cioroianu: 103.400 lei. Comisia de lichidare are însărci­narea de a verifica şi a se pronunţa şi asupra acestor sume, trebuesc sau nu justificate. Un avocat lacom In afară de avocatul dr. Damian din Sân Nicolau , în sarcina că­ruia s’a găsit la «Spiru Haret» şi o poliţă de complezenţă, care poate forma obiectul unor instrucţiuni la parchet — la obşte s’a înfipt şi avo­catul Sever Ispravnicu din Arad, la cornul şi antipatrioticul senator, li­beral. Deşi obştean, deşi — în aceas­tă calitate — cu obligaţiuni morale faţă de obşte, acest individ a înca­sat bani grei de la „Spiru Haret», iar acum, la lichidare, a mai făcut o notificare de 1.590.650 lei şi amenin­ţă cu darea obştei în judecată, dacă nu i se plăteşte această sumă. Avocatul acesta a avut îndrăznea­la să facă o asemenea notificare du­pă ce însuş ministrul domeniilor i-a spus: — Domnule să nu aud că ceri vreun ban dela obşte, fiindcă nu-i adevărat că ai făcut ceva pentru obşteni. Sever Ispravnicu a promis că nu va cere — şi cere totuşi. Aşa s’a ţinut de cuvânt senatorul Sever Ispravnicu, d-le C. Argeto­­ianu. Guvernul reformează * poliţia începutul se face cu ■■■ uni111 forma Guvernul şi partidul care le-au făcut pe toate în această ţară, este pe cale să reformeze şi poliţia, iar autorul acestor reforme, este d. Guţă Tătărăscu. Intre două «inspecţii» pe Valea Jiului de Tătărăseu a conceput «re­forma». D-sa a înţeles să ia taurul de coarne. De aceea a început cu cheia de boală a problemei: uni­forma. De la 1 Iulie va intra în vigoare un nou regulament, prin care pre­fecţii, inspectorii, directorii, comi­sarii şi subcomisarii vor fi obli­gaţi, sub sancţiune, să abordeze o nouă uniformă. Astfel, în locul uniformei actuale, care la zile mari asemuia pe poli­ţişti cu cavalerii lui Milber Linzer, cei de mai sus vor purta un costum gris închis, ale cărui amănunte sunt precizate prin regulament. Semnele distinctive — steluţele— sunt păstrate şi în noua uniformă, iar drept inovaţie ofiţerii de poli­ţie vor fi obligaţi să poarte o bâtă groasă de 3 cm. în diametru, având o brăţară de curea. Cum am arătat mai sus, noua uni­formă devine obligatorie de la 1 iu­lie a. c. Celor aflaţi în serviciu, regula­mentul le acordă o năsuire de un an. D. Tătărăscu a mai prevăzut o derogare de la regula generală : pre­fecţii de poliţie, cari fac parte din vreun element al armatei — vor putea purta uniforma respectivă. (Articolul vizează pe d. gen. Erac­­le Nicoleanu). Eliberarea unor excroci la Galați ------ooxxxoo------­ URODONAL I Curăță organismul ! CHIŞINĂU, 8. — O telegramă din­e­trovici. Acest student fiind arestat s­a Viena sosită la poliţia locală cere­re­ , găsit asupra lui un paşaport românesc laţii asupra studenţilor Alex. Petrovici eliberat în Ismail. Studentul a declarat zis Ştefan Chirnov din Ismail. Ia interogatoriu că era în serviciul Poliţia vieneză a arestat acum două biuroului de spionaj din Viena, săptămâni două studenţi bulgari. Cu o­ Poliţia din Viena prin aceiaşi tele­­cazia percheziţei făcută asupra lor, po­­gramă cere arestarea mai multor indi­­l­ţia a constatat că aceştia aveau lesă­­vizi, cari aveau legături cu studentul turc cu studentul basarabean Alex. Pe- Alex. Petrovici- Contrabanda de mătase s-a... evaporat ! ----06.00----­ Din dedesubturile operaţiilor de frustare a fiscului Am arătat în numărul nostru de eri că, ministerul de finanţe a fost înştiinţat despre urmărirea între­prinsă pentru descoperirea unei mari contrabande de mătase• Din cauza cercetărilor discrete ce s-au întreprins, ne-am mărginit să dăm amănunte vagi, cu credinţa că, în­­naintând, instrucţia va da la ivea­lă fapte ce ar putea interesa pu­blicul. Cerem iertare cititorilor noş­trii că în chestiunea contrabandei de mătase nu le mai putem servi nici un amănunt. Nu putem pentru că, în drept, contrabanda nu mai există. Lucrurile s’au aranjat. Ne­gustorii au fost găsiţi în regulă, cu concursul unui avocat de marcă, — om la ordinea zilei..­. Nimic nou sub soare: s’au mai fă­cut contrabande, s’au mai descope­rit unele, altele au fost «gâtuite» şi­, contrabandiştii sunt liberi. Chit că sunt arătaţi cu degetul, cunoscuţi de autorităţi, poate chiar suprave­­ghiaţi... Nu se întreprinde însă ni­mic efectiv în contra lor. Sunt cei mai privilegiaţi infractori. Şi doar e cunoscută întreaga lor organiza­ţie, închegată rafinat după războiu, cu concursul şi sub oblăduirea oa­menilor zilei. ICO LER CHILOGRAMUL! Cei In curent cu amănun­tele privitoare la contra­banda cea mai recentă de mătase şi-au reamintit cu prilejul «aranjărei» lucru­rilor de un fapt petrecut nu tocmai de mult. Era în ultimele zile ale guvernă­­rei averescane. Se făceau preparativele de plecare ale regimului «cărămizeî». Dintr’odată, se descope­ră, printr’o împrejurare destul de curioasă, o con­trabandă de mătase de proporţii uriaşe: 520 dh­ilo­grame. Autorităţile confiscă mar­fa, vor să aplice amenda şi să încheie actele. Inter­vine însă, misterios un or­din. Autorităţile primesc ordinul de a trimite la do­miciliul unui foarte înalt demnitar al regimului în agonie, întreaga cantitate de mătase confiscată. In cinci mari cufere, ea e transportată şi predată so­ţiei demnitarului, care pre­zida asociaţiuni de binefa­cere şi pretexta că are ne­voie de mătase în vede­rea.­ ..sporirea fondurilor. Plăteşte pentru chirogra­­mul de mătase o sută lei. Adică, vreo 12 lei metrul... Nu vom face nici un co­mentar. Vom adăuga doar că, contrabandiştii de a­­tunci erau cei de acum și că în 1927 ca și în 1928 nu s’a luat în contra lor abso­lut nici o măsură. -------exp--------­ Completarea Consiliului Superior Administrativ — «Alegerea» de azi — Azi are loc, la ministerul de in­terne scrutinul pentru completarea consiliului superior administrativ cu doi reprezentanţi ai comunelor şi judeţelor. Alegătorii sunt preşedinţii de con­silii judeţene şi primarii comune­lor urbane din toată ţara. Pentru a se asigura de eventuale surprize, d. Duca a convocat pe «a­­legători» la o consfătiare asupra candidaţilor cari trebue votaţi. Din cele trei candidaturi depune, au rămas două — strict necesare. Dl M. Gropşan, candidatul averes­ean, s’a retras. In aceste condiţiuni, alegerea de­vine superfluă. Vor fi deci declaraţi« aleşi» d-nii St. Sendou, din partea consiliilor judeţene şi d. Leşianu, din partea comunelor. Cu acest prilej a avut loc un schimb de vederi între d-nii Duca şi Budurescu cu «părinţii» oraşelor şi judeţelor asupra­­unei mai bune gospodării a lor. D- Duca a amintit din nou celor prezenţi că taxele ilegale, cari au fost desfiinţate de consiliul de mi­niştrii, nu mai trebuesc aplicate în nici un caz. Conferința de presă româno-polonă Conferinţa presei polono-române va ţine prima şedinţă Luni 11 iunie, ora 3 juni. p. m. în Sala Sindicatului Zia­riştilor­ Conferinţa va fi prezidată de d. A. A. Bardescu, directorul ziarului «îndreptarea» şi vice-preşedintele co­mitetului român al «Presei Polono-Ro­­mââne». Delegaţia polona, care soseşte în Bu­cureşti Luni la orele 7 dimineaţa cu trenul de Cernăuţi, este compusă astefl: D. Konrad Libicki, Directorul presei în Ministerul de Externe Polon; d. Tah­­den Wojtkowski, din Direcţia Presei a Ministerului de Externe polon; d. Car­simir Pollak, ziarist; d. Marian Grze­­gorezyje, ziarist; d. Ladislas Evert, zia­rist -axc Adunarea generală a Sat­ei Mie la gerafie In­sula «Fundaţiei Carol I» s’a ţinut că în Turcbestan, unde este cunoscut aseară adunarea generală a Soc. rega­le române de geografie de sub înalta preşidenţie a M. S. I regelui Mihai I. A prezidat d. general Coandă, vice­preşedinte, asistat de d-nii profesori S. Mehedinţi şi Al. Tzigara-Samurcaş. D. TZIGARA-SAMURCAŞ a fâcut o dare de seamă privitoare la aniversa­rea a 100 de ani a soc. de geogrfie din Berlin, unde d-sa a reprezentat Soc. regală română de geografie. Cu această ocazie s’a ţinut şi un con­gres international de geografie. D-sa a prezentat omagiul­­geografilor ro­mâni şi a donat o medalie a Soc. regale române de geografie, sub numele de «Vântul celor 120 de zile». Avem deci şi în Europa o schimbare a direcţiei vântului la interval de 6 luni, deci un regim cu caracter mu­­sonic. In concluzie d. Otetelişanu spune că explicaţia fenomenelor climatologice nu se poate obţine fără a ţine seamă de aceste condiţiuni generale ale circulaţiei itmosferice. D. MANCIULEA a făcut apoi o inte­resantă comunicare asupra judeţului Alba din punct de vedere geografic, etnografic, economic şi istoric. D. S. MEHEDINŢI a propus să se facă intervenţiile necesare pentru ca la alcătuirea programei analitice a învă­­ţământului secundar, să se dea studiu­­lui geografiei locul cuvenit printre cele mai principale obiecte. In acest scop soc, să trimită o dele­gaţie la regentă şi alta la ministerul instrucţiunii. D. GEN. IONESCU evidenţiază şi d-sa importanţa studiului geografic în învă­­ţământul secundar. D. GEN. COANDA a citit darea de seamă a societăţii pe anul 1927 şi a adus omagii noului preşedinte M. S. Regele Mihai I. A deplâns moartea lui I. I. C. Brătianu şi a lui Vasile Pâr­­van, nepreţuiţi prin sprijinul acordat societăţii. Atât darea de seamă cât şi gestiunea şi bugetul de viitor au fost aprobate prin aclamaţiuni Vechiul comitet a fost reales com­­plectându-se prin d-nii general Tom­a Dumitrescu şi general Gorschi. •Şedinţa s-a ridicat la ora 11 şi jum. noaptea. Conferinţa d-lui O­tetel­i­­şanu D. Enric Otetelişanu a ţinut o confe­rinţă despre tCondiţiunile generale ale atmosferei în legătură cu clima Româ­niei». Directorul institutului meteorologic central a arătat că în Sudul Europei se produce un fenomen care dă naştere vân­turilor musonice în Oceanul Indian şi an­mite regiuni de pe glob. Acest© vân­turi musonice se caracterizează printr’o schimbare periodică a direcţiei lor, la interval de 6 luni. Din cauză că în Europa iarna pre­domină anticiclonul siberian, iar vara antieielonul din jurul insulelor Azore, avem iarna un curent de aer care din stepele Asiei se scurge prin Sudul Ru­siei până în regiunile noastre. Vara acest curent dispare pentru a face loc unui alt curent care din oceanul Atlan­tic, prin centrul Europei și­­valea Du­nării, înaintează prin Sudul Rusiei pâ­ Procesul fie spionaj Ziua a 11-a Desbaterile procesului spionilor sovi­etici au fost reluate ori dimineaţă. Apărarea a ridicat un incident de princiu relativ la modul cum se conduc desbaterile în timpul când sunt luate interogatoriile acuzaţilor. Apoi protes­tează că d. comisar regal denaturează sensul declaraţiilor depuse şi cere o şe­dinţă secretă conform art. 8 p. i. m. pentru a se lua unele declaraţii acuza­ţilor. D. col. Carapancea prim comisar re­gal s-a opus la toate incidentele ridi­cate. Consiliul le-a respins. O soţie care fuge de dragul spionajului D. Procopie Nica, martorul principal al acuzării, povesteşte întreaga serie de fapte care l’a condus la denunţ. Lângă el, locuia vecinul său Cicarov care avea relaţii cu soţia sa; într’o bună zi venind acasă află despre dispariţia soţiei sale, iar copiii lăsaţi hoinari prin mahala. La reîntoarcere, soţia sa i-a povestit că a trecut Nistru, a călătorit la Kiev, unde i-a declarat că e foarte bine de trăit, apoi a plecat la Tighina, iar el punându-se în urmărirea ei a putut afla activitatea de spionaj, fapt care l-a dus la delaţiune. Actualmente soţia sa lip­seşte de pe banca acuzării, fiind plecată peste Nistru. Depoziţia martorului Nica a fost ur­mărită cu un viu interes de întreaga sală. Şedinţa se suspendă pentru a continua după amiază la ora 4. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa se deschide la ora 4 d. a. Terminându-se audierea informatoru­lui Procopie Nicu, apărarea formulea­ză o cerere scrisă pentru punerea sa sub inculpare. Consiliul respinge cere­rea apărărei. Este audiată ca informatoare Olga Ochişor, martora Ecaterina Suvarov, precum și plugarul Petre Hagioghiu, Vasile Bistriceanu, fost primar, Radif Dobrovolski, grefier la tribunalul Tra­itina, Zarif Mihail, portarul de la ace­­laş tribunal, Ion Leahu notar, Cecilia Leahu, Aneta Zarif, Ana Dobrovolski, Crăitan Elena, Măscăuţanu Dănilă, în­­văţător, Ion Andrei, Ion Moise Ştiuet, Vladimir Mihalenco şi alţii cari depun pentru inculpaţii Plucei şi Ochişor. Martorii lt. Şerban Nicolae şi lt. M­and­rea Gh. din reg. 10 vânători, de­­pun favorabil pentru lt. Cetate. Deasemeni şi preotul C. Mihailovich Sunt audiaţi şi ultimii martori: plot. maj. #Berea Ion, Ion Grecu, N- Ciarev* Petre Dăscăliţa, Const. Grosu, Voicesei#­a-vid, cari dau referinţe despre Lebe­reuco şi ceilalţi acuzaţi. ..-uni la ora 8 dim. şedinţă în contin­uare.­ ­OXO­ Sâmbăta morţilor sărbătorită la „Târgul­ Moşilor* Eri la orele 5 d. a. s’a sărbătorit în târgul Moşilor parastasul zilei Sâmbăta Morţilor. In pavilionul regal, s’au aranjat doniţe, străchini, ulcele şi colivii care au fost împărţite oamenilor săraci. La început s’a oficiat un servicii­ religios, de către clerul eparhial după care au ţinut cuvântări, d-nu­i D. R. Niculescu-Ritz, Lungulescu, preşedintele uniunei comercianţilor ambulanţi. Serbarea s’a terminat la orele . Mare scandal In Scupcină Evacuarea cu forţa a deputaţilor excluşi Belgrad 9 (Telegr. part.). — At­mosfera ce a domnit azi în lagărul opoziţiei a indicat că şedinţa Scup­­cinei va fi furtunoasă. La deschide­rea şedinţei la orele 1115 preşedin­tele Periei a observat prezenţa în sală a­­ deputaţi opoziţionişti cari fuseseră excluşi în şedinţa de eri. Preşedintele a somat pe deputaţi să părăsească incinta însă aceştia n’au dat ascultare cuvintelor sale. Intru cât au refuzat să se supună şi unei a doua somaţiuni preşedintele a în­trerupt şedinţa şi s’a adresat comi­sarului de poliţie al parlamentului, cerându-i să evacueze pe deputaţii excluşi. Aceştia s-au opus şi de data aceasta, protestând foarte ve­hement împotriva preşedintelui. A­­tunci acesta a adresat în scris o cerere comisariatului de poliţie al Scupcinei să intervină energic în evacuarea deputaţilor. Pe baza a­­cestei invitaţiuni prezidenţiale, co­misarul de poliţie a apărut în incin­tă însoţit de trei jandarmi. El a so­mat pe deputaţi să părăsească sa­la de şedinţă. S-a născut un sgomot atât de in­fernal încât preşedintele a fost ne­voit să întrerupă în mai multe răn­duri şedinţa. Deputaţii vizaţi au rămas pe loc opunând rezistenţă. In această situaţie comisarul a ce­rut concursul a 10 jandarmi, în vre­me ce preşedintele a ordonat eva­cuarea tribunelor. In momentul ace­sta scandalul a ajuns la culme. So­maţi din nou să părăseacă sala de­putaţii nu s’au conformat astfel că unul după altul au fost duşi afară pe braţe de către jandarmi. După aceia s’a permis numai gazetarilor accesul în sală. Cu acest prilej opo­ziţia le-a făcut ovaţii furtunoase. Apoi a luat cuvântul d. Pribicievici şeful opoziţiei care a adresat un ve­hement atac împotriva primului preşedinte şi al regimului, înfie­rând procedeul evacuării deputaţi­lor prin jandarmi. Şedinţa a fost apoi ridicată. Cea viitoare Luni. Opoziţia unită va părăsi Scupcina Belgrad 9 (Telegr. part.). — Opoo­ziţia ţărănisto-dem­ocrată va convi­ca o mare întrunire publică în cari va aviza asupra mijloacelor noui din luptă împotriva guvernului. Opoziţia este foarte îndârjită potriva regimului. Se ventilează ideia unei părăsiri definitive a per­lamentului. --------exp—----­ Un dezertor urmărit se împuşcă CE S’A PETRECUT IN ŞO­SEAUA BASARAB , soldat jandarm, anume Nico­­lae Grigorov, originar din Chişi­nău care-şi face stagiul în regimen­tul 2 jandarmi, compania Vlaşca, a fost trimis în delegaţie la Bucună­reşti. In prealabil, delapidase de la unitatea sa, suma de 5000 lei La Bucureşti, soldatul Grigorov, după ce și-a îndeplinit misiunea, nu­ a mai vrut să se reîntoarcă la i»ni® tate. S’a ascuns la un prieten al său din șoseaua Basarab 99, unde, într’o sură, a pitulat arma. In* cursul zilei de eri, sosir­e în capita­lă o patrulă de la regimentul 2 jan­darmi cu ordinul de a aresta p® dezertor. Patrula a aflat unde a­­cesta se refugiase, şi s’a postat în faţa casei. Când dezertorul a fost zărit patrula s’a luat după el. Grigorov simţindu-se urmărit, s’­­ refugiat în şură, şi cu arma ce « avea ascunsă, şi-a tras un glonţ® în piept. După ce i s’a dat pri­mele îngrijiri la spitalul Filantro­pia a fost transportat la spitalul militar- D. cominar regal căpitan Palade, anunţat de cele petrecute a luat o declaraţie lui Grigoro® care a intrat în agonie. — —-----xxooxx———

Next