Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)
1928-06-11 / nr. 1125
Nanking-Peking (Continuarea articolului din pag. I-a) ----«o^os ^ • -» europene, e un mare contrast între acestea şi cartierele chineze ale lor: primele-s oraşe moderne, curate, bine întreţinute şi în plină prosperare, iar cartierele chineze sunt murdare, urâte şi în completă lâncezire. Contractul persistă şi în Sud, dar aci se inversează termenii: cartierele şi oraşele chineze sunt cele care, aci, prosperează, curate şi frumoase şi-s pline de viaţă şi activitate, pe câtă vreme concesiunile de alături lâncezesc, boicotate şi pline de greve. Iată mentalitatea şi sufletul care vine din Sud şi se întinde ca o apă peste China. Şi, ca încheere: dacă ne amintim declaraţiile mai nas pomenite , pe care le făceau generalii chinezi la scoaterea din luptă sau din viaţă, că ei pentru China au luptat şi cu gândul la testamentul revoluţionar naţionalist al lui Sun-Yat-Sen au trăit, — dacă ne amintim, după aceea, că tratatele comerciale concesionare pe care China Ie are sau le avea cu Belgia, Japonia, Olanda, Spania, Anglia, Franţa, etc. etc. nu mai sunt prelungite, când ajung la expirare, aşa cum se prevedea într’însele, ci sunt aruncate de chinezi la vechituri, voind să nu-şi mai aducă aminte de ele nici măcar ca de un viu urât — şi dacă, în sfârşit, ar fi să credem statisticile recentelor conferinţe economice internaţionale, după care axa şi centrul comerţului mondial a început să se mişte pe încetul de pe malurile Atlanticului spre cele ale Pacificului, dacă toate acestea sunt adevărate, aşadar, — înţelegem, atunci, pentru ce Extremul Orient continuă să atragă atenţia întregii lumi, astăzi, — şi înţelegem, pe de altă parte, pentru ce prezidarea ultimei sesiuni a Ligii Naţiunilor de către ex — (astăzi) excelenţa sa Teheng-Leo, mandarinul (mandar, span.: a încredinţa) Pekingului la Geneva, a fost să fie — parcă — de aşa de prost augur pentru încheeturile acestei, aproape scăpate în voia valurilor, corăbii lor! Conea Curierul judiciar ARESTAREA UNUI FUNCŢIONAR DE LA POŞTA CENTRALA D, judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Teodor Chiper, funcţionar la Poşta centrală din Bucureşti, care a fost prins că a deschis o scrisoare de valoare, al cărei conţinut l-a sustras. Era vorba de dolari veniţi din America în valoare de două zeci de mii lei. VERDICTUL IN CRIMA DIN STR. DR. FELIX Procesul acesta, care s’a desfăşurat atâta vervă şi atâta patimă, a ţinut toată noaptea. După ce apărarea a avut ultimul cuvânt, d. preşedinte al Curtei cu juraţi Al. Liciu, a făcut un luminos şi complect rezumat al dezbaterilor. Juraţii, peste măsură de obosiţi, au adus după o deliberare de 20 minute, la ora 5 juni. dimineaţa un verdict negativ, că V. Vasilescu nu e culpabil că în seara de 23 octombrie 1927 şi-a ucis cumnata Viorica Constantinescu. Pe baza acestui verdict, curtea a pronunţat achitarea lui Vasilescu care ori a fost pus în libertate. INFIRMARE DE MANDATE S. I . trib. comercial a infirmat mandatele de arestare emise de d. judecător de instrucţie al cab. 4, Al. Minculescu, împotriva soţilor Roza şi Meer Woloeh din Chişinău, arestaţi pentru tăinuirea blănurilor furate de Kiperwasser şi Atatzki. Parchetul a făcut apel împotriva hotărârei de infirmare. Cercetările au continuat ori după amiază în această afacere. CONDAMNAREA UNOR EXCROCI SII a trib. Ilfov a condamnat la câte un an închisoare corecţională şi 20.000 lei amendă pe Haim Levi şi Ion Pohrib pentru excrocherie. S-au adresat câteva firme comerciale gajând cerealele ce le aveau strânse şi apoi le-au vândut. Au încasat prin aceste operaţiuni, câteva milioane lei. SPĂRGĂTOR ARESTAT D. judecător de instrucţie al cab. 2, O. Răileanu, a emis mandat de arestare împotriva lui Iancu Felman temut spărgător, prins acum, ultima dată, asupra unui furt făptuit prin spargere. DOI EXCROCI SANTAGIŞTI Arhimandritul Scriban era să cadă victima unor excroci cari voiau să-l şantajeze. Umberto Gentilini, Vasile Nistor, Ioan Popa şi David Donnenfeld s-au gândit că pot avea o pradă uşoară în persoana arhimandritului Scriban, profesor la Facultatea de teologie din Chişinău, trimiţându-i o scrisoare prin care îl ameninţau că, dacă nu le dă 20 mii lei, îl va denunţa opiniei publice pentru anumite fapte din viaţa sa privată. Arhimandritul Şeriban s’a părut că e gata să stea de vorbă cu aceşti excroci, iar, pe de altă parte, a denunţat cazul Poliţiei de siguranţă. Un comisar de la siguranţă a picat peste aceşti excroci în plin conciliabul de tocmeală cu Părintele Şeriban. Câteşi patru au fost înaintaţi parchetului. D, procuror-preşedinte Dante Tulius a deschis acţiune publică împotriva lor pentru excrocherie calificată. Au fost trimişi la Poliţie până mâne când vor fi daţi spre cercetare unui cabinet de instrucţie. PROCESUL DENTIŞTILOR După nenumărate amânări, procesul falşilor dentişti s’a înfăţişat la s. IV a trib. Ilfov, alcătuit din d-nii judecători Duma şi Stambulescu. Prin ordonanţa definitivă dată acum câţiva ani de cabinetul 2 instrucţie, au fost trimişi în judecată dentiştii: H. Scharf, I. Eichenbaum, S. Derera, I. Moscovici şi Victor Falon, pentru că au uzat de diplome false de dentist şi I. Reinher, medic dentist pentru că a dat un certificat de complezenţă unuia dintre cei daţi în judecată. Au figurat în proces ca parte civilă asociaţia medicilor stomatologi şi de dentist stomatolog Rozental. S-au ascultat martorii propuşi. D. procuror Grigoriu şi-a făcut rechizitorul, după care apărarea, prin d-ni avocaţi I. Gr. Perieţeanu, şi Sepeanu au făcut apărarea inculpaţilor. Tribunalul a amânat pronunţarea la 14 iunie. PROCESUL WILDEMAR SOC. PULP Ne-am ocupat de acest proces rămas în continuare de acum câteva zile. E vorba de acţiunea în contencios introdusă la s. IV a Curţei de apel de către Wildemar căruia ministerul de interne îi refuzase eliberarea certificatului de cetăţenie română, ce îi era necesar într’un proces ce-l avea înaintea tribunalului arbitral româno-german din Paris. Intervenise în proces alături de ministerul de interne soc. «Pulp, din Londra, care devenise, prin cumpărare moştenitoarea drepturilor lui Hugo Stinnes asupra unei invenţiuni a lui Wildemar. In şedinţa de eri au pledat, d-nii avocaţi C. Xeni şi Mircea Djuvara din partea soc. «Pulp» intervenientă împotriva lui Wildemar în acţiunea aceasta în contencios. Curtea se va pronunţa la 16 iunie. primă, la susţinerea, afirmarea şi* .Valorificarea căruia contribue, alămuri de tratarea scenică. Antinonia atât de protivnică în structura oricărei piese dramatice literare, rezultând din îndoitul său caracter spaţial şi temporal — am zice, static şi dinamic — ete considerabil pronunţată, excesiv potenţată în drama muzicală prin dificultăţile de împreunare, contopire şi unificare impuse de legile proprii funziosului muzical. Deci, pe lângă cerinţele esteticei muzicale pentru treaţiuirea operei de artă sonoră, care sunt subordonate, iau loc la realizarea unei opere dramatice muzicale, cerinţele de concepţiunedramatică — primordiale în operă de concepţie vizuală şi auditivă, de arhitectonizare a surselor de expresie dramatică în acte şi scene, de grupare, de contractare şi echilibrare, de producerea unui summum de încordare dramatică din nesfârşita varietate de atitudini corporale, de gesturi şi mimică, de decoruri şi costume, de material uman, pânze şi culori, de lumină şi întuneric. Ar fi eronat să se fixeze alt mobil întregului ansamblu de fenomene ce se încorporează unei lucrări de operă, decât urmărirea şi satisfacerea interesului dramatic, valorile muzicale însăşi neputându-se ca atare justifica decât în rostul de a se contopi în relevarea, producerea şi creşterea expresiunii dramatice. Muzica se încadrează în cumulaţiunea de arte ce formează opera, ca element de expresiune dramatică şi numai astfel trebue judecată în producţiunea de operă. Dar dacă teoretic admitem o egală îndreptăţire a elementelor ce hotărăsc creaţiunea unei opere, considerate istoric, în stilul propriu fiecăreia din ele, trebue să constatăm că operele de teatru muzical reliefează, uneori până la distrugerea echilibrului şi unităţii, pe unul numai, din elementele constitutive ale dramei muzicale. Uneori muzica, alteori poezia, libretul, uneori teatrul, alteori numai o latură de tehnică sau estetică muzicală, ca orchestra, solistul, corul sau meşteşugul vocal al can-Galaţi 9. — Eri Camera de punere sub acuzare a pus în libertate pe advocatul Aurelian Diaconescu, autorul unor recete excrocherii săvârşite în localitate. De asemenea, d. jude instructor al cap. 2, a pus în libertate pe ceilalţi doi complici ai lui Diaconescu, anume Iosef Singer şi cârciumarul Strulovici. Măreţilor, unul din aceşti factori capătă importanţa de factor primar şi determină factura şi deci fizionomia stilistică a operei, la care apoi se adaugă şi aderă întregul conglomerat de elemente constitutive, venite din sure de energie atât de diferite. Am sehitat din vastul domeniu al esteticei dramei muzicale, câteva principii generale ce sunt mai în strânsă legătură cu chestiunile puse de lucrarea compozitorului Drăgoi, la lumina cărora vom căuta să comentăm entusiast aplaudata «Năpasta», tinzând astfel pe cât ne va fi cu putinţă să lărgim cadrul discuţiunilor şi să stimulăm o desbatere mai amplă şi o adâncire a posibilităţilor şi problemelor unei dramaturgii muzicale româneşti. G. Breazul Cereţi pretutindeni Siropurile Bresson Garantate pur FRUCTE ŞI ZAHAR CUVÂNTUL Cfil s’a furat dela obştea „Spiru Haret din Comboşul Mare? Cine sunt beneficiarii ? TIMIŞOARA. — In sfârşit, după câteva anchete şi după două adunări generale, chestiunea obştei de cumpărare «Spiru Haret» din Comboşul mare — în a cărei gospodărire au intrat câţiva profitori de mâna ’ntâi — a ajuns în fază finală, va lichida. Obştea aceasta s’a înfiinţat în anul 1925, cu scopul de a cumpăra dela contesa de San Marco din Comboş, imensele bunuri ce le avea acolo. Din obşte făceau parte ţărani din comunele Comboş, Cenad şi Sân Nicolaul mare, însă conducerea ei a ajuns, printr’o imprudenţă nefastă, pe mâna unui individ fără meserie, Anastasiu, priceput în răstălmăcirea paragrafelor de lege şi în tragerea pe sfoară a ţăranilor naivi. Administrarea clistei Anastasiu acesta, ajuns preşedinte la «Spiru Haret», îşi avea domiciliul în Arad, iar la Comboş mergea doar când era de pus la cale ceva pentru obşte, votându-şi cu aceste ocazii, atât sie cât şi tovarăşilor cu care operau, onorarii grase sub diverse forme. Obştenii n’au ştiut niciodată cum şi pe ce se cheltuesc banii obştei. Ei vedeau doar că din cassă se scot mereu bani, ba pentru drumuri la Bucureşti, ba pentru «intervenţii», ba onorarii pentru avocaţi. Mai târziu Anastasiu a fost schimbat, punându-se în locul său preşedinte păr. Ionescu din Cenad, dar nici acesta n’a gospodărit cu controlul tuturora, ci tot după perdele în felul sistemului inaugurat de Anastasiu. Anastasiu acesta a avut de altfel şi o trecere pe la judecătoria din Jimbolia, iar în curând va trebui să răspundă la parchetul timişorean de felul cum a manipulat fondurile obştei. Preotul Ionescu încă nu are mâinile mai curate, fiindcă, în afară de o sumă considerabilă, pe care o vom arăta mai jos şi pe care obştenii nu vor să i-o justifice — a traficat cu pământul obştei, luând de la ţăranul Meziu peste un milion de lei pentru a-i da pământ de la «Spiru Haret». Traficul acesta a fost denunţat de însuşi ţăranul Meziu, în ultima adunare generală a obştei. Pe căile purificării Văzându-se exploataţi de către diverşi Anastasii, Ioneşti şi câţiva avocaţi, obştenii au început să se plângă parlamentarilor din judeţ şi forurilor în drept. Dintre funcţionarii ministerului de domenii, amintim pe cei ce şi-au făcut cinstit datoria în anchetele şi diversele misiuni ce li s’au încredinţat la «Spiru Haret». Ei sunt: d. inspector general Marin Berechet, d. inspector agricol de la centrala obştiilor D. Braghină şi d. Ţuţuianu controlorul agronom al jud. Timiş- Torontal. Graţie anchetelor şi rapoartelor conştiincioase şi neinfluenţate de nici o intervenţie a acestor funcţionari, cei 173 de membri ai obştei «Spiru Haret» au ieşit din încurcăturile în care i-au băgat profitorii din jurul obştei, alegându-şi şi o comisie de lichidare, compusă din d-nii: Eftimie Foaie pentru San Nicolaul mare, Preda Jianu pentru Comboş şi Petru Vingan pentru Cenad. Cine a profitat? Din ancheta făcută de d. inspector general Marin Berechet, reese că la «Spiru Haret» s’au cheltuit exagerat şi fără acte justificative conform legii contabilităţii publice şi a băncilor populare, sume fantastice. Li se impută că au cheltuit în felul acesta — exagerat şi nejustificat — următorii: Anastasiu : 1.719.553 lei; preotul Ionescu: 726.465 lei; avocatul Damian din Sân-Nicolau : 201.880 lei; ţăranul Ion Dragoescu: 135.088 lei; Dumitru Bozian 26.300 lei şi P. S. D. protopop Cioroianu: 103.400 lei. Comisia de lichidare are însărcinarea de a verifica şi a se pronunţa şi asupra acestor sume, trebuesc sau nu justificate. Un avocat lacom In afară de avocatul dr. Damian din Sân Nicolau , în sarcina căruia s’a găsit la «Spiru Haret» şi o poliţă de complezenţă, care poate forma obiectul unor instrucţiuni la parchet — la obşte s’a înfipt şi avocatul Sever Ispravnicu din Arad, la cornul şi antipatrioticul senator, liberal. Deşi obştean, deşi — în această calitate — cu obligaţiuni morale faţă de obşte, acest individ a încasat bani grei de la „Spiru Haret», iar acum, la lichidare, a mai făcut o notificare de 1.590.650 lei şi ameninţă cu darea obştei în judecată, dacă nu i se plăteşte această sumă. Avocatul acesta a avut îndrăzneala să facă o asemenea notificare după ce însuş ministrul domeniilor i-a spus: — Domnule să nu aud că ceri vreun ban dela obşte, fiindcă nu-i adevărat că ai făcut ceva pentru obşteni. Sever Ispravnicu a promis că nu va cere — şi cere totuşi. Aşa s’a ţinut de cuvânt senatorul Sever Ispravnicu, d-le C. Argetoianu. Guvernul reformează * poliţia începutul se face cu ■■■ uni111 forma Guvernul şi partidul care le-au făcut pe toate în această ţară, este pe cale să reformeze şi poliţia, iar autorul acestor reforme, este d. Guţă Tătărăscu. Intre două «inspecţii» pe Valea Jiului de Tătărăseu a conceput «reforma». D-sa a înţeles să ia taurul de coarne. De aceea a început cu cheia de boală a problemei: uniforma. De la 1 Iulie va intra în vigoare un nou regulament, prin care prefecţii, inspectorii, directorii, comisarii şi subcomisarii vor fi obligaţi, sub sancţiune, să abordeze o nouă uniformă. Astfel, în locul uniformei actuale, care la zile mari asemuia pe poliţişti cu cavalerii lui Milber Linzer, cei de mai sus vor purta un costum gris închis, ale cărui amănunte sunt precizate prin regulament. Semnele distinctive — steluţele— sunt păstrate şi în noua uniformă, iar drept inovaţie ofiţerii de poliţie vor fi obligaţi să poarte o bâtă groasă de 3 cm. în diametru, având o brăţară de curea. Cum am arătat mai sus, noua uniformă devine obligatorie de la 1 iulie a. c. Celor aflaţi în serviciu, regulamentul le acordă o năsuire de un an. D. Tătărăscu a mai prevăzut o derogare de la regula generală : prefecţii de poliţie, cari fac parte din vreun element al armatei — vor putea purta uniforma respectivă. (Articolul vizează pe d. gen. Eracle Nicoleanu). Eliberarea unor excroci la Galați ------ooxxxoo------ URODONAL I Curăță organismul ! CHIŞINĂU, 8. — O telegramă dinetrovici. Acest student fiind arestat sa Viena sosită la poliţia locală cerere , găsit asupra lui un paşaport românesc laţii asupra studenţilor Alex. Petrovici eliberat în Ismail. Studentul a declarat zis Ştefan Chirnov din Ismail. Ia interogatoriu că era în serviciul Poliţia vieneză a arestat acum două biuroului de spionaj din Viena, săptămâni două studenţi bulgari. Cu o Poliţia din Viena prin aceiaşi telecazia percheziţei făcută asupra lor, pogramă cere arestarea mai multor indilţia a constatat că aceştia aveau lesăvizi, cari aveau legături cu studentul turc cu studentul basarabean Alex. Pe- Alex. Petrovici- Contrabanda de mătase s-a... evaporat ! ----06.00---- Din dedesubturile operaţiilor de frustare a fiscului Am arătat în numărul nostru de eri că, ministerul de finanţe a fost înştiinţat despre urmărirea întreprinsă pentru descoperirea unei mari contrabande de mătase• Din cauza cercetărilor discrete ce s-au întreprins, ne-am mărginit să dăm amănunte vagi, cu credinţa că, înnaintând, instrucţia va da la iveală fapte ce ar putea interesa publicul. Cerem iertare cititorilor noştrii că în chestiunea contrabandei de mătase nu le mai putem servi nici un amănunt. Nu putem pentru că, în drept, contrabanda nu mai există. Lucrurile s’au aranjat. Negustorii au fost găsiţi în regulă, cu concursul unui avocat de marcă, — om la ordinea zilei... Nimic nou sub soare: s’au mai făcut contrabande, s’au mai descoperit unele, altele au fost «gâtuite» şi, contrabandiştii sunt liberi. Chit că sunt arătaţi cu degetul, cunoscuţi de autorităţi, poate chiar supraveghiaţi... Nu se întreprinde însă nimic efectiv în contra lor. Sunt cei mai privilegiaţi infractori. Şi doar e cunoscută întreaga lor organizaţie, închegată rafinat după războiu, cu concursul şi sub oblăduirea oamenilor zilei. ICO LER CHILOGRAMUL! Cei In curent cu amănuntele privitoare la contrabanda cea mai recentă de mătase şi-au reamintit cu prilejul «aranjărei» lucrurilor de un fapt petrecut nu tocmai de mult. Era în ultimele zile ale guvernărei averescane. Se făceau preparativele de plecare ale regimului «cărămizeî». Dintr’odată, se descoperă, printr’o împrejurare destul de curioasă, o contrabandă de mătase de proporţii uriaşe: 520 dhilograme. Autorităţile confiscă marfa, vor să aplice amenda şi să încheie actele. Intervine însă, misterios un ordin. Autorităţile primesc ordinul de a trimite la domiciliul unui foarte înalt demnitar al regimului în agonie, întreaga cantitate de mătase confiscată. In cinci mari cufere, ea e transportată şi predată soţiei demnitarului, care prezida asociaţiuni de binefacere şi pretexta că are nevoie de mătase în vederea. ..sporirea fondurilor. Plăteşte pentru chirogramul de mătase o sută lei. Adică, vreo 12 lei metrul... Nu vom face nici un comentar. Vom adăuga doar că, contrabandiştii de atunci erau cei de acum și că în 1927 ca și în 1928 nu s’a luat în contra lor absolut nici o măsură. -------exp-------- Completarea Consiliului Superior Administrativ — «Alegerea» de azi — Azi are loc, la ministerul de interne scrutinul pentru completarea consiliului superior administrativ cu doi reprezentanţi ai comunelor şi judeţelor. Alegătorii sunt preşedinţii de consilii judeţene şi primarii comunelor urbane din toată ţara. Pentru a se asigura de eventuale surprize, d. Duca a convocat pe «alegători» la o consfătiare asupra candidaţilor cari trebue votaţi. Din cele trei candidaturi depune, au rămas două — strict necesare. Dl M. Gropşan, candidatul averesean, s’a retras. In aceste condiţiuni, alegerea devine superfluă. Vor fi deci declaraţi« aleşi» d-nii St. Sendou, din partea consiliilor judeţene şi d. Leşianu, din partea comunelor. Cu acest prilej a avut loc un schimb de vederi între d-nii Duca şi Budurescu cu «părinţii» oraşelor şi judeţelor asupraunei mai bune gospodării a lor. D- Duca a amintit din nou celor prezenţi că taxele ilegale, cari au fost desfiinţate de consiliul de miniştrii, nu mai trebuesc aplicate în nici un caz. Conferința de presă româno-polonă Conferinţa presei polono-române va ţine prima şedinţă Luni 11 iunie, ora 3 juni. p. m. în Sala Sindicatului Ziariştilor Conferinţa va fi prezidată de d. A. A. Bardescu, directorul ziarului «îndreptarea» şi vice-preşedintele comitetului român al «Presei Polono-Romââne». Delegaţia polona, care soseşte în Bucureşti Luni la orele 7 dimineaţa cu trenul de Cernăuţi, este compusă astefl: D. Konrad Libicki, Directorul presei în Ministerul de Externe Polon; d. Tahden Wojtkowski, din Direcţia Presei a Ministerului de Externe polon; d. Carsimir Pollak, ziarist; d. Marian Grzegorezyje, ziarist; d. Ladislas Evert, ziarist -axc Adunarea generală a Satei Mie la gerafie Insula «Fundaţiei Carol I» s’a ţinut că în Turcbestan, unde este cunoscut aseară adunarea generală a Soc. regale române de geografie de sub înalta preşidenţie a M. S. I regelui Mihai I. A prezidat d. general Coandă, vicepreşedinte, asistat de d-nii profesori S. Mehedinţi şi Al. Tzigara-Samurcaş. D. TZIGARA-SAMURCAŞ a fâcut o dare de seamă privitoare la aniversarea a 100 de ani a soc. de geogrfie din Berlin, unde d-sa a reprezentat Soc. regală română de geografie. Cu această ocazie s’a ţinut şi un congres international de geografie. D-sa a prezentat omagiulgeografilor români şi a donat o medalie a Soc. regale române de geografie, sub numele de «Vântul celor 120 de zile». Avem deci şi în Europa o schimbare a direcţiei vântului la interval de 6 luni, deci un regim cu caracter musonic. In concluzie d. Otetelişanu spune că explicaţia fenomenelor climatologice nu se poate obţine fără a ţine seamă de aceste condiţiuni generale ale circulaţiei itmosferice. D. MANCIULEA a făcut apoi o interesantă comunicare asupra judeţului Alba din punct de vedere geografic, etnografic, economic şi istoric. D. S. MEHEDINŢI a propus să se facă intervenţiile necesare pentru ca la alcătuirea programei analitice a învăţământului secundar, să se dea studiului geografiei locul cuvenit printre cele mai principale obiecte. In acest scop soc, să trimită o delegaţie la regentă şi alta la ministerul instrucţiunii. D. GEN. IONESCU evidenţiază şi d-sa importanţa studiului geografic în învăţământul secundar. D. GEN. COANDA a citit darea de seamă a societăţii pe anul 1927 şi a adus omagii noului preşedinte M. S. Regele Mihai I. A deplâns moartea lui I. I. C. Brătianu şi a lui Vasile Pârvan, nepreţuiţi prin sprijinul acordat societăţii. Atât darea de seamă cât şi gestiunea şi bugetul de viitor au fost aprobate prin aclamaţiuni Vechiul comitet a fost reales complectându-se prin d-nii general Toma Dumitrescu şi general Gorschi. •Şedinţa s-a ridicat la ora 11 şi jum. noaptea. Conferinţa d-lui Otetelişanu D. Enric Otetelişanu a ţinut o conferinţă despre tCondiţiunile generale ale atmosferei în legătură cu clima României». Directorul institutului meteorologic central a arătat că în Sudul Europei se produce un fenomen care dă naştere vânturilor musonice în Oceanul Indian şi anmite regiuni de pe glob. Acest© vânturi musonice se caracterizează printr’o schimbare periodică a direcţiei lor, la interval de 6 luni. Din cauză că în Europa iarna predomină anticiclonul siberian, iar vara antieielonul din jurul insulelor Azore, avem iarna un curent de aer care din stepele Asiei se scurge prin Sudul Rusiei până în regiunile noastre. Vara acest curent dispare pentru a face loc unui alt curent care din oceanul Atlantic, prin centrul Europei șivalea Dunării, înaintează prin Sudul Rusiei pâ Procesul fie spionaj Ziua a 11-a Desbaterile procesului spionilor sovietici au fost reluate ori dimineaţă. Apărarea a ridicat un incident de princiu relativ la modul cum se conduc desbaterile în timpul când sunt luate interogatoriile acuzaţilor. Apoi protestează că d. comisar regal denaturează sensul declaraţiilor depuse şi cere o şedinţă secretă conform art. 8 p. i. m. pentru a se lua unele declaraţii acuzaţilor. D. col. Carapancea prim comisar regal s-a opus la toate incidentele ridicate. Consiliul le-a respins. O soţie care fuge de dragul spionajului D. Procopie Nica, martorul principal al acuzării, povesteşte întreaga serie de fapte care l’a condus la denunţ. Lângă el, locuia vecinul său Cicarov care avea relaţii cu soţia sa; într’o bună zi venind acasă află despre dispariţia soţiei sale, iar copiii lăsaţi hoinari prin mahala. La reîntoarcere, soţia sa i-a povestit că a trecut Nistru, a călătorit la Kiev, unde i-a declarat că e foarte bine de trăit, apoi a plecat la Tighina, iar el punându-se în urmărirea ei a putut afla activitatea de spionaj, fapt care l-a dus la delaţiune. Actualmente soţia sa lipseşte de pe banca acuzării, fiind plecată peste Nistru. Depoziţia martorului Nica a fost urmărită cu un viu interes de întreaga sală. Şedinţa se suspendă pentru a continua după amiază la ora 4. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa se deschide la ora 4 d. a. Terminându-se audierea informatorului Procopie Nicu, apărarea formulează o cerere scrisă pentru punerea sa sub inculpare. Consiliul respinge cererea apărărei. Este audiată ca informatoare Olga Ochişor, martora Ecaterina Suvarov, precum și plugarul Petre Hagioghiu, Vasile Bistriceanu, fost primar, Radif Dobrovolski, grefier la tribunalul Traitina, Zarif Mihail, portarul de la acelaş tribunal, Ion Leahu notar, Cecilia Leahu, Aneta Zarif, Ana Dobrovolski, Crăitan Elena, Măscăuţanu Dănilă, învăţător, Ion Andrei, Ion Moise Ştiuet, Vladimir Mihalenco şi alţii cari depun pentru inculpaţii Plucei şi Ochişor. Martorii lt. Şerban Nicolae şi lt. Mandrea Gh. din reg. 10 vânători, depun favorabil pentru lt. Cetate. Deasemeni şi preotul C. Mihailovich Sunt audiaţi şi ultimii martori: plot. maj. #Berea Ion, Ion Grecu, N- Ciarev* Petre Dăscăliţa, Const. Grosu, Voicesei#a-vid, cari dau referinţe despre Lebereuco şi ceilalţi acuzaţi. ..-uni la ora 8 dim. şedinţă în continuare. OXO Sâmbăta morţilor sărbătorită la „Târgul Moşilor* Eri la orele 5 d. a. s’a sărbătorit în târgul Moşilor parastasul zilei Sâmbăta Morţilor. In pavilionul regal, s’au aranjat doniţe, străchini, ulcele şi colivii care au fost împărţite oamenilor săraci. La început s’a oficiat un servicii religios, de către clerul eparhial după care au ţinut cuvântări, d-nui D. R. Niculescu-Ritz, Lungulescu, preşedintele uniunei comercianţilor ambulanţi. Serbarea s’a terminat la orele . Mare scandal In Scupcină Evacuarea cu forţa a deputaţilor excluşi Belgrad 9 (Telegr. part.). — Atmosfera ce a domnit azi în lagărul opoziţiei a indicat că şedinţa Scupcinei va fi furtunoasă. La deschiderea şedinţei la orele 1115 preşedintele Periei a observat prezenţa în sală a deputaţi opoziţionişti cari fuseseră excluşi în şedinţa de eri. Preşedintele a somat pe deputaţi să părăsească incinta însă aceştia n’au dat ascultare cuvintelor sale. Intru cât au refuzat să se supună şi unei a doua somaţiuni preşedintele a întrerupt şedinţa şi s’a adresat comisarului de poliţie al parlamentului, cerându-i să evacueze pe deputaţii excluşi. Aceştia s-au opus şi de data aceasta, protestând foarte vehement împotriva preşedintelui. Atunci acesta a adresat în scris o cerere comisariatului de poliţie al Scupcinei să intervină energic în evacuarea deputaţilor. Pe baza acestei invitaţiuni prezidenţiale, comisarul de poliţie a apărut în incintă însoţit de trei jandarmi. El a somat pe deputaţi să părăsească sala de şedinţă. S-a născut un sgomot atât de infernal încât preşedintele a fost nevoit să întrerupă în mai multe rănduri şedinţa. Deputaţii vizaţi au rămas pe loc opunând rezistenţă. In această situaţie comisarul a cerut concursul a 10 jandarmi, în vreme ce preşedintele a ordonat evacuarea tribunelor. In momentul acesta scandalul a ajuns la culme. Somaţi din nou să părăseacă sala deputaţii nu s’au conformat astfel că unul după altul au fost duşi afară pe braţe de către jandarmi. După aceia s’a permis numai gazetarilor accesul în sală. Cu acest prilej opoziţia le-a făcut ovaţii furtunoase. Apoi a luat cuvântul d. Pribicievici şeful opoziţiei care a adresat un vehement atac împotriva primului preşedinte şi al regimului, înfierând procedeul evacuării deputaţilor prin jandarmi. Şedinţa a fost apoi ridicată. Cea viitoare Luni. Opoziţia unită va părăsi Scupcina Belgrad 9 (Telegr. part.). — Opooziţia ţărănisto-democrată va convica o mare întrunire publică în cari va aviza asupra mijloacelor noui din luptă împotriva guvernului. Opoziţia este foarte îndârjită potriva regimului. Se ventilează ideia unei părăsiri definitive a perlamentului. --------exp—---- Un dezertor urmărit se împuşcă CE S’A PETRECUT IN ŞOSEAUA BASARAB , soldat jandarm, anume Nicolae Grigorov, originar din Chişinău care-şi face stagiul în regimentul 2 jandarmi, compania Vlaşca, a fost trimis în delegaţie la Bucunăreşti. In prealabil, delapidase de la unitatea sa, suma de 5000 lei La Bucureşti, soldatul Grigorov, după ce și-a îndeplinit misiunea, nu a mai vrut să se reîntoarcă la i»ni® tate. S’a ascuns la un prieten al său din șoseaua Basarab 99, unde, într’o sură, a pitulat arma. In* cursul zilei de eri, sosire în capitală o patrulă de la regimentul 2 jandarmi cu ordinul de a aresta p® dezertor. Patrula a aflat unde acesta se refugiase, şi s’a postat în faţa casei. Când dezertorul a fost zărit patrula s’a luat după el. Grigorov simţindu-se urmărit, s’ refugiat în şură, şi cu arma ce « avea ascunsă, şi-a tras un glonţ® în piept. După ce i s’a dat primele îngrijiri la spitalul Filantropia a fost transportat la spitalul militar- D. cominar regal căpitan Palade, anunţat de cele petrecute a luat o declaraţie lui Grigoro® care a intrat în agonie. — —-----xxooxx———