Cuventul, iulie 1928 (Anul 4, nr. 1145-1175)
1928-07-11 / nr. 1155
VB 2 sibil numai yoghinului. Acest sunet cauzal, specific, e surprins de yoghin și e reprezentat pentru urechea vulgară printr'o silabă, printr'un sunet grosolan (Bija). De pilda, focul se traduce Ram, răsuflarea Hangsa, ş. a. m. d. Rezultă de aici că stăpânind aceste sunete, stăpâneşti lucrurile. O concepţie străveche ,a «numelor», pe care o găsim de la primitivi până la cabalişti. Numai că, a stăpâni acel sunet (Blaj) nu înseamnă a-l cunoaşte. Ci a-i cunoaşte pronunţarea; adică, atitudinea psihică ce trebuie luată în timpul pronunţării. De aici, repetarea cuvintelor, li se caută sensul magic. Cetitorii cari m’au urmărit până aici, să nu creadă că aceste Matura sunt atât de simple, nici atât de absurde. Savanţi ca Avalon şi Woodroffe sunt de altă părere. O lume întreagă, vastă ca un ocean, aşteaptă pe cercetător în acest domeniu al Universului sunetelor. Pentru indieni, sunetele sunt revelatoare, exprimă Lumea invizibilă. Reamintim că orice sunet, pentru doctrina Mantrei, e alcătuit din trei părţi: 1) ultimul plan e forma materială a sunetului (sthula-sabda), formă brută, capabilă să evoace numai imaginea exterioară, cu ajutorul convenţiunilor şi asociaţiilor. (Dealtfel, numai acest plan ne e cunoscut; la celalalte, se ajunge prin iniţiare); 2) al doilea plan e sunetul subtil (sukshma-sabda), «eul» corpurilor sunătoare sau al cuvintelor. Dealtfel, mantra propriu zis înseamnă aceşti corpi, cari nu reprezintă un lucru sau un zeu, ci sunt acel lucru sau acel zeu. Cei cari pot actualiza (pratyaya) o mantia (sabda) unei existenţe, sunt în prezenţa acestei existenţe; 3) în sfârşit, forma superioară sunetului subtil e identitatea absolută şi creatoare, Brahman, care e şi în acelaş timp devine, determinând şi creiând. Am reprodus mai mult ca o curiozitate concepţie tantrikă a substanţei sunetului. Ea e inaccesibilă, foarte multor savanţi indieni şi europeni. Nu poate fi reconstituită şi înţeleasă decât printr’un efort de a nu transpune în mentalitatea tantrikă, de un magism pur şi universal. Şi aici — ca şi în Dharani, în liturghia mitriacă, în Biblie, în filozofia greacă, în Upanisade, în Kabală, etc. — cuvintele sunt acte magice, acte prin cari se stăpânesc existenţa sau se postulează existenţe. Nu trebuie să ne gândim, însă, la cuvintele aşa cum le folosim noi. Şirurile fără înţeles — le înţelegem, acum. Erau sunete; conduceau adică, sufletul în prezenţa unor factori despre cari nimic nu ştim, şi nimic nu putem conclude. Concepţia dinamismului universal — e ştiinţifică. Dealtfel, ştiinţa purcede direct din magie (Frazer) şi filosofia, de câte ori trece vreo criză, tot la magie ajunge (idealismul pragmatismul, etc.). Fireşte, să ne silim a da cuvântului magie noţiunea pe care o merită. Cartea lui Woodroffe e mult mai bogată, mult mai vastă, mai stufoasă. Asupra acestei potente (Shabda) sunt închinate multe şi convingătoare capitole. Vom mai avea prilejul să revenim, aiurea. Am sfătuit pe cei orientaţi în actuala psihologie a limbagiului să studieze Mantra Shastra. Sunt atâtea corespondenţe de surprins... Dealtfel, indienii au avut o clară conştiinţă despre caracterul funcţional al cuvântului. Mircea Eliade -------ooxxxoo------ THEODOR ATANASIU & C2 STR.BAZACA 1 • STR.CAROL 7678• 80 • str.halelor21 flrfe tortarea ,e mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI fabrica ardeleana DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth si Hoffmann Persoanele de încredere condiţiuni favorabile de plată «■î^oo----- S’a redeschis marele HOTEL PALACE RUSiiiNl Se găsesc camere de la 100 lei pe zi Orşova. — Pasagerii vaporului expres «Jupiter» al societăţii D. D. S. G. care venea de la Belgrad spre Orşova, au fost martorii unei înfiorătoare întâmplări. Pe când vaporul trecea la amiază prin strâmtoarea Cazanelor, în dreptul râului Mraconia de pe ţărmul românesc, o tânără femeie a fost observată pe partea dinainte a bordului, luându-şi poziţie de salt cu mâinile ridicate. N’a fost timp să se mai intervină pentru evitarea saltului funest, căci îndată ea s’a şi aruncat în Dunăre. S’a dat alarma şi comandantul vasului a dat semnalul de oprire, lăsând să se liniştească apa învolburată de mersul vaporului. Dar nu s’a mai putut zări nenorocita, care şi-a pus capăt zilelor în asemenea condiţiuni. ANCHETA La Orşova, vaporul a fost reţinut mai multe ore, pentru a se face ancheta cuvenită de căpitănia portului. Nu s’a putut stabili cauza precisă, care a determinat săvârşirea faptei. Cea dispărută în valurile Dunării, se numia Dafinca Micoff, era studentă la Strassburg şi soţia studentului bulgar Svetan Micoff, ambii de 25 ani. Călătoriau împreună la Rusciuc, pentru a merge acasă la părinţi. Tot cu acest vapor au călătorit încă vreo două sute de studenţi români, cehoslovaci, bulgări şi iugoslavi, probabil mergând în escursie. Mulţi dintre aceştia au văzut drama dar nu au putut-o împiedeca. Soţul într’o vădită stare sufletească deprimată, a spus că tot timpul călătoriei a trăit cu soţia sa ca, cea mai bună înţelegere, dar că a văzut-o neliniştită. Soţia primise la Strassburg încă, o scrisoare de acasă, în care era vorba de starea materială foarte grea a părinţilor ei, şi în urma acestea scrisori au trebuit să plece brusc acasă. El totuşi nu cunoştea precis conţinutul scrisorii. Se prea poate însă, ca tinerii să fi avut neînţelegeri de aşa natură, cari au pricinuit hotărârea soţiei. Mai ales că soţul în timpul anchetei era aşa de emoţionat încât numai cu greu a putut face declaraţii, încurcându-se în fraze, fără nici un înţeles. O dramă In Clisura Dunării De pe vaporul de pasageri care venea spre Orșova, o supusă bulgară se aruncă în valurile fluviului, înecându-se. fie a stabilit ancheta CUVÂNTUL Ziua a II-a Şedinţa se deschide la ora 9 dimineaţa. * Prezidează d. Păunescu. Primul cuvânt îl ia d. profesor universitar Vladimir Ghidionescu, făcând o dare de seamă a congresului de educaţie internaţională de la Locarno, care s-a ţinut anul trecut cu participarea tuturor statelor. D-sa afirmă că lipsa României la congres e un blam pentru corpul învăţătoresc român. Cere constituirea unei filiale a acestei organizaţii. D. TONI se referă şi d-sa la federaţie, arătând punctele principale din programul de activitate al acestor federaţii internaţionale. D. DUMITRAŞCU, inspector şcolar, desbate chestiunea pedagogiei in învăţământul primar. Vorbeşte despre foloasele reuniunilor internaţionale înainte de război. D. BUSUIOC, atinge chestiunea pensionarilor. D-na DIMITRIU ILFOV, vorbeşte chestiunea salarizărei. CUVÂNTUL PROVINCIILOR D. PORA-CLUJ, în numele celor trei provincii alipite, prezintă un deziderat, relativ la încadrarea gradului de înaintare, până la promulgare legei. Se referă la art. 224, care prevede aceste drepturi. D. PĂUNESCU, propune studierea chestiunei propuse de d. Pora, căci de ea depinde unirea generală. D. HOLBĂN, vorbeşte în aceaşi chestiune. Este pentru înaintarea, fără examen, pentru acei care au drept prin lege. (O voce din sală). De ce fugiţi de examen? D. LISIEVICI, din Basarabia, spune că învăţătorimea română din Basarabia, n'are teamă de examene şi nu fuge de ele. Fuge însă de bileţelele provenind de la cluburile politice. D. PĂUNESCU, preşedintele congresului, propune să se aducă un caz de învăţător în drept legal, care să fie prezentat justiţiei, pentru a se da o jurisprudenţă, în vederea art. 224. Vorbesc încă d-nii Praportiri, raportor special asupra materialelor de întreţinere şcolară. Vărgeoiu,Bucovina Şeican şi Lupaş vorbesc in chestiunea comitetelor şcolare. * Şedinţa se suspendă la orele 12 a. m. Şedinţa de după amiază GALAŢI. 9. — Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-lui Păunescu. A continuat discuţia în chestia dezideratelor. Au vorbit d-nii: Bălănescu, Dumitrescu, Romanescu, Toni, Vasiliu, Bali. Se trece apoi la discuţia asupra Legii învăţământului primar. D-l Mrejeru, raportor, face o largă expunere a procesului. S-a votat un deziderat care va fi trimis ministerului instrucţiei. Congresul a fost ridicat la orele 5, şi va continua mâine la Brăila, când se va alege comitetul. Seara s’a dat o agapă în onoarea presei. Au vorbit d-nii prof. Ghibănescu pentru ziarul «Cuvântul», Holban Dumitrescu şi Volbură. Un judecător falsificator de acte publice în Banat Tembelismul din ministerul de justiţie face ca împotriva acestui judecător să nu se poată deschide acţiune publică Timişoara. 8. 00 perlă de magistrat pare a fi Emil Klein, şeful judecătoriei rurale din Vinga, judeţul nostru. Acest magistrat a fost reclamat parchetului pentru un caz de fals în acte publice, comis în următorul fel: Judecătorul Klein a adus hotărâre de achitare întrun proces penal oarecare. Mai târziu, certându-se cu acuzatul din acest proces, ce făcu Klein? Găsi un mijloc de răzbunare cât se poate de simplu: a nimicit procesul verbal al sentinţei de achitare, a redeschis cauza penală în care se pronunţase deja, a ţinut din nou desbatere, şi, de astă dată , a condamnat pe acuzatul din proces. Despre această ispravă a originalului judecător de la Vinga, acuzatul din proces a sesizat parchetul timişorean. Găsindu-se că e cazul să se deschidă acţiune publică împotriva lui Klein, parchetul — prin adresa No. 1002 1928 din 2 Mai a. c. — a avizat ministerul de justiţie, DE UNDE INSA NICI PANA ASTAZI NU A VENIT NICI UN RĂSPUNS. Tembelismul din ministerul de justiţie face deci ca un magistrat acuzat de fals în acte publice să funcţioneze mai departe şi să continue a împărţi dreptate cum il tae capul. Arestări ilegale, diurne din două părţi, jurăminte fără crucifix In cele de mai jos însă, vom arăta că şeful judecătoriei rurale din Vinga este, prin faptele sale, pasibil de pedepse disciplinare cât de grave, și aceste fapte — dacă ministerul ar fi cât de cât gelos de prestigiul subalternilor — ar putea atrage chiar scoaterea lui Klein din magistratură. o însemnăm pentru azi câteva din aceste fapte — acelea despre care avem momentan cunoştinţă — şi speram că, cel puţin în urma acestui denunţ al nostru, ministerul va da acestui caz atenţia cuvenită. Iată ce mai face judecătorul Emil Klein: Fixând pentru zilele când distribueşte cărţi de alegători şi câte o ieşire la faţa locului, el încasează diurne şi spese de transport şi de la stat şi de la particulari. Arestează oameni fără de nici o bază legală. Cazul unei femei din corn, Fibiş — Maria Cadrian — este tipic în această privinţă. Judecătorul Emil Klein a ţinut desbateri şi a luat jurământul pârţilor fără să aibă crucifix pe masă. Acest lucru a fost stabilit şi de către d. inspector judecătoresc Crăciunescu. Deocamdată atât. Este — credem — suficient pentru ca ministerul să aprobe deschiderea acţiunei publice, cerută de parchetul timişorean. GELU Ancheta crimei dela Băneasa Studentul Iliescu a fost lovit barbar de ţiganii lăutari Ancheta pentru stabilirea cauzelor care au contribuit la moartea studentului Nicolae Iliescu, căzut victimă agresiunei ţiganilor lăutari de la Băneasa, a stabilit următoarele : Ţiganii lăutari Ionică şi Bănică, au lovit în mod barbar cu scaunele şi cu pumnii pe student, care a căzut în nesimţire. In această situaţie studentul a fost lovit de o femeie numită Şchioapa, servitoare la notarul comunei suburbane Băneasa şi probabil amanta unuia din lăutari. Cercetările au mai stabilit că cheful a ţinut până la ora 3 noaptea la cârciuma lui Ionescu — încurcă lume, iar de aici a continuat până la orele 8 dimineaţa, la cârciuma lui Grigorie Pistol, unde s’a petrecut agresiunea sălbatecă, contra studentului Iliescu, — după înapoierea de la locul viran din apropierea acestei cârciumi. REZULTATUL AUTOPSIEI Cadavrul studentului a fost dus la institutul medico legal Duminică la orele 6 şi autopsia s-a făcutri dimineaţă la orele 10. Rezultatul autopsiei a stabilit c£ studentul avea fractura bazei craniului şi distrugerea diafragmei stomacului. S’a stabilit că ambele răni sunt provenite din lovituri pu —....-QO^-OO-——— ternice aplicate cu corpuri tari asupra victimei. Procurorul de serviciu a dat ordin de afestare a celor doui țigani lăutari, împreună cu femeia. AMA DEA IUBI este titlul senzaţionalului articol, scris de Adolphe Menjou, special pentru revista «Realitatea Ilustrată» care a apărut azi, în 20 pagini mari, tipărită în 3 culori pe hârtie bună, cuprinzând 80 ilustraţii, curiozităţi din toată lumea, modă, cinematograf, sport, glume, nuvele, jocuri distractive, etc. --------exp CAPITALA NENOROCIRE DIN IMPRUDENȚA Ignatz Lamber, în etate de 75 ani domiciliat în calea Cuza Vodă No. 13, pe când vroia să se urce ori într’un vagon de tramvai, care era în mers pe str. Brezoianu, a căzut alunecând sub roatele vagonului. Bătrânul a căpătat fractura picioarelor dela genunchi. In stare gravă a fost dus și internat, la spitalul Brâncovenesc Curierul judiciar -----00-00---- PRONUNŢAREA in procesul SOC. DE ELECTRICITATE DIN BRAILA S. I a trib. comercial, în complectul d-lor Coman Negoescu, preşedinte şi judecător PreotsCu, după o deliberare de câteva zile, s’a pronunţat ori în procesul dintre soc. de gaz şi iluminat din Brăila şi Primăria acestui oraş. Tribunalul a admis apelul societăţii de gaz, a reformat ordonanţa prezidenţială dată de preşedintele tribunalului Brăila şi, în consecinţă, a respins cererea Primăriei Brăila de a reevacua societatea de gaz şi electricitate şi a fi trimeasă Primăria în folosinţa imobilelor acestei societăţi. PRONUNŢAREA IN PROCESUL PAŞAPOARTELOR CU PRIVIRE LA UN INCIDENT S. III a curţei de apel, în apelul făcut de parchet împotriva sentinţei dată de S. IV a trib. Ilfov în procesul paşapoartelor, a avut să soluţioneze şi asupra apelului făcut de partea civilă împotriva jurnalului acestei secții prin care se respingea cererea de a introduce în cauză alte persoane care nu aveau nici un rost în acest proces. Curtea a respins acest apel. ATATZRI NU VREA SA SE PREZINTE LA INSTRUCTIE —D. judecător I. Răileanu, de la cap. 4, locţiitor I. Roznovanu, citase la acest cabinet pentru informaţiuni pe faimosul Atatzki din Chişinău, bijutier. Acesta, prezentând un certificat medical, nu a binevoit să vie. La cabinetul 4 aflându-se că Atatzki e perfect sănătos la Grand- Hotel, d. judecător de instrucţie Roznovanu a dat mandat de aducere pentru ziua de 14 iulie împotriva lui Atatzki. ORDONANŢE definitive D. judecător de instrucţie al cap. 7, Ioan Stănescu, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pentru falsificare de bancnote dolari pe Osias Goldshmit. D. judecător I. Răileanu, dela cab. 2, a trimis în judecată prin ordonanţă definitivă, pe Achil Staicu, fost perceptor şi primar în comuna Kiselef-Ilfov pentru delapidarea sumei de 26.000 lei şi fals în registrele primăriei. La cab. 5 instrucţie s’a dat ordonanţă definitivă de trimitere în judecată pentru bancrută simplă şi frauduloasă a comerciantului Mişu Finţu din şos. Mihai Bravu 44. S-a lansat mandat de arestare împotriva lui fiind dispărut. PUS IN LIBERTATE • S. II a Curţei de apel a admis cererea de liberare făcută de Bubi Garfunkel pe o cauţiune de 1000 lei, condamnat la trei luni închisoare de tribunal pentru o pretinsă escrocherie. DE LA CURTEA CU JURAŢI In seara de 16 Decembrie 1927 Moritz Klein şi Abraham Kohn, fără ocupaţie luând o cameră cu chirie la Ana Goldstein din Calea Rahovei 35, au încercat să o omoare lovind-o şi strangulând-o de gât pentru ca să o jefuiască. După ce au socotit că au desăvârşit isprava, au fost la masă şi la întoarcere, bătrâna revenindu-şi în fire şi ţipând, cei doi tâlhari au fost prinşi şi trimişi în judecată pentru tâlhărie. Curtea eu juraţi de Ilfov i-a judecat eri. In urma rechizitorului făcut de d. procuror Gică Ionescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza cărui curtea a condamnat pe Mortz Klein la 5 ani recluziune şi pe Abraham Kohn la 2 ani dinuni, precum şi la suma de 30.000 lei despăgubiri către victimă. Mâine 11 Iulie, se judecă la curtea cu juraţi procesul asasinatului d-nei Costescu ucisă şi jefuită de criminalul Bungăreanu şi Lăcusta. ALT PROCES DE MILIOANE INTRE «SOSPIRO» SI INGINERUL BACALU Am publicat în ultimul nostru număr că Tribunalul Ilfov, Secţia Il-a comercială a dat câştig de cauză inginerului Bacalu într-un proces camuial intentat de această societate Sospiro, condamnând-o la plata unei sume de mai bine de 7.000.000 lei. Sâmbătă o altă secţiune a tribunalului Ilfov şi anume secţia I-a comercială, a soluţionat după lungi desbateri, un alt proces intentat tot de Inginerul Bacalu societăţii Sospiro. Tribunalul compus din d-nii judecătorii Manolescu şi Zamfirescu a păşit la judecata unor importante pretenţiuni pe cari întreprinderile Bacalu le aveau faţă de soc. Sospiro, pentru un rest de plată dintr’o furnitură de materiale de foraj a cărei întreagă valoare se cifra la peste 14.000.000 coroane cehe şi 10.500.000 lei. Societatea, în apărarea ei, a invocat în contra acţiunei o serie de excepţiuni tinzând a reduce suma datorită la numai câteva milioane. Totodată societatea a introdus şi o acţiune reconvenţională pentru suma de circa 10.000.000 lei ce pretindea că are ea de primit la rândul ei de la inginerul Bacalu. Tribunalul pronunţându-se a condamnat societatea «Sospiro» ca să plătească inginerului Bacalu suma de lei 12.300.000 cu dobânzi legale de la 1925 şi 100.000 lei cheltueli de judecată şi a respins ca nefondată cererea reconvenţională a societăţii Sospiro. INFIRMARE DE MANDATE S. I a trib. comercial a infirmat mandatele de arestare emise de d. judeător de instrucţie al cab. 4, Roznovanu împotriva celor doi funcţionară comerciali evrei cari au bătut grav pe str. Şelari pe doi studenți. Parchetul a făcut apel împotriva acestei hotărâri. Farmaciile de serviciu AZI 10 IULIE Farmacia «Griviţa», Traian Nistor, Griviţei 112; Niculescu Maria, Griviţei 247; Dr. C. Guci, Victoriei 40; C. Chilăescue, Victoriei 75; V. Manolescu, Victoriei 169; Al. Angial, Popa Tatu 8; Rena Weisselberg, Sf. Apostoli 37; Al. Cepleanu, Moşilor 406; I. Năstase, Traian 106; M. Constantinescu, Rahovei 55; Gh. Olivănaru, b-dul Tăbăcari 82; P. Cireşeanu-Bârland, b-dul Carol 13; C. Herzenberg, Văcărești 25; Sterie Papanian, Cuza Vodă 63. -------xxooxx------- -------xxooxx------Blocnotes Teatrale La «Teatrul Mic de Vară» (Cal. Griviţei No. 94) continuă în fiecare seară, cu un succes formidabil comedia «Satirul». Trupa teatrului «Cărăbuş» de sub conducerea d-lui Tănase joacă în fiecare seară delicioasa revistă «Cioc, Cioc, Cioc» de N. Kiriţescu. In distribuţie d-nele Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Conanela Dimitriu, Cleo Dragomirescu şi Marilena Bodescu. D-nii Tănase, Giugaru, Codruţ, Dan, Milian pe lângă ansamblul companiei apar : Zizi Moustic, Marta Krueger, Karnecky, negrii Sonny-Jones, Mutt şi Jeff şi? Girls Palace Bautiris. Reviste „FLĂMURĂ“, cunoscuta revistă craioveană, aduce în No. 3-4 pe Iunie şi Iulie, un bogat sumar , proză, versuri şi traduceri, semnate de d-nii Marcel Romanescu, Radu Ggr. II, Plopşor, Barbu Brădescu, etc. V a fi privire la lina liselor in Comunele Suburbane Controlul acestor lucrări se va face cu jandarm? Eri dimneaţă la orele 10, a avut loc la primăria municipiului, o consfătuire la care au luat parte, toţi primarii din municipiu şi acei ai comunelor suburbane. In consfătuire s’a discutat chestiunea construirei caselor în comunele suburbane, contra legei de sistematizare şi fără autorizaţia serviciului de cadastru al municipiului. DECLARAŢIA PRIMARULUI D. I. COSTINESCU, a arătat că de la 1 Ianuarie 1928, toţi locuitorii au construit cum au vrut nerespectând legile de construţie. Această neregulă a fost adusă la cunoştinţa ministerului de interne, care a făcut răspunzători pe primarii comunelor suburbane cu sancţiuni de dare în judecată şi înlocuirea din postul de primar, a acelor care se vor dovedi, că au aprobat astfel de construcţii. DECIZIA MINISTERULUI DE INTERNE In urma acestor nereguli care s’au constatat în intervalul de timp de la 1 Ianuarie 1928, până în prezentministerul de interne, a dat o ordonanţă prin care opreşte să se construiască case în afară de vatra satului. Printr’o deriziune, s’au retras toate parcelele date la sătenii, care nu au construit de la data cedărei terenului, până acum şi cărora li se vor restitui sumele achitate. Construcţiile făcute fără autoriza ţi©, vor fi dărâmate şi nu se admite să se construiască de cât case de zid şi nu de lemn, ca până acum. In afară de vatra satului, nu se admite să se construiască decât locuinţe pentru ferme. Casele construite de la 1 Ianuarie 1928, trebue să se pue de când au legea şi regulamentul de construcţii. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor dispoziţiuni, ministerul de interne a cerut un supliment de jandarmi în număr de 100.