Cuventul, iulie 1928 (Anul 4, nr. 1145-1175)

1928-07-11 / nr. 1155

VB 2 sibil numai yoghinului. Acest su­net cauzal, specific, e surprins de yoghin și e reprezentat pentru u­­rechea vulgară printr'o silabă, prin­tr'un sunet grosolan (Bija). De pil­da, focul se traduce Ram, răsufla­rea Hangsa, ş. a. m­. d. Rezultă de aici că stăpânind a­­ceste sunete, stăpâneşti lucrurile. O concepţie străveche ,a «nume­lor», pe care o găsim de la primitivi până la cabalişti. Numai că, a stă­pâni acel sunet (Blaj) nu înseamnă a-l cunoaşte. Ci a-i cunoaşte pro­nunţarea; adică, atitudinea psihică ce trebuie luată în timpul pronun­ţării. De aici, repetarea cuvintelor, li se caută sensul magic. Cetitorii cari m’au urmărit pâ­nă aici, să nu creadă că aceste Matu­­­ra sunt atât de simple, nici atât de absurde. Savanţi ca Avalon şi Woodroffe sunt de altă părere. O lume întreagă, vastă ca un ocean, aşteaptă pe cercetător în acest do­meniu al Universului sunetelor. Pentru indieni, sunetele sunt reve­latoare, exprimă Lumea invizibilă. Reamintim că orice sunet, pentru doctrina Mantrei, e alcătuit din trei părţi: 1) ultimul plan e forma ma­terială a sunetului (sthula-sabda), formă brută, capabilă să evoace numai imaginea exterioară, cu a­­jutorul convenţiunilor şi asociaţii­lor. (Dealtfel, numai acest plan ne e cunoscut; la celalalte, se ajunge prin iniţiare); 2) al doilea plan e sunetul subtil (sukshma-sabda), «eul» corpurilor sunătoare sau al cuvintelor. Dealtfel, mantra propriu zis înseamnă aceşti corpi, cari nu reprezintă un lucru sau un zeu, ci sunt acel lucru sau acel zeu. Cei cari pot actualiza (pratyaya) o man­tia (sabda) unei existenţe, sunt în prezenţa acestei existenţe; 3) în sfâr­şit, forma superioară sunetului subtil e identitatea absolută şi cre­atoare, Brahman, care e şi în acelaş timp devine, determinând şi crei­­ând. Am reprodus mai m­ult ca o curi­ozitate concepţie tantrikă a sub­stanţei sunetului. Ea e inaccesibilă, foarte multor savanţi indieni şi eu­ropeni. Nu poate fi reconstituită şi înţeleasă decât printr’un efort de a nu transpune în mentalitatea tan­trikă, de un magism pur şi univer­sal. Şi aici — ca şi în Dharani, în li­turghia mitriacă, în Biblie, în fi­lozofia greacă, în Upanisade, în Kabală, etc. — cuvintele sunt acte magice, acte prin cari se stăpânesc existenţa sau se postulează exis­tenţe. Nu trebuie să ne gândim, în­să, la cuvintele aşa cum le folosim noi. Şirurile fără înţeles — le înţele­gem, acum. Erau sunete; condu­ceau adică, sufletul în prezenţa u­nor factori despre cari nimic nu ştim, şi nimic nu putem conclude. Concepţia dinamismului universal — e ştiinţifică. Dealtfel, ştiinţa purcede direct din magie (Frazer) şi filosofia, de câte ori trece vreo criză, tot la magie ajunge (idealis­mul pragmatismul, etc.). Fireşte, să ne silim a da cuvântului magie noţiunea pe care o merită. Cartea lui Woodroffe e mult mai bogată, mult mai vastă, mai stu­foasă. Asupra acestei potente (Shab­­da) sunt închinate multe şi convin­gătoare capitole. Vom mai avea pri­lejul să revenim, aiurea. Am sfătuit pe cei orientaţi în ac­tuala psihologie a limbagiului să studieze Mantra Shastra. Sunt atâ­tea corespondenţe de surprins... Dealtfel, indienii au avut o clară conştiinţă despre caracterul func­ţional al cuvântului. Mircea Eliade -------ooxxxoo------­ THEODOR ATANASIU & C2 STR.BAZACA 1 • STR.CAROL 7678• 80 • str.halelor21 flrfe­ tortarea ,e mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TAR­GU-MU­REŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI fabrica ardeleana DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth si Hoffmann Persoanele de încredere condi­­ţiuni favorabile de plată «■î^oo-----­ S’a redeschis marele HOTEL PALACE RUSiiiNl Se găsesc camere de la 100 lei pe zi Orşova. — Pasagerii vaporului expres «Jupiter» al societăţii D. D. S. G. care venea de la Belgrad spre Orşova, au fost martorii unei înfiorătoare întâmplări. Pe când vaporul trecea la amiază prin strâmtoarea Cazanelor, în dreptul râului Mraconia de pe ţărmul ro­mânesc, o tânără femeie a fost ob­servată pe partea dinainte a bor­dului, luându-şi poziţie de salt cu mâinile ridicate. N’a fost timp să se mai intervină pentru evitarea saltului funest, căci îndată ea s’a şi aruncat în Dunăre. S’a dat alarma şi comandantul vasului a dat semna­lul de oprire, lăsând să se linişteas­că apa învolburată de mersul vapo­rului. Dar nu s’a mai putut zări ne­norocita, care şi-a pus capăt zilelor în asemenea condiţiuni. ANCHETA La Orşova, vaporul a fost reţinut mai multe ore, pentru a se face an­cheta cuvenită de căpitănia portu­lui. Nu s’a putut stabili cauza pre­cisă, care a determinat săvârşirea faptei. Cea dispărută în valurile Dunării, se numia Dafinca Micoff, era studentă la Strassburg şi soţia studentului bulgar Svetan Micoff, ambii de 25 ani. Călătoriau îm­preună la Rusciuc, pentru a merge acasă la părinţi. Tot cu acest vapor au călătorit încă vre­o două sute de studenţi români, cehoslovaci, bul­gări şi iugoslavi, probabil mergând în escursie. Mulţi dintre aceştia au văzut drama dar nu au putut-o îm­piedeca. Soţul într’o vădită stare sufle­tească deprimată, a spus că tot tim­pul călătoriei a trăit cu soţia sa ca, cea mai bună înţelegere, dar că a văzut-o neliniştită. Soţia primise la Strassburg încă, o scrisoare de aca­să, în care era vorba de starea ma­terială foarte grea a părinţilor ei, şi în urma acestea scrisori au tre­buit să plece brusc acasă. El to­tuşi nu cunoştea precis conţinutul scrisorii. Se prea poate însă, ca tinerii să fi avut neînţelegeri de aşa natură, cari au pricinuit hotărârea soţiei. Mai ales că soţul în timpul anchetei era aşa de emoţionat încât numai cu greu a putut face declaraţii, în­curcându-se în fraze, fără nici un înţeles. O dramă In Clisura Dunării De pe vaporul de pasageri care venea spre Or­șova, o supusă bulgară se aruncă în valurile fluviului, înecându-se. fie a stabilit ancheta CUVÂNTUL Ziua a II-a Şedinţa se deschide la ora 9 di­mineaţa. * Prezidează d. Păunescu. Primul cuvânt îl ia d. profesor universitar Vladimir Ghidionescu, făcând o dare de seamă a congresului de educaţie in­ternaţională de la Locarno, care s-a ţinut anul trecut cu participarea tutu­ror statelor. D-sa afirmă că lipsa României la congres e un blam pentru corpul învăţătoresc român. Cere constituirea unei filiale a a­­cestei organizaţii. D. TONI se referă şi d-sa la federaţie, arătând punctele principale din programul de activitate al acestor federaţii internaţionale. D. DUMITRAŞCU, inspector şco­lar, desbate chestiunea pedagogiei in învăţământul primar. Vorbeşte despre foloasele reuni­unilor internaţionale înainte de război. D. BUSUIOC, atinge chestiunea pensionarilor. D-na DIMITRIU­ ILFOV, vorbeşte­­ chestiunea salarizărei. CUVÂNTUL PROVINCIILOR D. PORA-CLUJ, în numele ce­lor trei provincii alipite, prezintă un deziderat, relativ la încadrarea gra­dului de înaintare, până la promul­gare legei. Se referă la art. 224, care prevede aceste drepturi. D. PĂUNESCU, propune studi­erea chestiunei propuse de d. Pora, căci de ea depinde unirea generală. D. HOLBĂN, vorbeşte în aceaşi chestiune. Este pentru înaintarea, fără examen, pentru acei care au drept prin lege. (O voce din sală). De ce fugiţi de examen? D. LISIEVICI, din Basarabia, spu­ne că învăţătorimea română din Ba­sarabia, n'are teamă de examene şi nu fuge de ele. Fuge însă de bi­leţelele provenind de la cluburile po­litice. D. PĂUNESCU, preşedintele con­gresului, propune să se aducă un caz de învăţător în drept legal, care să fie prezentat justiţiei, pentru a se da o jurisprudenţă, în vederea art. 224. Vorbesc încă d-nii Praportiri, ra­portor special asupra materialelor de întreţinere şcolară. Vărgeoiu,­Buco­vina Şeican şi Lupaş vorbesc in chestiunea comitetelor şcolare. * Şedinţa se suspendă la orele 12 a. m. Şedinţa de după amiază GALAŢI. 9. — Şedinţa se deschi­de la orele 3 sub preşedinţia d-lui Păunescu. A continuat discuţia în chestia dezideratelor. Au vorbit d-nii: Bălănescu, Dumitrescu, Ro­­manescu, Toni, Vasiliu, Bali. Se trece apoi la discuţia asupra Legii învăţământului primar. D-l Mrejeru, raportor, face o largă ex­punere a procesului. S-a votat un deziderat care va fi trimis minis­terului instrucţiei. Congresul a fost ridicat la orele 5, şi va continua mâine la Brăila, când se va alege comitetul. Seara s’a dat o agapă în onoarea presei. Au vorbit d-nii prof. Ghi­­bănescu pentru ziarul «Cuvântul», Holban Dumitrescu şi Volbură. Un judecător­ falsificator de acte publice în Banat Tembelismul din ministerul de justiţie face ca împotriva acestui judecător să nu se poată deschide acţiune publică Timişoara. 8. 0­0 perlă de magis­trat pare a fi Emil Klein, şeful ju­decătoriei rurale din Vinga, jude­ţul nostru. Acest magistrat a fost reclamat parchetului pentru un caz de fals în acte publice, comis în ur­mătorul fel: Judecătorul Klein a adus hotărâ­re de achitare­­ în­trun proces penal oarecare. Mai târziu, certându-se cu acuzatul din acest proces, ce făcu Klein? Găsi un mijloc de răzbunare cât se poate de simplu: a nimicit procesul verbal al sentinţei de achi­tare, a redeschis cauza penală în care se pronunţase deja, a ţinut din nou desbatere, şi, de astă dată , a condamnat pe acuzatul din proces. Despre această ispravă a origina­lului judecător de la Vinga, acuzatul din proces a sesizat parchetul timi­şorean. Găsindu-se că e cazul să se deschidă acţiune publică împotriva lui Klein, parchetul — prin adresa No. 1002 1928 din 2 Mai a. c. — a a­­vizat ministerul de justiţie, DE UNDE INSA NICI PANA ASTAZI NU A VENIT NICI UN RĂSPUNS. Tembelismul din ministerul de jus­tiţie face deci ca un magistrat acu­zat de fals în acte publice să func­ţioneze mai departe şi să continue a împărţi dreptate cum il tae capul. Arestări ilegale, diurne din două părţi, jurăminte fără crucifix In cele de mai jos însă, vom ară­ta că şeful judecătoriei rurale din Vinga este, prin faptele sale, pasibil de pedepse disciplinare cât de gra­ve, și aceste fapte — dacă ministe­rul ar fi cât de cât gelos de presti­giul subalternilor — ar putea atra­ge chiar scoaterea lui Klein din ma­gistratură. o însemnăm pentru azi câteva din aceste fapte — acelea despre care a­­vem momentan cunoştinţă — şi spe­ram că, cel puţin în urma acestui denunţ al nostru, ministerul va da acestui caz atenţia cuvenită. Iată ce mai face judecătorul Emil Klein: Fixând pentru zilele când distri­­bueşte cărţi de alegăt­ori şi câte o ieşire la faţa locului, el încasează diurne şi spese de transport şi de la stat şi de la particulari. Arestează oameni fără de nici o bază legală. Cazul unei femei din corn, Fibiş — Maria Cadrian — este tipic în această privinţă. Judecătorul Emil Klein a ţinut desbateri şi a luat jurământul pâr­ţilor fără să aibă crucifix pe masă. Acest lucru a fost stabilit şi de că­tre d. inspector judecătoresc Cră­­ciunescu. Deocamdată atât. Este — credem — suficient pentru ca ministerul să aprobe deschiderea acţiunei publice, cerută de parche­tul timişorean. GELU Ancheta crimei dela Băneasa Studentul Iliescu a fost lovit barbar de ţiganii lăutari Ancheta pentru stabilirea cauze­lor care au contribuit la moartea studentului Ni­colae Iliescu, căzut victimă agresiunei ţiganilor lăutari de la Băneasa, a stabilit următoa­rele : Ţiganii lăutari Ionică şi Bănică, au lovit în mod barbar cu scaunele şi cu pumnii pe student, care a că­zut în nesimţire. In această situaţie studentul a fost lovit de o femeie numită Şchioapa, servitoare la no­tarul comunei suburbane Băneasa şi probabil amanta unuia din lău­tari. Cercetările au mai stabilit că che­ful a ţinut până la ora 3 noaptea la cârciuma lui Ionescu — încurcă lume, iar de aici a continuat până la orele 8 dimineaţa, la cârciuma lui Grigorie Pistol, unde s’a petrecut agresiunea sălbatecă, contra studen­tului Iliescu, — după înapoierea de la locul viran din apropierea aces­tei cârciumi. REZULTATUL AUTOP­SIEI Cadavrul studentului a fost dus la institutul medico legal Dumini­că la orele 6 şi autopsia s-a făcu­tri dimineaţă la orele 10. Rezultatul autopsiei a stabilit c£ studentul avea fractura bazei cra­niului şi distrugerea diafragmei stomacului. S’a stabilit că ambele răni sunt provenite din lovituri pu­ —....-QO^-OO-——— ternice aplicate cu corpuri tari a­supra victimei. Procurorul de serviciu a dat or­din de afestare a celor doui țigani lăutari, împreună cu femeia. AMA DEA IUBI este titlul senzaţionalului articol, scris de Adolphe Menjou, special pentru revista «Realitatea Ilustra­tă» care a apărut azi, în 20 pagini mari, tipărită în 3 culori pe hârtie bună, cuprinzând 80 ilustraţii, cu­riozităţi din toată lumea, modă, ci­nematograf, sport, glume, nuvele, jocuri distractive, etc. --------exp CAPITALA NENOROCIRE DIN IMPRU­DENȚA Ignatz Lamber, în etate de 75 ani domiciliat în calea Cuza Vodă No. 13, pe când vroia să se urce ori într’un vagon de tramvai, care era în mers pe str. Brezoianu, a căzut alunecând sub roatele vagonului. Bătrânul a căpătat fractura pici­oarelor dela genunchi. In stare gravă a fost dus și inter­nat, la spitalul Brâncovenesc Curierul judiciar -----00-­00----­ PRONUNŢAREA in pro­cesul SOC. DE ELECTR­I­CITATE DIN BRAILA S. I a trib. comercial, în complec­tul d-lor Coman Negoescu, preşe­dinte şi judecător PreotsCu, după o deliberare de câteva zile, s’a pro­nunţat ori în procesul dintre soc. de gaz şi iluminat din Brăila şi Primăria acestui oraş. Tribunalul a admis apelul societăţii de gaz, a reformat ordonanţa prezidenţială dată de preşedintele tribunalului Brăila şi, în consecinţă, a respins cererea Primăriei Brăila de a re­­evacua societatea de gaz şi electri­citate şi a fi trimeasă Primăria în folosinţa imobilelor acestei socie­tăţi. PRONUNŢAREA IN PRO­­CESUL PAŞAPOARTELOR CU PRIVIRE LA UN INCI­DENT S. III a curţei de apel, în apelul făcut de parchet împotriva sentin­ţei dată de S. IV a trib. Ilfov în procesul paşapoartelor, a avut să soluţioneze şi asupra apelului făcut de partea civilă împotriva jurnalu­lui acestei secții prin care se res­pingea cererea de a introduce în cau­ză alte persoane care nu aveau nici un rost în acest proces. Curtea a respins acest apel. ATATZRI NU VREA SA SE PREZINTE LA INS­TRUCTIE —D. judecător I. Răileanu, de la cap. 4, locţiitor I. Roznovanu, citase la acest cabinet pentru informaţiuni pe faimosul Atatzki din Chişinău, bijutier. Acesta, prezentând un cer­tificat medical, nu a binevoit să vie. La cabinetul 4 aflându-se că Atatzki e perfect sănătos la Grand- Hotel, d. judecător de instrucţie Roznovanu a dat mandat de adu­cere pentru ziua de 14 iulie împo­triva lui Atatzki. ORDONANŢE defini­tive D. judecător de instrucţie al cap. 7, Ioan Stănescu, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în jude­cată pentru falsificare de bancnote dolari pe Osias Goldshmit. D. judecător I. Răileanu, dela cab. 2, a trimis în judecată prin ordo­nanţă definitivă, pe Achil Staicu, fost perceptor şi primar în comuna Kiselef-Ilfov pentru delapidarea su­mei de 26.000 lei şi fals în registrele primăriei. La cab. 5 instrucţie s’a dat ordo­nanţă definitivă de trimitere în ju­decată pentru bancrută simplă şi frauduloasă a comerciantului Mişu Finţu din şos. Mihai­ Bravu 44. S-a lansat mandat de arestare împotri­va lui fiind dispărut. PUS IN LIBERTATE • S. II­ a Curţei de apel a admis cererea de liberare făcută de Bubi Garfunkel pe o cauţiune de 1000 lei, condamnat la trei luni închi­soare de tribunal pentru o pretinsă escrocherie. DE LA CURTEA CU JU­RAŢI In seara de 16 Decembrie 1927 Moritz Klein şi Abraham Kohn, fă­ră ocupaţie luând o cameră cu chirie la Ana Goldstein din Calea Rahovei 35, au încercat să o omoare lovind-o şi strangulând-o de gât pentru ca să o jefuiască. După ce au socotit că au desăvârşit isprava, au fost la masă şi la întoarcere, bătrâna revenindu-şi în fire şi ţi­pând, cei doi tâlhari au fost prinşi şi trimişi în judecată pentru tâlhă­rie. Curtea eu juraţi de Ilfov i-a judecat eri. In urma rechizitorului făcut de d. procuror Gică Ionescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza cărui curtea a condamnat pe Mortz Klein la 5 ani recluziune şi pe Abraham Kohn la 2 ani di­n­­uni, precum şi la su­ma de 30.000 lei despăgubiri către victimă. Mâine 11 Iulie, se judecă la curtea cu juraţi procesul asasinatu­lui d-nei Costescu ucisă şi jefuită de criminalul Bungăreanu şi Lă­custa. ALT PROCES DE MILIOA­NE INTRE «SOSPIRO» SI INGINERUL BACALU Am publicat în ultimul nostru număr că Tribunalul Ilfov, Secţia Il-a comercială a dat câştig de cau­ză inginerului Bacalu într-un pro­ces camuial intentat de această so­cietate Sospiro, condamnând-o la plata unei sume de mai bine de 7.000.000 lei. Sâmbătă o altă secţiune a tribu­nalului Ilfov şi anume secţia I-a comercială, a soluţionat după lungi desbateri, un alt proces intentat tot de Inginerul Bacalu societăţii Sospiro. Tribunalul compus din d-nii ju­decătorii Manolescu şi­­ Zamfi­­rescu a păşit la judecata unor im­portante pretenţiuni pe cari între­prinderile Bacalu le aveau faţă de soc. Sospiro, pentru un rest de pla­tă dintr’o furnitură de materiale de foraj a cărei întreagă valoare se cifra la peste 14.000.000 coroane cehe şi 10.500.000 lei. Societatea, în apărarea ei, a invo­cat în contra acţiunei o serie de excepţiuni tinzând a reduce suma datorită la numai câteva milioane. Totodată societatea a introdus şi o acţiune reconvenţională pentru su­ma de circa 10.000.000 lei ce pretin­dea că are ea de primit la rândul ei de la inginerul Bacalu. Tribunalul pronunţându-se a con­damnat societatea «Sospiro» ca să plătească inginerului Bacalu suma de lei 12.300.000 cu dobânzi legale de la 1925 şi 100.000 lei cheltueli de ju­decată şi a respins ca nefondată ce­rerea reconvenţională a societăţii Sospiro.­­ INFIRMARE DE MAN­DATE S. I a trib. comercial a infirmat mandatele de arestare emise de d. judeător de instrucţie al cab. 4, Roz­novanu împotriva celor doi func­ţionară comerciali evrei cari au bă­tut grav pe str. Şelari pe doi stu­denți. Parchetul a făcut apel împo­triva acestei hotărâri. Farmaciile de serviciu AZI 10 IULIE Farmacia «Griviţa», Traian Nis­­tor, Griviţei 112; Niculescu Maria, Griviţei 247; Dr. C. Guci, Victoriei 40; C. Chilăescue, Victoriei 75; V. Manolescu, Victoriei 169; Al. An­­gial, Popa Tatu 8; Rena Weissel­be­rg, Sf. Apostoli 37; Al. Ceplea­­nu, Moşilor 406; I. Năstase, Traian 106; M. Constantinescu, Rahovei 55; Gh. Olivănaru, b-dul Tăbăcari 82; P. Cireşeanu-Bârland, b-dul Carol 13; C. Herzenberg, Văcărești 25; Sterie Papanian, Cuza Vodă 63. -------xxooxx-------­ -------xxooxx------­Blocnotes Teatrale La «Teatrul Mic de Vară» (Cal. Griviţei No. 94) continuă în fiecare seară, cu un succes formidabil co­media «Satirul». Trupa teatrului «Cărăbuş» de sub conducerea d-lui Tănase joacă în fiecare seară delicioasa revistă «Cioc, Cioc, Cioc» de N. Kiriţescu. In distribuţie d-nele Nataliţa Pave­lescu, Violeta Ionescu, Lizica Pe­­trescu, Conanela Dimitriu, Cleo Dragomirescu şi Marilena Bodescu. D-nii Tănase, Giugaru, Codruţ, Dan, Milian pe lângă ansamblul companiei apar : Zizi Moustic, Marta Krueger, Karnecky, negrii Sonny-Jones, Mutt şi Jeff şi­­? Girls Palace Bautiris. Reviste „FLĂMURĂ“, cunoscuta revistă craioveană, aduce în No. 3-4 pe Iu­nie şi Iulie, un bogat sumar , pro­ză, versuri şi traduceri, semnate­ de d-nii Marcel Romanescu, Radu Ggr. II, Plopşor, Barbu Brădescu, etc. V­ ­a fi privire la lina liselor in Comunele­ Suburbane Controlul acestor lucrări se va face cu jandarm? Eri dimneaţă la orele 10,­ a avut loc la primăria municipiului, o con­sfătuire la care au luat parte, toţi primarii din municipiu şi acei ai comunelor suburbane. In consfătuire s’a discutat ches­tiunea construirei caselor în comu­nele suburbane, contra legei de sis­tematizare şi fără autorizaţia ser­viciului de cadastru al municipiu­lui. DECLARAŢIA PRIMARU­LUI D. I. COSTINESCU, a arătat că de la 1 Ianuarie 1928, toţi locuitorii au construit cum au vrut nerespec­tând legile de construţie. Această neregulă a fost adusă la cunoştinţa ministerului de interne, care a făcut răspunzători pe prima­rii comunelor suburbane cu sancţiu­ni de dare în judecată şi înlocui­rea din postul de primar, a acelor care se vor dovedi, că au aprobat astfel de construcţii. DECIZIA MINISTERULUI DE INTERNE In urma acestor nereguli care s’au constatat în intervalul de timp de la 1 Ianuarie 1928, până în prezent­­ministerul de interne, a dat o ordo­nanţă prin care opreşte să se cons­truiască case în afară de vatra sa­tului. Printr’o deriziune, s’au retras toa­te parcelele date la sătenii, care nu au construit de la data cedărei te­renului, până acum şi cărora li se vor restitui sumele achitate. Construcţiile făcute fără autoriza ţi©, vor fi dărâmate şi nu se admite să se construiască de cât case de zid şi nu de lemn, ca până acum. In afară de vatra satului, nu se admite să se construiască de­cât locuinţe pentru ferme. Casele construite de la 1 Ianua­rie 1928, trebue să se pue de când au legea şi regulamentul de cons­trucţii. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor dispoziţiuni, ministerul de interne a cerut un supliment de jan­darmi în număr de 100.

Next