Cuventul, iulie 1928 (Anul 4, nr. 1145-1175)
1928-07-24 / nr. 1168
i pregăteşte o concentrare a capitalului minoritar Tendinţele de fuziune a băncilor săseşti şi maghiare Schimbarea politicei financiare a guvernului a provocat un reviriment în cercurile financiare minoritare. Hotărârea de a stabiliza valuta noastră a avut darul să pună în gardă aceste cercuri spre a nu fi surprinse de desfăşurarea evenimen telor. , Saşii schimbă politica lor bancară Primii cari s’au sezisat de această chestiune nu fixst saşii, cari au procedat imediat la o schimbare radicală a tacticei lor financiare urmată dela război încoace. In vreme ce înainte se urmărea crearea a cât mai multor instituţiuni financiare, fie ele cât de mici, dar aşezate în centre comerciale uneori de minimă importanţă, de data aceasta a început o mişcare puternică pentru concentrarea capitalului. Imotivele concentrării capitalului Prin stabilizare vor fi lovite înprimul rând băncile cu un capital mijlociu cam azi sunt totuşi în măsură să facă faţă situaţiunii financiare. Or stabilizarea reducând capitalul acestor bănci ele sunt ameninţate să devină instituţiuni de ordin secundar şi fără posibilităţi de a putea concura cu băncile mai mari ce au la spatele lor creditul străinătăţii, care, precum se ştie, este în funcţie totdeauna, de capitalul intreprinderei. De aceia se procedează la concentrarea capitalului ori fuzionarea băncilor mici cu alte instituţiuni similare mai puternice. Cine absorbă băncile mici Printre instituţiile săseşti exsistă în Ardeal două mari bănci cari prin situaţia lor şi-au asumat rolul conducător al instituţiunilor financiare săseşti şi cari au acordat întotdeauna sprijinul lor băncilor mici aşezate în diverse centre. Aceste două instituţiuni sunt: Cassa generală de economii din Sibiu (Hermannstädter allgemeine Sparkassa A. G.) şi Casa generală de economii din Braşov (Kronstädter algemeine Sparkassa), care sunt bine fundate şi tot aşa conduse. La schimbareaactivei şi politicei bancare a cercurilor săseşti era deci firesc că dela aceste instituţiuni să pornească idea absorbirii băncilor mai mici. Şi ea a fost transpusă în realitate. Astfel a urmat fuziunea lui Burgenlander Bank AG. Braşov, Mediander Bank Mediaş cu toate sucursalele acestor bănci "şi Veroinate Sparkasse din Bistriţa cu Hermannstädter allgemeine Sparkassa, Sibiu, în vreme ce Kronstädter Allgemeine Sparkassa a fuzionat cu Siebenbürgische Industrie und Handelsbank din Braşov şi «Transilvania» Bank für Handel und Industrie din Bucureşti. (Jr prin aceste fuziuni cele două bănci au sporit capitalul lor la 100 milioane lei, devenind astfel două instituţiuni bancare foarte puternice. In afară de aceasta ele dispun de credite însemnate în străinatate care vor fi sporite faţă de noile lor mijloace financiare dându-li-se astfel posibilitatea unei mari desvoltări în viitor. Mişcarea de concentrare a capitalului săsesc nu s'a închis încă şi pentru moment urmează tratative cu celelalte bănci cari n’au aderat încă la aceste planuri de fuziune. Ele însă vor fi forţate la acest lucru le evenimente. Mai în seamă când proiectele guvernului despre reglementarea con rip.lui bancar vor devmni realitate. Atunci aceste bănci vor trebui să şi sporească capit tul pentru ai putea exista. Dar neavând sprijinul celorlalte instituţiuni, vor fi nevoite să cedeze anindu-şi cu unul din cele două mari grupuri. Cercurile săseşti au întins tratativele de fuziune şi asupra instituţiunilor şvăbeşti din Banat, tratative cari au fost însă suspendate pentru moment. Şi capitalul maghiar se concentrează Aceleaşi tendinţe le urmăresc şi cercurile maghiare care desfăşură o activitate febrilă pentru concentrarea capitalului ceia ce se manifestă în fuziuni şi sporiri de capitaluri ce se anunţă în continuu. Aceste cercuri contează — şi au chiar la spatele lor — sprijinul neprecupeţit al cercurilor financiare din Budapesta şi al capitalului străin care este în strânsă legătură cu aceste cercuri. Se crede că până la toamnă se vor termina aceste mişcări de comasări de capitaluri minoritare şi economia ţării se va afla în faţa unor trusturi bancare minoritare cu o conducere unitară şi cu resurse puternice. Repercusiunea acestor fapte nu vor întârzia desigur să se producă asupra economiei generale a ţării. Ce fac băncile româneşti Intr’un viitor reportaj vom arăta care este politica bancară practicată de cercurile româneşti, unde nu se urmăreşte până acum o concentrare, ci dimpotrivă o destrămare a capitalului naţional. »fre-pe-- legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, va da directive comisiunilor de cercetare şi va urmări aplicarea acestor dispoziţiuni. Ministerul Industriei şi Comerţului va remite agenţilor arătaţi de art. 26 al legii formulare de citaţiuni de pe modelul arătat, va fi numit conform art. 2, alin. 2 al acestui regulament. Afară de membrii titulari, vor fi numiţi şi membri supleanţi, cari vor funcţiona în caz de absenţă a titularilor. Comisiunea va fi prezidată de delegatul Ministerului Industriei şi Comerţului. Ea poate lucra valabil cu 3 membri. In caz de paritate, votul preşedintelui este preponderent. Comisiunea va lucra zilnic şi îşi va fixa orele de consultare în aşa fel ca să nu producă întârzierea introduceri procesului-verbal la instanţa competentă în cele 24 ore determinate de lege. In capitalele de judeţ, în cari sunt Camere de comerţ şi de industrie, comisiunile vor lucra în localul acestor institute, în toate celelalte oraşe şi comune, în localurile primăriilor. In Bucureşti vor lucra cinci comisiuni şi anume: una In localul Camerei de comerţ şi de Industrie, iar celelalte In localurile primăriilor. Comisiunea permanentă ce funcţionează pe lângă Ministerul Industriei Monitorul Oficial, publică în numărul său de ori decretul regal prin care se aprobă modificarea art. 16 şi 17 din legea speculei. Art. 16. — Agenţii arătaţi în art. 26, alin. 1 al legii, afară de judecătătorii de instrucţie, membrii parchetelor, judecătorii ocoalelor rurale şi ajutorii lor, de îndată ce vor încheia procesele verbale de constatare a infracțiunii, vor prezenta aceste procese-verbale împreună cu celelalte dovezi sau indicii de vinovăţie, pe cari le-ar fi adunat, unei comisiuni de cercetare, care îşi va da avizul asupra pricinei ce formează obiectul procesului-verbal. Odată cu încheierea procesului-verbal, aceşti agenţi vor cita pe cei presupuşi culpabili şi în faţa comisiunii, remiţându-le o copie de pe procesul-verbal. Ora de prezentare în faţa comisiunii va fi întotdeauna fixată înăuntrul termenului arătat în art. 26, alin. 4 al legii. Dacă agentul nu fixează ora de prezentare în faţa comisiunii, cei presupuşi culpabili vor putea sesiza direct comisiunea în termen de cel mult 12 ore dela data încheierii pro-, * Comerțului, în baza art. 39 din cesului-verbal. Dacă din circumstanțele arătate în procesul-verbal sau cam rezultă din celelalte dovezi ce însoțesc acest proces-verbal se constată că fapta nu întrunește elementele vreuneia din infracţiunile pedepsite de lege, comisiunea de cercetare va face cunoscut avizul său negativ agentului respectiv. In cazul când agentul este de acord cu avizul negativ al comisiunii, procesul-verbal nu va mai fi înaintat judecătoriei de ocol, iar citațiunea emisă conform art. 28 din lege se va anula. Dacă comisiunea a dat un aviz favorabil pentru urmărire, precum și în cazul când agentul care a încheiat procesul-verbal nu este de acord cu avizul negativ al comisiunii, procesul-verbal va fi înaintat judecătoriei de ocol, împreună cu avizul comisiunii, în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea procesuluiverbal. Când agentul care a încheiat procesul-verbal nu a fost prezent în fața comisiunii, sau când comisiunea a fost sesizată numai de cererea învinuitului, avizul, va fi remis învinuitului, care îl va prezenta instanţei de judecată, sau va fi trimis direct acestei instanţe de către comisiune. In toate cazurile, avizul comisiunii este obligator pentru reprezentantul Ministerului Industriei şi Comerţului, care stă în instanţă, conform art. 30 din lege. Acest reprezentant este dator să susţină avizul comisiunii în faţa jurisdicţiilor de judecată. CUM VA FUNCŢIONA COMISIUNEA Art. 17. — Comisiunea arătată în articolul precedent, va funcţiona in fiecare municipiu, comună urbană reşedinţă sau nereşedinţă de judeţ, şi se va alcătui din: Un delegat al Ministerului Industriei şi Comerţului; Un delegat al Camerei de comerţ şi de industrie; Un delegat al municipiului sau primăriei; Un delegat al consumatorilor, care , îl şi ridicologramă de MIRON GRINDEA lată trei termeni noui cari se cer iorescu. Terapeutica însă, dela înintroduşi nî dicţionarul limbii neasceput, se arăta infructuoasă, cu toatre, înţelesul lor îl bănuiţi desigur, prin analogie cu termenii din fizică: 1) aparat pentru înregistrarea ridicolului, 2) studiu ocupându-se cu măsurarea cantităţilor de ridicol şi 3) schiţă care să reprezinte rezultatele înregistrate şi riguros calculate ale cifrelor. E cert că avem un ridicol specific al nostru: ridicolul scrisului. In nici una din ţările culturale (...y compris) nu există credem, o mai înspăimântătoare pletoră de imbecili... literari ca la noi. Fenomenul nu e nou deşi multiplicat şi hypertrofiat enorm în gravitatea abuzurilor, după războiu şi şi-a avut Un teribil seismograf, de o surprinzător de drastică potenţa în Titu Ma-------eo---ao------te procedeele ei nete, covârşită de prolificitatea literară autohtonă. E curios cum gela Maiorescu încoace, nu s’a dat acestui implacabil delict indigen decât o slabă atenţiune, marcând, bonom şi steril, o uşoară ironie şi o prudentă rigurozitate de cenaclu. Temperamentele cele mai impetuoase chiar ale criticei noastre n’au făcut în definitiv decât să apere, în strategia lor polemică, interese şi veleităţi de şcoală (aceasta în cazurile cele bune). Nu e de mirare, deci, cum ultragiile necurmat comise şi neîngrădite de nici o instanţă critică, au înscris pe răbojul îndestul de firavei noastre culturi, un capital jalnic de necuviinţă şi inconştienţă, care, prin permanentizarea lui în continuă creştere, ameninţă să devină o adevărată plagă socială. Se impune o precizare: nu e vorba aici de gimnastică jurnalieră a atâtor nechemaţi într’ale publicisticei. De literaturizările elegant contorzionate ale atâtor oameni de treabă, cu reale virtuţi civice, cari, înscriu, mai mult sau mai puţin cotidian, la mulţumirea lor de cetăţeni cumsecade, dloma ingrată a renumelui scriitoricesc, precum nici nu este vorba de echilibristica gravă, cele mai adesea, a atâtor existenţe nobile de cărturari şi savanţi, cari nu pot rezista ispitei de a «lărgi» cadrul activităţii lor cu divertismente străine de obiectul specialităţii,atenuate însă,, generos, de valoarea operei strict ştiinţifice). E vorba numai de literatura şi gazetăria orăşelelor de provincie. Fiecare târg al României Mari îşi are pe lângă cinematograf, sală de biliard, pavilion de popice şi una sau mai multe societăţi «culturaleartistico-sportive», alcătuite exclusiv din preşedinte, vice-preşedinţi şi ceilalţi membri ierarhizaţi întru conducerea onorabilelor asociaţii. Acum, comitetul acestor cercuri, obişnuiesc, adesea să scoată câte-o revistă, cu program bine determinat, de obicei, bilunară, tipărită din osârdia entuziastului comitet, până ce patronul frizeriei şi-a dat calfa din întâmplare, cenzorul societăţii ori doi-trei părinţi circumspecţi controlează banii de buzunar ai fiilor lor, (iarăşi membri fruntaşi ai grupării de conducere şi de sacrificiu). Epilogul, trist deslănţuit, nu reprezintă garanţia nici unui corectiv. Prodigioasă pasăre Phönix, revista decedată, reînvie, pentru a exista tot bilunară, încă un simestru. Şi se ştie, sper, că pământul e rotund. Am în faţă o revistă de provincie. Se numeşte «Cronica Ardealului» şi e literaro-artistico-sportivocinematografică. Autentic. Schiţe un sfârşit de nuvelă «Glasul cornului» semnată de d. Al. Iliescu- Caracal (7, VII, 1927, Temişoara) va să zică străin de judeţ, poezii şi poezioare, dintre cari într’una datorită d-lui Milan!! Cărciumăreseu aflăm că pământul se învârte, când pe-o rână, când pe spate», cronică cinematografică, și o surprinzătoare pagină de analiză, pe care vrem s’o considerăm o autentică profesiune de credință a întregului... comitet. Articolul se cheamă. Tristă cugetare. Dedesupt: Criticilor... Cerem de mai ’nainte iertare cititorilor că citându-l aproape în întregime, pentru ca să-şi poată da seama că afirmaţiile noastre alarmante de mai sus nu-s tocmai lipsite de temeiu. «...Sie homo, sie vita»... Iată glasul înfiorător al unui adevăr fatal.. Ce crud adevăr — ce amarnică rezemnare (sic). Pare a fi vorba de incapacitatea omului de «sacrificiul cel sfânt de aşi înăbuşi glasul funest al amorului propriu». Apoi aflăm că lumea e împărţită în două: cei cari îşi frământă creerul scânteind, fiecare pe cât îi e putinţa, ideea călăuzitoare spre progresul şi civilizaţia lumiidintre aceştia face parte şi autorul Tristei cugetări, d. Piu Labiry, şi cei cari urmează calea descoperită. De raza sfântă a spiritului celor dintâi ctitorii d-lui Piu Labiry. «Printre cei de-al doilea rând se găsesc aceia cari, chemaţi să împlinească ţinta sforţărilor nefericite a celorlalţi, drept quasi-călăuza exploatatoare, pe calea luminată de spiritul celor cari se istovesc pe loc, sacrificând totul spre a emite raza care alungă întunericul ce învăluie şi rătăceşte mulţimea cea neputincioasă»... Apoi d. Piu Labby mărturiseşte, ca o concluzie imediată a celor de mai sus: ( «Sărman articol (Tristă cugetare).!... Sărmană revistă (Cronica Argeşului)!... Sărmani tineri rătăciţi şi nenorociţi cari scrieţi într’ansa». Ce spuneţi de auto-flagelarea aceasta de un sadism nebănuit1? Mai departe: «O revistă nouă şi ridiculă prin tot ce e şi chiar prin ea aspiră a fi!» Ei bine asta-i prea de tot Autorul... monologiază cu propriul său articol: «Sărman articol! De-ai şti câţi nu s’ar găsi spre a-ţi doborî glasul tău nepriceput (exagerezi, d-le Labby), copilăros, deşi la întreaga lor faptă se spune glasul sfânt al unui adevăr în faţa cărui toţi ar trebui să-şi plece capul descoperit (?) mulţi (oh!), doar în gând rostind cuvântul de închinare... Autorul urează «sărmanei reviste» să crească mare, spre «binele acelui mefisto care o ucide» şi termină cu vorbele: «Sic homo, sie vita»!... Adică, aşa cum e d. P. L. aşa e şi... sau viceversa. Nu interesează însă aci. Fapt că eseuri similare cuprind şi Buciumul Dorohoiului şi Cimpoiul Vasluiului şi Răcnetul Caracalului. Există regimente de asemenea inşi, cari în loc să citească o carte, să joace foot-ball ori popice, îşi screm substanţa cenuşie şi apoi, după asalturi nereuşite la porţile redactoratelor din Capitală, îşi nemuresc produsele cerebelului în «sărmana revistă» din orăşelul lor. Exemplul pe care l-am citat e din cele mai fericite. Posedăm perle mult mai preţioase, cari trec în domeniul celor de necrezut. N’ar fi lipsit de folos un buletin săptămânal care să înregistreze, câteva din producţiile beletristicei provinciale. Perspectiva s’ar arăta atunci neînchipuit jalnică şi n’ar mai constitui un simplu agrement de siestă. O terapeutică radicală care să termocauterizeze imediat plăgile, să desinfecteze terenul, bântuit de minerabi, ţânţari şi marasme, se cere imperios aplicată. Şi este imposibil ca o etuvă la 80 de atmosfere, să dea grea CUVÂNTUL. CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL PROFESORILOR SECUNDARI ZIUA IV-a dri dimineaţă au continuat la «Fundaţia Carol», desbaterile celui de al X-lea congres al «Uniunei internaţionale a profesorilor secundari». Şedinţa s-a deschis la orele 10 sub preşedinţia d-rei Colette (Franţa). Crucea roşie a tinerimii La ordinea de zi a desbaterilor: «Crucea roşie a tinerimei». D-na Filitti (România), preşedinta seg. «Crucea roşie a tinerimei», a făcut un amănunţit raport asupra originei, activităţii şi rolului «Crucii roşii a tinerimei» în România. Ideia organizării unei asemenea instituţiun, pornită în timpul războiului, a fost adoptată, după război, de profesorii de pretutindeni. Astăzi, profesori şi elevi, depun o «muncă asiduă pentru «Crucea roşie» în scopul salubrităţii copiilor din ţările respective. Astfel a luat naştere prima secţiune a «Crucii roşii a tinerimei». In România instituţia aceasta s’a înfiinţat în urma apelului principesei Elena. Mii de copii au răspuns acestui apel, contribuind cu obolul lor. Rolul secţiunei române nu este numa de a ajuta şi ameliora starea sănătăţii copilului ci şi de a uşura educaţia cinică în raport cu vârsta ş clasa elevului. Corespondenţa interscolară naţională şi internaţională, organizată de «Crucea roşie a tinerimei», este menită să contribue la desvoltarea sentimentelor de solidaritate omenească. Numărul membrilor secţiunii româneşti se ridică la aproape 60.000 copii. , S-au organizat cursuri elementare de «prim ajutor» căutându-se să se infiltreze în sufletul copilului ideia datoriei de a face bine aproapelui. Crucea roşie a tinerimei» este o operă eminamente şcolară şi deci profesorii trebue să fie colaboratorii ei cei mai fideli. D. Melsone (Franţa) delegat al «Crucii roşii a tinerimei» din Franţa, spune că înfiinţarea acestei instituţiuni a fost, mai în tote ţările, opera profesorilor şi a institutorilor. Ea a luat naştere din spiritul de solidaritate şi ajutor recproc. Astăzi, în toate ţările, «Crucea roşie a tinerimei» numără peste 10 milioane de copii cu peste 350.000 membrii ai corpului didactic. Peste 40 de etate au asemenea organizaţiuni. D-sa face un călduros apel la concursul membrilor corpulu didactic secunar din ţările pentru desvoltarea acestei mişcăi în proporţii cât mai grandioase. D-ra Colette (Franţa) citeşte apoi următoarea Rezoluţie Congresul constatând că acţiunea «Crucii roşii a tinerimei» are cele mai fericite repercusiuni asupra stărei morale şi fzice a tnerelor geeraţii. Constatând, pe de altă parte, că «Crucea roşie a tinerimei» nu caută să introducă nici un sistem pedagogic particular, dar că, numai prin simplul fapt al acţiunei sale, ea pune în mânile corpului didactic un instrument de prima ordine pentru atingerea scopului urmărit de orice educator, îşi exprimă dorinţa ca membrii corpului didactic să intensifice mai mult sprijinul pe care îl dau «Crucii roşii a tinerimei» şi sforţându-se să facă cunoscută această mişcare, care prin universalitatea şi permanenta ei acţiune, serveşte primordialele interese ale umanităţii. ÎNCHIDEREA congresului Un omagiu Reginei Maria D. Claviére (Franţa) anunţă că ordinea de zi a congresului a fost epuizată, se va proceda la închiderea desbaterilor congresului. D-sa dă preşidenţa d-lui prof. Şt. Pop, preşedintele federaţiei române şi apoi relevă federaţiei române şi apoi relevă faptul că fiind ziua onomastică a M. S. Reginei Maria, congresul trebue să trimită omagiul său Suveranei. Congresiştii prin lungi aclamaţii aprobă trimiterea unui mesaj omagial. D. Claviére anunţă apoi afilierea la «Uniunea internaţională a profesorilor secundari» a federaţiei profesorilor secundar apărit ori. Termină aducând mulţumiri guvernului român, ministrului instrucţiunei şi corpului profesoral secundari români pentru frumoasa primire făcută oaspeţilor străini, a adăuga, scumpi amici, duceţi spru ţările voastre toată dragostea noa- stră şi toate urările, ca nobilele d-voastre sforţări de conciliare şi colaborare să fie încununate de cel mai complet şi cel mai durabil succes. Mai vorbesc apoi mulţumind în numele delegaţiilor respective d-nii: Miguel Allué Salvator (Spania), Parker şi Hudson (Anglia), Sigmund Denter (Polonia), Adamescu, d-na Rădulescu-Pogoneanu şi Şt. Pop (România), care dclară închise desbaterile celui de al X-lea congres internaţional al profesorilor aecundări. După amiază congresiştii au luat parte la o recepţie dată la «Azilul Elena Doamna». Ţinem să relevăm faptul că în tot timpul cât a durat congresul o echipă de elevi şi cercetaşi au dat un nepreţuit concurs prin îndeplinirea unui bun serviciu de corespondenţă şi colportaj. . Printre sârguincioşii elevi am notat pe următorii: Costinescu N. G. liceul «Spiru Haret», Cameniţă G. Al., Mirescu Mircea, Nuţescu Mircea şi Ştefănescu Mircea (toţi de la liceul «Cantemir»), precum şi pe următorii cercetaşi din cohorta «Păstorul Bucur»: Constantinescu A. V., Crăciun G., Feiller Eugen, Haryton Leon, Popovici Gr., Zimbal Mariul şi Grigorescu Grigore. Congresiştii au plecat astăzi dimineaţă la orele 6 şi un sfert, din Capitală într-o excursie de 7 zile. Se vor vizita următoarele localităţi: Ploeşti, Slănic-Prahova, Vălenii de Munte, Câmpina, Breaza, Sinaia, Buşteni, Braşov, Sibiu, Păgăraşi, Sălişte, Cozia, Căciulata, Călimăneşti, R. Vâlcea şi Curtea de Argeş. I Băncile străine şi funcţionarii români întrunirea „Asociaţia funcţionarilor de bancă” dri dimineaţa la orele 9 a avut loc la sediul «Asociaţiei funţionarilor de bancă» din Bulcv. Carol 7 (Palatul Sindicatului Ziariştilor) o mare întrunire la care au asistat numeroşi funcţionari ai băncilor din Capitală. A prezidat dl. I. G. Iliescu care a pus în discuţiune următoarele chestiuni: Orariul în bănci, orele suplimentare şi cazurile de concedieri şi nedreptăţile de la «Banca Comercială Italiană şi Română» şi «Banque Belge pour l’Etranger». După ample discuţiuni la cari au luat parte reprezentanţii funcţionarilor de bancă «Unirea», «Unirea funcţionarilor din comerţ, industrie, bănci şi birouri» şi ai «Asociaţiei funcţionarilor de bancă», s’a hotărît în unanimitate ca orariul în bănci pe timpul verei dela 1 Mai la 1 Octombrie să fie dela ora 8 la 14 adică 6 ore fără întrerupere, iar pe timpul iernei dela 9 la 15. In ceea ce priveşte orele suplimentare, avându-se în vedere abuzurile aproape generale şi permanente, atât din punct de vedere material şi fizic, prin aceea că regimul orelor suplimentare extenuează peste măsură forţele salariaţilor, periclitându-le sănătatea, unele bănci plătind aceste ore cu sume derizorii iar altele de loc, făcând să sporească astfel numărul şomerilor, s-a hotărât să se ceară ministerului muncii, respectarea strictă a legei care nu îngădue sub nici un motiv munca suplimentară. Luându-se în discuţiune regimul la care sunt supuşi funcţionarii români ai «Băncii Comerciale Italiene şi Române», regim desonorabil, umilitor şi de teroare, precum şi concedierile abuzive delii «Banca Belgiană», s’a hotărât începerea unei mari companii de protestare şi intervenţiuni la toate autorităţile în drept, pentru încetarea acestor triste stări de lucruri. Se va cere o audienţă d-lui prim ministru V. Brătianu pentru a i se arăta tratamentul la care sunt supuşi funcţionarii români în instituţiunile bancare şi financiare străine, întrunirea a luat sfârşit la orele 1 d. a. I Teatrul Cărăbuşistase are senzaţionalul debut al excentricilor dansatori negri de la Coloseum din Londra în revista Cioc! Cioc! Cioc! de N. Kiriţescu Biletele la cana Teatrului Cuvântarea d-lui C. Kiriţescu D. Const. Kiriţescu, secretarul general al ministerului instrucţiune! a rostit următoarea cuvântare: In momentul de a încheia lucrările celui de al X-lea congres internaţional al corpului didactic secundar, ţin de datoria mea, atât ca reprezentant al domnului ministru al instrucţiunii, cât şi din partea comitetului de organizare al congresului, să vă reînoiesc expresiunea profundei noastre recunoştine pentru marea cinste ce ne-aţi făcut, de a vă întruni în Capitala regatului nostru. Guvernul român, pe de o parte, corpul profesoral, pe de altă parte, au făcut tot ce le-a stat în putinţă, pentru ca lucrările dv. să aibă loc în atmosfera de cordială colegialitate, care e o condiţie indispensabilă pentru reuşita oricărei lucrări colective. Profesori, noi ştim în practica noastră profesională, că sentimentul de simpatie e la baza oricărei acţiuni de educaţie. Acest sentiment, noi am căutat să-l transplantăm, de la raporturile noastre cu elevii noştri, la raporturile dintre noi. Dacă nu am reuşit totdeauna şi peste tot, vă rugăm iertaţi-ne! Dacă, uneori poate, sforţările noastre în acest scop, v’au părut prea insistente, şi au lipsit de discreţie, vă rugăm iarăş, iertaţi-ne! In adâncimea limpede a sufletelor noastre, veţi găsi, ceea ce n’am putut întotdeauna să exteriorizăm prin cuvintele şi prin acţiunile noastre. Vom fi cei mai fericiţi oameni din lume dacă, plecând în ţările domniilor voastre, veţi duce cu d-voastră şi imaginea fidelă a ţării şi a poporului nostru. Mâine veţi porni în călătorie peste câmpiile, dealurile şi munţii noştri. Veţi vedea ţinuturi frumoase şi bogate, veţi cunoaşte un popor de oameni blânzi şi prietenoşi, cari nu au cunoscut niciodată sentimentul Urii, în a căror inimă nu a încolţit niciodată sentimentul răsbunării şi cari, trăgând din vicisitudinile istorice o nuanţă de fatalism, a aşteptat totdeauna sfârşitul grelelor încercări spre a întinde mâna în semn de uitare şi de împăcare celor ce Vau vrăjmăşii, şi de caldă şi inalterabilă recunoştinţă celor ce Vau ajutat. » Pe acest popor, devotat muncii grele pentru ridearea şi întărirea patriei lui, pe acest popor mândru de origina lui — fără vanitate, — generos şi primitor, tradiţonalist fără frică de lucrul nou, iubitor al pământului patriei, — fără şovinism, — îl veţi cunoaşte de aproape. Şi veţi înţelege atunci, care e baza psihologică naturală pe care noi, corpul didactic român, am clădit pornirea noastră către colaborarea internaţională şi către pace. Vom fi fericiţi dacă scurta d-voastră şedere printre noi, va avea ca rod, afară de importantele rezultate technice pe care le-au adus discuţiile din şedinţele congresului, şi convingerea că aci, la porţile Orientului, există o naţiune tânără şi viguroasă, care doreşte cu toată sinceritatea şi care lucrează cu toată realitatea, ca să ia loc alături de glorioasele sale înaintaşe, pe frontul luptei pentru cultură şi pace. Domnilor colegi şi, permiteţi-mi Farmaciile de serviciu AZI 23 IULIE Al. Alifanti, Griviţei 217; I. Lozinca, Griviţei 104; V. Thüringer et O. Lascar, Victoriei 78; C. Roşu, Moşilor 45; G. Berbier, Moşilor 164; Farmacia «Academia», Academiei 2; Vasile Novian, 11 Iunie 49 ; M. Vartolomeu, Dudeşti 93; Al. B. Nicolaescu, Şerban Vodă 147; I. Alexi, şos. Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, 13 Septembrie 2; Şt. Panea, Văcăreşti 223. Parastas pentru Regele Ferdinand la Paris Paris. 22. (Rador). La Biserica română din Paris, a avut loc un parastas în memoria defunctului Rege Ferdinand I. La slujbă, a luat parte de Diamandy, ministerul României la Paris, întreg personalul Legației, precum și membrii Colonii române. PARCUL OTETELIŞEANU fiecare seară FLORETTE PATAPON Piesă in 3 acte de Hennequin şi Weber pusă în scenă de ION IANCOVESCU şi jucată de COMPANIA DRAMATICA „Teatrul Nostru” VECHIA Tipsor„ Julim!“ S’a Redeschis şi execută orice lucrări IEFTIN ŞI PROMPT JEAN SABETAY STR. ANTIM No. 19 OGLINDA LUMII Cea mai răspândită, cea mai veche, cea mai interesantă şi * cea mai variată revistă ilustrată de actualitate. — 7 Lei Exemplarul Lei 7 — RESTAURANT CAPSA ATHENEI! Duminică 15 Iulie 1928 DESCHIDEREA TERASELOR şi GRADINEI RESTAURANTULUI ATHINTE PALACE ORCHESTRA IORDĂCHESCU Intrarea prin Hotel, sau str. Episcopiei, Băile Homorod BĂILE HOMOROD. Băi cu apă conţinătoare de Radium. Se deschid la 14 Iunie şi se închid la 1 Septembrie. Băile Homorod la înălţime de 729 m. sunt recomandate de mediei contra anemiei, gălbinării, în caz de afecţiunile organului respirator şi digestiv, la boli femeieşti de rinichi, băşică, mitră, de nervi, neurastenie- Sunt folositoare reconvalescentelor după orice boală în deosebi debilitor, pentru brădetul ce înconjoară băile cu aer curat şi rLinişte. Isvoarele de borviz (apă minerală) în imediata apropriere cu conţinut mare de radiambună contra anemiei, bolii de rinichi, stomaci vindecă pe deplin patarele organelor respiratoare şi întăreşte nervii. Băile sunt înconjurate de regiuni frumoase pentru excursiuni. 1 cameră pe zi costă de la 60—89 lei. Bucătărie omenească. Cofetărie, vinuri ardelene şi de Drăgăşani. 1 baie caldă costă 30 lei, rece 21 lei. Muzică stabilă. Circulaţie zilnică de autobus între Odorheiu şi Mercurea Cine prin Băile Homorod. Poştă şi telefon în loc. Doritorii se pot adresa primăriei comunei