Cuventul, august 1928 (Anul 4, nr. 1176-1206)
1928-08-09 / nr. 1184
OÎ^OO----- Timpul s’a schimbat, sunt indicaţii că se va menţine rece începând de Luni seara, timpul meteorologie furnizează amănunte i’a schimbat brusc. Ziua se înregis- J complecte asupra situaţiunei atmo trase la un moment dat 61 grade la soare. Noaptea timpul s’a răcorit. Eri însă a plouat în Capitală şi timpul s’a menţinut toată ziua răcoros. Nourii au prevestit noui ploi. Schimbarea prea bruscă de temperatură a devenit pentru unii îngrijitoare. Datele de mai jos ale institutului sferice de eri şi prevestesc cea de azi. La BUCUREŞTI-FILARET, orele 6 a. m. Presiunea atmosferei 757,7 mm. Cerul foarte noros și vântul de la vest cu 5 mps. Umiditatea 65%. Temperatura 19 gr. Temp. maximă de ori 36 gr. Minimă de azi noapte 17 gr. Ploae 3 mm. TIMPUL IN ŢARA Comunicat al ministerului de agricultură şi domenii după rapoartele din 3 şi 4 August primite de la consilieratele agricole. VECHIUL REGAT BRAILA: Azi 3 August a plouat bine în tot judeţul. BUZĂU : In dimineaţa zilei de 3 August a. c. a ploat puţin şi liniştit în tot judeţul. BOTOŞANI: In noaptea de 2 spre 3 August, a căzut în întreg judeţul ploaie liniştită şi de scurtă durată, timpul s’a răcorit. COVURLUI: La 3 August a căzut ploaie potrivită în tot judeţul. DOROHOI: Miercuri 1 August senin şi cald în tot judeţul. La 2 August spre seară şi în noaptea de 2 spre 3 August a plouat în judeţ temperatura s’a scoborât. Semănăturile şi păşunile s’au îndreptat. NEAMŢ: In cursul nopţei de 3 August a plouat bine în tot judeţul; ploaia va ajuta mult porumbul Cerul se menţine înnourat. PUTNA: La 2—3 a plouat în întreg judeţul. Deşi cantitatea de apă căzută n’a fost mare, va ajuta mult păşunilor şi grădinilor. Porumbul e slab, ploaia căzută fiind în majoritate târzie. Timpul s’a răcit simţitor, stricăciuni nu s’au produs. ROMAN: In noaptea de 2 August a plouat bine în întreg judeţul. Timpul rece. TUTOVA: In dimineaţa zilei de 3 August a început a ploua în întreg judeţul timp de patru ore, timpul se menţine nourou cu vânt de la nord. TULCEA: Astăzi 3 August, ora? dimineaţa, ploaie de o oră, după care a început un vânt puternic. TECUCI: A căzut astăzi ploaie parţială în tot judeţul, care ajută porumbului, furajelor şi viilor. TRANSILVANIA ARAD: In seară zilei de 2 August orele 22, ploaie măruntă a căzut în tot judeţul, timpul se menţine încă nouros. BRAŞOV: In noaptea spre 3 August a fost ploaie generală cu efect binefăcător pentru prăşitoare, cerul se menţine înnourat. BIHOR: La 2 August a plouat parţial. CIUC: In noaptea de 2 spre 3 August a plouat bine în judeţ favorizând mersul prăşitoarelor. Astăzi 3 August suflă un vânt puternic şi rece. HUNEDOARA : In noaptea spre 3 curent a plouat puţin în valea Mureşului. MURE?: In noaptea de 2 spre 3 August, au căzut ploi parţiale în acest judeţ făcând mult bine în special semănăturilor de porumb, fâneţelor şi păşunilor. NASAUD: Ein 2 August a căzut ploaie generală în tot judeţul, a adus foarte mari îmbunătăţiri vegetaţiei, care avea nevoie de umiditate. ODORHEI: In noaptea spre 3 August a căzut ploaie generală în tot judeţul. SOMEŞ: La 2 August s’a semnalat ploaie generală fără stricăciuni, temperatura este scăzută. TIMIŞOARA: In ziua de 2 August au căzut ploi parţiale în judeţ, în cantităţi miei. TURDA : In noaptea de 2 August a căzut ploaie generală peste întreg judeţul urmată de vânt. Ploaia este totuşi insuficientă pentru porumb. BUCOVINA CÂMPULUNG: In 3 August a plouat abundent, influenţând în bine porumbul, cartofii şi fâneţele. RĂDĂUŢI: La 2 August seara a plouat 7 mm.; la 3 August dimineaţa timpul este foarte rece. SUCEAVA : In 2 August a fost ploaie abundentă generală, binefăcătoare prăşitoarelor. BASARABIA BĂLŢI: In noaptea de 2 August s’a semnalat ploie generală de 6,2 mm. în întreg judeţul. Prăşitoarele au încă nevoie de ploaie. HOTIN : Joi 2 August după masă şi seara au căzut 8,5 mm., ploaie generală, favorabilă prăşitoarelor. — TIMPUL PROBABIL dela 7-8 August, orele 20. Presiunea atmosferei în creştere cu 3—7 mm. Timpul îşi va păstra caracterul relativ rece, cerul fiind mai mult acoperit şi ploi intermitente vor cădea mai ales în jumătatea estică. Vânt de la nord şi nord-vest, potrivit în estul tării. In cursul zilei în jumătatea vestică cerul se va însenina. ------ooîfcoo—•-— făcut progrese, programele şi metodele s-au îmbunătăţit, toţi profesorii au frequentat un seminar pedagogic şi au dat, la examenul de capacitate de specialişti, şi examen de pedagogie. Mai e vreun profesor azi, care să nu ştie pedagogie? Şi... totuşi mai e iar pedagogic, mai sunt profesori, şi încă mulţi de tot, care, afişând un materialism didactic rigid — ştiu materia î e tot ce-mi trebuie — afişează pentru pedagogie un dispreţ, total. Da, materialismul acesta didactic şi, corolarul său, preţuirea exclusivă şi vanitoasă a specialităţii, a omorât şi omoară spiritul pedagogic în şcoala secundară, face repede de tot tabula rasa din toată pedagogia învăţată la Universitate şi seminarul pedagogic. Discuţii pedagogice în cancelarii nu au loc aproape niciodată, concertări metodice pentru corelaţii de studii nu se fac de loc, un individualism didactic exclusivist face din fiecare materie panaceul culturii, cheia fericirii individuale şi obşteşti. Cantonaţi astfel strict între coperţile manualelor specialităţii lor, profesorii ajung repede să se dezintereseze de munca şi observaţiile psichologice ale, colegilor — cari le vor fi făcând — şi să noteze pe elevii lor numai cu criteriul îngust de apreciere al însemnătăţii presupuse capitale a materiei lor. Şi fiecare făcând astfel, elevii sunt supuşi fatal unei goane înfrigurate de la un obiect la altul, unei spieuiri fugitive din toate, aşa cum un cal ce trage mai alene căruţa, se pleacă şi smulge în goană câte un fir de iarbă de pe lângă şanţuri sau câte o frunză dintr’un pom pe sub care trage căruţa. «Frunzăreală» de învăţătură, în manej condus cu biciul fricii de notă, iată rezultatul organizării şcoalei noastre de azi, cu profesori ce nu cunosc decât amorul propriu al specialităţilor. Dacă ne întrebăm unde e isvorul acestui materialism şi individualism didactic, credem că e de căutat, în linia întâia, în lipsa unei culturi psichologice profunde şi serioase, învăţarea unui mecanism sau calapod metodic, în seminarul pedagogie, — şi pe acest lucru se pune acolo (şi la examenele de capacitate) greutatea cea mare — nu poate remedia nici pe departe acea lipsă a culturii psichologice. Ba, din contră, dogmatismul pedagogic duce repede la tocirea oricărui interes şi simt psichologie, fiindcă dogmatismul pune repede stăvilire personalităţii, încrustează şi osifică spiritul, îl face mecanism şi rutină oarbă. Mai mult spirit nativ prevenitor faţă de copilaşi o mai adâncă pătrundere a legilor vieţii lor sufleteşti, mai mult, o curiozitate pasionată pentru această viaţă şi tainele ei, iată ce trebue să stăpânească întâi în cultura profesorilor. Fireşte, să fie excelenţi specialişti ! Fără aceasta iar nu se concepe negreşit, o bună şcoală. Dar specialitatea trebue concepută numai ca un mijloc, foarte relativ, mijloc care nu trebue să facă a se uita scopul, care e desvoltarea puterilor sufleteşti personale ale copiilor în cel mai mare grad posibil. Insă aceste puteri trebuesc căutate cu pasiune, cu pasiunea cu care un bun grădinar pândeşte încolţirea plantelor semănate de el şi desvoltarea lor zilnică sub grijile lui ocrotitoare. Această pasiune presupune un ascuţit interes psichologic, şi e tocmai ceea ce lipseşte mai mult în educarea profesorilor de astăzi pentru chemarea lor. Negreşit, interesul psichologie e şi un dar nativ, fără el nu se poate concepe o îmbrăţişare fericită a profesiunii didactice ; dar în organizarea ce s’a dat formării profesorilor, cultura psichologică trebue pusă pe a - celaş plan, dacă nu pe unul superior culturii de specialitate spre a se trezi mai devreme şi mai intens din aţipirea lui, acest simţ psichologic. O formaţie psichologică serioasă ar face pe fiecare profesor conştient de următoarele mari probleme, pe care le presupune învăţământul : problema intereselor individuale ale copiilor, problema stării psichologice a candidatului la examen, problema oboselii psihice, problema stării psichice şi a examinatorului şi altele ca acestea. Abia după stăpânirea serioasă acestor chestiuni se pun problemele propriu zis didactico-metodologice. Când s’a pus pe tapet chestia bacalaureatului, s’a pornit dela nişte constatările critice, dar nu s’a examinat rădăcinile adânci, din cari au răsărit marile neajunsuri ce au alarmat autoritatea şi au silit-o să conceapă reînfiinţarea stavilarelor severe ale examenelor. Dacă s’ar fi examinat mai atent aceste rădăcini, se căuta remediul pe altă cale, decât aceea a înmulţirii formalităţilor de promovare. Acestea ce rezultate au dat până acum ? Din an în an procentul căzuţilor la bacalaureat creşte, ignoranţa, ce se zice că se constată, e din ce în ce mai pronunţată. De ce această sabie a lui Damocles, şi asupra capului elevului, dar şi asupra capului profesorului atârnată, n’a făcut să se simtă repede svâcnirea unei mai mari silinţi la învăţătură, în elevi, a unei mai conştiincioase pregătiri a acestui elev, de către profesor ? Deci, nu lipsa examenelor explică scăderea prăpăstioasă a ştiinţei de carte la elevii noştri de liceu. Noi trăim sub stăpânirea tiranică unei mitologii a legii, a reformelor formale. Ne închipuim că dacă decretăm prin lege : «Să se înveţe mai multă carte» !, cum decretăm «să se ieftenească traiul !», s’a şi pornit lumea şcolară pe mai multă silinţă la carte, şi negustorii pe ieftenirea vieţii, deşi de atâta amar de vreme, de când experimentăm aceste decretări pe hârtie, puteam să ne încredinţăm de nulul lor efect. Deci trebue să ne coborâm la rădăcinile adânci ale răului, cari nu stau de loc în lipsa de forme legale bune. In orice caz, şi când necesitatea acestora se evidenţiază, nu trebuie să se uite că orice reformă pedagogică trebue să fie întâi o reformă a pedagogului şi a spiritului general în care se înţelege cultura. Pe urmă, după acestea, pot veni şi forme legale adecuate. Noi înşine vom propune unele, cari ni se par mai nimerite, mai în acord cu legile psichologice. Dar întâi vom căuta să adâncim problema cauzelor reale ale decăderii învățământului, ceeace o vom face într’un articol viitor. I. Nisipeanu ——xxooxx------ Din Cluj CLUJ. — In cârciumarele din str. Morii, făptaşi necunoscuţi au lovit în cap cu un obiect de fier pe servitorul Iosif Molnár. In stare gravă, Molnár a fost transportat la Clinică. SINUCIDERE. — In str. Pata, servitoarea Iuliana Nagy, în vârstă de 17 ani s’a sinucis bând sodă caustică. Medicii nu cred că servitoarea să scape cu viaţă. * Alaltieri seara s’a ţinut în sala festivă a Camerii de industrie şi Comerţ o adunare a fabricanţilor da lichior diin Ardeal şi Banat. A prezidat d. F. Schwartz. S’a discutat chestiunea fuziune! cu sindicatul fabricanţilor de lichior din Bucureşti. • Tribunalul Cluj a pus la vot listele creditorilor şi deponenţilor Băncilor Unite din Cluj. Lista care a reuşit este compusă din d-nii prof. dr. Camil Negrea, Const. Roşiu, Alex. Dragomir, dr. Virgil Nistor şi Adolf Ferenczy. Aceştia reprezintă pretenţiuni în valoare de 41 milioane. .. • Am arătat alaltăeri că din fabrica «Tacâmul» din Cluj s’au furat obiecte de argint în valoare de zeci de mii lei. Obiectele au fost aflate şi patronul şi-a retras plângerea înaintată politiei. Intre timp însă s’a constatat că hoţul este St. Link, specialist angajat la fabrică. Acesta (care de altfel ducea în ultimul timp o viaţă destrăbălată), spre a nu fi arestat el s’a sinucis înghiţind o puternică soluţie toxică. -------ooxxxoo------ tOOXXXOO înmormântarea lui G. Rădulescu Archibald Eri după amiază a avut loc înmormântarea regretatului Gh. Rădulescu-Archibald, fost preşedinte al sindicatului ziariştilor—unul dintre ziariştii care a ilustrat presa noastră, în special înainte de războiu. De la locuinţa defunctulu din str. Austrului cortegiul funebru, urmat de familie și numeroși gazetari, a pornit la cimitirul Sf. Vineri unde s’a făcut înhumarea. Deraerea din staţia Conop Po când trenul de marfă No. 2902 trecea între staţiile Conop şi Barzova, s-a rupt o osie dela un vagon încărcat cu lemne. Din această cauză, 5 vagoane au deraiat. Linia a fost complect distrusă pe ostanţă de 250 metri, închizând circulaţia. Trenurile de călători circulă prin transbordare. -ooxxxo ARESTAREA UNUI ŞOFEUR Accidenele de automobil, dela o vreme, se ţin lanţ. In ziua de 4 August şoferul Ciurea S. Vasile a călcat pe bulevardul Maria un om a cărui identitate nu s’a putut stabili. Ciurea după săvârşirea acestei isprăvi, dispăruse. De abia acum două zile a fost prins şi înaintat parchetului. Căutat la serviciul antropometric, Ciurea a fost găsit că are o condamnare pentru furt. D, jude-consilier I. Niculescu-Bolintin, locţiitor la cab. 6, instrucţie a emis mandat de arestare împotriva acestui şofer. CERCETĂRILE ÎN JURUL FOCULUI DE LA MOARA HERDAN Cu cercetarea cauzei acestui incendiu a fost delegat de judecător de instrucţie Ioan Stărnescu de la cabinetul 7. D-sa, anchetând la faţa locului a stabilit că focul a luat naştere în sala unde se aflau pietrele de moară, cari, fiind lăsate, câtva timp, fără grăunţe de măcinat, prin funcţia pietrelor, s’au produs scântei. Aceste scântei s’au întins la depozitul de grâu şi făină, din apropierea pietrelor şi în acest chip focul s’a întins repede. Este exclusă posibilitatea ca focul să fi luat naştere dela maşini. Deşi nu poate fi nici o îndoială că situaţia financiară a acestei mori e bună, totuşi d. judecător de instrucţie Stănese a numit uin expert contabil care să controleze această situaţie financiară. APELURILE AVOCAŢILOR I. GOBREA ŞI GABRIELESCU Secţia III a tribunalului Ilfov admisese cererile de liberare făcute de avocaţii Dobrea şi Gabrielescu, învinuiţi că au finanţat întreprinderea falsificărei de dolari. Lui Dobrea i se admisese cererea pe 100000 lei şi Gabrielescu pe 20.000 lei. împotriva hotărârei de admitere a cererilor atât parchetul, cât şi preveniţii au făcut apel ce s-a repartizat la secția III a Curţii de Apel. Curtea a fixat termenul de judecată a acestor apeluri pe ziua de 10 August. Ciocnirea a două locomotive In statia Aron Pumnul, mașina trenului No. 5456 s’a ciocnit cu locomotiva No. 405 ce manevra pe linie. Mecanicul trenului 5456 observând apropierea locomotivei, a frânat, astfel că ciocnirea n’a fost atât de violentă. Locomotivele au suferit ușoare avarii. -ooxxxoo ooxxxoo- Un automobil sfărâmat de tren DOI MORŢI ŞI PATRU RĂNIŢI O groaznică nenorocire s’a întâmplat ori în apropiere de Mărăşeşti în următoarele împrejurări: Automobilul No. 928 din Focşani vroind să treacă linia ferată între staţiile Funia Seaca şi Mărăşeşti, la pasagiul de nivel al cantonului No. 127 a cărui barieră era deschisă, a fost surprins de acceleratul No. 71 Botul locomotivei a apucat automobilul, sfărâmându-l şi târâindu-l pe o distanţă de aproape 200 metri. In automobil se aflau şease persoane. Una a fost omorîtă pe loc, alta în agonie dusă la spital a încetat de asemenea din viaţă iar alte 4 persoane au fost mai uşor rănite şi se speră că vor scăpa cu viaţă. Nenorocirea a produs o profundă impresie la Mărăşeşti şi Focşani de unde sunt victimele. Hareții incendiu Buzău -000 Numeroase imobile cuprinse de flăcări Un violent incendiu a izbucnit în noaptea de 5—6 August pe la orele 1 și jumătate la casele d-nei Alina Fotescu, din str. Al. Demetriade No. 30. A ars grajdul și o magazie de scânduri în care se aflau lemne de foc. Incendiul a izbucnit din podul grajdului unde erau depozitate două care de fân. De aci, focul s-a întins la proprietatea d-nei Patrana Nie Petrescu din str. Nicu Constantinescu unde a ars complect o magazie de cereale, o magazie unde se afla depozitat un vagon de sticlărie aparţinând d-nei Lazar Berebşte şi la imobilul d-lui Leon Goldenberg, unde au ars două construcţii de paiantă, prima compusă din şase camere şi cealaltă din două, la locuinţa moştenitorilor defunctului colonel Mănescu, distrugând un grajd o magazie de scânduri,o clădire compusă din şase încăperi şi o parte din corpul principal de case. Cu toată munca depusă de pompieri şi pichetele de incendiu din garnizoană, focul s-a întins şi la casele proprietatea d-lui Costică Rădulescu ocupate de d. colonel Serghiescu, unde a ars o magazie de scânduri. La faţa locului au sosit d. primprocuror Dobrovici, d. primar al oraşului şi d. prefect al judeţului care împreună cu d. colonel Hagi- Chirca, comandantul pieţei, au luat toate măsurile pentru evacuarea locatarilor. Pagubele sunt mari, parte din imobile au fost asigurate. Scrisori din Brăila Scandal la comunitatea israelită.— Iarăşi abuzurile cu împroprietărirea ------po^eo—.— Zilele trecute, a avut loc o şedinţă furtunoasă la sediul comunităţii israelite. S’a discutat, în special, modul cum s’a făcut pactul cu cei din opoziţie, precum şi fixarea candidaturilor fără consultarea massei.. Majoritatea comitetului s’a declarat pentru revizuirea candidaturilor şi fixarea lor prin vot secret Minoritatea însă, adică cei cari au mijlocit pactul, s’a opus. Aceste controverse au dat naştere la un enorm scandal şi puţin a lipsit ca el să nu se transforme într’o încăerare generală. Noroc că şedinţa a fost ridicată, altfel.... Iarăşi abuzuri cu imps5©»prietărirea Am relatat, la timp, jaful făptuit cu împroprietărirea. Iată cum aflăm un alt abuz. Consilierul agricol a improprietărit cu 10 pogoane pe un prieten al său, Paul Dumitrescu, necunoscut în localitate. La baza acestei împroprietăriri, este o dublă fraudă şi un dublu fals. Consilierul agricol, ca să obţină împroprietărirea prietenului său, a indus autorităţile superioare în eroare, comunicându-le că acesta locueşte pe str. Griviţei No. 189. Or, după cum am spus mai sus, persoana indicată e absolut necunoscută. In urma acestui fals, consilierul a obţinut pentru amicul său împroprietărirea în comuna Cazasu, dar cârtiţa agricolă i-a dat pământul în corn. Islaz, ca fiind mai aproape de oraş şi terenul fiind cotat mai bine. Asemenea abuzuri grosolane trebuie sancţionate imediat Organele superioare n’au nimic de zis? Rezultatul expediţiei la Polul Nord Roma 7 (Rador). — Generalul Nobile fiind intervievat de reprezentantul ziarului «Popolo di Roma», a declarat că rezultatele ştiinţifice ale expediţiei la Paul Nord, sunt de o mare importanţii, întregul material al primului voiaj la Pol, a fost salvat. D. Pontremoli, care făcea parte din expediţie în timpul ultimei călătorii, i-a comunicat generalului Nobile că a reuşit în cele din urmă să calculeze valoarea compozantei orizontalei câmpului magnetic, spunându-i totodată şi cifra găsită, cifră pe care generalul Nobile şi-o reaminteşte prea bine. Generalul Nobile a mai declarat că printre gheţuri s-a găsit un carnet complect intact al lui Malgreen care va putea fi descifrat. De asemeni d-sa a mai declarat că tot materialul fotografic al explorărilor precedente este în fiinţă, afară de acela al ultimului drum făcut spre pol, material care s’a pierdut cu excepţia fotografiei care reprezintă înaintarea printre gheţuri a vaporului «Citta il Milano». -------ooxxxoo------- Declaraţia guvernului în discuţia Scupcinei Belgrad 7 (Rador). — In şedinţa de azi dimineaţă a Skupcinei, s’a început discuţia declaraţii guvernamentale, ce a fost citită în şedinţa dela 2 August. D-l Iovanoviei, şeful partidului agrarian, aflat în opoziţie a luat cuvântul, criticând pe larg politica generală a guvernului. D-l Housein Alici, din partidul musulman din Bosnia, a declarat că grupul său va da tot sprijinul guvernului Korosetz. In urmă, a luat cuvântul deputatul Kraft, şeful partidului german. Discuţia declaraţiei continuă, deoarece sunt înscrişi şi alţi deputaţi. -------xxooxx------ Fabrică distrusă de incendiu Londra 7 (Rador). — Din Singapore, (India), se anunţă că o mare fabrică de încălţăminte şi produse de cauciuc, proprietatea milionarului chinez Tanchihee, a fost distrusă complect de un incendiu. Nu a fost nici o victimă. Pagubele se urcă la peste 100.960 de dolari. Săptămâna nautică în Anglia Londra, 7 (Rador). — Marea săptămână nautică de la Cowes a început eri. Femeile din lumea mare engleză, au lansat cu această ocazie o nouă modă a «Antantei cordiale» purtând bereta marinarilor francezi. ----------0X0--------- Curiosul accident al unui submarin Roma, 7 (Rador). — Submarinul de coastă «F. 148» pe când făcea exerciții de atac, la 7 miile la Vest de insula Brieni, a rămas scufundat în apă, fiind prins sub distrugătorul «Missori». Un hidroavion care asista la manere, asigură că submarinul se găsește scufundat la mică adâncime, în apropiere de ancora distrugătorului «Missori». Patru scafandrieri din Brindisi, împreună cu toate cele necesare pentru aerisirea şi ridicarea la suprafaţă a submarinului, au plecat imediat la locul sinistrului. Submarinul este în continuă legătură acustică cu celălalt vas. * Roma 7 (Rador). — Scafandrierii şi vasele sosite în ajutorul submarinului italian F. 14 scufundat în apropiere de insula Brionig au reuşit să determine poziţia exactă a submarinului. Vedeta Aquila care a ancorat în apropiere de submarin a reuşit să așeze pe bordul submarinului, un tub de alimentare a echipagiului submarinului cu aer. ---------exo—----- Bloc'Notes SPECTACOLE ) către PARCUL OTETELEŞANU (compania «Teatrul Nostru», Moritz al II-lea, CĂRĂBUȘ: Cioc, cioc, cioc. MARCONI (grădina calea Griviței teatrul Mic de Vară): «Isidor cu 3 neveste» comedie în 3 acte. JIGNI !A (grădină): Chaznoil cu Nelly Casman. TEATRUL NOU: Sedy wi Krihstil MAXI’M D’ETE: Succesul zilei cu 2 Reinchen celebri acrobaţi americani. Cinematografe CAPITOL: Am fost la Heidelberg student, cu Mari Kid. LIPSCANI: Steaua Tabarinului cu Rudolf Valentino şi Pasiunea unui parvenit. Cinema SELECT: Zeii, cu Renée Adorée şi Aillen Pringle, o comedie şi o vedere de actualitate. VICTORIA (grădină): Când flăcările mint. TEATRUL TRIANON cinema: Casa misterului seria II, cu Mosjoukine, Charles Vanel. CINEMA EFORIA: Fanfan, Primul Don Juan al Franţei. SCALA: Revista Să nu te superi că te’njur şi Eroii Mării, cu Dorothea Mackail. Cinema Bulevard Palace: (Puneţi mâna pe leu). MARCONI: Cei trei muşchetari. MARNA : Tragedia unei regine. VOLTA: Domnul de la ora 5. MODEL: Carol al XlI-lea. ROMA: Răzbunarea lupilor. Teatrale Toată săptămâna se reprezintă la Teatrul Nostru, Parcul Otetelişanu. hilarianta comedie «Moritz al II- lea» al cărei succes reînoit depăşeşte pe cel din stagiunea de iarnă. In primele roluri: D-nele Anicura Cârje, Nelly Caracioni, Maria Wauwrina, Mariette Deculescu, Margareta Nicolau şi d-nii G. Timică, Al. Ghiberlcon, D. Lascu-Digranda, C. Hociung, I. Tomescu etc. , Bibliografie A apărut ŢARA DE JOS, N-rele 3 şi 4, anul V, cu articole, presă, poesie şi cronici de: I. Al. Brătescu-Voineşti, N. N. Tonitza, N. Batzaria, N. Gr. Patri- Paul Papadopol, Ion Băilă, St. Dumbravciu, Eugen Constant, Konaki Vogoridovă ,G. Giurcănașu și O. V. Botez. 00-100- Patronul Marinei Române ------00.00----- Mari serbări organizate de „Liga Navală“ De curând s-a înfiinţat Liga Navală Română, sub patronajul reginei Maria şi cu concursul principelui regent Nicolae şi al principesei Ileana, care are de scop propaganda pentru popularizarea ideei marinăreşti.. In ziua de 15 ort. serbându-se patronul marinei române, s’a organizat următorul program de serbări: , Serviciul religios la toate bisericile pentru eroii marinei pierduţi în răsboiul pentru întregirea neamului. Vânzări de însemne pe stradă şi în localuri de către Legiunea Cercetaşilor şi Societăţile de binefacere (boc., Principele Mircea, Crucea Roşie, Cultul Patriei, etc.) Toate teatrele şi cinematografele din Bucureşti şi provincie vor da în seara de 15 August, reprezentaţii în folosul Ligii Navale Române. Universităţile populare de vară vor ţine conferinţe cu acest prilej. In porturile Constanţa, Galaţi şi Brăila vor avea loc serbări nautice şi producţiuni marinăreşti. Deasemenea şi în celelalte porturi a’a organizat sărbătorirea acestei zile, având criteriu general, programul porturilor mari, redus la mijloacele locale. Ora 10—10,30 serviciul divin la bord pentru eroii din marină; Scufundarea unei cruci de flori în mare; Cuvântare ocazională. Ora 10,30—11,20 Botezul hidroavioanelor. Naş regele Mihai I; Botezul gaclotului «Isprava». Naş d. amiral Scodrea; Botezul Cuierului naş de amiral Gavrilescu; Cuvântare ocazională. Ora 11,20—13 Concursuri marine pentru următoarele cupe: Cupa Regina Maria, concurs de înnot între echipe ale marinei de război. Cupa Principele Nicolae, concurs de Baleniere a 5 rame și un şef la cârmă. Cupa Principesa Ileana, concurs de sărituri între echipieri ai marinei militare. Serbările nautice între marinari şi civilii. Deschiderea ora 16. Partea I. — Curse de bărci lotci; a) Lotci a 2 rame; b) Bărci a 4 şi 8 rame. Partea II. — Concurs de înnoi d-ne 800 metri; b. Concurs de înnot d-ni 3000 metri; c. Concurs de înnot d-ne 80 metri viteză; d. Concurs di înnot d-ni 100 metri viteză; e. Concurs de sărituri d-ne înălt. 3—5 ml f. Concurs de sărituri din înălț. 5 metri. Concursurile de sărituri vor avea loc odată cu cele de înnot pentru a nu se pierde tmp. Partea IlI-a. — Jocuri marine. Ora 22 bar (Hotel Carol). In acelas timp vor avea loc serbări și jocuri luminoase. oxo- Eaz. Regele Mihai la Constanţa Constanţa, 6. — Duminică dimineaţa Regele Mihai însoţit de micul principe Paul al Greciei şi de principesa mamă Elena, s’au dus la Episcopia din localitate unde au asistat la serviciul divin oficiat de arhimandritul Dincă. ooxxxoo- Ciocnirea din staţia Murfatlar UN RĂNIT Ieri dimineaţă pe când trenul No. 9858, condus de mecanicul Iulian Ionescu intra în staţia Murfatlar, i s-a dat intrarea pe linia doua pe care se afla garat trenul No. 9802. Locomotiva trenului 9858 a ciocnit violent acest tren, răsturnând tenderul maşinei şi 10 vagoane cu zâne, parte din ele goale. Un frânar al trenului 9802 a fost grav rănit şi trimis imediat la spitalul din Medgidia. Liniile 1, 2 și 3 sunt închise. . Organele c. f. r. achetează. -------ooxxxoo------— Arestarea unui şef de tren Constanţa 7. — Din ordinul parchetului a fost arestat Panait Dumitru şeful trenului petrolifer care a deraiat zilele trecute pe linia Constanţa—Nedeia. E menţinut arestat fiind bănuit ca autor al acestui accident. Guvernul grec va plăti răscumpărarea deputaţilor capturaţi de briganzi Atena, 7 (Rador). — Capturarea foştilor deputaţi Mylenas şi Helos, de o bandă de briganzi, în apropiere de Ianina, a produs o profundă impresiune în toate cercurile politice. Presa critică guvernele precedente, care ocupate cu alte chestiuni, au lăsat în părăsire Epirul, a cărui configuraţie a solului face dificilă reprimarea brigandajului. D. Venizelos, care în acest moment chiar, se află în turneu electoral în regiunea Ianina, şi-a manifestat profunda sa indignare faţă de acest incident, promiţând totodată că va lua de urgenţă toate măsurile susceptibile să asigure în viitor ordinea şi siguranţa Epirului. D-sa a dispus să se ia de îndată toate dipoziţiunile necesare pentru a înlătura orice ameninţare a vieţei celor doi prizonieri. In vederea asigurării punerei în libertate, cât mai urgent a celor doi prizonieri, guvernul se va grăbi să plătească la nevoie suma cerută de briganzi drept răscumpărare. ooxxxoo- Noul tratate Intre Turca si Soviete Angora, 7 (Rador). — Tratativele între delegaţiile Sovietelor şi Turciei, relativ la încheierea celor patru tratate, s’au terminat eri. Delegatul turc, d. Zequai Bey şi ambasadorul Rusiei d. Suviei, au semnat tratatele în chestiune şi anume : 1) Tratatul relativ la păscutul vitelor, semnat la Kars, al cărui termen expira anul acesta; 2) Tratatul relativ la comunicaţiile peste graniţă şi la trecerea graniţelor, a fost reînoit; 3) tratatul relativ la regularea diferitelor tr/cî litigii între cele două ţări şi în fine ,) tratatul relativ la poliţia de higienă veterinară, tratat ce a fost parafat acum doi ani la Batum.