Cuventul, august 1928 (Anul 4, nr. 1176-1206)

1928-08-09 / nr. 1184

OÎ^OO-----­ Timpul s’a schimbat, sunt indicaţii că se va menţine rece începând de Luni seara, timpul­­ meteorologie furnizează amănunte i’a schimbat brusc. Ziua se înregis- J complecte asupra situaţiunei atmo trase la un moment dat 61 grade la soare. Noaptea timpul s’a răco­rit. Eri însă a plouat în Capitală şi timpul s’a menţinut toată ziua ră­coros. Nourii au prevestit noui ploi. Schimbarea prea bruscă de tempe­ratură a devenit pentru unii îngri­jitoare. Datele de mai jos ale institutului sferice de eri şi prevestesc cea de azi.­­ La BUCUREŞTI-FILARET, o­­rele 6 a. m. Presiunea atmosferei 757,7 mm. Cerul foarte noros și vântul de la vest cu 5 mps. Umiditatea 65%. Tem­peratura 19 gr. Temp. maximă de ori 36 gr. Minimă de azi noapte 17 gr. Ploae 3 mm. TIMPUL IN ŢARA Comunicat al ministerului de a­­gricultură şi domenii după rapoar­tele din 3 şi 4 August primite de la consilieratele agricole. VECHIUL REGAT BRAILA: Azi 3 August a plouat bine în tot judeţul. BUZĂU : In dimineaţa zilei de 3 August a. c. a ploat puţin şi li­niştit în tot judeţul. BOTOŞANI: In noaptea de 2 spre 3 August, a căzut în întreg judeţul ploaie liniştită şi de scurtă durată, timpul s’a răcorit. COVURLUI: La 3 August a că­zut ploaie potrivită în tot judeţul. DOROHOI: Miercuri 1 August senin şi cald în tot judeţul. La 2 August spre seară şi în noaptea de 2 spre 3 August a plouat în ju­deţ temperatura s’a scoborât. Se­mănăturile şi păşunile s’au îndrep­tat. NEAMŢ: In cursul nopţei de 3 August a plouat bine în tot jude­ţul; ploaia va ajuta mult porumbul Cerul se menţine înnourat. PUTNA: La 2—3 a plouat în în­treg judeţul. Deşi cantitatea de apă căzută n’a fost mare, va ajuta mult păşunilor şi grădinilor. Po­rumbul e slab, ploaia căzută fiind în majoritate târzie. Timpul s’a ră­cit simţitor, stricăciuni nu s’au pro­dus. ROMAN: In noaptea de 2 Au­gust a plouat bine în întreg jude­ţul. Timpul rece. TUTOVA: In dimineaţa zilei de 3 August a început a ploua în în­treg judeţul timp de patru ore, timpul se menţine nourou cu vânt de la nord. TULCEA: Astăzi 3 August, ora? dimineaţa, ploaie de o oră, după care a început un vânt puternic. TECUCI: A căzut astăzi ploaie parţială în tot judeţul, care ajută porumbului, furajelor şi viilor. TRANSILVANIA ARAD: In seară zilei de 2 Au­gust orele 22, ploaie măruntă a că­zut în tot judeţul, timpul se men­ţine încă nouros. BRAŞOV: In noaptea spre 3 Au­gust a fost ploaie generală cu efect binefăcător pentru prăşitoare, ce­rul se menţine înnourat. BIHOR: La 2 August a plouat parţial. CIUC: In noaptea de 2 spre 3 August a plouat bine în judeţ fa­vorizând mersul prăşitoarelor. As­tăzi 3 August suflă un vânt puter­nic şi rece. HUNEDOARA : In noaptea spre 3 curent a plouat puţin în valea Mureşului. MURE?: In noaptea de 2 spre 3 August, au căzut ploi parţiale în acest judeţ făcând mult bine în spe­cial semănăturilor de porumb, fâ­­neţelor şi păşunilor. NASAUD: Ein 2 August a căzut ploaie generală în tot judeţul, a a­­dus foarte mari îmbunătăţiri vege­taţiei, care avea nevoie de umidi­tate. ODORHEI: In noaptea spre 3 August a căzut ploaie generală în tot judeţul. SOMEŞ: La 2 August s’a sem­nalat ploaie generală fără strică­ciuni, temperatura este scăzută. TIMIŞOARA: In ziua de 2 Au­gust au căzut ploi parţiale în ju­deţ, în cantităţi miei. TURDA : In noaptea de 2 August a căzut ploaie generală peste în­treg judeţul urmată de vânt. Ploa­ia este totuşi insuficientă pentru porumb. BUCOVINA CÂMPULUNG: In 3 August a plouat abundent, influenţând în bi­ne porumbul, cartofii şi fâneţele. RĂDĂUŢI: La 2 August seara a plouat 7 mm.; la 3 August dimi­neaţa timpul este foarte rece. SUCEAVA : In 2 August a fost ploaie abundentă generală, binefă­cătoare prăşitoarelor. BASARABIA BĂLŢI: In noaptea de 2 August s’a semnalat ploie generală de 6,2 mm. în întreg judeţul. Prăşitoa­­rele au încă nevoie de ploaie. HOTIN : Joi 2 August după masă şi seara au căzut 8,5 mm., ploaie generală, favorabilă prăşitoarelor. — TIMPUL PROBABIL dela 7-8 August, orele 20. Presiunea atmosferei în creştere cu 3—7 mm. Timpul îşi va păstra caracterul relativ rece, cerul fiind mai mult acoperit şi ploi intermitente vor cădea mai ales în jumătatea estică. Vânt de la nord şi nord-vest, potri­vit în estul tării. In cursul zilei în jumătatea vestică cerul se va înse­nina. ------ooîfcoo—•-— făcut progrese, programele şi me­todele s-au îmbunătăţit, toţi profe­sorii au frequentat un seminar pe­dagogic şi au dat, la examenul de capacitate de specialişti, şi examen de pedagogie. Mai e vreun profe­sor azi, care să nu ştie pedagogie? Şi... totuşi mai e iar pedagogic, mai sunt profesori, şi încă mulţi de tot, care, afişând un materialism didactic rigid — ştiu materia î e tot ce-mi trebuie — afişează pen­tru pedagogie un dispreţ, total. Da, materialismul acesta didactic şi, corolarul său, preţuirea exclu­­­sivă şi vanitoasă a specialităţii, a omorât şi omoară spiritul pedago­gic în şcoala secundară, face re­pede de tot tabula rasa din toată pedagogia învăţată la Universitate şi seminarul pedagogic. Discuţii pe­dagogice în cancelarii nu au loc a­­proape niciodată, concertări meto­dice pentru corelaţii de studii nu se fac de loc, un individualism di­dactic exclusivist face din fiecare materie panaceul culturii, cheia fe­ricirii individuale şi obşteşti. Cantonaţi astfel strict între co­­perţile manualelor specialităţii lor, profesorii ajung repede să se dezin­tereseze de munca şi observaţiile­ psichologice ale, colegilor — cari le vor fi făcând — şi să noteze pe elevii lor numai cu criteriul îngust de apreciere al însemnătăţii presu­puse capitale a materiei lor. Şi fie­care făcând astfel, elevii sunt su­puşi fatal unei goane înfrigurate de la un obiect la altul, unei spi­­­euiri fugitive din toate, aşa cum un cal ce trage mai alene căruţa, se pleacă şi smulge în goană câte un fir de iarbă de pe lângă şanţuri sau câte o frunză dintr’un pom pe sub care trage căruţa. «Frunzăreală» de învăţătură, în manej condus cu bi­ciul fricii de notă, iată rezultatul organizării şcoalei noastre de azi, cu profesori ce nu cunosc decât amorul propriu al specialităţilor. Dacă ne întrebăm unde e isvorul acestui materialism şi individua­lism didactic, credem că e de cău­tat, în linia întâia, în lipsa unei culturi psichologice profunde şi se­rioase, învăţarea unui mecanism sau calapod metodic, în seminarul pedagogie, — şi pe acest lucru se pune acolo (şi la examenele de ca­pacitate) greutatea cea mare — nu poate remedia nici pe departe acea lipsă a culturii psichologice. Ba, din contră, dogmatismul pedagogic duce repede la tocirea oricărui in­teres şi simt psichologie, fiindcă dogmatismul pune repede stăvilire personalităţii, încrustează şi osifi­că spiritul, îl face mecanism şi ru­tină oarbă. Mai mult spirit nativ prevenitor faţă de copilaşi o mai adâncă pă­­­trundere a legilor vieţii lor sufle­­­teşti, mai mult, o curiozitate pasio­nată pentru această viaţă şi tainele ei, iată ce trebue să stăpânească întâi în cultura profesorilor. Fi­reşte, să fie excelenţi specialişti ! Fără aceasta iar nu se concepe ne­greşit, o bună şcoală. Dar speciali­tatea trebue concepută numai ca un mijloc, foarte relativ, mijloc ca­re nu trebue să facă a se uita sco­pul, care e desvoltarea puterilor sufleteşti personale ale copiilor în cel mai mare grad posibil. Insă a­­ceste puteri trebuesc căutate cu pasiune, cu pasiunea cu care un bun grădinar pândeşte încolţirea plantelor semănate de el şi desvol­tarea lor zilnică sub grijile lui o­­crotitoare. Această pasiune presu­­­pune un ascuţit interes psichologic, şi e tocmai ceea ce lipseşte mai mult în educarea profesorilor de astăzi pentru chemarea lor. Negreşit, inte­resul psichologie e şi un dar na­tiv, fără el nu se poate concepe o îmbrăţişare fericită a profesiunii didactice ; dar în organizarea ce s’a dat formării profesorilor, cultu­ra psichologică trebue pusă pe a - celaş plan, dacă nu pe unul supe­rior culturii de specialitate spre a se trezi mai de­vreme şi mai intens din aţipirea lui, acest simţ psicho­­logic. O formaţie psichologică serioasă ar face pe fiecare profesor conş­­­tient de următoarele mari proble­me, pe care le presupune învăţă­mântul : problema intereselor indi­viduale ale copiilor, problema stă­rii psichologice a candidatului la examen, problema oboselii psihice, problema stării psichice şi a exami­natorului şi altele ca acestea. Abia după stăpânirea serioasă acestor chestiuni se pun problemele pro­priu zis didactico-metodologice. Când s’a pus pe tapet chestia ba­calaureatului, s’a pornit dela nişte constatările critice, dar nu s’a exa­minat rădăcinile adânci, din cari au răsărit marile neajunsuri ce au alarmat autoritatea şi au silit-o să conceapă reînfiinţarea stavilarelor severe ale examenelor. Dacă s’ar fi examinat mai atent aceste rădă­cini, se căuta remediul pe altă cale, decât aceea a înmulţirii formalită­ţilor de promovare. Acestea ce re­zultate au dat până acum ? Din an în an procentul căzuţilor la baca­laureat creşte, ignoranţa, ce se zice că se constată, e din ce în ce mai pronunţată. De ce această sabie a lui Damocles, şi asupra capului e­­levului, dar şi asupra capului pro­fesorului atârnată, n’a făcut să se simtă repede svâcnirea unei mai mari silinţi la învăţătură, în elevi, a unei mai conştiincioase pregătiri a acestui elev, de către profesor ? Deci, nu lipsa examenelor explică scăderea prăpăstioasă a ştiinţei de carte la elevii noştri de liceu. Noi trăim sub stăpânirea tiranică unei mitologii a legii, a reformelor for­male. Ne închipuim că dacă decre­tăm prin lege : «Să se înveţe mai multă carte» !, cum decretăm «să se ieftenească traiul !», s’a şi pornit lumea şcolară pe mai multă silinţă la carte, şi negustorii pe ieftenirea vieţii, deşi de atâta amar de vreme, de când experimentăm aceste de­cretări pe hârtie, puteam să ne în­credinţăm de nulul lor efect. Deci trebue să ne coborâm la ră­dăcinile adânci ale răului, cari nu stau de loc în lipsa de forme legale bune. In orice caz, şi când necesitatea acestora se evidenţiază, nu trebuie să se uite că orice reformă peda­gogică trebue să fie întâi o refor­mă a pedagogului şi a spiritului general în care se înţelege cultura. Pe urmă, după acestea, pot veni şi forme legale adecuate. Noi înşine vom propune unele, cari ni se par mai nimerite, mai în acord cu legile psichologice. Dar întâi vom căuta să adâncim problema cauzelor reale ale decăderii învățământului, ceea­ce o vom face într’un articol vii­tor. I. Nisipeanu ——xxooxx------­ Din Cluj CLUJ. — In cârciuma­rele din str. Morii, făptaşi necunoscuţi au lovit în cap cu un obiect de fier pe servitorul Iosif Molnár. In stare gravă, Molnár a fost transportat la Clinică. SINUCIDERE. — In str. Pata, servitoarea Iuliana Nagy, în vârs­tă de 17 ani s’a sinucis bând sodă caustică. Medicii nu cred că servitoarea să scape cu viaţă. * Alaltieri seara s’a ţinut în sala festivă a Camerii de industrie şi Comerţ o adunare a fabricanţilor da lichior diin Ardeal şi Banat. A prezidat d. F. Schwartz. S’a discutat chestiunea fuziune! cu sindicatul fabricanţilor de li­chior din Bucureşti. • Tribunalul Cluj a pus la vot lis­­tele creditorilor şi deponenţilor Băncilor Unite din Cluj. Lista care a reuşit este compusă din d-nii prof. dr. Camil Negrea, Const. Roşiu, Alex. Dragomir, dr. Virgil Nistor şi Adolf Ferenczy. Aceştia reprezintă pretenţiuni în valoare de 41 milioane. .. • Am arătat alaltăeri că din fabri­ca «Tacâmul» din Cluj s’au furat obiecte de argint în valoare de zeci de mii lei. Obiectele au fost aflate şi patro­nul şi-a retras plângerea înaintată poli­ti­ei. Intre timp însă s’a constatat că hoţul este St. Link, specialist an­gajat la fabrică. Acesta (care de altfel ducea în ultimul timp o via­ţă destrăbălată), spre a nu fi ares­tat el s’a sinucis înghiţind o puter­nică soluţie toxică. -------ooxxxoo------­ tOOXXXOO­ înmormântarea lui G. Rădulescu Archibald Eri după amiază a avut loc în­mormântarea regretatului Gh. Ră­­dulescu-Archibald, fost preşedinte al sindicatului ziariştilor—unul din­tre ziariştii care a ilustrat presa noastră, în special înainte de răz­­boiu. De la locuinţa defunctulu din str. Austrului cortegiul funebru, urmat de familie și numeroși gazetari, a pornit la cimitirul Sf. Vineri unde s’a făcut înhumarea. Deraerea din staţia Conop Po când trenul de marfă No. 2902 tre­cea între staţiile Conop şi Barzova, s-a rupt o osie dela un vagon încărcat cu lemne. Din această cauză, 5 vagoane au deraiat. Linia a fost complect distrusă pe o­­­stanţă de 250 metri, închizând circu­laţia. Trenurile de călători circulă prin transbordare. -ooxxxo ARESTAREA UNUI ŞO­­FEUR Accidenele de automobil, dela o vreme, se ţin lanţ. In ziua de 4 August şoferul Ciurea S. Vasile a călcat pe bulevardul Maria un om a cărui identitate nu s’a putut sta­bili. Ciurea după săvârşirea acestei isprăvi, dispăruse. De abia acum două zile a fost prins şi înaintat parchetului. Căutat la serviciul antropometric, Ciurea a fost găsit că are o condamnare pen­tru furt. D, jude-consilier I. Niculescu-Bo­­lintin, locţiitor la cab. 6, instrucţie a emis mandat de arestare împo­triva acestui şofer. CERCETĂRILE ÎN JU­RUL FOCULUI­ DE LA MOARA HERDAN Cu cercetarea cauzei acestui incen­diu a fost delegat de judecător de instrucţie Ioan S­tărne­scu de la cabi­netul 7. D-sa, anchetând la faţa lo­cului a stabilit că focu­l a luat naş­tere în sala unde se aflau pietrele de moară, cari, fiind lăsate, câtva timp, fără grăunţe de măcinat, prin funcţia pietrelor, s’au produs scân­tei. Aceste scântei s’au întins la de­pozitul de grâu şi făină, din apro­pierea pietrelor şi în acest chip fo­cul s’a întins repede. Este exclusă posibilitatea ca fo­cul să fi luat naştere dela maşini. Deşi nu poate fi nici o îndoială că situaţia financiară a acestei mori e bună, totuşi d. judecător de instruc­ţie Stănese a numit uin expert con­tabil care să controleze această si­tuaţie financiară. APELURILE AVOCAŢI­LOR I. GOBREA ŞI GABRIELES­CU Secţia III a tribunalului Ilfov ad­misese cererile de liberare făcute de avocaţii Dobrea şi Gabrielescu, în­vinuiţi că au finanţat întreprinde­rea falsificărei de dolari. Lui Do­brea i se admisese cererea pe 100000 lei şi Gabrielescu pe 20.000 lei. îm­potriva hotărârei de admitere a ce­rerilor atât parchetul, cât şi pre­veniţii au făcut apel ce s-a reparti­zat la secția III a Curţii de Apel. Curtea a fixat termenul de jude­cată a acestor apeluri pe ziua de 10 August. Ciocnirea a două locomotive In statia Aron Pumnul, mașina tre­nului No. 5456 s’a ciocnit cu locomotiva No. 405 ce manevra pe linie. Mecanicul trenului 5456 observând a­­propierea locomotivei, a frânat, astfel că ciocnirea n’a fost atât de violentă. Locomotivele au suferit ușoare avarii. -ooxxxoo­ ­ooxxxoo- Un automobil sfărâ­mat de tren DOI MORŢI ŞI PATRU RĂNIŢI O groaznică nenorocire s’a întâm­plat ori în apropiere de Mărăşeşti în următoarele împrejurări: Automobilul No. 928 din Focşani vroind să treacă linia ferată între staţiile Funia Seaca şi Mărăşeşti, la pasagiul de nivel al cantonului No. 127 a cărui barieră era deschisă, a fost surprins de acceleratul No. 71 Botul locomotivei a apucat auto­mobilul, sfărâmându-l şi târâindu-l pe o distanţă de aproape 200 metri. In automobil se aflau şease per­soane. Una a fost omorîtă pe loc, alta în agonie dusă la spital a înce­tat de asemenea din viaţă iar alte 4 persoane au fost mai uşor rănite şi se speră că vor scăpa cu viaţă. Nenorocirea a produs o profundă impresie la Mărăşeşti şi Focşani de unde sunt victimele. Hareții incendiu Buzău -00­0 Numeroase imobile cuprinse de flăcări Un violent incendiu a izbucnit în noaptea de 5—6 August pe la orele 1 și jumătate la casele d-nei Alina Fotescu, din str. Al. Demetriade No. 30. A ars grajdul și o magazie de scânduri în care se aflau lemne de foc. Incendiul a izbucnit din podul gra­jdului unde erau depozitate două care de fân. De aci, focul s-a întins la proprietatea d-nei Patrana N­­ie Petrescu din str. Nicu Constantine­­scu unde a ars complect o magazie de cereale, o magazie unde se afla depozitat un vagon de sticlărie a­­parţinând d-nei Lazar Berebşte şi la imobilul d-lui Leon Goldenberg, unde au ars două construcţii de pa­iantă, prima compusă din şase ca­mere şi cealaltă din două, la locu­inţa moştenitorilor defunctului co­lonel Mănescu, distrugând un grajd o magazie de scânduri,­­o clădire compusă din şase încăperi şi o parte din corpul principal de case. Cu toată munca depusă de pom­pieri şi pichetele de incendiu din garnizoană, focul s-a întins şi la ca­sele proprietatea d-lui Costică Ră­­dulescu ocupate de d. colonel Ser­­ghiescu, unde a ars o magazie de scânduri. La faţa locului au sosit d. prim­­procuror Dobrovici, d. primar al o­­raşului şi d. prefect al judeţului care­ împreună cu d. colonel Hagi- Chirca, comandantul pieţei, au luat toate măsurile pentru evacuarea lo­catarilor. Pagubele sunt mari, parte din imobile au fost asigurate. Scrisori din Brăila Scandal la comunitatea israelită.— Iarăşi abuzurile cu împroprietărirea ------po^eo—.— Zilele trecute, a avut loc o şedin­ţă furtunoasă la sediul comunităţii israelite. S’a discutat, în special, modul cum s’a făcut pactul cu cei din opo­ziţie, precum şi fixarea candidatu­rilo­r fără consultarea massei.. Majoritatea comitetului s’a decla­rat pentru revizuirea candidaturi­lor şi fixarea lor prin vot secret Minoritatea însă, adică cei cari au mijlocit pactul, s’a opus. Aceste controverse au dat naşte­re la un enorm scandal şi puţin a lipsit ca el să nu se transforme în­­tr’o încăerare generală. Noroc că şedinţa a fost ridicată, altfel.... Iarăşi abuzuri cu imps5©»­prietărirea Am relatat, la timp, jaful făp­tuit cu împroprietărirea. Iată cum aflăm un alt abuz. Consilierul agricol a improprie­tărit cu 10 pogoane pe un prieten al său, Paul Dumitrescu, necunos­cut în localitate. La baza acestei împroprietăriri, este o dublă fraudă şi un dublu fals. Consilierul agricol, ca să obţină împroprietărirea prietenului său, a indus autorităţile superioare în e­­roare, comunicându-le că acesta lo­cueşte pe str. Gri­viţei No. 189. Or, după cum am spus mai sus, persoana indicată e absolut necu­noscută. In urma acestui fals, consilierul a obţinut pentru amicul său împro­prietărirea în comuna Cazasu, dar cârtiţa agricolă i-a dat pământul în corn. Islaz, ca fiind mai aproape de oraş şi terenul fiind cotat mai bine. Asemenea abuzuri grosolane tre­­b­uie sancţionate imediat Organele superioare n’au nimic de zis? Rezultatul expediţiei la Polul Nord Roma 7 (Rador). — Generalul No­bile fiind intervievat de reprezen­tantul ziarului «Popolo di Roma», a declarat că rezultatele ştiinţifice ale expediţiei la Paul Nord, sunt de o mare importanţii, întregul m­aterial al primului vo­iaj la Pol, a fost­ salvat. D. Pontre­­moli, care făcea­ parte din expedi­ţie în timpul ultimei călătorii, i-a comunicat generalului Nobile că a reuşit în cele din urmă să calculeze valoarea compozantei orizontalei câmpului magnetic, spunându-i tot­odată şi cifra găsită, cifră pe care generalul Nobile şi-o reaminteşte prea bine. Generalul Nobile a mai declarat că printre gheţuri s-a găsit un car­net complect intact al lui Malgreen care va putea fi descifrat. De ase­meni d-sa a mai declarat că tot ma­terialul fotografic al explorărilor precedente este în fiinţă, afară de acela al ultimului drum făcut spre pol, material care s’a pierdut cu ex­cepţia fotografiei care reprezintă înaintarea printre gheţuri a vapo­rului «Citta il Milano». -------ooxxxoo-------­ Declaraţia guvernului în discuţia Scupcinei Belgrad 7 (Rador). — In şedinţa de azi dimineaţă a Skupcinei, s’a început discuţia declaraţii guverna­mentale, ce a fost citită în şedinţa dela 2 August. D-l Iovanoviei, şeful partidului agrarian, aflat în opo­ziţie a luat cuvântul,­ criticând pe larg politica generală a guvernului. D-l Housein Alici, din partidul mu­sulman din Bosnia, a declarat că grupul său va da tot sprijinul gu­vernului Korosetz. In urmă, a luat cuvântul deputatul Kraft, şeful partidului german. Discuţia decla­raţiei continuă, deoarece sunt în­scrişi şi alţi deputaţi. -------xxooxx------­ Fabrică distrusă de incendiu Londra 7 (Rador). — Din Singa­­pore, (India), se anunţă că o mare fabrică de încălţăminte şi produse de cauciuc, proprietatea milionaru­lui chinez Tanchihee, a fost distru­să complect de un incendiu. Nu a fost nici o victimă. Pagubele se urcă la peste 100.960 de dolari. Săptămâna nautică în Anglia Londra, 7 (Rador). — Marea săp­tămână nautică de la Cowes a înce­put eri. Femeile din lumea mare engleză, au lansat cu această oca­zie o nouă modă a «Antantei cor­diale» purtând bereta marinarilor francezi. ----------0X0---------­ Curiosul accident al unui submarin Roma, 7 (Rador). — Submarinul de coastă «F. 148» pe când făcea e­­xerciții de atac, la 7 miile la Vest de insula Brieni, a rămas scufun­dat în apă, fiind prins sub distru­gătorul «Missori». Un hidroavion care asista la manere, asigură că submarinul se găsește scufundat la mică adâncime, în apropiere de an­cora distrugătorului «Missori». Pa­tru scafandrieri din Brindisi, îm­preună cu toate cele necesare pen­tru aerisirea şi ridicarea la supra­faţă a submarinului, au plecat ime­diat la locul sinistrului. Submari­nul este în continuă legătură acus­tică cu celălalt vas. * Roma 7 (Rador). — Scafandrierii şi vasele sosite în ajutorul sub­mari­nului italian F. 14 scufundat în a­­propiere de insula Brionig au reu­şit să determine poziţia exactă a submarinului. Vedeta Aquila care a ancorat în apropiere de submarin a reuşit să așeze pe bordul subma­rinului, un tub de alimentare a e­­chipagiului submarinului cu aer. ---------exo—-----­ Blo­c'Notes SPECTACOLE ) către PARCUL OTETELEŞANU (compania «Teatrul Nostru», Moritz al II-lea, CĂRĂBUȘ: Cioc, cioc, cioc. MARCONI (grădina calea Griviței tea­trul Mic de Vară): «Isidor cu 3 neveste» comedie în 3 acte. JIGNI !­A (grădină): Chaznoil cu Nel­ly Casman. TEATRUL NOU: Sedy wi Krihstil MAXI’M D’ETE: Succesul zilei cu 2 Reinchen celebri acrobaţi americani. Cinematografe CAPITOL: Am fost la Heidelberg stu­dent, cu Mari Kid. LIPSCANI: Steaua Tabarinului cu Ru­dolf Valentino şi Pasiunea unui par­venit. Cinema SELECT: Zeii, cu Renée Adorée şi Aillen Pringle, o come­die şi o vedere de actualitate. VICTORIA (grădină): Când flăcările mint. TEATRUL TRIANON cinema: Casa misterului seria II, cu Mosjoukine, Charles Vanel. CINEMA EFORIA: Fanfan, Pri­mul Don Juan al Franţei. SCALA: Revista Să nu te superi că te’njur şi Eroii Mării, cu Dorothea Mackail. Cinema Bulevard Palace: (Puneţi mâna pe leu). MARCONI: Cei trei muşchetari. MARNA : Tragedia unei regine. VOLTA: Domnul de la ora 5. MODEL: Carol al XlI-lea. ROMA: Răzbunarea lupilor. Teatrale Toată săptămâna se reprezintă la Teatrul Nostru, Parcul Otetelişanu. hilarianta comedie «Moritz al II- lea» al cărei succes reînoit depăşe­şte pe cel din stagiunea de iarnă. In primele roluri: D-nele Anicur­­a Cârje, Nelly Caracioni, Maria Wauwrina, Mariette Deculescu, Margareta Nicolau şi d-nii G. Ti­­mică, Al. Ghiberlcon, D. Lascu-Di­­granda, C. Hociung, I. Tomescu etc. , Bibliografie A apărut ŢARA DE JOS, N-rele 3 şi 4, anul V, cu articole, presă, poesie şi cronici de: I. Al. Brătescu-Voineşti, N. N. Tonitza, N. Batzaria, N. Gr. Patri- Paul Papadopol, Ion Băilă, St. Dumbrav­ciu, Eugen Constant, Konaki Vogorido­vă ,G. Giurcănașu și O. V. Botez. 00-100- Patronul Marinei Române ------00.00---­--­ Mari serbări organizate de „Liga Navală“ De curând s-a înfiinţat Liga Na­vală Română, sub patronajul regi­nei Maria şi cu concursul principe­lui regent Nicolae şi al principesei Ileana, care are de scop propaganda pentru popularizarea ideei marină­reşti.. In ziua de 15 ort. serbându-se patronul marinei române, s’a orga­nizat următorul program de ser­bări: , Serviciul religios la toate biseri­cile pentru eroii marinei pierduţi în răsboiul pentru întregirea nea­mului. Vânzări de însemne pe stradă şi în localuri de către Legiunea Cerce­taşilor şi Societăţile de binefacere (boc., Principele Mircea, Crucea Ro­şie, Cultul Patriei, etc.) Toate teatrele şi cinematografele din Bucureşti şi provincie vor da în seara de 15 August, reprezentaţii în folosul Ligii Navale Române. Universităţile populare de vară vor ţine conferinţe cu acest prilej. In porturile Constanţa, Galaţi şi Brăila vor avea loc serbări nau­tice şi producţiuni marinăreşti. Deasemenea şi în celelalte portu­ri a’a organizat sărbătorirea acestei zile, având criteriu general, pro­gramul porturilor mari, redus la mijloacele locale. Ora 10—10,30 serviciul divin la bord pentru eroii din marină; Scu­fundarea unei cruci de flori în mare; Cuvântare ocazională. Ora 10,30—11,20 Botezul hidroavi­­oanelor. Naş regele Mihai I; Bote­­zul gaclotului «Isprava». Naş d. a­­miral Scodrea; Botezul Cuierului naş de amiral Gavrilescu; Cuvân­tare ocazională. Ora 11,20—13 Concursuri marine pentru următoarele cupe: Cupa Re­gina Maria, concurs de înnot între echipe ale marinei de război. Cupa Principele Nicolae, concurs de Baleniere a 5 rame și un şef la cârmă. Cupa Principesa Ileana, concurs de sărituri între echipieri ai mari­nei militare. Serbările nautice între marinari şi civilii. Deschiderea ora 16. Partea I. — Curse de bărc­­i lot­ci; a) Lotci a 2 rame; b) Bărci a 4 şi 8 rame. Partea II. — Concurs de înnoi d-ne 800 metri; b. Concurs de înnot d-ni 3000 metri; c. Concurs de­ înnot d-ne 80 metri viteză; d. Concurs di înnot d-ni 100 metri viteză; e. Con­curs de sărituri d-ne înălt. 3—5 ml f. Concurs de sărituri din înălț. 5 metri. Concursurile de sărituri vor avea loc odată cu cele de înnot pentru a nu se pierde tmp. Partea IlI-a. — Jocuri marine. Ora 22 bar (Hotel Carol). In acelas timp vor avea loc serbări și jocuri luminoase.­ ­oxo- Eaz. Regele Mihai la Constanţa Constanţa, 6. — Duminică dimi­neaţa Regele Mihai însoţit de mi­cul principe Paul al Greciei şi de principesa mamă Elena, s’au dus la Episcopia din localitate unde au asistat la serviciul divin oficiat de arhimandritul Dincă. ­ooxxxoo- Ciocnirea din staţia Murfatlar UN RĂNIT Ieri dimineaţă pe când trenul No. 9858, condus de mecanicul Iu­lian Ionescu intra în staţia Mur­­fatlar, i s-a dat intrarea pe linia doua pe care se afla garat trenul No. 9802. Locomotiva trenului 9858 a cioc­nit violent acest tren, răsturnând tenderul maşinei şi 10 vagoane cu zâne, parte din ele goale. Un frâ­nar al trenului 9802 a fost grav ră­nit şi trimis imediat la spitalul din Medgidia. Liniile 1, 2 și 3 sunt închise. . Organele c. f. r. achetează. -------ooxxxoo------— Arestarea unui şef de tren Constanţa 7. — Din ordinul par­chetului a fost arestat Panait Du­mitru şeful trenului petrolifer care a deraiat zilele trecute pe linia Con­stanţa—Nedeia. E menţinut arestat fiind bănuit ca autor al acestui accident. Guvernul grec va plăti răscumpărarea deputa­­ţilor capturaţi de briganzi Atena, 7 (Rador). — Capturarea foştilor deputaţi Mylenas şi Helos, de o bandă de briganzi, în apropie­re de Ianina, a produs o profundă impresiune în toate cercurile poli­tice. Presa critică guvernele prece­dente, care ocupate cu alte ches­tiuni, au lăsat în părăsire Epirul, a cărui configuraţie a solului face dificilă reprimarea brigandajului. D. Venizelos, care în acest mo­ment chiar, se află în turneu elec­toral în regiunea Ianina, şi-a ma­nifestat profunda sa indignare fa­ţă de acest incident, promiţând tot­odată că va lua­ de urgenţă toate măsurile susceptibile să asigure în viitor ordinea şi siguranţa Epiru­­lui. D-sa a dispus să se ia de înda­tă toate dipoziţiunile necesare pen­tru a înlătura orice ameninţare a vie­ţei celor doi prizonieri. In ve­derea asigurării punerei în liber­tate, cât mai urgent a celor doi pri­zonieri, guvernul se va grăbi să plă­tească la nevoie suma cerută de briganzi drept răscumpărare. ­ooxxxoo- Noul tratate Intre Turc­a si Soviete Angora, 7 (Rador). — Tratativele între delegaţiile Sovietelor şi Tur­ciei, relativ la încheierea celor pa­tru tratate, s’au terminat eri. Dele­gatul turc, d. Zequai Bey şi amba­sadorul Rusiei d. Suviei, au sem­nat tratatele în chestiune şi anu­me : 1) Tratatul relativ la păscu­tul vitelor, semnat la Kars, al că­rui termen expira anul acesta; 2) Tratatul relativ la comunicaţiile peste graniţă şi la trecerea grani­ţelor, a fost reînoit; 3) tratatul re­lativ la regularea diferitelor tr/cî litigii între cele două ţări şi în fine ,) tratatul relativ la poliţia de higienă veterinară, tratat ce a fost parafat acum doi ani la Batum.

Next