Cuventul, septembrie 1928 (Anul 4, nr. 1207-1236)

1928-09-23 / nr. 1229

2 CITIŢI AZI REALITATEA Mo. 36 ■22 S­.&V.1936 Interesante cercetări ştiinţifice, asupra d­ragostei 0 pagină de fotografii dela CONGRESUL *,FIDIC“­ULU­L BEETÎ Pagina de literatură: ULTIMA DRAGOSTE A LUI VOLTAIRE li® S 01 HHimiMMII I FINTERVIEW cu TOAMNA de Duduia Grădinăriţi emina. Curiozităţi, Oameni, fapte şi idei, Cinema Actualităfi, jocuri distractive, etc. 20 pagini mari — 100 Hustrafiunl — Lei 8 1 T \ apărutei 1 Nr. 59 11. ; Oglinda Lumii \ 9 Cea mai interesantă §| B revistă ilustrată pu- Ef H Mică nuvele, glume, EE 9 jocuri distractive. ■ ICO ilustrațiuni hei tJ III/ il 11 mil 1 lililIlilMD1K Hk in curând apare: PRO ȘI CONTRA Revista săptămânală Toate cererile se vor adresa la admi­nistrația „Cuvântului“_______ Liber imediat închiriez apartament elegant, cinci camere mari, hoți, tot con­fortul modern. A se adresa în str. General Lahovary, 40 Cereţi 16 pagini 60 clişee 7 Lei Se închiriază de la 26 Octombrie 4 ca­mere spaţioase, parchet, balcon la stradă, acces la bar şi bucătărie, adresa b-dul I. C. Brătianu, 26 etaj 4. T­oţi cei cari se interesează de radiofonie şi de ultimile descoperiri şi perfecţiuni in aceasta materie, aşteaptă cu mare interes apariţia ziarului RADIO JURNAL cea mai mare şi mai complecta pu­blicaţie de radiofonie, care va cu­prinde un bogat şi variat material informativ asupra mişcărei radiofo­niei in general şi a celei din Romă-­­nia în special, sfaturi şi îndrumări pentru radio-amatori, articole tech­­nice şi anecdote din istoria radiofo­niei, precum şi programul complect al tuturor posturilor de emisiune eu­ropene PE O SAPTAMANA ÎNA­INTE.­­ Anunciuri şi reclame se primesc la administraţia ziarului Intre o­­rele 9—12 şi 3—7, telefon 307-69 şi 306-67, iar înscrieri pentru abonat­mente (Lei 300­— pe timp de un an sau lei 150— pe 6 luni) se trimit pe adresa: „Radio-JurnalBucureşti, str. Sărindar 7-9-11. 12 pagini mari — 6 lei exemplarul URODONAL ! Spală sângele ! Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TÂRG­U­-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE­ti PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann persoanele de încredere condi­­ţiuni favorabile de lată Soc. de economie şi ajutor A FUNC. POLITIEI CAPITALEI Str. Silfidelor No. 3 No. 78, 1928 Sept. 19. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Octombrie 1928 ora 8 dimineaţa, se va ţine licitaţie pu­blică la Corpul Sergenţilor de oraş, şoseaua Bonaparte No. 5, pentru vânzarea unui automobil marca «Aurea» 6 H. P. Turism. Acest automobil a fost câştigat la loteria organizată de această so­cietate, de No. 140.740, şi neprezen­­tându-se câştigătorul, se vinde la licitaţie publică în conformitate cu art. 10 al. I-iu, din regulamen­tul asupra licitaţiilor. Preşedintele societăţii Anibal Stoenescu f Carmen de gestis Ottonis (v. J. Schneiderhan: Rosvitha von Gan­dersheim, Panderborn, 1912). Lipseşte Anselm, pivotul scolasti­cei; lipseşte Sf. Bernard, restaura­torul monahismul benedictin (v. Ernesto Buonaiuti: II misticismo medioevale, Pinerolo, 1928). Lipsesc benedictinele germane, Ef­ta Hildegarda, Matilda de Hac­kenborn şi Gertruda (v. Besse, Les mystiques bénédectins, Paris, 1922). Lipsește Meister Eckehardt, Jaco­­pone da Todi, Joachimo del Fiore, Angela da Foligno şi—lucru de ne­crezut — Sfatul Francisc din Assi­si!... Unde se află, atunci, Evul Me­diu.... D. Iorga cunoaşte prea bine efervescenţa mistic-socială care străbate societatea medievală oda­tă cu criza din sec. XI., cunoaşte urmările ereziilor patera şi patha­­re, a cetit pe Sigebert, pe Boniza­­re, a cetit şi expunerile mai noui ale lui Preger, Doelinger, Volpe. De ce refuză, atunci, de a ne ex­pune un Ev-Mediu autentic, tur­mentat şi inegal, fecund şi vast, nepătruns şi original! Am înţelege să nu se cerceteze cartea lui Dan­te, tocmai pentru că ea reprezintă prea evident şi prea construit me­­dievalismul fastuos şi alegoric. Nu înţelegem, însă, de ce se evită ce­lelalte cărţi, mesagii şi tălmăciri ale experienţelor proprii Evului- Mediu. Poate d. Iorga se împotriveşte concepţiei unui Ev-Mediu mistic şi teologal. S’au emis, în ultimul timp, ipoteze asupra unui spirit al Renaşterii, bântuind occidentul în­că de prin sec. XI, adică cu cel pu­ţin trei veacuri mai de vreme de­cât s’a crezut. Dar, autorul nu ne spune nicăieri că împărtăşeşte a­­semenea ipoteze. Şi apoi, nade sunt cărţile repre­sentative filosofiei şi ştiinţei me­dievale! Poate s’ar fi putut ignora Roscelin, dar în nici un caz Scot Eriugena, Toma din Aquino, Duns Scot şi Occam. Cu atât mai mult cu cât cărţile lor au fost prilej de fapte, întocmai cum afirma d. Ior­ga la pagina 3 a primului volum. Iar dacă se putea ignora Scrisoa­rea asupra magnetului (1269) a lui Pierre de Maricourt, perfectă pro­bă de metodă experimentală (P. Duhem) — nu se putea trece ală­turi de Opus Majus (1268) al lui Roger Bacon, cartea fundamentală a evului mediu ce agonizează, che­mând zorii vremurilor noi. Iată, aşa­dar, cărţi de mistică, morală asociată, teologie, filosofie, ştiinţă, politică — cristalizând ati­­tudinele esenţiale spiritului euro­pean medieval — complet necunos­cute într’o lucrare menită să le lu­mineze şi să le ilustreze. In locul lor de Iorga rezumă o serie de cro­nici — excelente ca izvoare istori­ce, dar neîndemânatece în surprin­derea frământărilor şi sintezelor spirituale. Chiar şi aceste cărţi de istorie prezintă grave lipsuri. Aşa, de­ pil­­dă, de ce se neglijează complet, în al doilea volum, cronicile bizanti­ne, pe care d. Iorga le cunoaşte te­meinic! De ce nu se pomeneşte ni­mic despre Mihail Psellos, ilustru poligraf şi om politic, vrednic de a fi ţinut în seamă cel puţin pentru «Corespondenţa» şi pentru «Istoria» pe care Rambaud o numeşte «me­morii pentru a sluji la istoria timpului său» ! Dar toate aceste rezerve şi critici copiind numai ceea ce nu a scris d. Iorga, şi tocmai pentru că nu le-a scris. Să vedem acum, cum a­­nalizează cărţile pe cari le socoteş­te representative, încă de la primul volum — incon­testabil mai bun, mai coherent, mai însufleţit şi mai unitar, datorin­­du-şi poate această superioritate prin faptul că cuprinde conferinţe — am observat, cu ciudă, că d. Ior­ga nu poate înţelege spiritul creş­tinismului. Există un paradox etic, o experienţă religioasă şi o răs­turnare de valori în viaţa asocia­tă , care se numeşte creştinism. D. Iorga nu-i asimilează decât origi­nile istorice, contingenţele politice, luptele interne. Incapacitatea acea­sta de a aprecia, înţelegând, o serie de fenomene intim religioase coor­donate în sinteze filosofice — o vom ilustra cu multe exemple, în car­tea pe care am închinat-o activi­tăţii prodigioase a d-lui Iorga. «In scrisorile acestea (ale S-tului Pa­vel) nu este nici o filosofie înaltă, nici o nouă pornire către cugeta­re, nici un îndemn către o revolu­ţie politică» scrie d. Iorga (vol. I, p. 13) uitând că S. Pavel e înteme­ietorul genial al filosofiei creştine, înainte chiar ca să fie vorba şi să se simtă nevoia unei filosofii. In­apt speculaţiilor şi contemplaţiilor — d. Iorga se mulţumeşte, pe ici pe colo, să povestească viaţa sfin­ţilor şi să le surprindă izvoarele. Volumul al doilea — pe alocuri scris cu nerv şi colorat, de cele mai multe ori, însă, compus în pripă şi neatent — conţine rezumatele cro­nicilor ai căror autori i-am înşirat mai sus.*) Rezumate câteodată interesante, altădată terne şi monotone, altă­dată nedesluşite şi stufoase. Rămâ­ne de văzut, în ori şi­ce caz, dacă metoda rezumatelor mai mult sau mai puţin complete se pretează a­­nalizei unei «cărţi representative»­­Un rezumat e o îmbucăţire anato­mică. Şi se cere spiritul cârţii, adi­că substanţa ei intimă, tradusă în vocabular propriu, originile ei şi influenţele. O carte representativă se reconstitueşte, nu ce rezumă. Aici întâlnim marea surpriză: d. •) (La Ratherius şi Rich­erius nu ni să spune titlul cărţii principale, pe care o rezumă, şi la care se fac trimiterii...) Iorga, un admirabil reconstructor de evenimente şi idei, se dovedeşte în această carte incapabil de orice efort către caracterizare generală, de sinteză, dle tâlcuire. Pagină du­pă pagină, rezumă cronica, pripit, citând şi povestind laconic. Sfâr­şeşte, astfel, prin a deveni inutil şi lectorului care căuta cultura, şi istoricului, care nu poate utiliza materialele. Cu părere de rău trebuie să măr­turisim că volumul al II este slab, dureros de slab — mai ales după făgăduinţele celui dintâi. Acesta a­­vea marele merit de a vorbi, pri­mul în ţară, despre cărţi ca elemen­te de istorie universală. Al doilea volum ar fi fost o modestă contribu­ţie la cronistica latină a veacului de mijloc, dacă ar fi fost scris mai pe îndelete, cu analize mai atente şi documente mai numeroase — şi dacă ar fi avut alt titlu. Deocam­dată, cărţile representative ale Eu­ropei medievale rămân un excelent subiect şi un îndemn pentru tine­rii cu altor pregătiri decât cea a is­toriei brute. Mircea Eliade O DESN1NT1RI Din partea d-lui avocat Dumitru D. Danielopol, primim următoarele, în legătură cu informaţiile despre sinuciderea d-sale. In noaptea de 17—18 Septembrie, eu care sunt suferind de 4 ani, am avut o criză de ficat. Din cauza du­rerilor, am luat medicamentul «Pan­topon», în cantitatea prescrisă de medic. Din cauză că criza n’a tre­cut şi din cauză că medicul chemat la telefon, dela spitalul Filantropia, n’a putut veni, având bolnavi am fost transportat la acest spital, un­de mi s’a făcut o injecţie cu ser fi­ziologic. Am revenit acasă la ora 1 noap­tea, complect calmat. Acesta este adevărul. ------exp—----­ Domiciliul profeso­rilor universitari 3"Ministerul instrucţiunii a trimis «Ca urmare a adresei noastre No■ S871 din 21 Mai, avem onoarea a Această comunicare va trebui să i-o trimiteţi negreşit până în ziua de 15 Octombrie». Art. 90 şi 91 despre care este vor­ba în această circulară prevăd că profesorii universitari trebue să aibă domiciliul în centrele univer­sitare unde îşi au catedrele respec­tive. Acei cari nu se conformează acestei prevederi vor fi consideraţi că au optat pentru o altă ocupa­­ţiune şi de ei demisionaţi din învă­ţământ,­­ agregaţi până la 1 și confe- Oct. crt. Concursul sportiv al corpului Grănice­rilor In zilele de 29 şi 30 Sept. a. c. va avea loc al 3-lea concurs sportiv al corpului grănicerilor, care anul a­­cesta, se va ţine pe stadionul C. N. E. F. Bucureşti. Concursul va consta din : atleti­că uşoară, alergări 100 metri, 400 m. şi 3000 m. Sărituri înălţime, lungi­me şi prăjină. Aruncarea discului, greutăţei, grenadei şi suliţei, oină şi foot-ball. Serbarea de distribuire a premii­lor va avea loc Duminecă după ter­minarea concursului. —-—ooxxxoo-—.... —---OXO------­ Conferinţe despre Ţara Bascilor şi jocuri basce AMFITEATRUL FUNDAŢIEI CAROL I. 1. Miercuri 26 Septembrie 1928, de la 5—6 W. Boissel despre Ţara Bas­­cilor. 2. Joi 27 Septembrie 1928, dela 5—6 Abatele P. Liande despre Pi­torescul Ţării Bascilor. TEATRUL NAŢIONAL 3. Vineri 28 Septembrie 1928 dela 4—5% I. Sard­handy despre Teatrul basc (cu concursul artiștilor și dan­satorilor basci). 4. Duminică 30 Septembrie 1928 dela 10—12/4 Abatele P. Lhane des­pre cântecele basce, cu concursul d-lui H. B. Etcheverry. ARENELE ROMANE — PARCUL CAROL 5. Duminică 30 Septembrie 1928 de la 454—7 Jocuri și fragmente de pastorale. Biletele se găsesc de vânzare la Magazinul de Muzică — Feder — Calea Victoriei. ------ooxxxoo-----­ Situaţia generală a epidemiilor In ţară: tifos exantematic 10 ca­zuri, scarlatină 818, angină difterică 45, febră tifoidă 889, desinterie 163, tuse convulsivă 5744, şi 89 cazuri de paralizie infantilă. In Capitală: 79 cazuri scarlatină, 15 angină difterică, 1 tifos exante­­matic, 16 erizipel și 1 caz paralizie infantilă. CUVÂNTUL. ­îrcop— Vizitarea regiun­ei petrolifere Moreni PLOEŞTI, 20. — Astăzi diminea­ţa au sosit în localitate venind cu automobilele de la Bucureşti, mem­brii celui de al IX-lea congres al , I. D. A. C.-ului. Congresiştii străini sunt însoţiţi de d-nii general T. Moşoiu, Victor Cădere, colonel Boerescu, Strat şi alţii. In vederea primirei oaspeţilor, oraşul a fost frumos pavoazat cu drapele naţionale iar pe bulevar­dul Independenţei, primăria muni­cipiului a ridicat numeroase arcuri de triumf. Congresiştii după ce au fost sa­lutaţi la statuia Vânătorilor de pe bulevard de către d-nii general T Tăutu, preşedintele legiunei roma­ne — secţia Prahova — şi Nic. Pru­san, preşedintele soc. veteranilor s’au îndreptat, formând un frames cortegiu, spre prefectura judeţului Aci oaspeţii străini au fost întâm­pinaţi de d-nii general Manu Gh„ comandantul garnizoanei, I. Mihăi­leanu, prefectul judeţului, I. G. O­­brocea, primarul oraşului, Dem. I. Nicolaescu, Aurelian Moşoiu, par­lamentări, Gh­. Bârzescu, prefectul poliţiei, Gh. Balif şi Radu Constan­tinescu din partea Camerei de Co­merţ, Const- Vasilescu şi Const. Vieru, directorii prefecturilor de ju­d­eţ şi poliţie, dr. Vasiliu, dr. Ste­­rescu, protoereul C. Petre, Paul Chilom, apoi colonel Alexandrescu, comandantul pieţei, coloneii: Al. Georgescu şi Solei, maiori Câmpi­neanu, dr. maior I. Mi­rea, căpitan Virgil Anton comandantul compa­niei de jandarmi, căpitan Paraschi­vesen Matei, Jean Dinescu, maior Chiţulescu, I. A. Grigorescu, inspec­tor general şcolar, delegaţiuni ai tuturor societăţilor de invalizi «A­­părătorii Patriei» veterani, etc. D-nele Corabie I. Mihăileanu şi Elena I. G. Obrocea au oferit doam­nelor congresiste frumoase buche­te cu flori. Au ţinut scurte cuvântări d-nii: prefect I. Mihăileanu în numele ju­­deţului Prahova, primar I. G. O­­brocea în numele municipiului Ploeşti, maior A. Mateescu din par­tea invalizilor şi dr. Vasiliu din partea Crucei Roşii. A răspuns d. Marian Kantor preşedintele delega­ţiei Poloneze. Părăsind oraşul nostru congre­siştii s’au îndreptat spre Moreni, unde au ajuns la orele 12. Aici, comitetul organizat pentru primirea oaspeţilor compus din d-nii ing. Demetrescu, dir. gen. a.1 soc. Creditul Minier, ing. Virgil Tacit, ing. Mişu Constantinescu, ing. Cătuneanu, ing. Gh. loan, ing. Ellini, I. Popescu, primarul comu­nei şi alţii au condus pe congre­­sişt­i la o sondă a soc «Creditul Mi­nier» unde li s’au dat explicaţii a­­supra modului de estracţie al mi­nereului petrolifer. La orele 2 juni, convoiul cu au­tomobilele congresiştilor s-a în­dreptat spre Sinaia. Pe tot parcu­r­sul drumului şi în special prin Câmpina şi Breaza, oaspeţii au fost ovaţionaţi de un public numeros şi de elevii şi ele­vele şcoalelor din aceste localităţi. La Casele Naţionale din Breaza de Sus, au avut loc serbare cu jo­curi naționale. tv. Pml silii lela [Ini Ascultarea cunoscutului agitator Coloman Mu­ller CLUJ. — Urmează la rând ascul­tarea lui Coloman Mueller, caracte­rizat astfel în actul de acuzare. Este unul din conducătorii comu­niştilor de la Timişoara. In 1926 a participat la congresul Federaţiei balcanice comuniste care s’a ţinut la Sofia, continuând cu înverşuna­re propaganda revoluţionară în România. In scrierile lui de propa­gandă, atacă pe membrii Familiei Regale. A întreţinut legături cu comuniştii din străinătate, şi cu «Rote Hilfe», primind bani şi cărţi de propagandă comunistă. Participarea la congresul din Sofia La întrebările preşedintelui, Co­loman Mueller recunoaşte că a par­ticipat la congresul din Sofia, dar a plecat acolo cu paşaport în re­gulă, ba a beneficiat chiar de redu­cerea unor taxe la viză, datorită in­tervenţiei binevoitoare a guvernu­lui. La reîntoarcere în ţară, a fost arestat şi notiţele luate la congres, confiscate. Astăzi se află în faţa consiliului de războiu, ca agent al comunismului destructiv. Căpitan Negulescu, comisar re­gal: In scrisoarea către Bucov ai spus că activitatea «constructivă» nu poate fi decât bolşevică. Dr. Zissu avocat, cere dovezi. Coloman Mueller: Da, am fost totdeauna pentru munca construc­tivă. In timp de zece ani, organi­zaţiile «unitare» am clădit 10 cămi­­nuri muncitoreşti, socialiştii abia unul. Ceea ce am făcut,­­ s’a rea­lizat prin propriile puteri. Mi se aduce acuza că aşi fi insultat di­nastia. Când acum cinci ani, Rege­le Ferdinand a fost la Timişoara, la banchet am fost şi eu invitat. Ce-i drept, n’am fost lăsat să vor­besc. De aceia, cu altă ocazie am refuzat o invitaţie similară. Ca pe­deapsă, consiliul de războiu d­in Si­biu, mi-a aplicat o amendă de 1­00 lei. Recun­osc că am luat parte la mun­ca filantropică a societăţii de aju­torare muncitoreşti. Mă laud cu asta. De asemenea recunosc că am citit «Arbeiter Zeitung» şi alte zia­re muncitoreşti, dar aceasta este o datorie a mea, ca fruntaş al munci­­torimei. Lupta de clasă ■m . Protestează împotriva afirmaţiei actului de acuză că ar fi primit bani de la organizaţiile comuniste din străinătate. Drept concluzie, Mueller arată că organizaţiile mun­citoreşti au trei scopuri: 1) Să lup­te contra exploatării muncitorilor de către patron; 2) Să contribue la ridicarea nivelului cultural munci­toresc; 8) să obţină rezultate poli­tice. In ceea ce priveşte blocul munci­toresc, urmărirea scopului politic iade de la sine, deoarece din sindi­catele unitare poate face parte ori­cine, indiferent de convingere po­ltică. In sindicatele social-demo­­crate, membri sunt siliţi să intre în partidul social-democrat. Ei nu pot avea păreri libere. Noi­­ stăm pe baza luptei de clasă, pe care o con­siderăm o consecinţă firească a e­­voluţiei sociale. Alt acuzat Ştefan Dan, acuzat, secretarul muncitorilor lemnari, arată că nu poate fi o vină citirea broşurilor şi ziarelor muncitoreşti. Protestează împotriva faptului că i se aduc în­vinuiri referitor la legăturile avut­­e cu Coloman Mueller. Comitagii bulgari atacă un sat din jud. Durostor Constanţa, 21.­­ Astă-noapte la orele 10 la marginea satului Cadi­­chioi, din jud. Durostor, a apărut o bandă compusă din 20 comitagii bulgari înarmaţi cu arme de răz­boi şi granate cu inteniia să jefu­iască pe săteni. Jandarmii fiind anunţaţi au so­sit la faţa locului. S-a încins o lup­tă între jandarmi şi comitagii. Du­pă o oră aceştia din urmă profi­tând de întuneric au fugit spre frontiera bulgară. Victime omeneşti nu au fost. -OXO— .o •O­­Rit­ate . SPECTACOLE Teatre TEATRUL NATIONAL: Mult zgomot pentru nimic. TEATRUL REGINA MARIA: O­­mul care a văzut moartea. TEATRUL MIC: Cabaretul, mo­ravuri americane TEATRUL JIGNITA: «Chaznoil» cu Nelly Casman. Cinematografe MAXIM’S D’ETE: Cloul sezonu­lui cu: Duo Lescencko și Schelda et Oginscky. CINEMA SCALA: Revista să nu te superi că te’njur şi filmul Jack cu micul Jean Forest. TEATRU CINEMA TRIANON: Mireasa răpită cu Killie Dove, re­gia Alex. Korda şi Jurnal, Revistă, Jazz Jacobs. CINEMA CAPITOL: Manon cu John Barrymore şi Dolores Cos­tello. CINEMA M. VOICULESCU: Gră­dina lui Allah cu Ioan Petrovich şi Alice Tery. De la Teatrul Naţional Astăzi Sâmbătă, 22 Septembrie c. Teatrul Naţional reprezeintă în ma­tineu pentru ultima oară «Omul de Zăpadă» minunate comedie a d-lui A. de Herz, cu d-nele: Al. Gusty, Puia Ionescu, Tantzi Benescu, Kitty Gheorghiu, Olga Ţăranu şi d-nii: So­reanu, Stăncescu, Finteşteanu, Mar­cel Enescu şi Romano. Preţurile vor fi cele populare de matineu. Seara se reprezintă comedia fee­rică a lui Shhakespeare «Mult zgo­mot pentru nimic» cu d-nele: Ma­­rioara Zimniceanu, Puia Ionescu, E­lena Parizianu, Gaby Danielopol etc. şi d-nii: Bulfinsky, Bălţăţeanu, Athanasescu, Duţulescu, Sârbul, Barbelian, Săvulescu, Baldovin, M. Enescu, Orendy, Polizu, Brancomir, Marius, Romano, etc. Piesa a fost pusă în scenă de către d. Paul Gusty. Viitoarea premieră a Naţionalu­lui va fi în seara de Miercuri 26 Septembrie col. «Femeia Mării» de Henrik Ibsen. CINEMA ODEON: «Moulin Rou­ge» cu Olga Tchechova. CINEMA BULEVARD PALA­CE: O urmărire în Alpi cu Harry Piei şi o comedie în 2 acte. CINEMA EFORIA: «Gösta Ber­lins» e>u Greta Garbo şi Lars Han­son. CINEMA LIPSCANI: Manón cu lohn Barrymore şi Dolores Costello. CINEMA SELECT: Când o fată n’are minte cu Helga Thomas Wer­ner Fuetterer Margareta Schlegel şi Walter Slezak: Complectat* Jurnal şi comedie. CINEMA MARCONI: Varieté (Floarea Păcatului) cu Emil Ja­­nings şi Lya de Putty şi trupa de artişti. TEATRUL CINEMA MARNA: Doctor Schäfer cu Ivan Petrovici şi Evelin Holt şi revista «Foae verde ismă creaţă». CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Ti­grul oceanului cu Milton Sils, mat­­chul de box Tunney-Dempser şi ar­tişti. Teats Iasi Mic La Teatrul Mic (compania Tea­trul Nostru) continuă să se repre­zinte în fiecare seară cu un mare succes piesa de moravuri america­ne în 3 acte «Cabaretul» (Broad­way), — cel mai atracţios spectacol al Capitalei. In primele roluri: I. Livescu, G. Timică, Al. Ghiberneon, Mielu Cons­tantinescu, Theo Theodorescu, Tu­dor Călin, St. Decu, Leny Caler, Stanca Alexandrescu , Maria Van­­vrina, Marietta Deculescu, etc. Duminică 23 Septembrie la ora 3 p. m. matineu cu preţuri reduse cu marele succes al stagiunei de vară: «Divorţul d-lui Duval» cu distribu­ţia de la premieră. Conferinţe La şedinţa publică de Sâmbătă 22 Septembrie a. c. ora 8 jum. seara precis, va conferenţia la clubul din calea Moşilor 88 (intrarea prin str. Calomfirescu) d. N. Marian, despre: «Politica internă şi partidul socia­list». «ifrOO­--------r—nfijTjjm-----i Se aduce la cunoştinţa publică că este vacantă una din bursele crea­te de ministerul de instrucţiune şi al cultelor din Varşovia, pentru un student român, ce se va ocupa cu studii din domeniul limbei, litera­tura­ sau istoria polonă, la una din universităţile din Polonia. Penntru ocuparea acestei burse se ţine concurs, care va avea loc în ziua de 25 Octombrie 1928, la uni­versitatea din Bucureşti, înaintea comisiunei instituită în acest scop. Candidaţii vor înainte cererile di­recţiunii generale a învţământului superior din ministerul instrucţiu­nii până la 23 Octombrie cel mai târziu. Vor fi admişi să concureze li­cenţiaţii în Filosofie şi litere de la toate universităţile din ţară, indife­rent de date când au obţinut titlul academic. Probele scrise şi orale vor fi din domeniul slavisticei sau din limba, literatura şi istoria Poloniei, după natura studiilor candidaților și specialitatea în care vor să lu­creze. Durate bursei este de zece luni, cu începere din Octombrie 1928. ARESTAREA UNOR HOŢI La cabinetul 5 instrucţie au fost arestaţi Ion Constantinescu, maga­zioner şi Const. Papadane, şeful magazioner, sub învinuirea de «de­lapidare de mărfuri» (11). Au sus­tras un vagon de compoziţie de bronzuri pe care l-au vândut unui oficiu de mărfuri din Cehoslovacia realizând 650.000 lei. IARAŞI ELIZA POPESCU­­NAICOV Această permanentă studentă are un cazier bogat. A fost condamnată de mai multe ori pentru abuz de încredere şi furturi. Cleptomania şi perversitatea ei au intrat şi în cer­cetarea psihiatrilor. Internată la os­piciul «Mărcuţa», a fost pusă în libertate. In urma unor nouă fur­turi săvârşite recent, a fost din nou trimeasă la parchet care a dispus internarea din nou la ospiciu. • Reduceri pe C.F.R. pen­tru congresul medicilor Direcţiunea generală a căilor fe­rate a acordat o reducere de 50 la sută participanţilor la congresul ge­neral al medicilor din România, congres ce se va ţine la Chişinău, în zilele de 7 şi 8 octombrie. De această reducere se va putea beneficia de la orice staţiune din ţară la Chişinău şi înapoi, în orice clasă şi cu orice tren de călători, inclusiv Expresul Orient. BiPPisn FLOREASCA - ZIUA VIII SAMBATA 22 SEPTEMBRIE PR­ AGRAM: Gr. Karmitz; Do­rothy, Sashegy, Xenia (lovit. Fa­cer). PR. DUHAY: Eirica; Răscruce, Bertrand. PR. DOINA: Cocuţa, Furca. PR. 2 ANILOR: Litle N. Kelly; Dan, Morava. PR. HORA: Ponderevo; Moţoc, Szita (lovit. Clarapaete). PR. OLTEANCA (garduri): Ale­xandru, Balparé, Gittana. PR. BONNIE HILL (trap): Ma­­riuca, Domnu, Miki, Walküre, Ja­kab, Imas (lovit. Domnisoara) (3 reprize). PR. JOCASTE: Sari, Bucuria, Ti­mei­la, Also-Reaper. IDEM R. N­. G. Ioska, Mariuca, Cyclamen, Lelemeys (lovit. Ovar). ------ooxxxoo—---­ --OXO­ Vizitatorii staţiunei Te­­kîrghîol-sat vor beneficia de 25 la sută reducere pe C. F. R. Direcţiunea generală a căilor re fe­rate aduce la cunoştinţa pub­licu­­lui călător că de reducerea­­de 25 la sută acordată vizitatorilor­­staţiiu­nilor balneare vor putea beneficia şi vizitatorii staţiunei Tekirghiol­­sat, chiar dacă posedă bilete de tren emise de staţiuni pentru Car­­men Sylva.

Next