Cuventul, septembrie 1928 (Anul 4, nr. 1207-1236)
1928-09-23 / nr. 1229
2 CITIŢI AZI REALITATEA Mo. 36 ■22 S.&V.1936 Interesante cercetări ştiinţifice, asupra dragostei 0 pagină de fotografii dela CONGRESUL *,FIDIC“ULUL BEETÎ Pagina de literatură: ULTIMA DRAGOSTE A LUI VOLTAIRE li® S 01 HHimiMMII I FINTERVIEW cu TOAMNA de Duduia Grădinăriţi emina. Curiozităţi, Oameni, fapte şi idei, Cinema Actualităfi, jocuri distractive, etc. 20 pagini mari — 100 Hustrafiunl — Lei 8 1 T \ apărutei 1 Nr. 59 11. ; Oglinda Lumii \ 9 Cea mai interesantă §| B revistă ilustrată pu- Ef H Mică nuvele, glume, EE 9 jocuri distractive. ■ ICO ilustrațiuni hei tJ III/ il 11 mil 1 lililIlilMD1K Hk in curând apare: PRO ȘI CONTRA Revista săptămânală Toate cererile se vor adresa la administrația „Cuvântului“_______ Liber imediat închiriez apartament elegant, cinci camere mari, hoți, tot confortul modern. A se adresa în str. General Lahovary, 40 Cereţi 16 pagini 60 clişee 7 Lei Se închiriază de la 26 Octombrie 4 camere spaţioase, parchet, balcon la stradă, acces la bar şi bucătărie, adresa b-dul I. C. Brătianu, 26 etaj 4. Toţi cei cari se interesează de radiofonie şi de ultimile descoperiri şi perfecţiuni in aceasta materie, aşteaptă cu mare interes apariţia ziarului RADIO JURNAL cea mai mare şi mai complecta publicaţie de radiofonie, care va cuprinde un bogat şi variat material informativ asupra mişcărei radiofoniei in general şi a celei din Romă-nia în special, sfaturi şi îndrumări pentru radio-amatori, articole technice şi anecdote din istoria radiofoniei, precum şi programul complect al tuturor posturilor de emisiune europene PE O SAPTAMANA ÎNAINTE. Anunciuri şi reclame se primesc la administraţia ziarului Intre orele 9—12 şi 3—7, telefon 307-69 şi 306-67, iar înscrieri pentru abonatmente (Lei 300— pe timp de un an sau lei 150— pe 6 luni) se trimit pe adresa: „Radio-JurnalBucureşti, str. Sărindar 7-9-11. 12 pagini mari — 6 lei exemplarul URODONAL ! Spală sângele ! Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TÂRGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANEti PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann persoanele de încredere condiţiuni favorabile de lată Soc. de economie şi ajutor A FUNC. POLITIEI CAPITALEI Str. Silfidelor No. 3 No. 78, 1928 Sept. 19. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Octombrie 1928 ora 8 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică la Corpul Sergenţilor de oraş, şoseaua Bonaparte No. 5, pentru vânzarea unui automobil marca «Aurea» 6 H. P. Turism. Acest automobil a fost câştigat la loteria organizată de această societate, de No. 140.740, şi neprezentându-se câştigătorul, se vinde la licitaţie publică în conformitate cu art. 10 al. I-iu, din regulamentul asupra licitaţiilor. Preşedintele societăţii Anibal Stoenescu f Carmen de gestis Ottonis (v. J. Schneiderhan: Rosvitha von Gandersheim, Panderborn, 1912). Lipseşte Anselm, pivotul scolasticei; lipseşte Sf. Bernard, restauratorul monahismul benedictin (v. Ernesto Buonaiuti: II misticismo medioevale, Pinerolo, 1928). Lipsesc benedictinele germane, Efta Hildegarda, Matilda de Hackenborn şi Gertruda (v. Besse, Les mystiques bénédectins, Paris, 1922). Lipsește Meister Eckehardt, Jacopone da Todi, Joachimo del Fiore, Angela da Foligno şi—lucru de necrezut — Sfatul Francisc din Assisi!... Unde se află, atunci, Evul Mediu.... D. Iorga cunoaşte prea bine efervescenţa mistic-socială care străbate societatea medievală odată cu criza din sec. XI., cunoaşte urmările ereziilor patera şi pathare, a cetit pe Sigebert, pe Bonizare, a cetit şi expunerile mai noui ale lui Preger, Doelinger, Volpe. De ce refuză, atunci, de a ne expune un Ev-Mediu autentic, turmentat şi inegal, fecund şi vast, nepătruns şi original! Am înţelege să nu se cerceteze cartea lui Dante, tocmai pentru că ea reprezintă prea evident şi prea construit medievalismul fastuos şi alegoric. Nu înţelegem, însă, de ce se evită celelalte cărţi, mesagii şi tălmăciri ale experienţelor proprii Evului- Mediu. Poate d. Iorga se împotriveşte concepţiei unui Ev-Mediu mistic şi teologal. S’au emis, în ultimul timp, ipoteze asupra unui spirit al Renaşterii, bântuind occidentul încă de prin sec. XI, adică cu cel puţin trei veacuri mai de vreme decât s’a crezut. Dar, autorul nu ne spune nicăieri că împărtăşeşte asemenea ipoteze. Şi apoi, nade sunt cărţile representative filosofiei şi ştiinţei medievale! Poate s’ar fi putut ignora Roscelin, dar în nici un caz Scot Eriugena, Toma din Aquino, Duns Scot şi Occam. Cu atât mai mult cu cât cărţile lor au fost prilej de fapte, întocmai cum afirma d. Iorga la pagina 3 a primului volum. Iar dacă se putea ignora Scrisoarea asupra magnetului (1269) a lui Pierre de Maricourt, perfectă probă de metodă experimentală (P. Duhem) — nu se putea trece alături de Opus Majus (1268) al lui Roger Bacon, cartea fundamentală a evului mediu ce agonizează, chemând zorii vremurilor noi. Iată, aşadar, cărţi de mistică, morală asociată, teologie, filosofie, ştiinţă, politică — cristalizând atitudinele esenţiale spiritului european medieval — complet necunoscute într’o lucrare menită să le lumineze şi să le ilustreze. In locul lor de Iorga rezumă o serie de cronici — excelente ca izvoare istorice, dar neîndemânatece în surprinderea frământărilor şi sintezelor spirituale. Chiar şi aceste cărţi de istorie prezintă grave lipsuri. Aşa, de pildă, de ce se neglijează complet, în al doilea volum, cronicile bizantine, pe care d. Iorga le cunoaşte temeinic! De ce nu se pomeneşte nimic despre Mihail Psellos, ilustru poligraf şi om politic, vrednic de a fi ţinut în seamă cel puţin pentru «Corespondenţa» şi pentru «Istoria» pe care Rambaud o numeşte «memorii pentru a sluji la istoria timpului său» ! Dar toate aceste rezerve şi critici copiind numai ceea ce nu a scris d. Iorga, şi tocmai pentru că nu le-a scris. Să vedem acum, cum analizează cărţile pe cari le socoteşte representative, încă de la primul volum — incontestabil mai bun, mai coherent, mai însufleţit şi mai unitar, datorindu-şi poate această superioritate prin faptul că cuprinde conferinţe — am observat, cu ciudă, că d. Iorga nu poate înţelege spiritul creştinismului. Există un paradox etic, o experienţă religioasă şi o răsturnare de valori în viaţa asociată , care se numeşte creştinism. D. Iorga nu-i asimilează decât originile istorice, contingenţele politice, luptele interne. Incapacitatea aceasta de a aprecia, înţelegând, o serie de fenomene intim religioase coordonate în sinteze filosofice — o vom ilustra cu multe exemple, în cartea pe care am închinat-o activităţii prodigioase a d-lui Iorga. «In scrisorile acestea (ale S-tului Pavel) nu este nici o filosofie înaltă, nici o nouă pornire către cugetare, nici un îndemn către o revoluţie politică» scrie d. Iorga (vol. I, p. 13) uitând că S. Pavel e întemeietorul genial al filosofiei creştine, înainte chiar ca să fie vorba şi să se simtă nevoia unei filosofii. Inapt speculaţiilor şi contemplaţiilor — d. Iorga se mulţumeşte, pe ici pe colo, să povestească viaţa sfinţilor şi să le surprindă izvoarele. Volumul al doilea — pe alocuri scris cu nerv şi colorat, de cele mai multe ori, însă, compus în pripă şi neatent — conţine rezumatele cronicilor ai căror autori i-am înşirat mai sus.*) Rezumate câteodată interesante, altădată terne şi monotone, altădată nedesluşite şi stufoase. Rămâne de văzut, în ori şice caz, dacă metoda rezumatelor mai mult sau mai puţin complete se pretează analizei unei «cărţi representative»Un rezumat e o îmbucăţire anatomică. Şi se cere spiritul cârţii, adică substanţa ei intimă, tradusă în vocabular propriu, originile ei şi influenţele. O carte representativă se reconstitueşte, nu ce rezumă. Aici întâlnim marea surpriză: d. •) (La Ratherius şi Richerius nu ni să spune titlul cărţii principale, pe care o rezumă, şi la care se fac trimiterii...) Iorga, un admirabil reconstructor de evenimente şi idei, se dovedeşte în această carte incapabil de orice efort către caracterizare generală, de sinteză, dle tâlcuire. Pagină după pagină, rezumă cronica, pripit, citând şi povestind laconic. Sfârşeşte, astfel, prin a deveni inutil şi lectorului care căuta cultura, şi istoricului, care nu poate utiliza materialele. Cu părere de rău trebuie să mărturisim că volumul al II este slab, dureros de slab — mai ales după făgăduinţele celui dintâi. Acesta avea marele merit de a vorbi, primul în ţară, despre cărţi ca elemente de istorie universală. Al doilea volum ar fi fost o modestă contribuţie la cronistica latină a veacului de mijloc, dacă ar fi fost scris mai pe îndelete, cu analize mai atente şi documente mai numeroase — şi dacă ar fi avut alt titlu. Deocamdată, cărţile representative ale Europei medievale rămân un excelent subiect şi un îndemn pentru tinerii cu altor pregătiri decât cea a istoriei brute. Mircea Eliade O DESN1NT1RI Din partea d-lui avocat Dumitru D. Danielopol, primim următoarele, în legătură cu informaţiile despre sinuciderea d-sale. In noaptea de 17—18 Septembrie, eu care sunt suferind de 4 ani, am avut o criză de ficat. Din cauza durerilor, am luat medicamentul «Pantopon», în cantitatea prescrisă de medic. Din cauză că criza n’a trecut şi din cauză că medicul chemat la telefon, dela spitalul Filantropia, n’a putut veni, având bolnavi am fost transportat la acest spital, unde mi s’a făcut o injecţie cu ser fiziologic. Am revenit acasă la ora 1 noaptea, complect calmat. Acesta este adevărul. ------exp—---- Domiciliul profesorilor universitari 3"Ministerul instrucţiunii a trimis «Ca urmare a adresei noastre No■ S871 din 21 Mai, avem onoarea a Această comunicare va trebui să i-o trimiteţi negreşit până în ziua de 15 Octombrie». Art. 90 şi 91 despre care este vorba în această circulară prevăd că profesorii universitari trebue să aibă domiciliul în centrele universitare unde îşi au catedrele respective. Acei cari nu se conformează acestei prevederi vor fi consideraţi că au optat pentru o altă ocupaţiune şi de ei demisionaţi din învăţământ, agregaţi până la 1 și confe- Oct. crt. Concursul sportiv al corpului Grănicerilor In zilele de 29 şi 30 Sept. a. c. va avea loc al 3-lea concurs sportiv al corpului grănicerilor, care anul acesta, se va ţine pe stadionul C. N. E. F. Bucureşti. Concursul va consta din : atletică uşoară, alergări 100 metri, 400 m. şi 3000 m. Sărituri înălţime, lungime şi prăjină. Aruncarea discului, greutăţei, grenadei şi suliţei, oină şi foot-ball. Serbarea de distribuire a premiilor va avea loc Duminecă după terminarea concursului. —-—ooxxxoo-—.... —---OXO------ Conferinţe despre Ţara Bascilor şi jocuri basce AMFITEATRUL FUNDAŢIEI CAROL I. 1. Miercuri 26 Septembrie 1928, de la 5—6 W. Boissel despre Ţara Bascilor. 2. Joi 27 Septembrie 1928, dela 5—6 Abatele P. Liande despre Pitorescul Ţării Bascilor. TEATRUL NAŢIONAL 3. Vineri 28 Septembrie 1928 dela 4—5% I. Sardhandy despre Teatrul basc (cu concursul artiștilor și dansatorilor basci). 4. Duminică 30 Septembrie 1928 dela 10—12/4 Abatele P. Lhane despre cântecele basce, cu concursul d-lui H. B. Etcheverry. ARENELE ROMANE — PARCUL CAROL 5. Duminică 30 Septembrie 1928 de la 454—7 Jocuri și fragmente de pastorale. Biletele se găsesc de vânzare la Magazinul de Muzică — Feder — Calea Victoriei. ------ooxxxoo----- Situaţia generală a epidemiilor In ţară: tifos exantematic 10 cazuri, scarlatină 818, angină difterică 45, febră tifoidă 889, desinterie 163, tuse convulsivă 5744, şi 89 cazuri de paralizie infantilă. In Capitală: 79 cazuri scarlatină, 15 angină difterică, 1 tifos exantematic, 16 erizipel și 1 caz paralizie infantilă. CUVÂNTUL. îrcop— Vizitarea regiunei petrolifere Moreni PLOEŞTI, 20. — Astăzi dimineaţa au sosit în localitate venind cu automobilele de la Bucureşti, membrii celui de al IX-lea congres al , I. D. A. C.-ului. Congresiştii străini sunt însoţiţi de d-nii general T. Moşoiu, Victor Cădere, colonel Boerescu, Strat şi alţii. In vederea primirei oaspeţilor, oraşul a fost frumos pavoazat cu drapele naţionale iar pe bulevardul Independenţei, primăria municipiului a ridicat numeroase arcuri de triumf. Congresiştii după ce au fost salutaţi la statuia Vânătorilor de pe bulevard de către d-nii general T Tăutu, preşedintele legiunei romane — secţia Prahova — şi Nic. Prusan, preşedintele soc. veteranilor s’au îndreptat, formând un frames cortegiu, spre prefectura judeţului Aci oaspeţii străini au fost întâmpinaţi de d-nii general Manu Gh„ comandantul garnizoanei, I. Mihăileanu, prefectul judeţului, I. G. Obrocea, primarul oraşului, Dem. I. Nicolaescu, Aurelian Moşoiu, parlamentări, Gh. Bârzescu, prefectul poliţiei, Gh. Balif şi Radu Constantinescu din partea Camerei de Comerţ, Const- Vasilescu şi Const. Vieru, directorii prefecturilor de judeţ şi poliţie, dr. Vasiliu, dr. Sterescu, protoereul C. Petre, Paul Chilom, apoi colonel Alexandrescu, comandantul pieţei, coloneii: Al. Georgescu şi Solei, maiori Câmpineanu, dr. maior I. Mirea, căpitan Virgil Anton comandantul companiei de jandarmi, căpitan Paraschivesen Matei, Jean Dinescu, maior Chiţulescu, I. A. Grigorescu, inspector general şcolar, delegaţiuni ai tuturor societăţilor de invalizi «Apărătorii Patriei» veterani, etc. D-nele Corabie I. Mihăileanu şi Elena I. G. Obrocea au oferit doamnelor congresiste frumoase buchete cu flori. Au ţinut scurte cuvântări d-nii: prefect I. Mihăileanu în numele judeţului Prahova, primar I. G. Obrocea în numele municipiului Ploeşti, maior A. Mateescu din partea invalizilor şi dr. Vasiliu din partea Crucei Roşii. A răspuns d. Marian Kantor preşedintele delegaţiei Poloneze. Părăsind oraşul nostru congresiştii s’au îndreptat spre Moreni, unde au ajuns la orele 12. Aici, comitetul organizat pentru primirea oaspeţilor compus din d-nii ing. Demetrescu, dir. gen. a.1 soc. Creditul Minier, ing. Virgil Tacit, ing. Mişu Constantinescu, ing. Cătuneanu, ing. Gh. loan, ing. Ellini, I. Popescu, primarul comunei şi alţii au condus pe congresişti la o sondă a soc «Creditul Minier» unde li s’au dat explicaţii asupra modului de estracţie al minereului petrolifer. La orele 2 juni, convoiul cu automobilele congresiştilor s-a îndreptat spre Sinaia. Pe tot parcursul drumului şi în special prin Câmpina şi Breaza, oaspeţii au fost ovaţionaţi de un public numeros şi de elevii şi elevele şcoalelor din aceste localităţi. La Casele Naţionale din Breaza de Sus, au avut loc serbare cu jocuri naționale. tv. Pml silii lela [Ini Ascultarea cunoscutului agitator Coloman Muller CLUJ. — Urmează la rând ascultarea lui Coloman Mueller, caracterizat astfel în actul de acuzare. Este unul din conducătorii comuniştilor de la Timişoara. In 1926 a participat la congresul Federaţiei balcanice comuniste care s’a ţinut la Sofia, continuând cu înverşunare propaganda revoluţionară în România. In scrierile lui de propagandă, atacă pe membrii Familiei Regale. A întreţinut legături cu comuniştii din străinătate, şi cu «Rote Hilfe», primind bani şi cărţi de propagandă comunistă. Participarea la congresul din Sofia La întrebările preşedintelui, Coloman Mueller recunoaşte că a participat la congresul din Sofia, dar a plecat acolo cu paşaport în regulă, ba a beneficiat chiar de reducerea unor taxe la viză, datorită intervenţiei binevoitoare a guvernului. La reîntoarcere în ţară, a fost arestat şi notiţele luate la congres, confiscate. Astăzi se află în faţa consiliului de războiu, ca agent al comunismului destructiv. Căpitan Negulescu, comisar regal: In scrisoarea către Bucov ai spus că activitatea «constructivă» nu poate fi decât bolşevică. Dr. Zissu avocat, cere dovezi. Coloman Mueller: Da, am fost totdeauna pentru munca constructivă. In timp de zece ani, organizaţiile «unitare» am clădit 10 căminuri muncitoreşti, socialiştii abia unul. Ceea ce am făcut, s’a realizat prin propriile puteri. Mi se aduce acuza că aşi fi insultat dinastia. Când acum cinci ani, Regele Ferdinand a fost la Timişoara, la banchet am fost şi eu invitat. Ce-i drept, n’am fost lăsat să vorbesc. De aceia, cu altă ocazie am refuzat o invitaţie similară. Ca pedeapsă, consiliul de războiu din Sibiu, mi-a aplicat o amendă de 100 lei. Recunosc că am luat parte la munca filantropică a societăţii de ajutorare muncitoreşti. Mă laud cu asta. De asemenea recunosc că am citit «Arbeiter Zeitung» şi alte ziare muncitoreşti, dar aceasta este o datorie a mea, ca fruntaş al muncitorimei. Lupta de clasă ■m . Protestează împotriva afirmaţiei actului de acuză că ar fi primit bani de la organizaţiile comuniste din străinătate. Drept concluzie, Mueller arată că organizaţiile muncitoreşti au trei scopuri: 1) Să lupte contra exploatării muncitorilor de către patron; 2) Să contribue la ridicarea nivelului cultural muncitoresc; 8) să obţină rezultate politice. In ceea ce priveşte blocul muncitoresc, urmărirea scopului politic iade de la sine, deoarece din sindicatele unitare poate face parte oricine, indiferent de convingere poltică. In sindicatele social-democrate, membri sunt siliţi să intre în partidul social-democrat. Ei nu pot avea păreri libere. Noi stăm pe baza luptei de clasă, pe care o considerăm o consecinţă firească a evoluţiei sociale. Alt acuzat Ştefan Dan, acuzat, secretarul muncitorilor lemnari, arată că nu poate fi o vină citirea broşurilor şi ziarelor muncitoreşti. Protestează împotriva faptului că i se aduc învinuiri referitor la legăturile avute cu Coloman Mueller. Comitagii bulgari atacă un sat din jud. Durostor Constanţa, 21. Astă-noapte la orele 10 la marginea satului Cadichioi, din jud. Durostor, a apărut o bandă compusă din 20 comitagii bulgari înarmaţi cu arme de război şi granate cu inteniia să jefuiască pe săteni. Jandarmii fiind anunţaţi au sosit la faţa locului. S-a încins o luptă între jandarmi şi comitagii. După o oră aceştia din urmă profitând de întuneric au fugit spre frontiera bulgară. Victime omeneşti nu au fost. -OXO— .o •ORitate . SPECTACOLE Teatre TEATRUL NATIONAL: Mult zgomot pentru nimic. TEATRUL REGINA MARIA: Omul care a văzut moartea. TEATRUL MIC: Cabaretul, moravuri americane TEATRUL JIGNITA: «Chaznoil» cu Nelly Casman. Cinematografe MAXIM’S D’ETE: Cloul sezonului cu: Duo Lescencko și Schelda et Oginscky. CINEMA SCALA: Revista să nu te superi că te’njur şi filmul Jack cu micul Jean Forest. TEATRU CINEMA TRIANON: Mireasa răpită cu Killie Dove, regia Alex. Korda şi Jurnal, Revistă, Jazz Jacobs. CINEMA CAPITOL: Manon cu John Barrymore şi Dolores Costello. CINEMA M. VOICULESCU: Grădina lui Allah cu Ioan Petrovich şi Alice Tery. De la Teatrul Naţional Astăzi Sâmbătă, 22 Septembrie c. Teatrul Naţional reprezeintă în matineu pentru ultima oară «Omul de Zăpadă» minunate comedie a d-lui A. de Herz, cu d-nele: Al. Gusty, Puia Ionescu, Tantzi Benescu, Kitty Gheorghiu, Olga Ţăranu şi d-nii: Soreanu, Stăncescu, Finteşteanu, Marcel Enescu şi Romano. Preţurile vor fi cele populare de matineu. Seara se reprezintă comedia feerică a lui Shhakespeare «Mult zgomot pentru nimic» cu d-nele: Marioara Zimniceanu, Puia Ionescu, Elena Parizianu, Gaby Danielopol etc. şi d-nii: Bulfinsky, Bălţăţeanu, Athanasescu, Duţulescu, Sârbul, Barbelian, Săvulescu, Baldovin, M. Enescu, Orendy, Polizu, Brancomir, Marius, Romano, etc. Piesa a fost pusă în scenă de către d. Paul Gusty. Viitoarea premieră a Naţionalului va fi în seara de Miercuri 26 Septembrie col. «Femeia Mării» de Henrik Ibsen. CINEMA ODEON: «Moulin Rouge» cu Olga Tchechova. CINEMA BULEVARD PALACE: O urmărire în Alpi cu Harry Piei şi o comedie în 2 acte. CINEMA EFORIA: «Gösta Berlins» e>u Greta Garbo şi Lars Hanson. CINEMA LIPSCANI: Manón cu lohn Barrymore şi Dolores Costello. CINEMA SELECT: Când o fată n’are minte cu Helga Thomas Werner Fuetterer Margareta Schlegel şi Walter Slezak: Complectat* Jurnal şi comedie. CINEMA MARCONI: Varieté (Floarea Păcatului) cu Emil Janings şi Lya de Putty şi trupa de artişti. TEATRUL CINEMA MARNA: Doctor Schäfer cu Ivan Petrovici şi Evelin Holt şi revista «Foae verde ismă creaţă». CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Tigrul oceanului cu Milton Sils, matchul de box Tunney-Dempser şi artişti. Teats Iasi Mic La Teatrul Mic (compania Teatrul Nostru) continuă să se reprezinte în fiecare seară cu un mare succes piesa de moravuri americane în 3 acte «Cabaretul» (Broadway), — cel mai atracţios spectacol al Capitalei. In primele roluri: I. Livescu, G. Timică, Al. Ghiberneon, Mielu Constantinescu, Theo Theodorescu, Tudor Călin, St. Decu, Leny Caler, Stanca Alexandrescu , Maria Vanvrina, Marietta Deculescu, etc. Duminică 23 Septembrie la ora 3 p. m. matineu cu preţuri reduse cu marele succes al stagiunei de vară: «Divorţul d-lui Duval» cu distribuţia de la premieră. Conferinţe La şedinţa publică de Sâmbătă 22 Septembrie a. c. ora 8 jum. seara precis, va conferenţia la clubul din calea Moşilor 88 (intrarea prin str. Calomfirescu) d. N. Marian, despre: «Politica internă şi partidul socialist». «ifrOO--------r—nfijTjjm-----i Se aduce la cunoştinţa publică că este vacantă una din bursele create de ministerul de instrucţiune şi al cultelor din Varşovia, pentru un student român, ce se va ocupa cu studii din domeniul limbei, literatura sau istoria polonă, la una din universităţile din Polonia. Penntru ocuparea acestei burse se ţine concurs, care va avea loc în ziua de 25 Octombrie 1928, la universitatea din Bucureşti, înaintea comisiunei instituită în acest scop. Candidaţii vor înainte cererile direcţiunii generale a învţământului superior din ministerul instrucţiunii până la 23 Octombrie cel mai târziu. Vor fi admişi să concureze licenţiaţii în Filosofie şi litere de la toate universităţile din ţară, indiferent de date când au obţinut titlul academic. Probele scrise şi orale vor fi din domeniul slavisticei sau din limba, literatura şi istoria Poloniei, după natura studiilor candidaților și specialitatea în care vor să lucreze. Durate bursei este de zece luni, cu începere din Octombrie 1928. ARESTAREA UNOR HOŢI La cabinetul 5 instrucţie au fost arestaţi Ion Constantinescu, magazioner şi Const. Papadane, şeful magazioner, sub învinuirea de «delapidare de mărfuri» (11). Au sustras un vagon de compoziţie de bronzuri pe care l-au vândut unui oficiu de mărfuri din Cehoslovacia realizând 650.000 lei. IARAŞI ELIZA POPESCUNAICOV Această permanentă studentă are un cazier bogat. A fost condamnată de mai multe ori pentru abuz de încredere şi furturi. Cleptomania şi perversitatea ei au intrat şi în cercetarea psihiatrilor. Internată la ospiciul «Mărcuţa», a fost pusă în libertate. In urma unor nouă furturi săvârşite recent, a fost din nou trimeasă la parchet care a dispus internarea din nou la ospiciu. • Reduceri pe C.F.R. pentru congresul medicilor Direcţiunea generală a căilor ferate a acordat o reducere de 50 la sută participanţilor la congresul general al medicilor din România, congres ce se va ţine la Chişinău, în zilele de 7 şi 8 octombrie. De această reducere se va putea beneficia de la orice staţiune din ţară la Chişinău şi înapoi, în orice clasă şi cu orice tren de călători, inclusiv Expresul Orient. BiPPisn FLOREASCA - ZIUA VIII SAMBATA 22 SEPTEMBRIE PR AGRAM: Gr. Karmitz; Dorothy, Sashegy, Xenia (lovit. Facer). PR. DUHAY: Eirica; Răscruce, Bertrand. PR. DOINA: Cocuţa, Furca. PR. 2 ANILOR: Litle N. Kelly; Dan, Morava. PR. HORA: Ponderevo; Moţoc, Szita (lovit. Clarapaete). PR. OLTEANCA (garduri): Alexandru, Balparé, Gittana. PR. BONNIE HILL (trap): Mariuca, Domnu, Miki, Walküre, Jakab, Imas (lovit. Domnisoara) (3 reprize). PR. JOCASTE: Sari, Bucuria, Timeila, Also-Reaper. IDEM R. N. G. Ioska, Mariuca, Cyclamen, Lelemeys (lovit. Ovar). ------ooxxxoo—--- --OXO Vizitatorii staţiunei Tekîrghîol-sat vor beneficia de 25 la sută reducere pe C. F. R. Direcţiunea generală a căilor re ferate aduce la cunoştinţa publicului călător că de reducereade 25 la sută acordată vizitatorilorstaţiiunilor balneare vor putea beneficia şi vizitatorii staţiunei Tekirghiolsat, chiar dacă posedă bilete de tren emise de staţiuni pentru Carmen Sylva.