Cuventul, octombrie 1928 (Anul 4, nr. 1237-1267)
1928-10-11 / nr. 1247
PIERDUT Buletinul biroul populaţiei din Focşani; Trei decizii ministeriale cu numiri; Actul de naştere precum şi câteva chitănţi ale Soc. «înfrăţirea» Botoşani, pe cari le declar nule în mâna oricui s’ar găsi. CONSTANTIN I. NINEACA, sub-comisar, GARA BUZĂU. Cu începere de azi Marele Restaurant CONTINENTAL trece sub direcţiunea Grigore Ştefănescu Vechiul restaurator Tache F. Theo dor eseu Fost timp îndelungat la rest. Modern Se va servi bine, curat şi cu preţuri moderate Orchestra maestrului Sibiceanu CEREŢI No. 4 18 pagini 50 clişee 7 Lei Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacii doriţi si cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE 3. A. Reprezentanta fabricilor de PIANEti PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann persoanele de Încredere condiţiuni favorabile de fată GREFA TRIBUNALULUI DOLJ S. II-a PUBLICAŢIE No. 25685 D-na Ioana M. I. St. Ristea din comuna Smârdan cu petiţia înreg. la No. 15924/927, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Ion Marin Ion St. Ristea din aceiaşi comună, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o copilă «Elena», iar ea avere soţul pârât posedat un pogon pământ arabil, vatră în sat cu salcâmi împrejur, o casă cu 4 camere, un pătul de lănteţi, o magazie de blane şi un grajd. Soţia reclamantă se servește în proces de act de paupertate. Se publică conform art. 284 c. civ. Grefier, G. Ionescu. Misiunea scriitorului, însă, e mai vastă. El se va folosi de o maien- tică proprie — pentru a convinge cât mai mulţi dintre cetitori, chiar dacă situaţia lor intim-spirituală nu-i predispune acelei poziţii. Scriitorul nădăjdueşte că se vor găsi în curând un grup de cetitori din elită cari îl vor ceti nu numai cu înţelegere, ci şi cu generozitate. Aceasta din urmă nu e cerşită ca o tolerare, ci necesitată de acel care simte că nu poate scrie decât sansiene. Cetitorii aleşi, hotărând acea atmosferă de căldură şi simpatie prielnică confesiunilor şi atacurilor, îngăduie scriitorului să-şi continue nestânjenit variaţiile sale în jurul axei centrale. De aceia am scriu aici despre cetitori, pentru că, fără ei, scriitorul nu poate evolua în voie nu se poate contrazice, adică, cu toată sinceritatea. Nu mă gândesc nici la anarhie, nici la promiscuitate spirituală. Mă gândesc numai la li- * Iată-mă depărtat de ţinta acesor pagini, care era critica şi revizuirea Apologiei virilităţii. Fireşte că sunt nevoit s’o amân, în punctele ei nevralgice, pentru un viitor foileton. Să vedem, însă, dacă nu se pot îndepărta, de pe acum, unele neînţelegeri. S-a spus: spiritualul nu are sex; în planul valorilor spirituale ajunge orice conştiinţă, fie feminină, fie masculină. Foarte adevărat. Am afirmat eu contrariul? Am spus că există un geniu feminin, de surprindere şi asimilare a spiritualului, organizat însă pe o altă structură, în afara structurii personalităţii masculine. De acest geniu, nu m-am ocupat. Cred, însă, că duşmanii virilităţii nu sunt structurile feminine, ci cele pseudofeminine pseudomasculine. Condamnatul Modler făcând recurs, procesul urma să ne judece din nou. Vestea arestării locotenentului Maier a fost comunicată azi instanţii judiciare, care tocmai judeca procesul lui Modler. Procesul a fost amânat până la aducerea în ţară a locotenentului Maier. Autorităţile poloneze au luat un interogatoriu locotenentului Maier, care a recunoscut că a dezertat din armată luând cu sine banii diviziei, fiindcă a fost persecutat de un superior al său care i-ar fi dat o palmă. Locotenentul Maier locuia în Lemberg la părinţii soţiei sale cu care împreună voia să plece zilele acestea în America, rătările sexelor, ratările spirituale, surogatele, hibrizii, emasculaţii. Aşadar, era posibilă — chiar din punct de vedere spiritual — o Apologie a virilităţei. Greşelile ei mari trebuesc căutate în altă parte. Unii au crezut că variaţia ritmului strică unitatea lucrării, uitau însă istoria literară. Nu diversitatea ritmului e de vină, ci mediocritatea penibilă ce răsuflă în «Precizări pentru domni şi doamne», ironii de prost gust şi profetism de salon. Toate acestea nu ating încă liniile fundamentale ce susţin Apologia virilităţii. Le vom arăta noi, nu dintr’un sadism afectat, ci dintr’o calmă conştiinţă a preţului acestei Apologii ,care îşi va găsi în curând coronamentul într’un Tratat de asceză. Mircea Eliade s 8 ---------OOXXXOO------- Piesnl (emisii dele [Inj -----raíjíoo—— Rechizitorul comisarului regal d.căp. N. Negulescu Cluj. — Azi dimineaţă, după ascultarea martorului d. prof. Crăciun dela Oradea care vorbește contra Keresztúri Olteanu, se dă cuvântul d-lui comisar regal. Rechizitoriul D. CAPITAN NEGULESCU comisar regal rosteşte un rechizitor pe care în cel© de mai jos îl reproducem în rezumat. Apărarea — spune d-sa — a făcut mari sforţări pentru ca să dea procesului un caracter strein de cel real. S’a chemat ca martori peste 700 martori, dintre cari au fost ascultaţi vre-o trei sute. Dintre aceşti martori numai unul a adus dovezi, dar pe urmă s’a dovedit că este martor fals. S’au adus, ca în toate procesele comuniste grave acuzaţii Serviciului de Siguranţă, care a fost acuzată că a stors declaraţii maltratând pe acuzaţi, încercarea de a ştirbi autoritatea organelor statului n’a reuşit, acuzele de maltratare nu s’au putut dovedi în cursul desbaterilor. Comunismul în România Cu ce sunt acuzaţi inculpaţii ! Mare parte dintre ei, au căutat să organizeze comunismul în mod clandestin, intrând în acelaş timp în legătură cu centrele de propagandă comunistă din streinătate. După plecarea, din ţară a conducătorilor comunişti Koblis, Dobrogean, Gherea şi Pauker, conducerea partidului comunist a rămas în mâinile avocatului Rozvan din Oradea. Acest avocat Rozvan a plecat în Rusia unde a semnat cele 28 puncte referitoare la propaganda comunistă din România şi statutul internaţional comunist. In acelaşi timp, la Oradea s-a înfiinţat una din cele mai puternice organizaţii comuniste în frunte cu acuzaţii Szántó, Ullman şi Kertész cari lucrau după instrucţiunile lui Rozvani. Tovărăşia cu iredentismul maghiar Caracteristic este că ideile comuniste îngădue, ba chiar recomandă tovărăşia cu iredenta maghiară, deoarece au aceiaşi ţintă: lupta împotriva statului român. Aceasta s’a dovedit cu prisosinţă şi în România şi în alte ţări ca de pildă Cehoslovacia. In continuare, d. comisar regal citeşte câteva din instrucţiunile statului de la Moscova. __ Formula Blocului Muncitoresc In alegerile generale, comuniştii au inventat formula «Blocului Unitar Muncitoresc». Sub masca acestei formule ei au răspândit manifestele cele mai aţâţătoare. Uneori însă s’au dat de gol, susţinând că sunt «succesori de drept ai partidului comunist». După alegeri, au urmat aceleaşi aţâţări, în numele «sindicatelor unitare», care n’au alt scop decât să atragă muncitorimea în sfere comuniste. Activitatea lor n’a rămas fără rezultate, după cum au recunoscut acuzaţii V. Aradi şi Şt- Dan, prin propaganda comunistă, s’au câştigat în ultimul timp 800 noui membri pentru organizaţie. Marca la Han a analoii din armata română -----tsoh oo----- IAȘI 9. — Comandamntul militar al corpului IV a fost informat despre arestarea la Lemberg a administratorului locotenent Maier Anton, fost casier al Diviziei VIII Cernăuţi. Toamna trecută ofiţerul a dispărut din ţară după ce a defraudat 2 milioane lei de la divizie. Cercetările autorităţilor noastre după dispariţia ofiţerului au găsit complici ai dispărutului şi anume: avocatul Zimerman, furnizorul Modler şi plutonierul Rostor. Trimişi judecăţii, avocatul şi plutonierul au fost achitaţi, iar furnizorul Modler a fost condamnat la 4 ani închisoare abertate. Iar, după cum spunea Gioberti, libertatea nu e identică libertinajului. CUVANTUE Descoperirea unui complot comunist Chişinău, 9. — In legătură cu descoperirea complotului comunist de la Hotin despre care am vorbit în ziarul nostru, în urma declaraţiunii unora din cei arestaţi şi în special a unui individ fost ofiţer în armată s’a putut stabili că pe teritoriul unei ţări streine se află o fabrică clandestină de paşapoarte care furniza agenţilor sovietici paşapoarte spre a putea veni în România. Cercetările îşi continuă cursul şi în curând se va da de o vastă organizaţie de spionaj. Mari inundaţii în Rusia Paris 9 (Rador). — Din Moscova se anunţă că în urma ploilor torenţiale, râurile din regiunea Batum s’au revărsat, inundând 2000 case ţărăneşti şi ogoare întinse. Liniile de calea ferată spre Marea Neagră sunt distruse pe mari distanţe. ------ooxxxoo------< .33 Comercianţii din comunele suburbane ale judeţului Ilfov s’au întunit ori după amiază în comuna suburbană Griviţa, în casele şi curtea d-lui Tănase Voicu. D. TANASE VOICU laudă acţiunea pornită de «Sfatul Negustoresc» central, care graţie temperamentului d-lui Niculescu-Ritz, un animator neobosit e astăzi pe cale să lămurească forurile competente asupra situaţiei grele a comerţului. D. G. CRISTESCU vorbeşte împotriva tratamentului special şi cu totul restrictiv aplicat comerţului din comunele suburbane. Cere măsuri administrative serioase şi eficace pentru împiedicarea comerţului ambulant care duce la ruină pe comercianţii stabili, patentări. D. ALEXANDRU DUMITRU, a îtîoo---- pelează la unirea tuturor comercianţilor suburbani, urbani şi rurali pentru ca împreună să înlăture regimul de restricţii aplicat comerţului, făcând astfel dovada că traiul nu se va putea iefteni decât prin înlesnirea aprovizionărilor şi desfacerei produselor, iar nu prin restricţii şi prigonire. Mai vorbesc d-nii EREMIA MUNTENESCU, VOICULESCU, C. COPORAN şi alţi delegaţi ai «Sfatului Negustoresc» din culoarea de Verde a Capitalei după care se votează un apel către toţi comercianţii din comunele suburbane şi rurale spre a participa la congresul general al comerţului ce se va ţine în Bucureşti sub auspiciile «Sfatului Negustoresc» central în zilele de 11 şi 12 Noembrie ort. SUBURBANE fin Alegerile pentru consiliul judeţean din Prahova In multe comune cărţile de alegători au fost reţinate de primari PLOEŞTI. 9. Se ştie că astăzi, Mercuri, au loc în judeţul nostru alegerile pentru consiliul judeţean. In rândurile sătenilor domneşte o vie agitaţie din cauză că în cele mai multe comuni nu s’au distribuit certificatele de alegător. Din această cauză astăzi au avut loc nouă incidente între săteni şi reprezentanţii autorităţilor din unele comune. Astfel notarul Popescu din Scăeni a fost bătut de săteni şi obligat să distribuie tuturor cărţile de alegător. In comuna Corlăteşti un grup numeros de săteni şi câţiva fruntaşi naţional-ţărănişti printre cari şi d. deputat D. R. Ioaniţescu au ridicat în cursul după amiezei pe primarul comunei care se afla la câmp l’au adus la primărie şi l’au somat să distribui© cărţile de alegători. Constatându-se că toate cărţile de alegători au fost luate de primar acasă la el, numitul a fost urcat într’o maşină şi adus în Ploeşti la parchet, unde i s’a luat o declaraţie. ——xxooxx----- Bacalaureaţii Dorohoiului In ordinea clasificării Iată rezultatul examenului de bacalaureat dat la Dorohoi, pentru elevii următoarelor licee: Dorohoibăeţi, Pomârla-băeţi, Dorohoi-fete şi Hotin-băeţi şi fete. Din 144 elevi prezentaţi au fost admişi la teza 82, iar din aceştia au reuşit următorii 50 în ordinea mediilor obţinute: Capră Al., Calmanovici Sofia, Sulimovici Fanny, Crivătz Dan, Constantinescu D., Nusen Etty, Clapon O., Leibovici Şulem, Maer Mendel Munteanu Val, Scorpan Aurel, Segall David, Cociu Emilia, Covaliu Şmil, Milstein Jak, Axler Miron, Sachelarescu Eugenia, Picker Eriva, Bors G., Cogan Moise, Weis Tauba, Rosen Mihail, Sterenthal Bruna, Franc P., Livedeanu V., Sion Radu, Borcea C, Botez Gr., Calin Gh. Calistra Gh. V., Cazacincu R., Chendel P. Chendel Sofia, Cormneanu M.,Cotter Burgh, Froiman Ita, Grumăzescu Mircea, Marcovici Moise, Nosenco Boris, Panaitescu Euf., Părlogeanu C. Petrovici C., Răţescu M., Sainer M., Salter Liuba, Tomaziu Const., Tomaziu Gh., Turiceanu P., Weisman Marteo şi Vieriu Gh. Curierul judiciar NEREGULILE DELA SOC? nei, funcţionar la contabilitate, ope- DE ASIGURARE «BELGO ■' ra astfel : după ce prezenta direc- ROMANA» torului spre semnare ordonanţele de plată, avea grija să adauge, de comun acord cu complicii săi, pe aceste ordonanţe, printr’un procedeu chimic cifre spre a mări pe cele existente în realitate. Din 800 făcea 8000 sau din 8000 făcea 80000 lei. D-l judecător de instrucţie al acestui cabinet, după îndelungi cercetări, spre a stabili vina fiecărui defraudator, a emis târziu mandate de arestare împotriva lui Ion Albu, Alex. Kaiser din calea Rahovei 98 şi Ştefan Sârbu, şeful serviciului chitanţelor de la această societate. Mai sunt arestaţi şi alţi complici, daţi în judecată pentru complicitate necesară fără de care Albu nu putea să săvârşească falsul pentru care a fost dat în judecată (art. 125 cod. pen.). In urma plângerii făcută la parchet de către cei înşelaţi de conducătorii acestei societăţi, plângeri ce ating cifra de 30, parchetul a delegat pe d-1 judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7, să facăcercetările. D-sa, însoţit de d-1 profcuitor Ionel Petrescu şi d-l Cristian Marinescu, de la Banca Naţională, a făcut o descindere la sediul societăţei de asiguare «Belgo-română». Au ridicat de aci registrele de contabilitate şi au sigilat încăperile contabilităţei. Desfăcând cassa, au găsit numerar 700 lei şi în cassa particulară a directorilor au găsit 21.000 lei. Pe frontispiciul societăţii stă scris : capital 64 de milioane lei ! Nu s’a găsit nici un cotor de chitanţier. Se vor verifica amănunţit registrele de contabilitate. Cei asiguraţi sunt asiguraţii cari ieşind la sorţi şi venind să fie plătiţi, au fost amânaţi mereu. Sau cei cari venind să-şi ia plata asigurărei, s’au văzut amânaţi. Cercetările continuă. FRAUDELE DELA SOC. «GENERALA» DE ASIGURARE D-1 judecător de instrucţie al cabinetului 5 a fost delegat să cerceteze fraudele, ce se ridică la aproape zece milioane lei până acum, săvârşite în tovărăşia lui Ion Albu, funcţionar la această societate. Fiind om de încredere al direcţie- AMANAREA PROCESULUI LUI ALEX. FALCOIANU Secţia II-a a înaltei Curţii de casaţie urma să judece ori recursul fostului director general al «Monitorului Oficial», Alex. Fălcoianu, condamnat de instanţele de fond din Bucureşti la 5 ani închisoare corecţională pentru delapidare. Pentru că motivele de casare au fost depuse în ajun, judecata recursului s-a amânat la 15 Noembrie pentru ca d-l procuror general să ia cunoștiință de motivele de recurs. ----—ooxxxoo------ BlooNotes CRONICA DRAMATICA Teatrul Mic: NUNTA CU REPETIŢIE, comedie în trei acte de Anne Nichols După Manasse, reluat la Teatrul Regina Maria, iată aceeaş problemă a căsătoriilor creştino-iudaice atacată într’o altă piesă: Nuntă cu repetiţie. Dar tomnai pe dos. Acolo era dramă, aci comedie. Acolo, bătrânul Manasse murea, pentru că ar putea să suporte ideea amestecului de rasse; aci, bătrânul Levî, sfârşeşte prin a se împăca cu legătura copilului său. Evident nu există comparaţie între gradul de adâncire a problemei în una şi cealaltă din piese. Dar altfel de comparaţii se pot face oricâte. Bătrânul Manasse întrupează doctrina naţionalistă pură. Că este Evreu, e aproape indiferent. Naţioalismul, aşa cum e expus în «Manasse», depăşeşte contingenţele realizării plastice. Doctrina nu ar suferi nici un fel de modificare, dacă în locul lui Manasse ar fi un boier moldovean, un bătrân conte francez sau un junker de la răsărit de Elba. Căci «Manasse» nu e tragedia unui om, ci înfrângerea «legii», implacabilă realitate esenţială care subordonează individul — rassat şi actualul — istoriei. Iată ce nu a înţeles niciodată tineretul naţionalist care a manifestat împotriva lui «Manasse», că manifestează împotriva propriului său crez. Inuntă cu repetiţie problema e inversată, pentru că datele sunt altele. Punctul de plecare nu e naţiunea, rasa, istoria, legea, ci umanitatea, şi, prin consecinţă, biata mică bucurie individuală. De aceea şi intransigentul catolic Patrik Abil, şi habotnicul evreu Levy, sfârşesc prin a consimţi la căsătoria copiilor lor, sub oblăduirea unui rabin şi a unui preot. Cu alte cuvinte, reluare americană, în 1923 a vechei teme împăciuitoare— de caracter sensaţional atunci — tratată acum mai bine de un veac de Lessing în Nathan der Weise■ E şi acesta un punct de vedere, care îşi va fi găsind închinătorii lui. In ce mă priveşte, rămân la părerea bătrânului Manasse: «mie îmi place ca creştinul să fie creştin, şi evreul—evreu!» ■ Valoarea spectacolului de la Teatrul Mic nu stă însă în adâncimea filosofică a teatrului, ci în excelenţa realizării dramatice îngrămădite în cele trei acte de umor şi duioşie. Cu o surprinzătoare simplicitate de mijloace, autoarea stoarce lacrimi de râs şi de înduioşare. E un spectacol de serie, care-şi va găsi publicul poate mai mult decât Moritz al II-lea. Chiar pe actuala vreme de criză, în care a merge la teatru a ajuns pentru negustori o «reclamă». Direcţiunea de scenă a nemerit un foarte potrivit tempo. Pe alocurea însă unii interpreţi şarjază. Exagerările d-nei Wauvrina, căreia succesul sincer din «Broadway» nu trebue să-i sucească capul, sunt nu numai inutile, dar şi păgubitoare. Sobrietatea maestrului Livescu i-ar putea servi de exemplu. Simplă, emoţionantă şi plină de «entrain» Leny Galer, care a fost în adevăr «dulce». D. Finteşteanu? A, nu! Nu e asta! In schimb impresionant şi foarte în linie figura de preot realizată de d. M. Constantinescu. Peste tot însă se ridică bătrânul Levy, cea mai bună creaţie a d-lui Timică. Un mare rol de compoziţie, absolut altul, unitar şi strâns legat, urmărit până în cele mai mici amănunte. Bravo, bravo! Totul, excelent şi extrem de amuzant. Hohotele de râs ale publicului au mărturisit-o înaintea noastră. N. I. Astăseară la ora 9 se deschide itagiunea noului «Teatru Intim» din Bul. Schitu Măgureanu No. 4, cu «Amantul de carton», comedie în 3 acte de J. Deval (tradusă de d. Ionel Ţăranu). In rolurile principale: Marieta Rareş, Costică Toneanu și Leon Lefter.• La Teatrul Alhambra (Compania Teatrul Nostru Comedii muzicale continuă a se juca în fiecare seară cu cassa închisă iresistibila comedie muzicală «Fritz»! ?» Delicioasa Elena Zamora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de Tassy, G. Chamel şi excelenta comedrană Tantzi Cu tava Barozi sunt delirant ovaţionaţi la scenă deschisă în ropote de aplauze cu bisări după fiecare cuplet şi dans. * La Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) se joacă în fiecare seară cu un succes formidabil hilarianta comedie în trei acte «Nuntă cu repetiţii». La Roumanie nouvelle Teatrala excelenta revistă de sub direcţiunea d-lui J. Th. Fiorescu a apărut la numărul de Septembrie, cu următorul bogat sumar: Jbstw. L’Evacuation de la Rhénanle. Saint Brice: Le pacte Kellogg et le raperoebement Anglo-Franţais. J. Th. F.: Les grandg Amis de la Roumanie: M. Clémentel (aveo un portrait de M. Clémentel). Vne lettre de M. Clémentel. Calus: Quelques notes sur la vie publique de M. Clémentel. Georges Bienaimé: Le veritable aspect du conliet Polono- Lithuanien. C. Gongopol: Propos sur l’ao tualité. Victor Billard: La ebarte de la Paix. Derniers échős de Geneviéve: (a vec un portrait de M. Briand). Lettres dechirées. Léon Thévenin: L’art Roumaln; M-me Coutzesco-Storck (avec un oliché). Ed. Guérive: Les relations finaneiéres. A de Gobart: Carnet d’un curieux. Georges Greciano: Nos grands Artistes: George Boskoff. Les visites d’Etudes. Ecoles et universités Roumaines: L’Eeole d’Agriculture de Bucarest. L. T.t Les livres nouveaux. Lettre de Pblogne. Lettre de Tchécoslovaquie. Lettre de Jougoslavie. Informations Politiqueg el Diplomatiques. Informations Economiques el Financicree. Teatrul Naţional Astă seară 10 Octombrie a. c. Teatrul Naţional reprezintă pentru a 6-a oară «Femeia Mării» una din dramele cu cel mai adânc sens omenesc, a marelui dramaturg norvegian Ibsen. D-na Maria Filotti, interpreta rolului principal, urmând să plece în curând în turneu, piesa «Femeia Mării» se mai reprezintă numai de puţine ori pe scena Teatrului Naţional. In celelalte roluri apar d-nele Oleo Pan, Lulu Cruceanu şi d-nii: Petre Sturza, Critico, Athanasescu, Calhoreanu şi Bal devin. Piesa a fost pusă în scenă de d. Vasile Enescu. * Mâine joi în matineu se va reprezenta pentru a 14-a oară «Viforul» puternica dramă istorică a lui Delavrancea cu cei mai distinși actori de tragedie în fruntea interpretărei. De la Opes* * *a Română Astăseară Miercuri Opera reia Ebreea cu d-l Gh. Folescu, admirabilul Cardinal Borgni, d-na M. Cojocăreanu în frumoasa sa creaţie a Rachelei şi d. Alghazi în Eleazar. Mâine Joi 11, Rigoletto se dă cu d. Jean Atanasiu în rolul titular, d-na Lidia Babici în Gilda şi, în Ducele de Mantua, d. Mircea Lazăr, reîntors din Italia, după ce şi-a sîhdiat din nou repertoriul cu celebrul Garbin. Sâmbătă 13, pentru debutul tenorului dramatic Octav Arbore, care şi-a făcut până acum cariera în străinătate, se dă Aida cu d. Arbore în Radames, d. Jean Atanasiu în Amonasio, d-ra El. Basarab în Aida şi d-na M. Snejmna în Amneris. La uuiptim d. Eg. Massini. SPECTACOLE Teatre OPERA: Ehrea. TEATRUL NAŢIONAL: Femeia Mării. TEATRU REGINA MARIA: Manasse. TEATRU MIC: Nunta cu Repetiţii. TEATRU ALHAMBRA: Fritz. TEATRUL INTIM: Amantul de carton. Cinematografe CINEMA SCALA: Ca la mama acasă. CINEMA TRIANON: Carnavalul din Veneţia. CINEMA CAPITOL. — Rasputin. CINEMA LIPSCANI. — «Principele Jean». (La orele 6—8—10 concertul Jazz-Bandului de negri Sam Wooding). CINEMA VOICULESCU. — Prada bărbatului și o comedie. CINEMA ODEON. — Femeia Torturată CINEMA ELITE. — La Jeune fugitive (Fagura). CINEMA BULEVARD-PALACE. — Moștenirea lui Sami Weinstein. CINEMA SELECT. — Regele Carnavalului. CINEMA EFORIA. — Cavalerul Rozelor. CINEMA MARNA. — Menaj cu Marty Johnson. CINEMA VOLTA-BUZESGT. — Căi greşite. 0 bombă face explozie într’uia tren Londra 9 (Rador). — La Bombay a făcut explozie o bombă ascunsă într’un tren de călători. Trei persoane au fost ucise şi opt grav rănite. Se crede că este vorba de un atentat naţionalist, pus la cale împotriva d-lui Simon, preşedintele comisiunei Legislative pentru India, d. Simon urma să plece cu a- I cest tren, dar în ultimul moment ] fusese împiedecat de a se deplasa. —-----exp--------- 1 Apare Mor[1 si Vine 1 cu următorul sumar: PICNIC !.... DUSMANUL IUBIRII PUTEREA PUMNULUI ROABA DE BUNA VOIE Director VICTOR EFTIMIU de Liviu Rebreanu ’• îfuagUoriBe,?aeuke°rbra } dăduse ^ ,o„ Gorun „ Henry de Verdelles, traducere de A. Nora 16 pagini, coperta artistic colorată LEI 5, Editura IG. HERTZ, București, Calea Victoriei No. 3 A APĂRUT Nou din