Cuventul, octombrie 1928 (Anul 4, nr. 1237-1267)

1928-10-11 / nr. 1247

PIERDUT Buletinul biroul populaţiei din Focşani; Trei decizii ministeriale cu numiri; Actul de naştere pre­cum şi câte­va chitănţi ale Soc. «înfrăţirea» Botoşani, pe cari le de­clar nule în mâna oricui s’ar găsi. CONSTANTIN I. NINEACA, sub-comisar, GARA BUZĂU. Cu începere de azi Marele Restaurant CONTINENTAL trece sub direcţiunea Grigore Ştefănescu Vechiul restaurator Tache F. Theo dor eseu Fost timp îndelungat la rest. Modern Se va servi bine, curat şi cu preţuri moderate Orchestra maestrului Sibiceanu CEREŢI No. 4 18 pagini 50 clişee 7 Lei Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacii doriţi si cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE 3. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE­ti PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann persoanele de Încredere condi­­ţiuni favorabile de fată GREFA TRIBUNALULUI DOLJ S. II-a PUBLICAŢIE No. 25685 D-na Ioana M. I. St. Ristea din comuna Smârdan cu petiţia înreg. la No. 15924/927, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Ion Marin Ion St. Ristea din aceiaşi comună, pentru motive determina­te de lege. Din căsătorie a rezultat o copilă «Elena», iar ea avere soţul pârât po­sedat un pogon pământ arabil, vatră în sat cu salcâmi împrejur, o casă cu 4 camere, un pătul de lănteţi, o magazie de blane şi un grajd. Soţia reclamantă se servește în proces de act de paupertate. Se publică conform art. 284 c. civ. Grefier, G. Ionescu. Misiunea scriitorul­ui, însă, e mai­­ vastă. El se va folosi de o maien-­ tică proprie — pentru a convinge cât mai mulţi dintre cetitori, chiar dacă situaţia lor intim-spirituală nu-i predispune acelei poziţii. Scrii­torul nădăjdueşte că se vor găsi în curând un grup de cetitori din elită cari îl vor ceti nu numai cu înţelegere, ci şi cu generozitate. A­ceasta din urmă nu e cerşită ca o tolerare, ci necesitată de acel care simte că nu poate scrie decât sans­iene. Cetitorii aleşi, hotărând acea atmosferă de căldură şi simpatie prielnică confesiunilor şi atacuri­lor, îngăduie scriitorului să-şi con­tinue nestânjenit variaţiile sale în jurul axei centrale. De aceia am scriu aici despre cetitori, pentru că, fără ei, scriito­rul nu poate evolua în voie nu se poate contrazice, adică, cu­ toată sinceritatea. Nu mă gândesc nici la anarhie, nici la promiscuitate spi­­rituală. Mă gândesc numai la li- * Iată-m­ă depărtat de ţinta aces­­or pagini, care era critica şi re­vizuirea Apologiei virilităţii. Fi­reşte că sunt nevoit s’o amân, în punctele ei nevralgice, pentru un viitor foileton. Să vedem, însă, dacă nu se pot îndepărta, de pe acum, unele neînţelegeri. S-a spus: spiritualul nu are sex; în planul valorilor spirituale a­­junge orice conştiinţă, fie femini­nă, fie masculină. Foarte adevă­rat. Am afirmat eu contrariul? Am spus că există un geniu fe­minin, de surprindere şi asimila­re a spiritualului, organizat însă pe o altă structură, în afara struc­turii personalităţii masculine. De acest geniu, nu m-am ocupat. Cred, însă, că duşmanii virilităţii nu sunt structurile feminine, ci cele pseudofeminine­ pseudomasculine. Condamnatul Modler făcând re­curs, procesul urma să ne judece din nou. Vestea arestării locote­nentului Maier a fost comunicată azi instanţii judiciare, care tocmai judeca procesul lui Modler. Proce­sul a fost amânat până la aduce­rea în ţară a locotenentului Maier. Autorităţile poloneze au luat un interogatoriu locotenentului Maier, care a recunoscut că a dezertat din armată luând cu sine banii divi­ziei, fiindcă a fost persecutat de un superior al său care i-ar fi dat o palmă. Locotenentul Maier locuia în Lemberg la părinţii soţiei sale cu care împreună voia să plece zilele acestea în America, rătările sexelor, ratările spiri­tuale, surogatele, hibrizii, emascu­­laţii. Aşa­dar, era posibilă — chiar din punct de vedere spiritual — o Apologie a virilităţei. Greşelile ei mari trebuesc căutate în altă parte. Unii au crezut că variaţia ritmului strică unitatea lucrării, uitau însă istoria literară. Nu di­versitatea ritmului e de vină, ci mediocritatea penibilă ce răsuflă în «Precizări pentru domni şi doamne», ironii de prost gust şi profetism de salon. Toate acestea nu ating încă liniile fundamentale ce susţin Apologia vi­rilităţii. Le vom arăta noi, nu din­­tr’un sadism afectat, ci dintr’o cal­mă conştiinţă a preţului acestei Apologii ,care îşi va găsi în cu­rând coronamentul într’un Tratat de asceză. Mircea Eliade s 8 ---------OOXXXOO-------­ Piesnl (emisii dele [Inj -----raíjíoo—— Rechizitorul comisarului regal d.căp. N. Negulescu Cluj. — Azi dimineaţă, după as­cultarea martorului d. prof. Cră­ciun dela Oradea care vorbește contra Keresztúri Olteanu, se dă cuvântul d-lui comisar regal. Rechizitoriul D. CAPITAN NEGULESCU co­misar regal rosteşte un rechizitor pe care în cel© de mai jos îl repro­ducem în rezumat. Apărarea — spune d-sa — a fă­cut mari sforţări pentru ca să dea procesului un caracter strein de cel real. S’a chemat ca martori pe­ste 700 martori, dintre cari au fost ascultaţi vre-o trei sute. Dintre a­­ceşti martori numai unul a adus dovezi, dar pe urmă s’a dovedit că este martor fals. S’au adus, ca în toate procesele comuniste grave acuzaţii Serviciu­lui de Siguranţă, care a fost acu­zată că a stors declaraţii maltra­tând pe acuzaţi, încercarea de a ştirbi autoritatea organelor statu­lui n’a reuşit, acuzele de maltratare nu s’au putut dovedi în cursul des­­baterilor. Comunismul în România Cu ce sunt acuzaţi inculpaţii ! Mare parte dintre ei, au căutat să organizeze comunismul în mod clandestin, intrând în acelaş timp în legătură cu centrele de propa­gandă comunistă din streinătate. După plecarea, din ţară a conducă­torilor comunişti Koblis, Dobro­gean, Gher­ea şi Pauker,­­ condu­cerea partidului comunist a rămas în mâinile avocatului Rozvan din Oradea. Acest avocat Rozvan a plecat în Rusia unde a semnat cele 28 punc­te referitoare la propaganda comu­­nistă din România şi statutul in­ternaţional comunist. In acelaşi timp, la Oradea s-a în­fiinţat una din cele mai puternice organizaţii comuniste în frunte cu acuzaţii Szántó, Ullman şi Kertész cari lucrau după instrucţiunile lui Rozvani. Tovărăşia cu iredentismul maghiar Caracteristic este că ideile co­muniste îngădue, ba chiar recoman­dă tovărăşia cu iredenta maghiară, deoarece au aceiaşi ţintă: lupta împotriva statului român. Aceasta s’a dovedit cu prisosinţă şi în România şi în alte ţări ca de pildă Cehoslovacia. In continuare, d. comisar regal citeşte câteva din instrucţiunile statului de la Moscova. __ Formula Blocului Munci­toresc In alegerile generale, comuniştii au inventat formula «Blocului Unitar Muncitoresc». Sub masca acestei formule ei au răspândit manifes­tele cele mai aţâţătoare. Uneori însă s’au dat de gol, susţinând că sunt «succesori de drept ai parti­dului comunist». După alegeri, au urmat aceleaşi aţâţări, în numele «sindicatelor u­­nitare», care n’au alt scop decât să atragă muncitorimea în sfere comuniste. Activitatea lor n’a ră­mas fără rezultate, după cum au re­cunoscut acuzaţii V. Aradi şi Şt- Dan, prin propaganda comunistă, s’au câştigat în ultimul timp 800 noui membri pentru organizaţie. Marca la Han a anal­oii din armata română -----tsoh oo-----­ IAȘI 9. — Comandamntul mili­tar al corpului IV a fost informat despre arestarea la Lemberg a ad­­ministratorului locotenent Maier Anton, fost casier al Diviziei VIII Cernăuţi. Toamna trecută ofiţerul a dispă­rut din ţară după ce a defraudat 2 milioane lei de la divizie. Cercetările autorităţilor noastre după dispariţia ofiţerului au găsit complici ai dispărutului şi anume: avocatul Zimerman, furnizorul Modler şi plutonierul Rostor. Tri­mişi judecăţii, avocatul şi plutonie­rul au fost achitaţi, iar furnizorul Modler a fost condamnat la 4 ani închisoare a­bertate. Iar, după cum spunea Gioberti, libertatea nu e identică libertinajului. CUVANTUE Descoperirea unui complot comunist Chişinău, 9. — In legătură cu des­coperirea complotului comunist de la Hotin despre care am vorbit în ziarul nostru, în urma declaraţiu­­nii unora din cei arestaţi şi în spe­cial a unui individ fost ofiţer în armată s’a putut stabili că pe teri­toriul unei ţări streine se află o fabrică clandestină de paşapoarte care furniza agenţilor sovietici pa­­şapoarte spre a putea veni în Ro­mânia. Cercetările îşi continuă cursul şi în curând se va da de o vastă or­ganizaţie de spionaj. Mari inundaţii în Rusia Paris 9 (Rador). — Din Moscova se anunţă că în urma ploilor to­renţiale, râurile din regiunea Ba­­tum s’au revărsat, inundând 2000 case ţărăneşti şi ogoare întinse. Li­niile de cale­a ferată spre Marea Nea­gră sunt distruse pe mari distanţe. ------ooxxxoo------< .33 Comercianţii din comunele subur­bane ale judeţului Ilfov s’au în­­tunit ori după amiază în comuna suburbană Griviţa, în casele şi curtea d-lui Tănase Voicu. D. TANASE VOICU laudă acţiu­nea pornită de «Sfatul Negusto­resc» central, care graţie tempera­mentului d-lui Niculescu-Ritz, un animator neobosit e astăzi pe cale să lămurească forurile competente asupra situaţiei grele a comerţu­lui. D. G. CRISTESCU vorbeşte îm­potriva tratamentului special şi cu totul restrictiv aplicat comerţului din comunele suburbane. Cere mă­suri administrative serioase şi efi­cace pentru împiedicar­ea comerţu­lui ambulant care duce la ruină pe comercianţii stabili, patentări. D. ALEXANDRU DUMITRU, a­ îtîoo----­ pelează la unirea tuturor comercian­ţilor suburbani, urbani şi rurali pentru ca împreună să înlăture re­gimul de restricţii aplicat comer­ţului, făcând astfel dovada că tra­iul nu se va putea iefteni decât prin înlesnirea aprovizionărilor şi desfacerei produselor, iar nu prin restricţii şi prigonire. Mai vorbesc d-nii EREMIA MUNTENESCU, VOICULESCU, C. COPORAN şi alţi delegaţi ai «Sfatului Negusto­resc» din culoarea de Verde a Ca­pitalei după care se votează un a­­pel către toţi comercianţii din co­munele suburbane şi rurale spre a participa la congresul general al comerţului ce se va ţine în Bucu­reşti sub auspiciile «Sfatului Ne­gustoresc» central în zilele de 11 şi 12 Noembrie ort. SUBURBANE fin Alegerile pentru consi­liul judeţean din Prahova In multe comune cărţile de alegători au fost reţi­­n­ate de primari PLOEŞTI. 9.­­ Se ştie că astăzi, Mercuri, au loc în judeţul nostru alegerile pentru consiliul judeţean. In rândurile sătenilor domneşte o vie agitaţie din cauză că în cele mai multe comuni nu s’au distri­buit certificatele de alegător. Din această cauză astăzi au avut loc nouă incidente între săteni şi re­prezentanţii autorităţilor din unele comune. Astfel notarul Popescu din Scă­­eni a fost bătut de săteni şi obli­gat să distribuie tuturor cărţile de alegător. In comuna Corlăteşti un grup nu­meros de săteni şi câţiva fruntaşi naţional-ţărănişti printre cari şi d. deputat D. R. Ioaniţescu au ri­dicat în cursul după amiezei pe pri­marul comunei care se afla la câmp l’au adus la primărie şi l’au somat să distribui© cărţile de alegători. Constatându-se că toate cărţile de alegători au fost luate de primar acasă la el, numitul a fost urcat într’o maşină şi adus în Ploeşti la parchet, unde i s’a luat o declara­ţie. ——xxooxx-----­ Bacalaureaţii Doro­­hoiului In ordinea clasificării Iată rezultatul examenului de ba­calaureat dat la Dorohoi, pentru e­­levii următoarelor licee: Dorohoi­­băeţi, Pomârla-băeţi, Dorohoi-fete şi Hotin-băeţi şi fete. Din 144 elevi prezentaţi au fost admişi la teza 82, iar din aceştia au reuşit următorii 50 în ordinea me­diilor obţinute: Capră Al., Calmanovici Sofia, Su­limovici Fanny, Crivătz Dan, Con­stantinescu D., Nusen Etty, Clapon O., Leibovici Şulem, Maer Mendel Munt­ea­nu Val, Scorpan Aurel, Se­­gall David, Cociu Emilia, Covaliu Şmil, Mi­lstein Jak, Axler Miron, Sa­chelarescu Eugenia, Picker Eriva, Bors G., Cogan Moise, Weis­ Tauba, Rosen Mihail, Sterenthal Bruna, Franc P., Livedeanu V., Sion Radu, Borcea C­, Botez Gr., Calin Gh. Calis­tra Gh. V., Cazacincu R., Chendel P. Chendel Sofia, Cormneanu M.,Cotter Burgh, Froiman Ita, Grumăzescu Mircea, Marcovici Moise, Nosenco Boris, Panaitescu Euf., Părlogeanu C. Petrovici C., Răţescu M., Sainer M., Salter Liuba, Tomaziu Const., Tomaziu Gh., Turiceanu P., Weis­­man Marteo şi Vieriu Gh. Curierul judiciar NEREGULILE DELA SOC? nei, funcţionar la contabilitate, ope- DE ASIGURARE «BELGO ■' ra astfel : după ce prezenta direc- ROMANA»­­ torului spre semnare ordonanţele de plată, avea grija să adauge, de comun acord cu complicii săi, pe aceste ordonanţe, printr’un proce­­­deu chimic cifre spre a mări pe cele existente în realitate. Din 800 făcea 8000 sau din 8000 făcea 80000 lei. D-l judecător de instrucţie al a­­cestui cabinet, după îndelungi cer­cetări, spre a stabili vina fiecărui defraudator, a emis târ­ziu manda­te de arestare împotriva lui Ion Albu, Alex. Kaiser din calea Raho­­vei 98 şi Ştefan Sârbu, şeful ser­viciului chitanţelor de la această societate. Mai sunt arestaţi şi alţi complici, daţi în judecată pentru complicitate necesară fără de care Albu nu putea să săvârşească fal­sul pentru care a fost dat în ju­decată (art. 125 cod. pen.). In urma plângerii făcută la par­chet de către cei înşelaţi de condu­cătorii acestei societăţi, plângeri ce ating cifra de 30, parchetul a dele­gat pe d-1 judecător de instrucţie I­oan Stănescu, de la cap. 7, să facă­­cercetările. D-sa, însoţit de d-1 pro­­fcuitor Ionel Petrescu şi d-l Cristian Marinescu, de la Banca Naţională, a făcut o descindere la sediul socie­­tăţei de asiguare «Belgo-română». Au ridicat de aci registrele de con­tabilitate şi au sigilat încăperile contabilităţei. Desfăcând cassa, au găsit numerar 700 lei şi în cassa particulară a directorilor au găsit 21.000 lei. Pe frontispiciul societăţii stă scris : capital 64 de milioane lei ! Nu s’a găsit nici un cotor de chitanţier. Se vor verifica amănun­ţit registrele de contabilitate. Cei asiguraţi sunt asiguraţii cari i­eşind la sorţi şi venind să fie plă­tiţi, au fost amânaţi mereu. Sau cei cari venind să-şi ia plata asigură­­rei, s’au văzut amânaţi. Cercetările continuă. FRAUDELE DELA SOC. «GENERALA» DE ASI­­­GURARE D-1 judecător de instrucţie al ca­binetului 5 a fost delegat să cerce­teze fraudele, ce se ridică la aproa­pe zece milioane lei până acum, să­vârşite în tovărăşia lui Ion Albu, funcţionar la această societate. Fiind om de încredere al direcţie- AMANAREA PROCESU­LUI LUI ALEX. FAL­­COIANU Secţia II-a a înaltei Curţii de casaţie urma să judece ori recur­sul fostului director general al «Mo­nitorului Oficial», Alex. Fălcoianu, condamnat de instanţele de fond din Bucureşti la 5 ani închisoare co­­recţională pentru delapidare. Pen­tru că motivele de casare au fost depuse în ajun, judecata recursului s-a amânat la 15 Noembrie pentru ca d-l procuror general să ia cu­­noștiință de motivele de recurs. ----—ooxxxoo------­ BlooNotes CRONICA DRAMATICA Teatrul Mic: NUNTA CU REPETIŢIE, comedie în trei acte de Anne Nichols După Manasse, reluat la Teatrul Regina Maria, iată aceeaş proble­mă a căsătoriilor creştino-iudaice atacată într’o altă piesă: Nuntă cu repetiţie. Dar tomnai pe dos. Aco­lo era dramă, aci comedie. Acolo, bătrânul Manasse murea, pentru că ar putea să suporte ideea ameste­cului de rasse; aci, bătrânul Levî, sfârşeşte prin a se împăca cu legă­tura copilului său. Evident nu există comparaţie în­tre gradul de adâncire a problemei în una şi cealaltă din piese. Dar altfel de comparaţii se pot face ori­câte. Bătrânul Manasse întrupează doctrina naţionalistă pură. Că este Evreu, e aproape indiferent. Na­­ţioalismul, aşa cum e expus în «Manasse», depăşeşte contingenţele realizării plastice. Doctrina nu ar suferi nici un fel de modificare, dacă în locul lui Manasse ar fi un boier moldovean, un bătrân conte francez sau un junker de la răsărit de Elba. Căci «Manasse» nu e tra­gedia unui om, ci înfrângerea «le­gii», implacabilă realitate esenţia­lă care subordonează individul — rassat şi actualul — istoriei. Iată ce nu a înţeles nici­odată tineretul naţionalist care a manifestat îm­potriva lui «Manasse», că manifes­tează împotriva propriului său crez. In­­untă cu repetiţie problema e inversată, pentru că datele sunt al­tele. Punctul de plecare nu e na­ţiunea, rasa, istoria, legea,­­ ci u­­manitatea, şi, prin consecinţă, bia­ta mică bucurie individuală. De a­­ceea şi intransigentul catolic Pa­trik Abil, şi habotnicul evreu Le­vy, sfârşesc prin a consimţi la că­sătoria copiilor lor, sub oblădui­rea unui rabin şi a unui preot. Cu alte cuvinte, reluare americană, în 1923 a vechei teme împăciuitoare— de caracter sensaţional atunci — tratată acum mai bine de un veac de Lessing în Nathan der Weise■ E şi acesta un punct de vedere, care îşi va fi găsind închinătorii lui. In ce mă priveşte, rămân la pă­rerea bătrânului Manasse: «mie îmi place ca creştinul să fie creştin, şi­ evreul—evreu!» ■ Valoarea spectacolului de la Tea­trul Mic nu stă însă în adâncimea filosofică a teatrului, ci în excelen­ţa realizării dramatice îngrămădi­te în cele trei acte de umor şi duio­şie. Cu o surprinzătoare simplicita­te de mijloace, autoarea stoarce la­crimi­ de râs şi de înduioşare. E un spectacol de serie, care-şi va găsi publicul poate mai mult de­cât Moritz al II-lea. Chiar pe ac­tuala vreme de criză, în care a mer­ge la teatru a ajuns pentru negus­tori o «reclamă». Direcţiunea de scenă a nemerit un foarte potrivit tempo. Pe alocu­­rea însă unii interpreţi şarjază. E­­xagerările d-nei Wauvrina, căreia succesul sincer din «Broadway» nu trebue să-i sucească capul, sunt nu numai inutile, dar şi păgubitoa­re. Sobrietatea maestrului Livescu i-ar putea servi de exemplu. Simplă, emoţionantă şi plină de «entrain» Leny Galer, care a fost în adevăr «dulce». D. Finteşteanu? A, nu! Nu e asta! In schimb impresionant şi foarte în linie figura de preot realizată de d. M. Constantinescu. Peste tot însă se ridică bătrânul Levy, cea mai bună creaţie a d-lui­ Timică. Un mare rol de compoziţie, absolut altul, unitar şi strâns le­gat, urmărit până în cele mai mici amănunte. Bravo, bravo! Totul, excelent şi extrem de amu­zant. Hohotele de râs ale publicu­lui au mărturisit-o înaintea noas­tră. N. I. Astăseară la ora 9 se deschide i­ta­giunea noului «Teatru Intim» din Bul. Schitu Măgureanu No. 4, cu «Amantul de carton», comedie în 3 acte de J. Deval (tradusă de d. Io­nel Ţăranu). In rolurile principale: Marieta Rareş, Costică Toneanu și Leon Lefter.• La Teatrul Alhambra (Compania Teatrul Nostru Comedii muzicale c­ontinuă a se juca în fiecare seară cu cassa închisă iresistibila come­die muzicală «Fritz»! ?» Delicioasa Elena Zamora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de Tassy, G. Chamel şi excelenta come­drană Tantzi Cu ta­va Barozi sunt delirant ovaţionaţi la scenă deschi­să în ropote de aplauze cu bisări după fiecare cuplet şi dans. * La Teatrul Mic (Compania Tea­trul Nostru) se joacă în fiecare seară cu un succes formidabil hi­­larianta comedie în trei acte «Nun­tă cu repetiţii». La Roumanie nouvelle Teatrala excelenta revistă de sub direcţiunea d-lui J. Th. Fior­escu a apărut la numărul de Septembrie, cu următorul bogat su­mar: Jbstw. L’Evacuation de la Rhénanle. Saint Brice: Le pacte Kellogg et le rap­­eroebement Anglo-Franţais. J. Th. F.: Les grandg Amis de la Roumanie: M. Clémentel (aveo un portrait de M. Clé­­mentel). Vne lettre de M. Clémentel. Calus: Quelques notes sur la vie publi­que de M. Clémentel. Georges Bienaimé: Le veritable aspect du conliet Polono- Lithuanien. C. Gongopol: Propos sur l’ao tualité. Victor Billard: La ebarte de la Paix. Derniers échős de Geneviéve: (a vec un portrait de M. Briand). Lettres dechirées. Léon Thévenin: L’art Rou­­maln; M-me Coutzesco-Storck (avec un oliché). Ed. Guérive: Les relations finan­­eiéres. A de Gobart: Carnet d’un curieux. Georges Greciano: Nos grands Artistes: George Boskoff. Les visites d’Etudes. Ecoles et universités Roumaines: L’Eeole d’Agriculture de Bucarest. L. T.t Les livres nouveaux. Lettre de Pblogne. Let­tre de Tchécoslovaquie. Lettre de Jougo­­slavie. Informations Politiqueg el Diplo­­matiques. Informations Economiques el Financicree. Teatrul Naţional Astă seară 10 Octombrie a. c. Tea­trul Naţional reprezintă pentru a 6-a oară «Femeia Mării» una din dramele cu cel mai adânc sens ome­nesc, a marelui dramaturg norve­gian Ibsen. D-na Maria Filotti, in­terpreta rolului principal, urmând să plece în curând în turneu, pie­sa «Femeia Mării» se mai reprezin­tă numai de puţine ori pe scena Teatrului Naţional. In celelalte ro­luri apar d-nele Oleo Pan, Lulu Cru­ceanu şi d-nii: Petre Sturza, Criti­co, Athanasescu, Calhoreanu şi Bal devin. Piesa a fost pusă în scenă de d. Vasile Enescu. * Mâine joi în matineu se va re­prezenta pentru a 14-a oară «Vifo­rul» puternica dramă istorică a lui Delavrancea cu cei mai distinși ac­tori de tragedie în fruntea interpre­tărei. De la Opes* * *a Română Astăseară Miercuri Opera reia Ebreea cu d-l Gh. Folescu, admira­bilul Cardinal Borgni, d-na M. Co­­jocăreanu în frumoasa sa creaţie a Rachelei şi d. Alghazi în Eleazar. Mâine Joi 11, Rigoletto se dă cu d. Jean Atanasiu în rolul titular, d-na Lidia Babici în Gilda şi, în Ducele de Mantua, d. Mircea Lazăr, reîntors din Italia, după ce şi-a sîh­diat din nou repertoriul cu cele­brul Garbin. Sâmbătă 13, pentru debutul teno­rului dramatic Octav Arbore, care şi-a făcut până acum cariera în străinătate, se dă Aida cu d. Arbo­re în Radames, d. Jean Atanasiu în Amonasio, d-ra El. Basarab în Aida şi d-na M. Snejmna în Amne­­ris. La uuiptim d. Eg. Massini. SPECTACOLE T­eatre OPERA: Ehr­ea. TEATRUL NAŢIONAL: Femeia Mării. TEATRU REGINA MARIA: Manasse. TEATRU MIC: Nunta cu Repetiţii. TEATRU ALHAMBRA: Fritz. TEATRUL INTIM: Amantul de carton. Cinematografe CINEMA SCALA: Ca la mama acasă. CINEMA TRIANON: Carnavalul din Veneţia. CINEMA CAPITOL. — Rasputin. CINEMA LIPSCANI. — «Principele Jean». (La orele 6—8—10 concertul Jazz-Bandului de negri Sam Woo­ding). CINEMA VOICULESCU. — Prada băr­batului și o comedie. CINEMA ODEON. — Femeia Torturată CINEMA ELITE. — La Jeune fugitive (Fagura). CINEMA BU­LEV­ARD-P­AL­ACE. — Moștenirea lui Sami Weinstein. CINEMA SELECT. — Regele Carnava­lului. CINEMA EFORIA. — Cavalerul Ro­zelor. CINEMA MARNA. — Menaj cu Marty Johnson. CINEMA VOLTA-BUZESGT. — Căi greşite. 0 bombă face explozie într’uia tren Londra 9 (Rador). — La Bombay a făcut explozie o bombă ascunsă într’un tren de călători. Trei per­soane au fost ucise şi opt grav ră­nite. Se crede că este vorba de un atentat naţionalist, pus la cale îm­potriva d-lui Simon, preşedintele comisiunei Legislative pentru In­dia, d. Simon urma să plece cu a- I cest tren, dar în ultimul moment ] fusese împiedecat de a se deplasa. —-----exp--------- 1 Apare Mor[1 si Vine 1 cu următorul sumar: PICNIC !.... DUSMANUL IUBIRII PUTEREA PUMNULUI ROABA DE BUNA VOIE Director VICTOR EFTIMIU de Liviu Rebreanu ’• îfuagUoriBe,?aeuke°rbra } dăduse ^ ,o„ Gorun „ Henry de Verdelles, traducere de A. Nora 16 pagini, coperta artistic colorată LEI 5, Editura IG. HERTZ, București,­­ Calea Victoriei No. 3 A APĂRUT No­u din

Next