Cuventul, noiembrie 1928 (Anul 4, nr. 1268-1297)

1928-11-01 / nr. 1268

U­RODONAIUL Combate reumatismul Guta Reumatismul Piatra Arterio-Scleroza „URODONALUL nu este numai disol­­vantul cel mai puternic al acidul uric fiind de 37 de ori mai puternic ca litina, dar el lucrează în mod preventiv contra form­ărei acidului uric, se opune la pro­ducţia exagerată a acidului uric şi la acumularea sa în ţesăturile periarticu­­lare, şi în Încheieturi“. Dr. P. SUARD Fost Profesor la Şcoalele de Medicină Navală, fost medic de spital. Stabilimentele CHATELAIN, 2 bis, R. de Valenciennes, Paris, înaintea curcii URODONALUL curăţă rinichi, spală ficatul şi articulaţiile. Face suple arterei șf evită obezi­tatea. După cură! De vânzare prin f­armacii și droguerii Restaurantul Gării Braşov Bucătărie Românească” Serviciul curat şi ieftin Zilnic supe de pasăre Borşuri Moldoveneşti naturale ■ Grătar special ■ Ciorbă de burtă şi Tuslama Regală Vinuri de Drăgăşani Patiserie Franceză Bogat bufet cu răcituri şi pui fripţi D-nii ziarişti, voiajori comerciali. Turneele artistice. Excursiunile şcolare, civile şi militare rabat 20 la sută la consumaţie şi mese Restaurantul Gării Braşov Concesionar SM. POENARU Grefa Trib. Prahova Sec. IlI-a EXTRACT Marfa Gh. D. Dinu Bădila din Ocina Prahova, intentează divorţ soţului Gh. D. Dinu Bădilă din Ocina, dos. No. 1108/928 Trib. Pra­hova sec. IlI-a, cu termen la 1 Noembrie 1928. Din căsătorie a rezultat doi co­pii: o fetiţă de 1 an şi opt luni şi un băiat de 2 luni. Soţul pârât posedă două potece de pământ de câte un hectar în corn. Oclea. Prezentul extract se va publica în ziarul «Cuvântul». Grefier N. Berbec. No. 38976. 1928 Octombrie U. Grefa Trib. Prahova Sec. IlI-a EXTRACT Dumitru M- Codreanu din Mo­­reni-Prahova intentează divorţ spe­ţiei Maria D. Codreanu din Igi­­roasa-Mehedinţi dos. No. 2014/928 Trib. Prahova sec. IlI-a, cu ter­men la 1 Noembre 1928. Din căsătorie a rezultat copila Amalia în vârstă de 5­4 ani. Soţia posedă avere: 8000 m. p. teren arabil şi un loc cămin de casă de 750 m. p. pe care s-a cons­truit o casă de soț în valoare de 100 000 lei. Prezentul extract se va publica în ziarul «Cuvântul». Grefier N. Berbec. No. 38967. 1928 Octombrie 11. in­ Jitt Ilf munismului, ci naţionalismului şi anume naţonalismului integral, cu­vânt care adesea lipsit de sens, aici capătă un înţeles limpede. Nouile generaţii cari văd dezas­trul din jurul lor înţeleg că fie sub ţarism fie sub bolşevism, cauza a­­dâncă a suferinţei lor este una sin­gură şi vecinie aceeaş: stat-­ rea străină, jugul naţional pe care Moscova l-a aşezat asupra unor provincii de altă limbă. Ideia dezrobirii naţionale, a ru­perii de Moscova inspiră şi ultimul manifest clandestin răspândit în Ucraina şi reprodus în presa noas­tră. El este fără îndoială opera a­­celui partid al naţionaliştilor u­­craineni integrali cari nu se mul­ţumesc decât cu separaţiunea ţă­rii lor de Rusia şi cari din această pricină se numesc samostiinici (In­­dependişti). Opriţi să acţioneze, pe faţă ei s’au refugiat ca revoluţionarii de odinioară în întunerecul activită­ţii «subterane» de unde agită, tri­met manifeste ieşite din tipografii clandestine şi minează necontenit arhitectura de carton, bizară şi gău­­roasă, a edificiului economic-poli­tic al Sovietelor. Puţini şi obscuri la început as­tăzi «samostiinicii» au devenit un factor politic invizibil şi insezisa­­bil care ţine sovietele în grije şi teamă aproape în teroare neconte­nită. Toţi intelectualii ucraineni sunt mult­ puţin supravegheaţi şi bănuiţi de simpatii pentru mişca­rea aamostiinică. Exilările şi exe­cuţiile se ţin lanţ. Regimentele ucrainene sunt rând pe rând trimese în Velicorusia sau în Siberia spre a fi înlocuite cu altele de «bună nădejde», cum spu­ne terminologia oficială. In timpul acesta ţara suferă de foamete. Numărul celor înfome­taţi se ridică după date oficiale cam la 8 milioane. Ţara pâinei, grânarul Rusiei, este lipsită de hrană- Impozitele se strâng cu mijloace proprii sistemului bloşe­­vic, iar produsul lor se cheltueşte în străinătate pentru propagandă pe care chiar populaţia rusească refuză să o primească. Ţarismul storcea Ucraina pentru a-şi plăti luxul războaelor de cucerire al garnizoanelor şi liniilor ferate stra­tegice îndepărtate, străine de inte­resele ucrainene, iar poporul lui Bohdan Himelnitzki se scufunda în întunerec şi în mizerie. Este azi mai bine oare. Cu toată autonomia acordată, Ucraina este şi astăzi, ca şi atunci, tributara nourilor de expansiune moscovită, ambiţii­lor de cucerire şi dominaţiune a unui neam străin de limba şi aspi­raţiile sale. Nu e de mirare că agitaţia sa­­moskiinicilor creşte şi prinde te­ren pretutindeni şi că Moscova se cutremură frământată de coşma­rul stindardului alb-albastru al U­­crainei independente. Ea ştie că timpul lucrează pentru samootiinici şi simte cum, cu toate măsurile ar­matei, ale poliţiei şi propagandei, blocul Ucrainei se desprinde trep­­tat-treptat prin forţa unei evoluţii ineluctabile din stânca rusească unde fusese ferecată prin metode artificiale. Şi ea începe să bănuiască marele adevăr, că misiunea istorică adevă­rată a bolşevismului este nu aceea de a realiza utopia comunismului, ci de a pregăti prăbuşirea colosului cu picioarele de lut şi descompu­nerea lui în state naţionale inde­pendente, ale căror contururi se în­trezăresc cu tot mai multă clari­tate. / Gh. Popp­ ­ooxxxm­- Hippism . PR. LIEȘTI 1500 metri. I. Tombola 1610 m. Călărașu, II. Biruitor, al. Dobrina. C. 88, 19, 50, 22. PR. CHILEM 1200 m. I. Judector 1280 m. Hauser, NI. Valencia, al. Răzvan. C. 30, 17, 22, m. PR. PALANCA 1600 m. Rep.I . Hitzig 1680 m. Bucă Maron, N­. lacob, al. Bicu Anne. C. 26, 19, 150, 70. IV. PR- PALANCA 1600 m. Rep. II I. Zaza Borlsniak 1660 m., EL Wo­­lo Vorthy, ül. Irinna. C. 151, 27, 14, 106. V. PR. BACBEŞ 1600 m. I. Tombola Gh. Ionescu 1600, II. Lunca I, III. Secueni. C. 18, 14, 14, 30. VI. PR. TELMNEȘTI Rep. I 1600 m. I. Nograd Propr. 1620 m., II. Ha­­nerl, III. Madar. C. 121, 25, 12, 18. VIL PR. TELINESTI 1600 m. R. I­I. Ovar 1640 m. I. Constandache, II. Varasz, III. Centurion Maladoi C. 24, 20, 44 85. VIII. PR. PRERIET­ 2100 m. I. Drăguț 2230 m. V. Andreevsky n. Uri Dama, III. Dragostea. C. 18, 14, 14, 19. IX. PR. BARASCU­ 2100 m. L lacob, 2100 m. Dumitru, II Zsófi, III. Gestara. C. 97, 15, 12, 22. Wr. CUVÂNTUL Stände sau freapta? (Continuarea articolului din pag. I-a) a^îoo—•— individ despre care Fabriciu, cre­dea pe bună dreptate, ere o abjectă canalie. Unet­ i rugămi­ntele acestea succedau unei întrevederi cu victi­ma ministerială sau bancară. Direc­torul explica: «Interesele ziarului... E bine să avem un punct de spri­jin în guvern. Deunăzi, în consiliul de miniștrii, a fost vorba să ne sus­pende... Dacă nu era prietenul nos­tru I. G. D.., nu mai apăream as­tăzi»! — Fabriciu își îndrepta fur­tunile aiurea. De vreme ce nu se a­­bătea de la tema principală, a do­borârii oligarhiei, capitalismului şi a dictaturii, — persoanele îl intere­­sau mai puţin. I se părea chiar că e un mic suveran care acordă gra­ţie. Stilul său se epurase. Scria a­­cum în tonul exaltat, dar liniar, al lui Ezechiel. Mihoară însă îl buimă­nia. NI asmuţia, într’o dimineaţă a­­supra aceluiaş prieten din guvern, şi tot după o vizită: Ai cetit discur­sul lui I. G. D.: Ce perfidie! Fie­căieşte-11 Şi rezolut, Fabriciu îşi aş­­ternea imprecaţiile sub titlul: Fa­nariotul: Dr. Gailigani D. ing. N. Teodorescu, directorul general al căilor ferate, a făcut ori dimineaţa, reprezentanţilor presei din Capitală, următoarea expunere cu privire la catastrofa din staţia Recea. «După cum se ştie, din relatările amănunţite făcute de organele p. f. r. încă din ziua nenorocire­, cioc­nirea s’a produs între trenul Sim­plon Orient Expres şi acceleratul No. 24 Sibiu—Bucureşti, din negli­jenţa acarului Voinea Ion, care a primit ambele trenuri pe linia în­tâia a staţiunei. Staţiunea Recea s’a înfiinţat încă de la 15 Mai 1928, tocmai pentru nevoia încrucişerii trenurilor în a­­cest punct, deci nu era o simplă staţie de trecere, cum s’a afimat de public. Personalul acestei staţiuni era complect şi ca atare format din un şef de gară, trei impiegaţi de miş­care, trei telegrafişti şi şease acari cari făceau 12 ore serviciu şi 24 ore repaus. Este însă adevărat că din cauza ocupaţiunilor în afară de serviciu acest personal nu beneficia într’o măsură raţională de repausul abso­lut necesar muncei lor. Spre exemplu majoritatea acari­lor fiind împroprietăriţi în preajma liniilor, imediat ce ies din serviciu, încep o nouă muncă: aceia a gospo­dăriei lor proprii. Personalul de serviciu era la post Se afirmă că în momentul cioc­­nirei nu se afla nimeni pe peron. Afirma fiun­că este gratuită, întru­cât personal­u­l reglementar de ser­viciu era prezent în staţie, dar du­pă ce şi-a dat seama de proporţiile accidentului a dispărut­­Ceva mai mult, chiar cei ce nu erau de ser­­viciu, împreună cu şeful staţiei, au dat imediat ajutoare celor acciden­taţi. Voi releva de asemenea şi preţio­sul concurs dat de autorităţile ad­ministrative din Slatina. Starea răniţilor Am informaţiuni că în momentul de faţă, toţi cei răniţi şi internaţi în spitalul din Slatina merg spre în­sănătoşire. Trenurile rapide Intr’o altă ordine de idei, d. ing. N. Teodorescu a ţinut să facă şi u­­nele precizări în legătură cu nouile trenuri rapide. . . «Unele ziare, a continuat di­rectorul general al căilor ferate, au afirmat că este un act de curaj în­fiinţarea nouilor trenuri rapide. Vă voi declara că în majoritatea cazurilor nu s’a sporit într’o măsu­ră sxngerată viteza lor, ci s’a exe­cutat o micşorare a cuantumului o­­pririlor, de cele mai multe ori inu­tile. 1i Trebue să ştiţi că oprirea într’o staţiune antrenează o pierdere de timp de cel puţin 4 minute, nece­sară diminuărei vitezei, la intrarea şi eşirea dintr’o staţiune. Am făcut apoi unele scurtări de traseu. Spre exemplu mersul Orientului Expres a fost redus cu­­ ore şi ju­mătate. Aceasta se datoreşte şi fap­tului că am îndrumat acest tren pe linia triunghiului de la Leştaru e­­vitând ocolul pe la Teiuş. Acelaşi lucru, m am făcut şi cu tre­nurile «Carpaţi expres şi rapidul de Oradea, care , după cum se ştie, evită ocolul pe la Ploeşti, din staţia Brazi luănd-o direct spre Câmpina, pe linia triunghiului. Acolo însă unde linia permite s’a dat acestor trenuri viteza corespun­zătoare. Astfel s’a obţinut pe liniile puter­nic consolidate, viteze până la 100 de ktm, pe oră. Puncte slabe exis­tă pe tos­te reţelele de cale ferată şi nu numai la noi. Ar fi să nu se mai circule cu viteză dacă s’ar’micşora pe întreaga linie iuţeala, numai pentru a respecta aceste puncte. Se ţine, bineînţeles, sea­ma de ele şi de aceia tre­nurile rapide merg pe a­­ceste puncte cu viteză ex­trem de redusă. Măsuri de prevenire a accidentelor încheind expunerea sa, d. ing. N. Teodorescu a declarat că adminis­traţia va executa toate instalaţiu­nile cari să evite pe viitor, acci­dente ca cel de la Recea. *Vom introduce, în limita timpu­lui şi fondurilor ce vom avea, insta­­laţiuni de centralizare a manevrei acelor (sistem Blok), care vor pu­tea asigura o cât mai mare sigu­ranţă în circulaţia trenurilor . După catastrofa de la Recea BMCIOftBl GENERAL M C. f. R. Câteva precizări cu­ privire la trenurile rapide 11 Reintegrarea vechiului consiliu judeţean din Prahova Ploeşti 30.­­ Se ştie, că alegerile judeţene de la Prahova, au fost de­terminate de dizolvarea de către liberali, a consiliului judeţean, ales sub guvernul Averescu. împotriva dizolvărei, consiliul a făcut recurs, care a fost admis ori de contencios, care a dispus reinte­grarea lui, pe motiv că acuzaţiile ministerului sunt neîntemeiate. Sentinţa aceasta a produs, cum era şi firesc, enormă senzaţie în localitate. roo­ Partidul maghiar şi sărbătorirea Unirii Am anunţat că printre evreii din Ardeal s’a început o mişcare de e­­mancipare de sub tutela maghiară, că o demonstraţie publică în sensul acesta se va produce prin partici­parea emeimii la serbările Unirei Ardealului cu Patria-Mamă, şi că o reacţiune a partidului maghiar pentru a intimida pe evrei ca să nu se manifeste solidari cu România în bucuria aniversării Unirii. De­oa­rece faptul a fost relevat de opinia publică românească, evreii s-au sim­ţit încurajaţi în tendinţa de a-şi manifesta alături de poporul român sentimentul de credinţă către statul Român. Dar conducerea partidului ma­ghiar care a votat hotărîrea de la Odorhei, nu este inactivă. Prin mij­loacele sale a şi început reacţiunea, ameninţând şi terorizând pe capii e­­vreilor dacă vor îndrăzni să se le­pede de «naţionalitatea» maghiară. In afară de aceasta partidul ma­ghiar a început o campanie împo­triva sărbătorii Unirii printre ma­ghiarii din Ardeal spunând că ma­­ghiarimea nu poate lua parte la ser­bările Unirii, fiindcă ziua aceasta este ziua cea mai tristă din istoria maghiarimei, când toată suflarea maghiară ar trebui să protesteze și nu să sărbătorească. ------------pot---------­ Farmaciile de serviciu Azi 31 Octombrie I. Cristache, calea Griviţei 176; Eugen Paraschivescu, calea Şerban Vodă 105; Al. Komornicki, calea Victoriei 106; D. M. Ionescu, strada Berzei 74; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50; M. Horn, str. Belvedere 14; Al. Isăpescu, calea Rahovei 151; Ovidiu Niculescu, calea Călărașilor 126; M. Beinich­, str. Nerva Traian 98; Const. Andrieş, calea Plevnei 224; M. Kugler, str. Regală 6; D. Gr. Garacaş, șos. Colentina 39; M. S. Sceopol, str. N. Bălcescu 14; E­­lena Enescu bulev. Pache 95; I. Mi­­hăicescu str. Romană No. 222. Bloc-Notes De la Opera Română Mâine seară Joi 1 Noembrie, Ci­pera dă pentru a 2-a oară, cu ace­iaşi distribuţie, capo­dopera lui Rich Wagner- Lohengrin, sub con­ducerea muzicală a d-lui A. Ale­­xandrescu. Vineri 2 Noembrie, are loc prima reprezentaţie a cunoscutei prima­donă soprană dramatică de la O­­pera de Stat din Berlin, Ida Heltal, în Aida, cu concursul d-nei M. Sne­­jina, d-lor J. Atanasiu, Edg. Istrat­­ty şi R. Steiner şi sub conducerea muzicală a d-lui Eg. Massini. De la Teatrul Naţional Astăzi Miercuri 31 Oct. Teatrul Naţional reprezintă a 22-a oară «Mult Sgomot pentru nimic» gran­dioasa capodoperă comică a mare­lui Shakespeare. Piesa are 5 acte şi 17 tablouri şi a fost pusă în scenă de către d-l Paul Gunty, cu un mare fast după schiţele pictorului Feo­­dorov. Excelenta trupă de comedii în frunte cu cei mai de seamă prota­gonişti ai primei noastre scene, con­stibue cu talentul lor la minunatul ansamblu a neîntrecutului specta­col. . T­eatrale Astă seară are loc la Teatrul Eforie, reprezentaţia trupei de artă din Moscova «Lupta vieţii», piesă în 7 tablouri de Dickens. In fiecare seară, sala devine ne­­încăpătoare datorită numărului spectatorilor cari se grăbesc să a­­siste la toate reprezentaţiile cari sunt zilnic premiere. Această tru­pă va juca numai până la sfârşitul săptămânei, urmând a pleca în turneu.* Numai în cursul acestei săptă­mâni se mai joacă la Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) marele succes cu piesa New-Yorkeză «Nun­tă cu repetiţii» comedie în trei acte de Anne Nichols, cu Leny Caler, Maria Wauvrina, Ion Livescu, G. Timică, Al. Ghiberneon, Mielu Con­­stantinescu, N. Antonia şi Ioan Finteşteanu, de la Teatrul Naţional în reprezentaţie. Repetiţiile cu delicioasa comedie «Catârul» trei acte de Hennequin şi Weber, continuă cu asiduitate în fiecare zi, premiera nu va mai avea loc Vineri 2 Noembrie, într­ucât se­ria comediei «Nuntă cu repetiţii» e departe de a se epuiza. * In fiecare seară la Teatrul Al­hambra (Compania Teatrul Nostru comedii muzicale) se joacă cu cassa închisă irezistibila comedie muzica­lă «Fritz» cu delicioasa Elena Za­mora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de Iassy, G. Chamel şi exce­lenţa comediană Tantzi Cutava Ba­­rozzi, care sunt delirant ovaţionaţi. Concerte Viitorul solist al «Filarmonicei» va fi marele pianist rus Alexandre Borowsky, care concertează pentru prima oară în România. Debutul său va avea loc Duminică 4 Noem­brie cu concertul pentru piano și orchestră de Ceaikowsky (acompa­niat de maestrul Georgescu). * Jascha Heifetz, cel mai «en vo­­gue» dintre violoniştii contempora­ni, anunţă două concerte la teatrul Carol cel Mare (Eforia) pentru se­rile de Marţi 6 şi Vineri 9 Noem­brie. Biletele la Feder. Reviste A apărut: «Dobrogea Agricolă», un docu­mentat studiu pe anii 1878—1928, de d. C. Filipescu, inginer agronom şi inspector general în ministrul agri­culturei. De la soc. muzicală Hora Corul mixt al soc. muzicale «Ho­ra» de sub conducerea maestrului Juarez Movilă, îşi începe activita­tea Joi 1 Noembrie a. c. la orele 8 seara, la sediul său şcoala Golescu, str. Azilul de Noapte No. 8. în­scrieri noui se fac în fiecare seară dela 7—8 p. m. Pot face parte din cor, orice per­­soane iubitoare de muzică corală in­diferent de calitatea vocii ori de cunoştinţe muzicale sau de situaţiu­nea socială, naţionalitate ori confe­siune. , Soc. muzicală «Hora» urmărind propagarea muzicei corale, şi mai ales a celei populare româneşti — şi prin aceasta — tinzând la înăl­ţarea, înfrăţirea şi unitatea sufle­tească a tineretului şi în genere a masselor populare­ nu pretinde mem­brilor săi decât disciplină, ordine şi purtare morală, în spiritul senti­mentului românesc şi pentru menţi­nerea prestigiului ţării, şi pe ca­lea muzicală corală. Studenţi, func­ţionari, meseriaşi, militari, comer­cianţi sau liberi profesionişti, oa­meni de inimă, cu gândul de a jert­fi ceva din timpul lor pentru un ideal de înfrăţire românească prin muzică, să se înscrie cât de mulţi la această şcoală populară muzicală «Hora». Pe lângă manifestările ei prin şe­zători, atenee, concerte şi excursiu­­ni, comitetul a decis ca «Hora» să particpe la expoziţia din Barcelona Curierul judiciar CRIMA DIN COM. COCIOC (ILFOV) In seara de 22 Noembrie, locuito­rul Ion Gh. Badea din satul Periş, comuna Cocioc (Ilfov), se duce să fure o vacă din curtea săteanului Petre Ioniţă Gogonea. Fiind sur­prins de băiatul acestuia, Ilie, care îl urmăreşte, însoţit de Necula P. Marin şi Cristache Popescu până aproape de Domeniul Coroanei. Aci, se iau la bătae şi Ion Gh. Badea e doborât jos de câteva lovituri straş­nice date cu un ciomag şi un cu­ţit. Ion Gh. Badea, după nouă zile, a încetat din viaţă în spital. Cei trei tineri au fost trimişi în jude­cata Curţii cu juraţi de Ilfov, pen­tru lovituri cari au cauzat moartea. Procesul s’a judecat ori de Curtea cu juraţi prezidată de d-1 consilier R. loanid. In urma rechizitorului d-lui pro­curor Al. Procop-Dumitrescu, co­misia juraţilor a adus un verdict afirmativ acordând pentru cei doi dintâi scuza provocărei, iar pentru cel de-al treilea şi circumstanţe a­­tenuante. Pe baza acestui verdict, Curtea a condamnat pe Hie­r. Ioniţă şi Ne­­culai Marin la un an şi jumătate închisoare corecţională, iar pe Cris­tache Popescu la 5 luni. Au mai fost obligaţi solidar la plata sumei de 100.000 iei daune. DAT IN JUDECATA PEN­­TRU EXCROCHERIE D. procuror Grigoriu a deschis acţiune publică pentru excrocherie pe A. Alexandrescu. Acest domn, a­­mator să se plimbe cu maşina, a cumpărat de la soc. «Atlanta» un automobil pentru care a dat un foarte mic aconto, urmând să plă­tească a doua rată mai târziu. La plata ratei, soc. «Atlanta» constată că acest sportsman vându-se auto­mobilul, făcându-se în acest chip, insolvabil. SUSTRAGERE DE ACTE Secţia II a tribunalului Ilfov, în urma concluziilor d-lui procuror Alevra, a condamnat la o lună închisoare corecţională pe Const. Rădulescu, aprod la secţia I a Curţei de apel din Bucureşti pen­tru sustragere de acte. Din cores­pondenţa acestei secţii, a sustras un dosar, pe care probabil, la dis­trus. CONTRABANDA DE ZA­­HAR­INA D. procuror Dantte Tulius a des­chis acţiune publică pentru contra­bandă (art. 197 din legea vămilor) împotriva lui Iosef G. Solomon din Sibiu. In camera sa dela hotel «Lu­­vru» s’au găsit 39 pachete a câte 500 grame de zaharină. Amenda pentru această contra­bandă vama și-a încasat-o. FRAUDELE DELA SOC. «GENERALA» DE ASI­GURARE D. jude- instructor al cap. 5 a con­tinuat ori cercetările cu privire la fraudele săvârşite de Sf. Albu la această societate, fraude cari se ri­dică la aproape zece milioane. Din cercetările făcute rezultă că o ma­re vină o are şi un alt funcţionar Stelian Bejescu, a cărui conivenţă cu Albu s’a constatat. Capitala UN TANAR MUTILAT DE TREN IN HALTA GRîVIJA Eri la ora 1 d. a. a fost găsit în halta Griviţa, pe linia ferată înspre direcţia Chitila, cadavrul unui tâ­năr în etate de­ 25 ani, oribil muti­lat de garnitura unui tren care tre­cuse cu câteva minute înainte prin haltă. La percheziția făcută asupra ca­davrului nu s’a găsit nici un act, din care să se poată stabili identi­tatea. Intr’un buzunar a îmbrăcă­mintei s’a găsit o scrisoare, adre­sată autorităţilor, prin care arată că n’are părinţi şi nici rude. Se si­nucide din cauza mizeriei. îmbrăcămintea era modestă şi în cap purta o şapcă, de elev de la Academia de Comerţ. Se fac cercetări pentru a se sta­bili dacă victima a făcut parte din­tre elevii şcolii comerciale. SINUCIDEREA UNUI SOLDAT DEZERTOR Soldatul Florea Petre, contigen­­tul 1927 din regimentul 10 Obuziere- Giurgiu, a încercat ori să se sinu­cidă, la domiciliul părinţilor săi din Capitală. Florea Petre, venise în Capitală să-şi aranjeze situaţia militară de la regiment, unde fusese dat omis de la prezenţa soldaţilor recruţi. El a încercat să-şi procure acte cu care să dovedească lipsa sa de la regiment, dar nu a reuşit să le gă­sească. Ştiind consecinţele care ar fi ur­­elevii şcolii comerciale, mai la regiment dacă s’ar fi prezen­tat, soldatul s’a hotărât să se om­oa­re. Astfel ori dimineaţă, a eşit din curtea caselor tatălui său, şi du­­cându-se în grădina Pleşoianu, si­tuată în apropierea casei,­­ cu un cuţit şi-a făcut o făctură în partea stângă a stomacului. Trecătorii­­au găsit scăldat în­­tr’un lac de sânge, şi în stare gra­vă, a fost dus la spitalul Caritas, unde a fost internat. MOARTEA SUBITA A UNEI OCTOGENARE Bătrâna octogeneră Maria Nicu­­lescu, domiciliată în strada Mănăs­tirea Curtea de Argeş, a fost găsită moartă în camera ei de proprieta­rul imobilului. Vecinii din casă alarmaţi că bă­trâna femeie, nu se mai văzuse e­­şind din casă, încă de Duminică, au deschis uşa cu un lăcătuş, găsind-i moartă în pat. Rudele sale, au declarat că de mai multă vreme, era suferindă de o boală de inimă. -------ooxxxoo------ -------xxooxx------­ 1 SPECTACOLE Teatre OPERA ROMANA : Relache. TEATRUL NATIONAL: Mult sgo­mot pentru nimic. TEATRUL REGINA MARIA : Ma­­nasse. TEATRUL EFORIEI: Lupta vieţii Teatrul mic: Nunta cu Repetiţii Teatrul Alhambra: Fritz. Teatrul Intim: Moritz Boxeur. Cinematografe Scala. Revista: «Ca la mama a­­casă» şi Lăutarul. Elite: Monique, păpuşa Parisului MARNA: Ana Kerenina. CINEMA CAPITOL: Ramona eu Dolores de Rio. Select: Jachtul celor 7 păcate. Trianon: Regele regilor. Lipscani: Flacăra amorului. M. Voiculescu: Dansatorul doam­nei şi revista: Ce te plimbi în pie­lea goală. Odeon: Protivnicii. BULEVARD PALACE : Romanţa, şi O comedie. VOLTA-BUZEŞTI: Mormântul e­­giptean.

Next