Cuventul, noiembrie 1928 (Anul 4, nr. 1268-1297)
1928-11-01 / nr. 1268
URODONAIUL Combate reumatismul Guta Reumatismul Piatra Arterio-Scleroza „URODONALUL nu este numai disolvantul cel mai puternic al acidul uric fiind de 37 de ori mai puternic ca litina, dar el lucrează în mod preventiv contra formărei acidului uric, se opune la producţia exagerată a acidului uric şi la acumularea sa în ţesăturile periarticulare, şi în Încheieturi“. Dr. P. SUARD Fost Profesor la Şcoalele de Medicină Navală, fost medic de spital. Stabilimentele CHATELAIN, 2 bis, R. de Valenciennes, Paris, înaintea curcii URODONALUL curăţă rinichi, spală ficatul şi articulaţiile. Face suple arterei șf evită obezitatea. După cură! De vânzare prin farmacii și droguerii Restaurantul Gării Braşov Bucătărie Românească” Serviciul curat şi ieftin Zilnic supe de pasăre Borşuri Moldoveneşti naturale ■ Grătar special ■ Ciorbă de burtă şi Tuslama Regală Vinuri de Drăgăşani Patiserie Franceză Bogat bufet cu răcituri şi pui fripţi D-nii ziarişti, voiajori comerciali. Turneele artistice. Excursiunile şcolare, civile şi militare rabat 20 la sută la consumaţie şi mese Restaurantul Gării Braşov Concesionar SM. POENARU Grefa Trib. Prahova Sec. IlI-a EXTRACT Marfa Gh. D. Dinu Bădila din Ocina Prahova, intentează divorţ soţului Gh. D. Dinu Bădilă din Ocina, dos. No. 1108/928 Trib. Prahova sec. IlI-a, cu termen la 1 Noembrie 1928. Din căsătorie a rezultat doi copii: o fetiţă de 1 an şi opt luni şi un băiat de 2 luni. Soţul pârât posedă două potece de pământ de câte un hectar în corn. Oclea. Prezentul extract se va publica în ziarul «Cuvântul». Grefier N. Berbec. No. 38976. 1928 Octombrie U. Grefa Trib. Prahova Sec. IlI-a EXTRACT Dumitru M- Codreanu din Moreni-Prahova intentează divorţ speţiei Maria D. Codreanu din Igiroasa-Mehedinţi dos. No. 2014/928 Trib. Prahova sec. IlI-a, cu termen la 1 Noembre 1928. Din căsătorie a rezultat copila Amalia în vârstă de 54 ani. Soţia posedă avere: 8000 m. p. teren arabil şi un loc cămin de casă de 750 m. p. pe care s-a construit o casă de soț în valoare de 100 000 lei. Prezentul extract se va publica în ziarul «Cuvântul». Grefier N. Berbec. No. 38967. 1928 Octombrie 11. in Jitt Ilf munismului, ci naţionalismului şi anume naţonalismului integral, cuvânt care adesea lipsit de sens, aici capătă un înţeles limpede. Nouile generaţii cari văd dezastrul din jurul lor înţeleg că fie sub ţarism fie sub bolşevism, cauza adâncă a suferinţei lor este una singură şi vecinie aceeaş: stat- rea străină, jugul naţional pe care Moscova l-a aşezat asupra unor provincii de altă limbă. Ideia dezrobirii naţionale, a ruperii de Moscova inspiră şi ultimul manifest clandestin răspândit în Ucraina şi reprodus în presa noastră. El este fără îndoială opera acelui partid al naţionaliştilor ucraineni integrali cari nu se mulţumesc decât cu separaţiunea ţării lor de Rusia şi cari din această pricină se numesc samostiinici (Independişti). Opriţi să acţioneze, pe faţă ei s’au refugiat ca revoluţionarii de odinioară în întunerecul activităţii «subterane» de unde agită, trimet manifeste ieşite din tipografii clandestine şi minează necontenit arhitectura de carton, bizară şi găuroasă, a edificiului economic-politic al Sovietelor. Puţini şi obscuri la început astăzi «samostiinicii» au devenit un factor politic invizibil şi insezisabil care ţine sovietele în grije şi teamă aproape în teroare necontenită. Toţi intelectualii ucraineni sunt mult puţin supravegheaţi şi bănuiţi de simpatii pentru mişcarea aamostiinică. Exilările şi execuţiile se ţin lanţ. Regimentele ucrainene sunt rând pe rând trimese în Velicorusia sau în Siberia spre a fi înlocuite cu altele de «bună nădejde», cum spune terminologia oficială. In timpul acesta ţara suferă de foamete. Numărul celor înfometaţi se ridică după date oficiale cam la 8 milioane. Ţara pâinei, grânarul Rusiei, este lipsită de hrană- Impozitele se strâng cu mijloace proprii sistemului bloşevic, iar produsul lor se cheltueşte în străinătate pentru propagandă pe care chiar populaţia rusească refuză să o primească. Ţarismul storcea Ucraina pentru a-şi plăti luxul războaelor de cucerire al garnizoanelor şi liniilor ferate strategice îndepărtate, străine de interesele ucrainene, iar poporul lui Bohdan Himelnitzki se scufunda în întunerec şi în mizerie. Este azi mai bine oare. Cu toată autonomia acordată, Ucraina este şi astăzi, ca şi atunci, tributara nourilor de expansiune moscovită, ambiţiilor de cucerire şi dominaţiune a unui neam străin de limba şi aspiraţiile sale. Nu e de mirare că agitaţia samoskiinicilor creşte şi prinde teren pretutindeni şi că Moscova se cutremură frământată de coşmarul stindardului alb-albastru al Ucrainei independente. Ea ştie că timpul lucrează pentru samootiinici şi simte cum, cu toate măsurile armatei, ale poliţiei şi propagandei, blocul Ucrainei se desprinde treptat-treptat prin forţa unei evoluţii ineluctabile din stânca rusească unde fusese ferecată prin metode artificiale. Şi ea începe să bănuiască marele adevăr, că misiunea istorică adevărată a bolşevismului este nu aceea de a realiza utopia comunismului, ci de a pregăti prăbuşirea colosului cu picioarele de lut şi descompunerea lui în state naţionale independente, ale căror contururi se întrezăresc cu tot mai multă claritate. / Gh. Popp ooxxxm- Hippism . PR. LIEȘTI 1500 metri. I. Tombola 1610 m. Călărașu, II. Biruitor, al. Dobrina. C. 88, 19, 50, 22. PR. CHILEM 1200 m. I. Judector 1280 m. Hauser, NI. Valencia, al. Răzvan. C. 30, 17, 22, m. PR. PALANCA 1600 m. Rep.I . Hitzig 1680 m. Bucă Maron, N. lacob, al. Bicu Anne. C. 26, 19, 150, 70. IV. PR- PALANCA 1600 m. Rep. II I. Zaza Borlsniak 1660 m., EL Wolo Vorthy, ül. Irinna. C. 151, 27, 14, 106. V. PR. BACBEŞ 1600 m. I. Tombola Gh. Ionescu 1600, II. Lunca I, III. Secueni. C. 18, 14, 14, 30. VI. PR. TELMNEȘTI Rep. I 1600 m. I. Nograd Propr. 1620 m., II. Hanerl, III. Madar. C. 121, 25, 12, 18. VIL PR. TELINESTI 1600 m. R. II. Ovar 1640 m. I. Constandache, II. Varasz, III. Centurion Maladoi C. 24, 20, 44 85. VIII. PR. PRERIET 2100 m. I. Drăguț 2230 m. V. Andreevsky n. Uri Dama, III. Dragostea. C. 18, 14, 14, 19. IX. PR. BARASCU 2100 m. L lacob, 2100 m. Dumitru, II Zsófi, III. Gestara. C. 97, 15, 12, 22. Wr. CUVÂNTUL Stände sau freapta? (Continuarea articolului din pag. I-a) a^îoo—•— individ despre care Fabriciu, credea pe bună dreptate, ere o abjectă canalie. Unet i rugămintele acestea succedau unei întrevederi cu victima ministerială sau bancară. Directorul explica: «Interesele ziarului... E bine să avem un punct de sprijin în guvern. Deunăzi, în consiliul de miniștrii, a fost vorba să ne suspende... Dacă nu era prietenul nostru I. G. D.., nu mai apăream astăzi»! — Fabriciu își îndrepta furtunile aiurea. De vreme ce nu se abătea de la tema principală, a doborârii oligarhiei, capitalismului şi a dictaturii, — persoanele îl interesau mai puţin. I se părea chiar că e un mic suveran care acordă graţie. Stilul său se epurase. Scria acum în tonul exaltat, dar liniar, al lui Ezechiel. Mihoară însă îl buimănia. NI asmuţia, într’o dimineaţă asupra aceluiaş prieten din guvern, şi tot după o vizită: Ai cetit discursul lui I. G. D.: Ce perfidie! Fiecăieşte-11 Şi rezolut, Fabriciu îşi aşternea imprecaţiile sub titlul: Fanariotul: Dr. Gailigani D. ing. N. Teodorescu, directorul general al căilor ferate, a făcut ori dimineaţa, reprezentanţilor presei din Capitală, următoarea expunere cu privire la catastrofa din staţia Recea. «După cum se ştie, din relatările amănunţite făcute de organele p. f. r. încă din ziua nenorocire, ciocnirea s’a produs între trenul Simplon Orient Expres şi acceleratul No. 24 Sibiu—Bucureşti, din neglijenţa acarului Voinea Ion, care a primit ambele trenuri pe linia întâia a staţiunei. Staţiunea Recea s’a înfiinţat încă de la 15 Mai 1928, tocmai pentru nevoia încrucişerii trenurilor în acest punct, deci nu era o simplă staţie de trecere, cum s’a afimat de public. Personalul acestei staţiuni era complect şi ca atare format din un şef de gară, trei impiegaţi de mişcare, trei telegrafişti şi şease acari cari făceau 12 ore serviciu şi 24 ore repaus. Este însă adevărat că din cauza ocupaţiunilor în afară de serviciu acest personal nu beneficia într’o măsură raţională de repausul absolut necesar muncei lor. Spre exemplu majoritatea acarilor fiind împroprietăriţi în preajma liniilor, imediat ce ies din serviciu, încep o nouă muncă: aceia a gospodăriei lor proprii. Personalul de serviciu era la post Se afirmă că în momentul ciocnirei nu se afla nimeni pe peron. Afirma fiuncă este gratuită, întrucât personalul reglementar de serviciu era prezent în staţie, dar după ce şi-a dat seama de proporţiile accidentului a dispărutCeva mai mult, chiar cei ce nu erau de serviciu, împreună cu şeful staţiei, au dat imediat ajutoare celor accidentaţi. Voi releva de asemenea şi preţiosul concurs dat de autorităţile administrative din Slatina. Starea răniţilor Am informaţiuni că în momentul de faţă, toţi cei răniţi şi internaţi în spitalul din Slatina merg spre însănătoşire. Trenurile rapide Intr’o altă ordine de idei, d. ing. N. Teodorescu a ţinut să facă şi unele precizări în legătură cu nouile trenuri rapide. . . «Unele ziare, a continuat directorul general al căilor ferate, au afirmat că este un act de curaj înfiinţarea nouilor trenuri rapide. Vă voi declara că în majoritatea cazurilor nu s’a sporit într’o măsură sxngerată viteza lor, ci s’a executat o micşorare a cuantumului opririlor, de cele mai multe ori inutile. 1i Trebue să ştiţi că oprirea într’o staţiune antrenează o pierdere de timp de cel puţin 4 minute, necesară diminuărei vitezei, la intrarea şi eşirea dintr’o staţiune. Am făcut apoi unele scurtări de traseu. Spre exemplu mersul Orientului Expres a fost redus cu ore şi jumătate. Aceasta se datoreşte şi faptului că am îndrumat acest tren pe linia triunghiului de la Leştaru evitând ocolul pe la Teiuş. Acelaşi lucru, m am făcut şi cu trenurile «Carpaţi expres şi rapidul de Oradea, care , după cum se ştie, evită ocolul pe la Ploeşti, din staţia Brazi luănd-o direct spre Câmpina, pe linia triunghiului. Acolo însă unde linia permite s’a dat acestor trenuri viteza corespunzătoare. Astfel s’a obţinut pe liniile puternic consolidate, viteze până la 100 de ktm, pe oră. Puncte slabe există pe toste reţelele de cale ferată şi nu numai la noi. Ar fi să nu se mai circule cu viteză dacă s’ar’micşora pe întreaga linie iuţeala, numai pentru a respecta aceste puncte. Se ţine, bineînţeles, seama de ele şi de aceia trenurile rapide merg pe aceste puncte cu viteză extrem de redusă. Măsuri de prevenire a accidentelor încheind expunerea sa, d. ing. N. Teodorescu a declarat că administraţia va executa toate instalaţiunile cari să evite pe viitor, accidente ca cel de la Recea. *Vom introduce, în limita timpului şi fondurilor ce vom avea, instalaţiuni de centralizare a manevrei acelor (sistem Blok), care vor putea asigura o cât mai mare siguranţă în circulaţia trenurilor . După catastrofa de la Recea BMCIOftBl GENERAL M C. f. R. Câteva precizări cu privire la trenurile rapide 11 Reintegrarea vechiului consiliu judeţean din Prahova Ploeşti 30. Se ştie, că alegerile judeţene de la Prahova, au fost determinate de dizolvarea de către liberali, a consiliului judeţean, ales sub guvernul Averescu. împotriva dizolvărei, consiliul a făcut recurs, care a fost admis ori de contencios, care a dispus reintegrarea lui, pe motiv că acuzaţiile ministerului sunt neîntemeiate. Sentinţa aceasta a produs, cum era şi firesc, enormă senzaţie în localitate. roo Partidul maghiar şi sărbătorirea Unirii Am anunţat că printre evreii din Ardeal s’a început o mişcare de emancipare de sub tutela maghiară, că o demonstraţie publică în sensul acesta se va produce prin participarea emeimii la serbările Unirei Ardealului cu Patria-Mamă, şi că o reacţiune a partidului maghiar pentru a intimida pe evrei ca să nu se manifeste solidari cu România în bucuria aniversării Unirii. Deoarece faptul a fost relevat de opinia publică românească, evreii s-au simţit încurajaţi în tendinţa de a-şi manifesta alături de poporul român sentimentul de credinţă către statul Român. Dar conducerea partidului maghiar care a votat hotărîrea de la Odorhei, nu este inactivă. Prin mijloacele sale a şi început reacţiunea, ameninţând şi terorizând pe capii evreilor dacă vor îndrăzni să se lepede de «naţionalitatea» maghiară. In afară de aceasta partidul maghiar a început o campanie împotriva sărbătorii Unirii printre maghiarii din Ardeal spunând că maghiarimea nu poate lua parte la serbările Unirii, fiindcă ziua aceasta este ziua cea mai tristă din istoria maghiarimei, când toată suflarea maghiară ar trebui să protesteze și nu să sărbătorească. ------------pot--------- Farmaciile de serviciu Azi 31 Octombrie I. Cristache, calea Griviţei 176; Eugen Paraschivescu, calea Şerban Vodă 105; Al. Komornicki, calea Victoriei 106; D. M. Ionescu, strada Berzei 74; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50; M. Horn, str. Belvedere 14; Al. Isăpescu, calea Rahovei 151; Ovidiu Niculescu, calea Călărașilor 126; M. Beinich, str. Nerva Traian 98; Const. Andrieş, calea Plevnei 224; M. Kugler, str. Regală 6; D. Gr. Garacaş, șos. Colentina 39; M. S. Sceopol, str. N. Bălcescu 14; Elena Enescu bulev. Pache 95; I. Mihăicescu str. Romană No. 222. Bloc-Notes De la Opera Română Mâine seară Joi 1 Noembrie, Cipera dă pentru a 2-a oară, cu aceiaşi distribuţie, capodopera lui Rich Wagner- Lohengrin, sub conducerea muzicală a d-lui A. Alexandrescu. Vineri 2 Noembrie, are loc prima reprezentaţie a cunoscutei primadonă soprană dramatică de la Opera de Stat din Berlin, Ida Heltal, în Aida, cu concursul d-nei M. Snejina, d-lor J. Atanasiu, Edg. Istratty şi R. Steiner şi sub conducerea muzicală a d-lui Eg. Massini. De la Teatrul Naţional Astăzi Miercuri 31 Oct. Teatrul Naţional reprezintă a 22-a oară «Mult Sgomot pentru nimic» grandioasa capodoperă comică a marelui Shakespeare. Piesa are 5 acte şi 17 tablouri şi a fost pusă în scenă de către d-l Paul Gunty, cu un mare fast după schiţele pictorului Feodorov. Excelenta trupă de comedii în frunte cu cei mai de seamă protagonişti ai primei noastre scene, constibue cu talentul lor la minunatul ansamblu a neîntrecutului spectacol. . Teatrale Astă seară are loc la Teatrul Eforie, reprezentaţia trupei de artă din Moscova «Lupta vieţii», piesă în 7 tablouri de Dickens. In fiecare seară, sala devine neîncăpătoare datorită numărului spectatorilor cari se grăbesc să asiste la toate reprezentaţiile cari sunt zilnic premiere. Această trupă va juca numai până la sfârşitul săptămânei, urmând a pleca în turneu.* Numai în cursul acestei săptămâni se mai joacă la Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) marele succes cu piesa New-Yorkeză «Nuntă cu repetiţii» comedie în trei acte de Anne Nichols, cu Leny Caler, Maria Wauvrina, Ion Livescu, G. Timică, Al. Ghiberneon, Mielu Constantinescu, N. Antonia şi Ioan Finteşteanu, de la Teatrul Naţional în reprezentaţie. Repetiţiile cu delicioasa comedie «Catârul» trei acte de Hennequin şi Weber, continuă cu asiduitate în fiecare zi, premiera nu va mai avea loc Vineri 2 Noembrie, întrucât seria comediei «Nuntă cu repetiţii» e departe de a se epuiza. * In fiecare seară la Teatrul Alhambra (Compania Teatrul Nostru comedii muzicale) se joacă cu cassa închisă irezistibila comedie muzicală «Fritz» cu delicioasa Elena Zamora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de Iassy, G. Chamel şi excelenţa comediană Tantzi Cutava Barozzi, care sunt delirant ovaţionaţi. Concerte Viitorul solist al «Filarmonicei» va fi marele pianist rus Alexandre Borowsky, care concertează pentru prima oară în România. Debutul său va avea loc Duminică 4 Noembrie cu concertul pentru piano și orchestră de Ceaikowsky (acompaniat de maestrul Georgescu). * Jascha Heifetz, cel mai «en vogue» dintre violoniştii contemporani, anunţă două concerte la teatrul Carol cel Mare (Eforia) pentru serile de Marţi 6 şi Vineri 9 Noembrie. Biletele la Feder. Reviste A apărut: «Dobrogea Agricolă», un documentat studiu pe anii 1878—1928, de d. C. Filipescu, inginer agronom şi inspector general în ministrul agriculturei. De la soc. muzicală Hora Corul mixt al soc. muzicale «Hora» de sub conducerea maestrului Juarez Movilă, îşi începe activitatea Joi 1 Noembrie a. c. la orele 8 seara, la sediul său şcoala Golescu, str. Azilul de Noapte No. 8. înscrieri noui se fac în fiecare seară dela 7—8 p. m. Pot face parte din cor, orice persoane iubitoare de muzică corală indiferent de calitatea vocii ori de cunoştinţe muzicale sau de situaţiunea socială, naţionalitate ori confesiune. , Soc. muzicală «Hora» urmărind propagarea muzicei corale, şi mai ales a celei populare româneşti — şi prin aceasta — tinzând la înălţarea, înfrăţirea şi unitatea sufletească a tineretului şi în genere a masselor populare nu pretinde membrilor săi decât disciplină, ordine şi purtare morală, în spiritul sentimentului românesc şi pentru menţinerea prestigiului ţării, şi pe calea muzicală corală. Studenţi, funcţionari, meseriaşi, militari, comercianţi sau liberi profesionişti, oameni de inimă, cu gândul de a jertfi ceva din timpul lor pentru un ideal de înfrăţire românească prin muzică, să se înscrie cât de mulţi la această şcoală populară muzicală «Hora». Pe lângă manifestările ei prin şezători, atenee, concerte şi excursiuni, comitetul a decis ca «Hora» să particpe la expoziţia din Barcelona Curierul judiciar CRIMA DIN COM. COCIOC (ILFOV) In seara de 22 Noembrie, locuitorul Ion Gh. Badea din satul Periş, comuna Cocioc (Ilfov), se duce să fure o vacă din curtea săteanului Petre Ioniţă Gogonea. Fiind surprins de băiatul acestuia, Ilie, care îl urmăreşte, însoţit de Necula P. Marin şi Cristache Popescu până aproape de Domeniul Coroanei. Aci, se iau la bătae şi Ion Gh. Badea e doborât jos de câteva lovituri straşnice date cu un ciomag şi un cuţit. Ion Gh. Badea, după nouă zile, a încetat din viaţă în spital. Cei trei tineri au fost trimişi în judecata Curţii cu juraţi de Ilfov, pentru lovituri cari au cauzat moartea. Procesul s’a judecat ori de Curtea cu juraţi prezidată de d-1 consilier R. loanid. In urma rechizitorului d-lui procuror Al. Procop-Dumitrescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ acordând pentru cei doi dintâi scuza provocărei, iar pentru cel de-al treilea şi circumstanţe atenuante. Pe baza acestui verdict, Curtea a condamnat pe Hier. Ioniţă şi Neculai Marin la un an şi jumătate închisoare corecţională, iar pe Cristache Popescu la 5 luni. Au mai fost obligaţi solidar la plata sumei de 100.000 iei daune. DAT IN JUDECATA PENTRU EXCROCHERIE D. procuror Grigoriu a deschis acţiune publică pentru excrocherie pe A. Alexandrescu. Acest domn, amator să se plimbe cu maşina, a cumpărat de la soc. «Atlanta» un automobil pentru care a dat un foarte mic aconto, urmând să plătească a doua rată mai târziu. La plata ratei, soc. «Atlanta» constată că acest sportsman vându-se automobilul, făcându-se în acest chip, insolvabil. SUSTRAGERE DE ACTE Secţia II a tribunalului Ilfov, în urma concluziilor d-lui procuror Alevra, a condamnat la o lună închisoare corecţională pe Const. Rădulescu, aprod la secţia I a Curţei de apel din Bucureşti pentru sustragere de acte. Din corespondenţa acestei secţii, a sustras un dosar, pe care probabil, la distrus. CONTRABANDA DE ZAHARINA D. procuror Dantte Tulius a deschis acţiune publică pentru contrabandă (art. 197 din legea vămilor) împotriva lui Iosef G. Solomon din Sibiu. In camera sa dela hotel «Luvru» s’au găsit 39 pachete a câte 500 grame de zaharină. Amenda pentru această contrabandă vama și-a încasat-o. FRAUDELE DELA SOC. «GENERALA» DE ASIGURARE D. jude- instructor al cap. 5 a continuat ori cercetările cu privire la fraudele săvârşite de Sf. Albu la această societate, fraude cari se ridică la aproape zece milioane. Din cercetările făcute rezultă că o mare vină o are şi un alt funcţionar Stelian Bejescu, a cărui conivenţă cu Albu s’a constatat. Capitala UN TANAR MUTILAT DE TREN IN HALTA GRîVIJA Eri la ora 1 d. a. a fost găsit în halta Griviţa, pe linia ferată înspre direcţia Chitila, cadavrul unui tânăr în etate de 25 ani, oribil mutilat de garnitura unui tren care trecuse cu câteva minute înainte prin haltă. La percheziția făcută asupra cadavrului nu s’a găsit nici un act, din care să se poată stabili identitatea. Intr’un buzunar a îmbrăcămintei s’a găsit o scrisoare, adresată autorităţilor, prin care arată că n’are părinţi şi nici rude. Se sinucide din cauza mizeriei. îmbrăcămintea era modestă şi în cap purta o şapcă, de elev de la Academia de Comerţ. Se fac cercetări pentru a se stabili dacă victima a făcut parte dintre elevii şcolii comerciale. SINUCIDEREA UNUI SOLDAT DEZERTOR Soldatul Florea Petre, contigentul 1927 din regimentul 10 Obuziere- Giurgiu, a încercat ori să se sinucidă, la domiciliul părinţilor săi din Capitală. Florea Petre, venise în Capitală să-şi aranjeze situaţia militară de la regiment, unde fusese dat omis de la prezenţa soldaţilor recruţi. El a încercat să-şi procure acte cu care să dovedească lipsa sa de la regiment, dar nu a reuşit să le găsească. Ştiind consecinţele care ar fi urelevii şcolii comerciale, mai la regiment dacă s’ar fi prezentat, soldatul s’a hotărât să se omoare. Astfel ori dimineaţă, a eşit din curtea caselor tatălui său, şi ducându-se în grădina Pleşoianu, situată în apropierea casei, cu un cuţit şi-a făcut o făctură în partea stângă a stomacului. Trecătoriiau găsit scăldat într’un lac de sânge, şi în stare gravă, a fost dus la spitalul Caritas, unde a fost internat. MOARTEA SUBITA A UNEI OCTOGENARE Bătrâna octogeneră Maria Niculescu, domiciliată în strada Mănăstirea Curtea de Argeş, a fost găsită moartă în camera ei de proprietarul imobilului. Vecinii din casă alarmaţi că bătrâna femeie, nu se mai văzuse eşind din casă, încă de Duminică, au deschis uşa cu un lăcătuş, găsind-i moartă în pat. Rudele sale, au declarat că de mai multă vreme, era suferindă de o boală de inimă. -------ooxxxoo------ -------xxooxx------ 1 SPECTACOLE Teatre OPERA ROMANA : Relache. TEATRUL NATIONAL: Mult sgomot pentru nimic. TEATRUL REGINA MARIA : Manasse. TEATRUL EFORIEI: Lupta vieţii Teatrul mic: Nunta cu Repetiţii Teatrul Alhambra: Fritz. Teatrul Intim: Moritz Boxeur. Cinematografe Scala. Revista: «Ca la mama acasă» şi Lăutarul. Elite: Monique, păpuşa Parisului MARNA: Ana Kerenina. CINEMA CAPITOL: Ramona eu Dolores de Rio. Select: Jachtul celor 7 păcate. Trianon: Regele regilor. Lipscani: Flacăra amorului. M. Voiculescu: Dansatorul doamnei şi revista: Ce te plimbi în pielea goală. Odeon: Protivnicii. BULEVARD PALACE : Romanţa, şi O comedie. VOLTA-BUZEŞTI: Mormântul egiptean.