Cuventul, noiembrie 1928 (Anul 4, nr. 1268-1297)

1928-11-04 / nr. 1271

Cea mai preferată mașină de scris SMITH PREMIER 60 cu carul de la 27 cm.—1 metru Smith Premier Portabilă Reprezentant general JACQUES CAM Se primesc în schimb modelele anterioare.­Pasagiul Romar 21. Tel. 328/17 CEA MAI FRUMOASĂ de ion pas Moartea ia întrecere cu Simplonul: S­­inocerul ascultă, omul nu ascultă BERLINUL NOAPTEA.­­ CADAVRUL VIU Concursul nostru de frumuseţe O broască ţestoasă care dansează charleston S&mS­ centenarul Dofbrogen : Serbările dfelea Constanţei MEMORIILE UNUI EXCROC M&etingul «de aviatic. — Secretul frumuseţii iRealitatea zâmbeşte: Impresiile unui pierde-vară, Sonete horticole. Cinematograf—Moda.—Sport.—Jocuri distractive, etc. AU APĂRUT IN REALITATEA UliuisinmStk No. 42 & Noembrie ÎS28 20 pagini mari. — SO FOTOROSAFII. — Lei 8 A A­P­A­R­U­T No. 45 din IIIOglinda Lumii Cea mai interesantă revistă ilustrată pu­blică nuvele, glume, jocuri distractive, 100 ilustraţiuni L­E­I 7 Extract D-na Verona Eftinescu, muncitoare, din comuna Ciulniţa, judeţul Ialomiţa, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Gheorghe Eftimescu, func­ţionar administrativ, domiciliat in co­muna Socarieiu, judeţul Ialomiţa, pen­tru motivele determinate de lege. Din căsătoria soţilor au rezultat (2) doi co­pii, Pană şi Florin-Mircea. Act dotat nu au. Soţia nu are avere. Soţul are urmă­toarea avere: a) (5) cinci hectare pământ situat în moşia Ciulniţa, ca împroprietărire după legea agrară; b) un loc de casă situat în vatra satului nou de lângă gara Ciul­niţa; c) (4) patru hectare teren arabil situat în moşia Brătianu pendinte de Dichiseni. Acest proces de divorţ este pendinte la Curtea de Apel din Bucureşti s. I-a C. C. şi este sorocit pentru (1) întâi De­cembrie 1928, aflat în dosarul 807 din 1927, al curţii de apel secţia l-a c. c. din Bucureşti. Grefier (ss) St. S. Gheţu. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Dos. No. 772 din 1928 Conform art. 23 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publi­că următoarea cerere de natura­lizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, po­trivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul D­avid Baieramo­­vici zis Ion Popescu domiciliat în comuna Negri judeţul Roman, de profesiune muncitor, de religie creş­tino-ortodox, supus sârb, cu onoare vă rog să binevoiţi a-mi acorda ce­tăţenia română, întru cât m’am sta­bilit definitiv în această ţară şi aici am toate legăturile mele per­sonale şi de familie. Sunt căsătorit cu o româncă. Cu stimă D­avid Baieramovici zis şi Ion Popescu La Bacău s’au descoperit bancnote false In urma intervenţiei Băncii Naţio­nale din Bacău sesizată că pe pia­ţa locală circulă bancnote false a câte una mie lei fabricate în străi­nătate, brigada de siguranţă a luat măsurile de rigoare, punând în ve­dere instituţiunilor bancar© să-şi îndrepte riguros atenția la această direcție. nu ar ajuta, prin contingenţele ei carnale şi sociale, această minune spirituală. Tinerii îşi voesc viaţa lor cap de operă. Maturii — cul­tivă opere în sine, sau o ignoră. Viaţa sileşte pe cel care o vieţu­ieşte să-şi smulgă semnificaţia şi s’o ancoreze într’un ţinut imateria. De pe această pedeapsă pe care via­ţa şi-o dă sieşi? Ei, ghicesc aici păcatul... Mircea Eliade Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARG­U­ Mlift E $ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANIME Bösendorfer, Stingi, Pro­ductivgenossenschaft şi Hoffmann persoanele de încredere con* A­diţiuni favoravile de platăl mim Curată organismul -------ooxxxoo—■— Hippism FLOREASCA - ZIUA XV - SAMBATA 3 NOEMBRIE a. c. Favoriţii noştri Incapul MOCAN (garduri) Ga­lilea; Balpare. PR. FLAG: Signor; Rescruce. PR. BEST-LIGHT: Gr. Diaman­­tescu, Variaţie; Şoim (lovit. Parsse PR. SONIA: Prince de Galles Ramas Eukikineur. PR. BATAUS: (Rescruce) Facer; Sasshegy (lovit. Scaramouche). PR. SPENCER: (trap) Gr. Ben­kendorff; Amaryli. H-capul VALEUR: Alfred; Six­tus; Flora; Elector; In Hitzig (sur­priză Pajura). Curierul judiciar ION MNCOVOV NU PUTEA MNCA Desbaterile procesului dintre d-sa şi Sindicatul Artiştilor D-sa a demonstrat că între d-nii Iancovescu şi Compania Bulandra n’a existat un contract de angaja­ment ci unul de asociaţie corner pus excluderea din Sindicat a d-lui. d­ată, că deci Comisia de Arbitri a Iancovescu pe timp de şease luni,­­ Sindicatului, care judecă numai conflictele dintre patroni şi anga­jaţi nu avea căderea să se pronunţe în acest caz. D-l avocat Bărcănescu în replică explică vina d-lui Iancovescu, stă mind asupra faptului că d-sa nu e la prima călcare de contract. D-1 Al. Vasilescu-Valjean, ca u­nul care a fost însărcinat cu re­dactarea Legei Teatrelor, explică spiritul legei în ce priveşte ridica­rea dreptului de a profesa a unui artist. Intr’un contract de asocia­ţie Legea Teatrelor n’are ce căuta. D-1 Valjean citează un caz similar şi anume procesul d-nei Tantzi Ba­­rozzi cu d-1 Mişu Fotino, când Co­misia de pe lângă Teatrul Naţio­nal şi-a declinat competenţa, nepu­tând să justiţieze între doi asociaţi. După aproape o oră de deliberare d-l judecător Sălcianu constatând că în chip abuziv Comisia de Arbi­tri a Sindicatului a ridicat d-lui Iancovescu dreptul de a profesa «ordonă suspendarea tuturor mă­surilor provizorii luate împotriva d-lui Ion Iancovescu» până la ros­tirea adunărei Generale a Sindica­tului Artiştilor dramatici şi lirici aşa cum prevede Art. 16 din Statu­tul acestui Sindicat. Ca urmare acestei hotărâri, d-l Ion Iancovescu va apare Luni 5 Noembrie, pe scena Teatrului Mic jucând în ansamblul «Teatrului Nostru» rolul principal din piesa «Catârul» de Hennequin și Weber, cu interzicerea dreptului de a mai juca în acest timp, pe de altă parte. Adresându-se şi Comisiunei de ju­decată de pe lângă Teatrul Naţio­nal, instituită prin legea Teatrelor, Compania Bulandra, obţinuse o nouă sentinţă de condamnare la despăgubiri băneşti şi la pierderea de către d-l Iancovescu a dreptului de a profesa pe timp de trei luni. Aceste hotărâri s’au dat în lipsa din ţară a d-lui Iancovescu şi au stârnit precum se ştie numeroase discuţiuni prin presă, demisii din Sindicat şi grave atacuri între membrii marcanţi ai Sindicatului. Sosit în ţară d-l Iancovescu s’a informat de penalităţile ce i-au fost aplicate în lipsă şi le-a atacat pe căi legale. Pentru a putea însă să­­şi exercite nestingherit profesiu­nea până la judecarea definitivă a litigiului dintre d-sa şi Compania Butondra d-l Iancovescu a cerut prin ordonanţa presidenţială de «refere» suspendarea executărei sen­tinţelor rostite în potriva d-sale. Cererea aceasta s’a judecat ori de către d-l judecător Sălcianu. In camera de consiliu a Sec. IV, au pledat d-nii avocaţi Al. Vasilescu Valjean şi Hurmuz Asnavorian din partea d-lui Iancovescu şi V. Băr­­cănescu din partea Sind. Artis. Dra­maticii şi Lirici. După ce s’a respins cererea de amânare a procesului, făcută de acesta din urmă, a luat cuvântul d-l avocat Asnavorian­ C%co—— Se ştie că în urma unei reclama­­ţiuni a companiei Bulandra Comi­­siunea de Arbitri a Sindicatului Artiştilor dramatici şi lirici a dis­ ­essa­li Congresul invalizilor din România In ziua de 11 Noembrie a. c. ziua aniversării victoriei şi a păci la ora 9 a. m. în sala cinematografu­lui Sidoli, din Iaşi, va avea loc un Congres general al invalizilor din război. Discuţiunile vor urma asu­pra chestiunilor de interes general ce privesc corpul invalizilor din războiu : Pensiunea faţă de costul vieţei şi stabilizarea monetară plasarea invalizilor; Legea I. O. V. asistenţa de războiu, etc. Farmaciile de serviciu Azi 3 Noembrie 1928 Dr. V. Benţe, Griviţei 80; Ana Ni­­culescu, B-dul Col. M. Ghica 41; Gh. Drăguş, Victoriei 142; R. Vasilescu Victoriei 14; C. Mironescu, Rahovel 204; I. Oehs, Piaţa Amzei 15; V. Ba­­rozzi, Călăraşilor 104; E. Beloot B-dul Ferdinand 59; Marius Stein­berg, C. A. Rosetti 27; I. E. Marco­­vici, Văcăreşti 11; L Valeriu 11 Iu­nie 65; A. Sotirescu, Şos. Ştefan cel Mare 4; N. I. Georgian, Dudeşti (polt Raion); Dr. Al. Iteanu, Victo­riei 89 -------ooxxxoo------­ PROCESUL FALSIFICA­TORILOR DE DOLARI La s. III a trib. Ilfov, prezidat de d. judecător I. Georgian, au conti­nuat dezbaterile în procesul falsi­­ficatorilor de dolari. Au fost as­cultaţi doi martori: H. Vasilica şi Mauriciu Ifrim. FALSIFICAREA UNUI MANDAT POŞTAL D-1 jude-instructor ,al cabinetu­lui 5 instrucţie, terminând cercetă­rile, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe D. Grăd­unescu, factor poştal care, ajutat de concubina sa Maria Bo­­tez, a falsificat un mandat poştal de 6.000 lei, l’a aruncat în manda­tele ce trebuia încasate şi l’a în­­casat. Crăciunescu a fost trimis în judecată pentru fals, iar Maria Botez pentru uz de fals. PROCESUL NEREGULI­LOR DELA DIRECŢIA GENERALA A INCR­ISO­­RI­­LOR Secţia II a Curţei de apel a con­­tinuat să judece ori procesul nere­­gulelor de la direcţia generală a în­chisorilor, pe când director general era d-1 C. Cernat. In şedinţa de eri, a fost ascultat martorul Teodor Ionescu, actual di­rector al închisoarei Bucovăţ, care făcea recepţia materialelor pe tim­pul când d-1 Cernat conducea acea­stă instituţie. D-sa a dat relaţiuni cu privire la reparaţia automobi­lelor direcţiei generale. A mai fost ascultat Simion Ghi­­orghiu, mecanic, care da indicaţi­uni d-lor Teodor Ionescu la recepţia şi repararea automobilelor. Proce­sul s’a amânat în continuare. ARESTAREA HOŢULUI DELA HOTEL «CONTI­NENTAL» D-1 judecător I. Gheorghiade, loc­ţiitor la cab. 3 instrucţie, a emis mandat de arestare împotriva lui Aurel Ştefanovici, zis Horaţiu, co­­cainoman şi vechi hoţ, care acum câteva zile a fost prins în camera d-lui deputat Leonte Moldovanu, la hotel Continental, scotocind prin valize. S-a stabilit că acest hoţ a mai furat şi de la alţi pasageri din acest hotel, introducându-se în ca­mere cu ajutorul unei chei false Horaţiu fura ce-i cădea la înde­mână: covoare, bijuterii, bani, etc. FRAUDELE DE LA DEPO­­ZITUL CENTRAL DE ME­DICAMENTE AL AR­MATEI Unul dintre cei ce-şi dăduse cali­tatea mincinoasă de plutonier, D. Purice, care, cu un fals bilet, în­cercase să ridice câteva lăzi de neo­­salvar sau de la depozitul Central de medicamente al armatei, fusese li­berat, în urma cererei lui pe 100.000 lei cauţiune, împotriva ordonanţei de punere în libertate pe această sumă D. Pu­rice a făcut apel pentru micşorarea cauțiunei la Camera de punere sub acuzare care i-a admis apelul re­­ducându-i cauțiunea la 10.000 lei. LIBERAREA UNUI PRE­TINS BANCRUTAR FRAUDULOS D-1 județ instructor al cab. 5, a­­restase pe comerciantul de pielărie Gh. Grofu, sub învinuirea că ar fi bancritar fraudulos. Tribunalul îi infirmase manda­­­tul. Parchetul a făcut apel pe care Camera de punere sub acuzare l-a respins dispunând punerea în li­bertate a acestui nenorocit comer­ciant. CU VAN rue IN JURUL FALIMENTU­LUI SOC. «ACŢIUNEA E­­CONOMICA A ROMÂNIEI» D-1 G. Alexandrescu, creditor-chi­­rografar, a făcut opoziţie la ordo­nanţa de neurmărire dată în ches­tia neregulilor şi bancrutei de la soc. «Acţiunea economică a Româ­niei, ai cărei reprezentanţi erau d-nii D. Câmpeanu, şi Mihail Ser­­pan. Camera de punere sub acuzare respinsese această opoziție zicând că numai sindicul bursei are drep­tul să facă opoziție. Sindicul fali­mentului acestei societăți a făcut el această opoziție care­­ de asemenea i-a fost respins şi ea f­ără interes căci nu se constituire parte civilă în timpul cercetărîlor,de la cap. 6 in­strucţie. D. G. Alexandrescu a atacat cu re­curs această decizie la Casaţie S. N­ înalta Curte de Casaţie a judecat ori acest recurs ale cărui motive au fost dezvoltată de d. avocat Ion Nedelescu şi au fost combătute de d. procuror general Căpățână. Inai­ta Curte a amânat pronunțarea. Afacerea petroliferă Cercetările de pri D. consilier Eugen Enescu înso­ţit de d-nii judecători Caton şi E­­lefterescu de la Târgovişte, colonel Sebastian Georgescu, de la institutul geodezic şi inginer Al. Ivănescu, a fost la faţă locului spre a verifica terenurile luate în consiliu de Ana şi Gh. Filipescu, primarul comunei Ocniţa şi au stabilit că 20 ha au fost consolidate chiar în izlazul co­munal al comunei Ocniţa. S-a mai constatat, în urma cerce­tărilor făcute la faţa locului, că le făcuse contestaţie în faţa comisiei de consolidare alcătuită din d. prim­­­preeşdinte al trib. Dâmboviţa, jude­cător Păduraru. Deşi contestatorii au renunţat la contstaţiile lor, to­tuşi se consolidează şi se resping contestaţiile. Se cercetează deci acum dacă, la redactarea hotărârelor de consoli­dare, a fost o neglijenţă a grefieru­lui Tomescu, sau a fost rea credin­ţă în redactarea lor. D. consilier a examinat şi verifi­cat concesiunile luate de Tigran De­voyauss stabilindu-se că toate terenurile luate de el în concisune erau ale improprietăţilor de la Oc­niţa, deşi subsolul nu le aparţinea. Cercetările continuă. Fuga unui deţinut în drum spre închisoarea Ocnele EV Mari­ eri dimineaţă au fost expediaţi de la închisoarea Văcăreşti, trei de­ţinuţi pentru a fi duşi la închisoa­r­ea Ocnele Mari. Doni din aceşti deţinuţi erau îm­brăcaţi în costume de puşcăriaşi legaţi în lanţuri. Cel de al treilea Ion Udrea, un periculos criminal condamnat la ani închisoare era îmbrăcat cu hai­ne civile şi fără lanţuri. Când trenul a intrat în staţia Buf­tea, Ion Udrea profitând de un mo­ment de neatenţie a paznicilor Neo­rescu şi Cristea, a reuşit să fugă de sub pază. Faptul a fost adus la cunoştinţa companiei de jandarmi, din comu­na Buftea şi direcţiunea închisorei Văcăreşti. ------------po----------­ Pentru monumentul doctorului Istrate Societatea română de chimie, înfiin­ţată acum 37 de ani de marele român dr. C. I. Istrate, rogaă pe toţi admira­torii vii să vie Duminecă 4 Noembrie a. c. în Parcul Carol, spre a aduce astfel omagiul de admiraţie aceluia care fost unul dintre întemeetorii ştiinţei ro­mâneşti. ------------po----------­ Cenzura la Constanţa CONSTANTĂ. 2. — Pe ziua de azi, ziarul local «Dacia», a fost aproape în întregime cenzurat de prefectul judeţului. E locul de altfel să arătăm că în localitate, cenzura ziarelor se execu­tă în mod sălbatec. --------ooxxxoo—---­ B»l í\ Bucureşti Circulaţia pietonilor în pericol pe b-dul Brătianu Membrii consiliului general comu­nal al Municipiului Capitalei, s’au întrunit cri d­a, în şedinţă publică sub preşedenţia d-lui M. Bercianu loc­ţiitor de primar al Capitalei, a­­sistat fiind de d. Ion Roban secreta­rul general al Municipiului. Circulaţia piatronilor peri-* clitată pe bulevardul I. C. Brătianu După deschiderea şedinţei de arhi­tect P. Ar.tonescu relevă pericolul în care sunt pietonii ce urmează a traversa noul Bulevard I. C. Brătia­nu, şi aceasta din cauză că este construit prea larg şi se impune să se construiască de urgenţă refugii pentru pietoni. D. General Nicoleanu a cerut ca aceste refugii să se facă imediat şi nu în primăvară, cum a făcut şec. de Tramvae în staţiile sale din cu­prinsul bulevardului, împrumutul Ateneului Dichiu Intrându-se în ordinea de zi, d. colonel Marin Seinescu, care fusese delegat să studieze condiţiile în care trebue să fie autorizat Ateneul popoular Dichiu din Bucureşti, spre a contracta un împrumut nece­sar terminări construcţiilor din Str. Romană, depune raportul şi spune că împrumutul este absolut necesar ca să se continue lucrările şi ca astfel comitetul Ateneului să nu fie obligat a contracta un împru­mut bancar cu o dobândă prea mare. Inprumutul va fi realizat de la Casa de Depuneri şi d. colonel Seinescu cere şi propune încu­­vinţarea arătatului împrumut. D. M. Bercianu, relevă şi d-sa sa­crificiile făcute de populaţia din cartierul Dichiu care a donat opt milioane lei în vederea construiri Ateneului şi cere şi d-sa, încuviin­ţarea faceri împrumutului. Consi­liul aprobă raportul şi propunerea d-lui colonel Seinescu. Diverse chestiuni Consiliul luând în discuţie rapor­tul privitor la înfiinţare taxelor pentru combaterea turbărei în Ca­pitală, aprobă raportul. Consiliul aprobă votul delegaţiei permanente a Municipiului prin care s-a stins litigiul de stăpânire de terenuri dintre Ministerul de Războiu şi Primăriei. D. inginer Săbăreanu a dat citire unui proect de regulament prin care primăriile de sector să fie obli­gate ca mai înainte de a aproba parcelări de terenuri şi deschideri de străzi, să fie obligate să comu­nice spre aprobare toate cererile în­soţite de planurile respective, comi­siei speciale ce funcţionează pe lângă Municipiu. D. Anibal Teodorescu, face obser­­vaţiunea că regulamentul ce se va face să fie în concordanţă cu legea specială a Municipiului Bucureşti. Mai fac diferite observaţii d-nii dr. N. Mi­novici A. D. Mincu şi ing. C. Sfinţescu. „Ofensiva producţiei“ La ministerul de agricultură s-a întrunit­eri dimineaţă, sub preşe­dinţia d-lui subsecretar de stat G. Cipăianu, comisia pentru aplicarea măsurilor de intensificare a produc­ţiei agricole. Au luat parte d-nii: D. Căruntu, directorul general al fermelor, dr. Ionescu-Brăila, directorul general al serv. zootechnic, Petrini, directo­rul general al îndrumărilor agrico­le, Teodorescu, directorul general al viticulturii, T. Mândru directorul Camerilor agricole, etc. S-a discutat asupra mijloacelor de intensificare a producţiei şi anume: selecţionarea seminţelor şi distribu­ţia lor la micii cultivatori precum şi introducerea de mijloace teehnice în cultura pământului. Cu acest pri­lej s’a procedat la constituirea co­mitetelor judeţene şi comunale de acţiune. Lucrările în vederea ofensivei a­­gricole vor fi aduse în curând în desbaterea consiliului de miniștri spre a fi aprobate -----------pe----------­ Bloc-JVotes PICTORII FRANCEZI LA NOI O expoziţie interesantă Librăria de artă «Hasefer» va i­­naugura Duminică 4 Noembrie orele 10 juni. dimineaţa , în sala-i de expoziţii din strada Eugen Ca­­rada­n (Karageorgeviei) prima ex­poziţie personală, de ansamblu, a celebrului maestru al artei moder­ne franceze André Lhote. Această expoziţie cuprinde cele mai repreezntative lucrări ale ma­relui pictor francez: uleiu-gouache­­pastel-desen. Ea va fi urmată de alte câteva prezentări de pictori francezi inte­resanţi. Iubitorii picturii franceze vor a­­vea astfel prilejul să urmărească în cursul acestui an operele celor mai de seamă pictori francezi contem­porani. Aceste expoziţii vor fi însoţite de catiserii de prezentare a pictorilor respectivi. .­­ . • De la Opera Română Astăseară Sâmbătă «Răpirea din Serai», delicioasa operă bufă a lui Mozart, va fi interpretată de d-nele Lidia Babici şi Marg. Metaxa şi d-nii Gh. Fol­escu, Georgewcky şi în rolul lui Pedrillo, pentru prima oa­ră d-l G. Baldovin, de la Teatrul Naţional. Duminică, în matineu, Opera Ro­mână dă «Samson şi Dalila», seara Faust.* Luni, 5, la Operă, Ida Heltai, pri­madona soprană dramatică de la Opera din Berlin, va cânta în «Tro­­vatore» rolul Leonorei, înconjurată de d-na Grozowska, de d-nii Octav Arbore, M. Săveanu şi R. Steiner. Pentru Marţi , s-a afişat «Poves­tirile lui Hoffmann», cu excelenta distribuţie de la reluare. * Miercuri va fi refacie la Operă din cauza repetiţiilor generale ale «Damei de Pică» de Tschaikowsky, a cărei montare fastuoasă care va face senzaţie, a necesitat o lungă şi laborioasă pregătire. Conferinţe Duminică 4 Noembrie, orele 4 p­­m., are loc la «Fundaţia Carol I» şedinţa inaugurală a ciclului de ‘conferinţe organizat de Uniunea Intelectuală: «Civilizaţia Română faţă de O­­rient şi Occident». După expunerea ideii acestui ci­clu de către d-­l Profesor Rădule­­scu-Motru, va vorbi d-l Profesor Henri Foeillon, de la Universita­tea din Paris, despre: «Orient et Occident, l’avenir de l’humanisme». Duminică 11 Noembrie, orele 11 a. m. are loc a doua conferinţă. D-l Profesor Simeon Mehedinţi va vor­bi despre: «Civilizaţia Română». Abonamente reduse şi bilete la Feder. Teatrale Pe scena Teatrului Mic (Compa­nia Teatrul Nostru) se fac ultimile repetiţii ale celebrei comedii «Ca­târul» trei acte de Hennequin şi Weber, în rolurile prime vor apa­re: Leny Caler, Anicuţa Cârje-Vlă­­d­icescu, Maria Wauvrina, Marietta Deculescu, Fanţa Stancovici, Ion Livescu, G. Timică, Al. Ghiberlion şi Ioan Iancovescu, care a pus în scenă această piesă. Premiera va avea loc Luni 5 Noembrie. Ultimele trei spectacole cu ma­rele succes «Nuntă cu repetiţii» mai au loc Sâmbătă şi Duminecă mati­neu şi seara, cu aceeaşi distribuţie de la premieră.• La Teatrul Alhambra (Compania Teatrul Nostru, comedii muzicale) continuă a se juca în fiecare seară cu cassa închisă iresistibila come­die muzicală în trei acte «Fritz» cu delicioasa Elena Zamora, tenorul N. Leonard, comicii Roland de Iassy, G. Chamel, excelenta comediană Tantzi Cutava-Barozzi şi celebra dansatoare Novelly, care sunt ova­ţionaţi în fiecare seară şi bisaţi după fiecare cuplet şi dans. Succesul revistei „Ca la mama acasă" După triumful pe care l-a obţi­nut revista «Să nu te superi că te înjur ----- ~ .--ca după afiş cu cassa închisă —­ actualul spectacol obţine un strălucit succes, care pare că e chiar mai mare de­cât al primei reviste. Intr’adevăr verva şi spiritul au­torilor se întrec în revista «Ca la Mama acasă» cu verva şi talentul actorilor. Rosina Viquelin are o strălucită creaţie în Zizi Moustic şi duetul ei împreună cu Pi zona e în fiecare seară bizar. Ca­ autorul re­vistei d. N. Kanner­ obţine de ase­meni un succes remarcabil în eter­nul ghinionist şi noua angajată d-ra Zuchi Eremia, destil de bine cunoscută publicului bucureştean, a avut un debut remarcabil, romanţa pe care o cântă «Ramona» va fi de­sigur fredonată în curând de toţi spectatorii. Concerte Mâine d­imineaţă are loc la A­­teneu al patrulea concert simfonic sub conducerea maestrului George­­scu şi cu concursul marelui pianist rus Alexandre Borowsky. D-l Borowsky va executa, acom­paniat de orchestră, concertul de Ceaikowsky. Pianistul Borowsky, solistul con­certului simfonic de mâine, va da Mercur­ seară un recital propriu la Ateneu, cu un program compus din Baci­, Beethoven, Prokofieff, Stra­vinsky şi Liszt. Expoziţii In sala No. 1 a Atheneului s-a deschis la 1 Noembrie expoziţa pic­torului Severo Burada. Este un ar­tist de puternică expresie ale cărei pânze îl situează între fruntaşi plas­ticei noastre. D. Severo Burada se realizează ca egală profunzim­e în portrete ca şi în naturi moarte. Amănuntul e re­dat cu o deplină cunoaştere a efec­tului de culoare, în linii sigure care tratează un artist sârguitor şi splendid înzestrat. Expoziţia se poate vizita zilnic dela 10—1 şi dela 1—7, până la 23 Noembrie. Reviste A apărut No. 4 din revista «Opo­ziţia» de sub direcţia d-lui N. Da­videscu cu următorul sumar : N Davidescu, problema unui partid de stânga; G. Hârsu, discursul d-lui Iorga; S. Grosman, aforisme poli­tice; I. V. Soricu, Statuia; Lazăr Iliescu, tribulaţiile tarifului vamal; Marcel Fuscus, Stăpânitorii; Radu N. Cioculescu, compromisul naval anglo-francez; Sergiu Dan, umbre şi lumini; G. Călinescu, un oraş de graniţă, Timişoara, cronici, etc. etf Preţul 5 lei. SPECTACOLE Teatre OPERA: Răspuns din Sclai. TEATRUL NATIONAL: Mati­neu; Principesa Tumndat, seara; Coriolan secundus. REGINA MARIA: Matineu; Ma­­nasse, seara; Moartea civilă. TEATRUL EFORIA: Satul St© paneieow. Teatrul mie: Nunta cu Repetiţii Teatrul Alhambra: Fritz. Teatrul Intim: Moritz Boxeur. Cinematografe SCALA: Revista: Ca La mama acasă şi filmul Aşa-i ParisuL Elite: Monique, păpuşa Parisului MARNA: Ana Kerenina. CINEMA CAPITOL: Ramona cu Dolores de Rio. Select: Jachtul celor 7 păcate. Trianon: Regele regilor. Lipscani: Flacăra amorului. M. Voiculescu: Dansatorul doam­nei şi revista: Ce te plimbi în pie­lea goală. ODEON: Ivangorod. BULEVARD PALACE: Romanţa, şi o comedie. mil li Iii inii in opere romaneşti 0*0 Berna 2 (Rador). — Cea dintâiu serată din ciclul organizat de «Pen- Clubul Elveţian» din Berna a fost închinată unei opere româneşti. D-1 Hugo Marti, preşedintele Pen-Clu­­bului» a ţinut o conferinţă despre drama «Meşterul Manole» a d-lui Lucian Blaga. D-1 Marti e o perso­nalitate foarte cunoscută în lumea literară din Elveţia şi e directorul literar al ziarului «Bund». Intre al­tele e şi autorul unui volum intitu­lat «Rumäniches Intermezzo». In timpul neutralităţii, d-1 Marti a stat doi ani în România. In introducerea conferinţei sale, d-l Marti a vorbit despre legenda populară a Meşterului Manole în diferitele ei variante la popoarele din Sud-Estul european şi despre un motiv literar analog la germ­a­ni. Pe urmă a caracterizat persona­litatea literară a d-lui Blaga subli­niind în deosebi nota mistică din opera scriitorului român. D-1 Marţi a amintit şi unele dificultăţi la tăl­măcirea în limba germană a ple­teei «Meşterul Manole», scrisă în­tr-un stil aparte, dar a arătat că «frumuseţea acestei mature şi pu­ternice opere» l-a îndemnat totuşi să-şi ia răspunderea traducerii. După conferinţă d-1 Weiss, regi­zor la Teatrul Comunal din Berna, a citit în traducere actele 3 şi 5 din piesa d-lui Blaga. D-1 Singer, profesor de germani­stică la Universitatea din Berna a mulţumit atât d-lui Marti cât şi d-lui Weiss pentru plăcerea făcută auditorului, relevându-i-se această «admirabilă şi impresionantă dra­mă românească». Autorul piesei, care a asistat la conform, a fost vin­ felicitat. La serată a luat parte elita inte­lectuală din capitala Elveţiei şi toţi membrii Legaţiunii Române. noxxxoo- Deschiderea expoziţiei de horticultura Astăzi Sâmbătă, ora 11 a. m., se deschide la Parcul Carol, în prezenţa familiei regale şi a membrilor gu­vernului, expoziţia de horticultură.

Next