Cuventul, decembrie 1928 (Anul 4, nr. 1298-1326)

1928-12-01 / nr. 1298

A APARU­­­I pe Anul 1920 (al 30­ lea an de apa­riţie) Tipărit de hârtie de cretă, coperta în culori reprezentând pe VASILE ALEXANDRI, şi alte 200 ilustraţiuni in text. Cuprinde: Nuvele, schiţe, anecdote, glume. Sportive. Sfaturi higienice, medicale etc. Evenimentele artistice, culturale, politice şi economice ale anului 1928. Tabloul bâlciurilor din întreaga ţara. Fenomenele astronomice în anul 1929 etc. etc. De vânzare la toti librarii şi depozitarii de ziare din tară şi la EDITURA IO. De vânzare la top “°­RTZJ Bucureşti, I. Calea Victoriei, 3. PREŢUL LEI 60 In 28 paliul tipărite în cwîori REALITATEA MwisIhralA publică 2 ^6 Soarta noastră este scrisă In stele ACTUALITATEA IN ILUSTRATIUNI Cw ZeppsUmul în America (Impresii de călătorie) Femeen In FSusia de eiasi SFATURI PENTRU FRUMUSEȚE Femeea si blănurile moderne de laura LUNATECA de VICTOR EFTIMIU Powssiew mâini taiate de w­ hauf Oameni, fapte şi idei.—Lucrări mici despre oameni mari.—Sport— Cinematograf.—Jocuri distractive, etc. 100 ilustraliuni ------8 lei exemplarul No. 49, datată 1 Decembrie anul curent OGLINDA LUMII publică pe lângă 100 clişee şi articole Erupţia vulcanului Etna conti­nuă. — Cross-country naţional în Bucureşti. ~ Copiii fascişti repetă un „marş asupra Romei“ etc. Îmbunătăţiri la Dămăroaia In urma intervenţiei U. N. A. L. prefectura jud. Ilfov a luat măsuri urgente pentru repararea şoselei care leagă Calea Gri­vi­ţei la Dămâ­roaia spre Bucureştii Noi. Această şosea era numai gropi şi băltoace. Pe de altă parte prefectura a de­cis şi instalarea unui post de jan­darmi la Dămăroaia pentru paza împroprietări­ţilor. Pentru a discuta celelalte cereri ale împroprietăriţilor U. N. A. L. a mai organizat următoarele cons­fătuiri: Vineri 30 Noembrie ora 7 jum. seara în Calea Griviţei 333 (Hala de bere) pentru împroprietă­­ritii din bariera Călăraşi. Dumine­că 2 Decembrie ora 10 dim. în Bu­levardul Ferdinand 129 (Hala de bere) cu împroprietăritii din Obor. Duminică 2 Decembrie era 12 di­mineața la Dămăroaia (Sala So­­mănescu). Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinel de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanţa fabricilor de PIANE şi PIANIME Bösendorfer, Stingi, Pro­di­­ctivgenossenschaft și Hoff­mano persoanele de încredere con­­^^bt^mii^Javorav^^_d^jTlatăl DC INCHUH4T în strada Praga No. 1 (Parcul Bo­naparte) )un apartament compus din hali și trei camere stăpân, baie, bucătărie, odaie servitor, depen­dințe, confort modern, clădire nouă. Idem o garsonieră la mansardă com­pusă din 2 camere, antreu baie, odae de servitor. Se închiriază a­­parte sau total cu sau fără garaj. A se adresa la General T. Dumitre­scu, Bulevardul I. C. Brătianu 17, între orele 11e 15 MINISTERUL DE JUSTIŢIE Direcţiunea judiciară dri dimineaţă s’a întrunit la mi­nisterul de Finanţe comisia centra­lă fiscală. S’au examinat diferite cazuri de impunere a unor clădiri din Capi­tală, precum şi regimul de impune­re al băncilor care au făcut împru­muturi în­­Străinătate. Această chestiune va mai fi dis­cutată într’o şedinţă viitoare, comi­­siunea nehotărând încă dacă bău­­ să facă opoziţiune în termenul pre cile pot fi asimilate în această pri­­văzut de aliniatul II al zisului ar- vinţă cu comercianţii şi indus­­trios­­ triaşii. D. Locot. Gheorghe N. Enache, născut în Bucureşti la 14 Februarie 1901, domiciliat în Bucureşti a fă­cut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Enache în acela de E. Niculescu, spre a se numi Gheor­ghe E. Niculescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui spre ştiinţa acelora cari ar voi Este fără îndoială şi o chestiune de substanţă cenuşie. Dar unde surpri­za noastră întrece toate limitele este în constatarea calităţii scrisului. D. Mircea Rădulescu nu a fost nici­o­­dată un poet mare, nici prin gân­dire, nici prin sensibilitate. Avea în­să — în trecutul mai îndepărtat — o ţinută proprie, făcută din sonori­tăţile unul impresionant pathos, chiar dacă numai pur verbal. Din toate aceste calităţi, nimic în «Pe­­tronius». O limbă de absolvent de cursul seral forţându-se să vor­bească «pe radical», plină de bana­lităţi şi de înfiorătoare barbarisme, pe care probabil autorul — în nevi­novăţia lui — le consideră latineşti şi ca atare proprii pentru redarea unei atmosfere «clasice». Este pen­tru prima oară când asist la repre­zentarea unei piese care să nu poată oferi un singur vers frumos. Aş încheia. Dar îmi rămân încă două îndatoriri. Prima fată de actori. Cari au lup­tat vitejeşte şi zadarnic. Eroism dureros, pentru că victoria le era din capul locului refuzată. Şi lui A­­ristide Demetriad, care evoluează spre o impresionantă nobleţă plas­tică, şi lui Bulfinski, şi lui Calbo­­reanu, şi lui Manu — care de data aceasta a dat o caracteristică schiţă lăturalnică, — nici Soranei Topa, acestei actriţe de mare tempera­ment, pe care am indicat-o mai de mult pentru tragedia clasică, şi care a dat aseară o strălucită con­firmare acestor prognosticuri. A doua, pentru noua direcţie a teatrului. Piesa a căzut. Chiar dacă ea ar găsi un anumit public, în a­­fară de claca premierelor d-lui Mol­dovanu, ea trebue scoasă fără în­târziere de pe afiş. Ea ar trebui scoasă mai ales dacă se va găsi uş ■spectator care să o aplaude. Pentru că asta e primejdios, şi pentru ca Teatrul Naţional nu poate fi aici când școală de analfabetism și vul­garitate. comisiei centrale fiscale -po­ c­II­V­A­N­T II ! liiirile iistilii regim ies la iveala Zaci de milioane sfeterisite de fostul consiliu judeţean de Ilfov.­­ Consilieri judeţeni sau borfaşi? Raportul anchetei După primele momente de destin­dere ce au urmat plecării de la pu­tere a odiosului regim liberal, în­cepe să se dea la iveală neruşina­tul jaf pe care oamenii acestui regim l-au practicat şi l-au tolerat în dispreţul oricărui simţ de mo­ralitate. Din diferite părţi ale ţării au început să vină rezultatele anche­telor care vor trimite în puşcărie mulţi posesori de condicuţe trico­lore. Anchetarea consiliului ju­deţean de Ilfov întâietatea trebuia o’o­ţină însă tot «centrul». Intr’adevăr, în urma iniţiativei luată de d. D. R. Ioaniţescu sub­secretar de stat la interne, o an­chetă a inspectorului general ad­ministrativ d. D. Tomescu a cer­cetat amănunţit activitatea consi­liului judeţean de Ilfov. Acuzaţiile cuprinse în raportul înaintat de inspectorul general ad­ministrativ D. Tomescu, ministe­rului de interne, sunt atât de gra­ve încât ne vom mărgini să le e­­numărăm lăsând calificarea fapte­lor în grija cititorilor şi a... par­chetului. Afaceri de zeci de mili­­oane Ancheta stabileşte în sarcina con­siliului judeţean următoarele «gra­ve abateri», cum le califică însuşi anchetatorul: Consiliul judeţean sub preşiden­­ţia d-lui I. Niculescu-Dorobanţu a aprobat dispoziţia delegaţiei per­manente de a se încredinţa suma de 5.090.000 lei (cinci milioane) a­sociaţiei «Cantina şcolară» la care acelaş domn I. Niculescu-Doroban­ţu este preşedinte. Cadoul acesta e lesne de înţeles dacă adăugăm şi faptul că asocia­ţia «Cantina şcolară» a cumpărat din aceşti bani un teren de la Ban­ca Sindicatului agricol unde pre­şedinte al consiliului de administra­ţie e tot d. I. Niculescu-Dorobanţu. Acest cadou diochiat s’a făcut însă şi cu călcarea dispoziţiunilor legale şi a ordinelor ministeriale şi fără ca judeţul să-şi rezerve vre­un drept de proprietate asupra i­­m­abilului construit pe acel teren. Afacerea e clară. Tot asociaţiei «Cantina şcolară» consiliul judeţean i-a acordat suma de 29.009.090 (douăzeci milioane) lei din bugetul pe anul 1929 şi încheie cu asociaţia o convenţie prin care judeţul se obligă a-i achita din b­udgetul pe 1929 toată suma de 27.700.000 lei pentru construirea u­­nui internat şi prin care judeţul se obligă a plăti această sumă chiar dacă budgetul pe 1929 ar su­feri modificări. Deci ilegalitate vă­dită, căci legea interzice astfel de angajamente. Consiliul acordă tot din budgetul pe 1929 suma de 10.000.000 (zece mi­li­oane­ lei aşezământului «Şcoala româna» pentru construirea sau închirierea (!) unui local într-o staţie climaterică pentru uzul func­ţionarilor judeţului, fără însă ca judeţul să-şi rezerve vreun drept de proprietate asupra acestui local. Consilierii îşi acordă reci­proc diurne Consiliul aprobă membrilor dele­gaţiei permanente d-nii M. Friga­­tor şi N. Tănăsescu diurne de de­plasare în sumă, primul de 29.100 lei, iar cellalt de 38.400 lei, deşi mem­brii delegaţiei permanente sunt plă­tiţi cu leafă. Consilierilor judeţeni li se aprobă b­as­oment diurne de 4.600 lei de şedinţă, împotriva ordinului minis­­trului. Ba mai mult, s’au aprobat diurne n valoare de peste un milion membrilor cari lucrau la comisii , Romulus D. Voinescu, depinzând de alte autorităţi cari la rândul lor le plătea diurne grase. Operaţiuni de borfaşi Pentru repararea unui automobil al serviciului şcolar s-a ordonanţat suma de 98.000 lei pe baza unei fac­turi false, pe numele d-lui revizor şcolar I. Voiculescu, m­embru al con­siliului judeţean. Ancheta a consta­tat că reparaţia a costat numai 22 mii lei, pe care reparatorul maşinei declară că i-a încasat. Factura pentru 98.000 lei i se ce­ruse pentru alte reparapuii pe care însă nu le-a mai executat în urmă, făcând reparații numai pentru 22 mii lei. Dizolvarea consiliu­lui judeţean de Ilfov Consiliul superior administrativ, în urma anchetei care s’a deschis în privinţa chipului în care a funcţio­nat consiliul judeţean de Ilfov şi-a dat avizul favorabil pentru dizol­vare, în şedinţa de ieri, prezidată Pe baza acestui aviz Ministerul de interne va dizolva cosiliul ju­deţean. Iată şi lista probabilă a comisiu­­nei interimare ce se va numi până la noui alegeri: D. G. Deculescu, Eug. Harnet, C. Sfetescu-Domnești, Th. Athanasiu- Vidra, Mircea Niculescu, Eugen Gibescu, D. G. Mitu-Fundeni-Frun­zănești, Sava Otopeanu. Bucur­eşteană va dela unirea Banatului, Transilva­niei şi Bucovinei, printr’o serbare. Vor vorbi: d-nii Nicolae Iorga, Preşedintele Ligii Culturale, iar din partea Asociaţiunii «Astra», d-nii Ştefan Pop, Preşedintele Des­părţământului Bucureşti şi Lauren­ţiu Oanea. Intrarea numai cu bilete. Locul în lojă lei 10. In staluri gratis. Bi­letele se găse­sc: la Direcţiunea Liceului Sf. Sava, str. G-ral Ber­­thelot 23; la d-l Ilie Al. Ardeleanu, Secretarul «Ligii»; la Magazinul G. Apostoleanu, calea Victoriei 28 fost 36; la sediul «Ligii Culturale», Bul. Schitu Măgureanu 1, iar în ziua serbării la causa de bilete. Serbarea­­inirei -----td­jiw Studenţimea sărbători ziua de 1 Decembrie du­pă programul organizat de Cen­trul Studenţesc Bucureşti. La ora 9 dim, întâlnirea la se­diul centrului şi plecarea în cor­pore cu drapelul la Biserica Mihai Vodă. La ora 12 jum. depunerea unei coroane la statuia lui Mihaiu-Vi­­teazul. La ora 11 a. m. va avea loc, în sala Palatului Soc. «Tinerimea Ro­mână», un mare festival artistic, va vorbi d-l Profesor Mândrescu. Un bogat program artistic va fi executat de organizaţiunile stu­denţeşti. Vor da binevoitorul lor concurs d-l Ştefanovici de la opera Română şi o echipă de jocuri na­ţionale a Soc. «Joc şi Cântec Bo-!aduce la Cunoştinţa corpului didac­­mânesc» , tic primar, că în ziua de 1 Decem­brie a. c., nu se ţin cursuri, come­­morându-se unirea Ardealului şi Banatului la patria mumă. Totodată se va aminti şi de unirea Bucovinei în cuvântările ce se vor ţine în şcoale, în acea zi. Liga Culturală şi Asociaţiunea «Astra» din Sibiu, vor sărbători. Sâmbătă 1 Decembrie 1928, orele 4 p. m., la Ateneul Român, 10 ani • Inspectoratul şcolar al Capitalei, Capitala UNDE DUCE BEȚIA Intr’o groapă din câmpul Colen- ÎNCERCAREA DE SINU­CIDERE A UNUI ELEV DE LICEU Elevul Mihail Constantinescu, din clasa V-a a liceului Principele Nicolae a încercat să se sinucidă ori la domiciliul părinţilor săi din str. Paulina 21, trăgându şi un glo­n­te de revolver, în partea stângă a capului. Din fericire glontele a trecut pe sub pielea frunţei i eşind prin par­tea dreaptă a capului. Cauzele cari l-au determinat să ia­­ această hotărâre sunt dificultăţile­­ cari le întâmpină la liceul unde­­ urma cursurile. A fost transportat şi internat la spitalul Brâncovenesc. Starea lui nu este gravă -ooxxxoo Ajutorarea populaţiei din Basarabia In urma conferinţei ce­ a avut loc zilele trecute între d. Pan Halippa, ministrul lucrărilor publice, d. Gh Nicolau, secretarul general al ace­tuia, în spatele ospiciului «Vatra luiaşi departament, şi inginerii in Luminoasă» a fost găsit muncito­­spectori generali, d-nii Hoisescu, lui Limbeanu Daniel, domiciliat în­­directorul general al drumurilor şi şoseaua Pantelimon 870. (construcţiilor, Profiri şi Mihala-Muncitorul era într’o complectă ’ stare de beţie, şi avea două leziuni la ochi. Sergenţii de oraş cu seria 1265 şi 1324, l’au ridicat din groapă şi l’au dus la circ. 5-a periferie. In momentul când soţia muncito­rului aflase de cele petrecute şi ve­nise acasă, muncitorul a încetat din viaţă. Din ordinul parchetului, cada­vrul a fost trimis la institutul me­­dico-legal. ehe, s’a făcut următoarea repartiţie a fondului destinat ajutorării popu­laţiei din ţinuturile basarabene bân­tui­te de secetă : Judeţului Cahul 4 milioane lei, din care : 1.700 000 lei pentru terasa­­mente şi împietruiri pe şoseaua Bolgrad-Cubei prin Bulganea; 1 milion lei pentru furnizarea a 1000 m. c. piatră de granit în depozit pe malul Prutului şi 1 mii. lei pentru transportarea acestui depozit la lu­crări ; 300.000 lei pentru terasamen­­te pe şoseaua Cahul-Vadul Isac. Judeţului Ismail 4 milioane lei, pentru şoseaua Ismail-Bolgrad- Traian Val. Judeţului Cetatea Albă 4 milioa­ne lei; pentru şoseaua Cetatea Al­­bă-Seim­e­ni-Căuşani, 2 milioane lei şi pentru şoseaua Tătărăşti-Sărata, restul de 2 milioane lei. Judeţului Tighina 4 milioane lei, din care: 1500.000 lei pentru şos. Tighina-Bulboca-Chişinău ; 1.500.000­ lei pentru şos. Tighina-Căuşani, şi 1 milion lei pentru şos. Căuşani- Seimeni-Cetatea Albă. Judeţului Lăpuşna 3 milioane lei; 1.600 000 lei pentru şos. Chişinău- Stru­jeni-Călăraşi-Ungheni ; 700 000 lei pentru şos. gara Bucovăţ-Dolna- Ni­sipeni; 200 000 lei pentru podul Nisiporeni ; şi 500.000 lei pentru șo­seaua Chișinău-Hăncești-Prutc. EXCROCHERIA UNUI «PROFESOR OCULTI­ST In faţa secţiei a 4-a a trib., în complectul d-lor Sălceanu şi Stcam­­bulescu, s’a dezbătut procesul de înşelăciune a lui Popescu-Zamora, originar din R. Vâlcea. Numitul dându-se drept «profesor ocultist» se instalase la un mare ho­ţ din Bucureşti şi se oferea a da lecţii «în materie». In modul acesta a înşelat pe un dascăl din Giurgiu, Chiriţă, cu suma de 50.000 lei. Re­chizitorul, pentru condamnare, a fost susţinut de d. procuror Zam­­firescu. Apărarea a fost făcută «cu con­vingere» de un avocat din Piteşti, care a susţinut că nu e vorba de în­şelăciune, ci de un «onorar» al u­­nui «adevărat profesor». Tribunalul a amânat pronunţarea pentru azi. CONDAMNĂRI — Acelaş tribunal a condamnat, în prezenţă, pe şofe­rul Vasi­le Ciu­rea la un an închisoare, pentru că într’un accident de automobil, a o­­morât în sea­ra zilei de 4 August pe muncitorul Ştefan Brânză. — Carol Datingher a fost condam­nat la 3 luni închisoare, pentru uz e fals, de secţia 2-a a tribunalului. — Ion Chirică Matei, a fost şi el condamnat de acelaş tribunal la 3 luni închisoare, pentru furt şi ex­­crocherie. DIVERSE — Au fost amânate, din lipsă de timp, următoarele procese, ce urmau să se judece ori La secţia I-a a tri­bunalului : Escrocheria cu perlele a lui Ale­xandru Ruber şi fraudele de la mi­nisterul de justiţie a lui Marin Cor­nea. — Curtea de Apel a respins cere­­■ea de eliberare provizorie a lui C-tin Ştefan Luca, șofe­r, acuzat de rănirea gravă a trei persoane, în­tr-un accident de automobil. ­oc­ Din tidenul Ilfov In comuna Her­eşti, jud. Ilfov, în seara de 28—29 curent pe la o­­rele 9 jum. s’a iscat o ceartă între locuitorii Dumitru Simion şi Ion M. Bălănescu care a degenerat în bătae. Acesta din urmă a rănit cu cu­ţitul pe Dumitru Simion. Agresorul a fost imediat arestat. D-l Prefect de Ilfov a delegat pe d­l căpitan de jandarmi Nicule­scu cu facerea anchetei, care a şi plecat la fața locului. -co- Blo­c-Notes artiştilor pentru concursul ce i-au dat în tot timpul cât a fost direc­tor. D. dr. Aurel Vlad, ministrul cul­telor şi Artelor, a spus că simte o deosebită plăcere când prezintă pe d. Rebreanu, al cărui trecut este cea mai bună chezăşie pentru viitor, îşi exprimă apoi regretul că uzan­ţele politice cer ca şi la instituţiile dii dimineaţă s’a făcut instalarea , de artă să se facă schimbări odată nouilui director al Teatrului Naţio­nal din Capitală, d. Liviu Rebreanu, în prezenţa d-lui Aurel Vlad, mi­nistrul cultelor şi artelor. D. Cornel­iu Moldovanu, a adus omagii d-lui ministru Vlad pentru alegerea făcută în persoana d-lui Raportul anchetei aduce acuzaţii j­uuaagiu Rebreanu şi a mulţumit apoi precise delegaţiei permanente pen­tru afacerile făcute prin anularea unor licitaţiuni şi acordarea lucră­rilor de milioane de lei în condiţii dusavantajoase pentru judeţ, cari i-au adus pagube de milioane. Acelaş dispreţ faţă de lege şi o­­menie l-a arătat consiliul acordând împrumuturi de 629.000 d-lui Ştefan Teodoru, 438.600 lei d-lui N. Voicu­­lescu şi 709.800 lei d-lui I. Voiciles­­cu (cel cu reparaţia) şi îndepărtând dela dreptul de împrumut funcţio­nari mai vechi şi cari aveau drep­tul să obţină împrumuturi, împrumuturile acordate s’au dat împotriva stipulaţiilor legale. Din ce interes ? Rămâne să se vadă. Dar raportul anchetei adaogă că n’a putut să ancheteze cele mai mul­te nereguli din lipsă de timp. Credem însă că sunt suficiente și cele de mai sus ca să se lase conti­nuarea anchetei pe seama parchetu­lui, cu venirea nouilor guverne. D. Rebreanu a spus că a primit demnitatea de director al Teatrului Național cu convingerea că artiștii îi vor da tot concursul. Dealtfel, d-sa de 20 de ani a avut continue legături cu teatrul ca critic și au­tor dramatic. Nu va răsturna nimic și va continua opera predecesorilor săi încercând să adauge celor bune. Singurul meu sfetnic — a spus d. Rebreanu — va fi legea, iar crite­riul de valorificare, munca și talen­tul. D-nii Const. Nottara şi G. Ciprian artişti societari, au vorbit în nu­mele personalului artistic. -eeîjîoo-----­ De la Opera Română Astăseară Vineri, Opera dă Lo­hengrin, cu celebrul tenor Sullivan în rolul titular, d-na Mimi Nestor în Elsa, d-ra El. Basarab, d-nii Al. Lupescu, M. Săveanu, Maggeari; mâine Sâmbătă Samson și Dalila. Duminică în matineu, Rigoletto cu d. Jean Atanasiu în rolul titular, scara Bărbierul din Sevilla cu con­cursul d-lui G. Niculescu-Basu în Don Basilio. De la Teatrul Naţional Astă seară Vineri 30 Noembrie crt. Teatrul Naţional reprezintă pen­tru a doua oară «Petronius» gran­dioasa dramă istorică în versuri, de poetul Mircea Rădulescu, auto­rul «Serenadei din trecut» şi al pie­sei «Bizanţ» cari au făcut serii stră­lucite pe prima noastră scenă. Pie­sa este pusă în scenă cu un fast şi lux deosebit de către d. Vasile E­­nescu. Rolul titular este susţinut de d. Demetriad. In celelalte roluri a­­par d-nele: Sorana Topa, Maria Mo­hor, Nelly Cutava, etc. şi d-nii: R. Bulfinsky, Mărculescu, Manu, Cal­­boreanu, Finteşteanu Orendy, Theo, Polizu Grigoriu, Botez, etc. Deco­rurile au fost lucrate după schițele pictorului Feodorov, iar costumele sub conducerea d-nei Florica Geor­­gescu-Scorţan. Teatrale La Teatru­ Mic (Compania Tea­trul Nostru) continuă a se juca în fiecare seară marele succes al sta­­giunei «Catârul» comedie în trei acte de Hennequin şi Weber cu Ieny Caler, Anicuţa Cârjă, Maria Wauvrina, Marietta Deculescu, Vir­ginia Duţescu, G. Timică, AL Ghibe­rlcon, St. Decu, C. Hoeiung şi răs­făţatul comedian Ioan Iancovescu. Duminică 2 Decembrie ora 3 p. m. matineu­ • La Teatrul Alhambra Compania Teatrul Nostru­ se joacă în fiecare seară hilarianta comedie muzicală în trei acte «Fritz» cu graţioasa E­­lena Zamora, comicii G. Chamel, Ro­land de Iassy, tenorul I. Brună şi excelenta comediană Tantzi Câ­­teva Barozzi, care sunt delirant o­­vaţionaţi şi bisaţi după f­iecare cu­plet şi dans. In actul II celebrii dansatori Zakit şi Lespenko. Duminică 2 Decembrie era 3 p. m. matineu. -----OO^ÎOO-----­ii Mill Ziua de 28 Noembrie, data cons-1 A încheiat cuvântările d. general titulrei Federaţiei Internaţionale T. Dumitrescu, arătând că ministe­­a Foştilor Combatanţi, s’a stabilit a rul­are toată solicitudinea pentru se serbători, de toate cele zece ţări­­ asemenea manifestaţiuni patriotice afiliate la Fidao, la aceiaş oră, şi de educaţie a tineretului. 17­30, depunându-se jerbe de flori ( Cu acest prilej ne credem datori pe mormântul soldatului necunos­ a aduce şi pe această cale, cele mai cât şi ţinându-se conferinţe des­pre importanţa şi activitatea Fi­­dac-ului. La noi, această zi, «interaliată» s-a sărbătorit de toate asociaţiile noastre afiliate la Fidac, depunân­­du-se pe mormântul Soldatului ne­cunoscut o jerbă cu inscripţia: «Sol­datului necunoscut român», «Fede­raţia internaţională a Oştilor com­batanţi». A luat parte de general T. Dumi­trescu, ca delegat al ministerului de războiu, o companie de onoare cu drapel şi muzică, asociaţiile a­­filiate, un foarte numeros public şi delegaţiuni de elevi şi eleve din toa­te şcoalele secundare. După minutul de reculegere, gene­ralul Rujinschi, preşedintele Uniu­nii ofiţerilor de rezervă a ţinut o cuvântare ocazională. La ora 19, în sala de onoare a Cer­cului Militar, în faţa d-lui general T. Dumitrescu, delegatul mmnisteru­lui de războiu, şi a unui numeros public, d-na Alexandrina Cantacu­­zino, preşedinta «Secţiei femenine» afiliată la Fidac, generalul Rujin­­ichi di partea U. O. R., generalul Livezeanu din partea Federaţiei demobilizaţilor, au vorbit despre importanţa zilei de 28 Noembrie a Fidac­ului, de scopul, organiz­area şi activitatea Fidacului, cum şi de rezultatele dobândite până acum­ de puternica Federaţie internaţională a foştilor combatanţi. ( călduroase mulţumiri d-lui general H. Cihopchi, ministrul de războiu, un distins şi brav ostaş, pentru concursul dat la reuşita serbării şi pentru gândul luminos ce a avut, de a ne da putinţa ca la mormân­tul soldatului necunoscut şi în faţa drapelului să aducem şi de astă­­dată prinonul nostru de recunoş­tinţă, eroilor cari s’au jertfit pen­tru ţară. 0 lămurire In numărul nostru de Marţi s’a publicat o notiţă care se referă la teatrele Mie şi Alhambra. Notiţa a apărut fără ştirea redacţiei şi a putut fi, printr’o regretabilă e­­roare, strecurată ca publicaţie ar­tistică cu plată prin agenţia de pu­blicitate. Redacţia nu este, ca atare întru nimic solidară cu conţinutul acelei notiţe. Domnul Soare Z. Soare director de scenă al Teatrului Naţional va smpraveghia repetiţiile revistei «Vin Bibicule» de N. Constantine­scu, N. Kanner şi Dinu Botescu (Nicon, Nican, Bodin) ce se repetă actualmente sub direcţia d-lor Pi­­zone şi Kanner la teatru cinema Scala. Artistice Reprezentaţia artistului Mari­­nescu-Sion anunţată pentru astă­­seară Vineri 30 Noembrie a. c. în sala Transilvania, se amână pentru Duminică 13 Ian. 1929, orele 4-7 p. m. şi va avea loc în sala coloseul «Gib» (fost Opiler) din str. Isvor 112. Biletele reținute sunt valabile. SPECTACOLE Teatre OPERA: Lohengrin. TEATRUL NATIONAL: Petro­nius. REGINA MARIA: Tereza Raquia TEATRUL ALHAMBRA: Frits. TEATRUL MIC: Catârul . TEATRUL INTIM: Amantul de carton. TEATRUL LIPSCANI (sala de sus) Turneul Lydia Pototzkaya. Cinematografe EFORIE: O nuntă în revoluţie. CERCUL MILITAR: O noapte de amor şi revista: «Mică dar ve­selă»!.... BULEVARD PALACE: Prinţul student din Heidelbergul de altă dată. SCALA: Expediţia generalului Nobile. TRIANON : La belle Hélène. CAPITOL: Roşu şi Negru. SELECT: Prinţul student. LIPSCANI: Jocul cu dragostea. ODEON : Cântecul prizonierului. ELITE : Primul sărut. VOLTA BUZEȘTI: Copiii nimă­nui. MARNA: Iubita guvernatorului. ELITE : Urmașul lui Casanova. Şi consiliul comunal al Giurgiului va fi vinovat Ministerul de interne, sezizat de neregulile săvârşite de actualul consiliu comunal al Giurgiului, a deschis o anchetă. D. insepator general administra­tiv D. Tomaicu, care a cercetat ge­stiunea amintitului consiliu, a gă­sit numroase abateri dela lege în sarcina actualei administraţii co­munale, cari au fost consemnate într’un voluminos raport pe care l’a depus d-lui subsecretar de stat D. R. Ioaniţescu. Pentru astăzi, d. inspector To­­mescu a convocat consiliul comu­nal, conform art. 275 din legea ad­ministrativă, pentru a lua cunoş­tință de abaterile constate şi a se apăra — dacă poate. Faptele descoperite sunt prea gra­ve ca să se poate ocoli dizolvarea consiliului comunal. -----noxxxd­-------­

Next