Cuventul, decembrie 1928 (Anul 4, nr. 1298-1326)
1928-12-11 / nr. 1308
Arcul de Triumf (Continuarea articolului din pag. I-a) autorul arcului de la Şosea, nu poate realiza un arc de triumf. Dar trecând peste aceste consideraţiuni, momentul ridicarea acestui arc conţinea elementele capabile sa dea o operă de artă? Căci după câte ştim, răsboiul nostru, graţie păturei conducâtoare, n’a fost un motiv de reculegere şi de oţelire a virtuţilor. La 1921 suntem în plină criză morală : fraude, febra procopselor fără muncă, lipsa completă a unei conştiinţe naţionale constructive, ascensiunea secăturilor care nu aveau alt merit decât intuiţia precisă a mijloacelor sordide, capabile să învingă în dezordinea morală ce se deslănţuise, şi care dezordine a continuat, accentuându-se până la catastrofa de astăzi. Partidele de guvernământ, ca încununare a situaţiei morale, n’aveau ceva mai bun de făcut decât să se lupte pentru confiscarea în folosul lor, a serbărilor comemorative. Şi cum nu conta decât ziua comemorărei, cu discursul ocazional şi decorarea respectivilor exhibanţi( ne închipuim ce puţină importanţă aveau toate acele înjghebări permanente, care formau cadrul serbărei şi care erau singurele care rămâneau să vorbească posterităţei. In grabă deci, cât mai la repezeală, ca nu cumva o neprevăzută schimbare de regim să aducă pe altul la prezidiul serbărei. Şi în asemenea condiţiuni de grabă şi dezordine morală, s’au început Catedrala de la Albă Iulia, după expedientul istoric al d-lui Iorga (o copie după biserica domnească din Târgovişte) şi Arcul de Triumf de la Şoseaua Kiseilef. O schiţă mică, desvolţată la iuţeală de atelierul de ornamentaţii de clădiri al d-lor Iordănescu şi Nănescu a fost toată munca artistică premergătoare execuţiei arcului de triumf. Iar noi, acuma, după atâţia ani de reculegere, discutăm cu gravitate şi ne revoltăm că nu i se dă un minut mai devreme granitul care să-l transmită veacurilor. Cred că suntem cel puţin ridicii! Ne vom schimba pe viitor mentalitatea? Cel puţin pe viitor! Ia curând vom avea marile serbări ale Unirei. Nu cunosc detaliile. S-a scăpat totuşi informaţia că, cu poezia acestor serbări, la 10 Mai se va pune piatra fundamentală, în Bucureşti a Catedralei ortodoxe, care va fi în acelaş timp şi Catedrala ortodoxiei române. Până la 10 Mai chiar dacă am porni imediat la lucru, şi încă ar fi greu să avem toate pregătirile artistice necesare, — concursuri, — machete — spre a ne putea fixa asupra unui plan. Trebue deci să procedăm cu multă circumspecţie şi fără grabă. O catedrală nu este o operă de o zi, ca un pavilion de 10 Mai. Nu de alta, dar să nu păţim ca şi cu arcul de triumf şi catedram de la Alba Iulia. Sp. Ce-tissReami RADIO Programul pentru Luni Bucureşti ioam. Orele 17: Orchestră. 17.45: Informaţii 18: Orchestră 18,15 Conferinţă. Higiena socială 18.35: D-l Niţulescu (corn) Hon a ta în fa major (Beethoven). L. Teodorian (bariton): 1) Disputa cântăreţilor, Monologul lui Jago. Lamia Mandara, Der Lenz, Doui Grenadiri, d-l George Boskoff (piano): Andante în fa major, Nocturna, Mazurca (Chopin) 22.45: Informaţii. 23: Orchestra. Berlin 48i nt. Stettin 326 m. Orele 18.30 Lectură. 19.30: Limba engleză. 20.30: Conferinţă. 21.30: Festival austriac, concert dirijat de prof. Heger. Bratislava 300 m. Orele 17,30: Concert. 18,50: Muzică reprodusă. 18,20: Seara Blovavă 21: Conferinţă. 21,30: Concert internaţional. Informaţii. Breslau 322,6 m. Orele 11,30: Muzică uşoară. 19.25: Conferinţă technică. 20.20: Conferinţă despre ski. 20.45: Revistă artistică şi literară. 22.15: Lectură. 23: Cutia de scrisori. Budapesta 555,6 m. Orele 17: Sfaturi pentru femei. 17.45: Ştiri. 18.10: Conferinţă literară. 18.45: Orchestra de ţigani. 19.45: Limba germană. 20.30: Concert filarmonic. 22.30: Ştirb 23.45: Muzică de cameră. Constantinopol 1200 m. Orele 17: Concert. 18,30: Bursa de cereale. 19: Muzică turcească. 21,40: Concert. Muzică de dans. Hamburg 391,7 m. Orele 18: Pentru copii. 18,30: Conferinţă. 19: Propaganda radiofonică. 20,25: Conferinţă. 23,50: Bursa din Frankfurt. 23,15: Ştiri şi sport. Königsberg 303 m. Orele 17,30: Concert. 20,30: Lectură engleză. 21: Povestirile lui Hoffman. 23,45: Muzică de dans Londra 361,4 c. Raventry 1562 m. Orele: 19,15 Lecturi pentru copii. 20: Pentru gospodine. 20,45: Ciclul Schubert 21,15: Intermezzo muzical. 23: Informaţii. 23,20: Concert de orchestră. 24: Muzică de dans. Paris 1750 .*• Orele 17,30: Bursa din Paris, New-York, Alexandria şi Liverpool. 17,45: Concert simfonic. 20,30: Comunicat agricol. 21,30: Contabilitate. 22: Conferinţă horticolă. 22,15: Radio Concert. Roma 447,3 m. Orele: 17,40 Ştiri. 17,50: Jurnal. 18,30: Concert. 20,50: Ştirb 21,45: Muzică uşoară de dans. 2350: Ştirb Viena 517,2 m. Orele: 17 Muzică uşoară. 18,45: Impresii din Peking. 19,45: Prin Austria. 21,25: Ştiri. 21,30: Concert. Trei sferturi de veac 08a înfiinţarea şcoalei „Centrale“ Duminică, la orele 4 d. a., s-a sărba-8 rit a 75-a aniversare a şcoalei „Centrale“ de fete din Bucureşti. D-na Elena Redulescu - Pogorneanu, directoarea şcoalei, a ţinut o frumoasă cuvântare, arătându-şi mulţumirea de a vedea la această sărbătoare pe reprezentanţele şi fostele directoare ale acestei şcoale, începând cu polcovniceasa Jacobshon şi terminând cu penultima directoare, d-na Delavrancea. Actualul local al şcoalei este opera arhitectului Minen care a ţinut să înfăptuiască, pe lângă o clădire sănătoasă, şi o operă de artă. Mulţumeşte comitetului şcolar, şi în special d-lor arhitect Iotzu şi inginer Flipescu, cari au dat nepreţuitul lor sprijin pentru organizarea serbării. In urmă s’a executat un bogat program artistic de către elevele şcoalei. S’a jucat feeria „Sânziana şi Pepelea“ a lui V. Alexandri, după care a rulat un film cu scene din trecutul școalei „Centrale“. e obositoare, deprimantă prin nesfârşita-i monotonie. ...Cerul Mediteranei, şi digurile portului, şi farul alb al Alexandriei... Sunt clipe în cari trebue să ţipi, orice amenajare a emoţiei, orice regulare a manifestării brutale — e dureroasă. Am ţipat, singur pe punte şi mulţumeam vântului că risipeşte glapul gâtlejului sugrumat de porniri necunoscute. Când părăsesc un port — cânt. Cânt ce-mi vine în minte, un tango sau cavalcada Valkiriei, o romanţă sau tempo . I din Simfonia V. Vecinii pot spune ce vor. Şi niciodată n’am să iert acelui om de serviciu de pe vasul «Pierre Loti», care m-a adus la masă tocmai în timpul când părăseam, într’un amurg de Mai, golful Neapolului Seara întreagă am rămas pe punte căutând prilejul; dar emoţia nu s’a mai repetat. Păstrez şi acum materialul inform de senzaţii, dureri şi desfătări care trebuia să şi prindă formă şi să mă părăsească... Văzând ţărmul Egiptului, nici-o metode nu mi-a svâcnit în sânge. Ci numai o poftă însângerată de-a urla şi de a strânge în braţe. De unde izvorau atâta primitivism şi atâta copilărie dintr’un suflet pe care îl credeam cioplit? Mi-am amintit numeroase şi erudite explicaţii psihologice. Ohi dar pe bord, dimineaţa, în faţa Alexandriei, cât de puţin cântăresc explicaţiile cetite într’o sală de bibliotecă. Orientul se trădează de pe cheiu. Englezii, înainte de a ajunge pe cheiu. Sunt acele sute de arabi şi negri, hamalii celebrii din atâtea povestiri de călătorie, înalţi şi spătoşi ca statuetele egiptene, cu vestminte lungi vărgate ş turbane roşii. In timp ce vasul se apropie — după două ceasuri de cercetare poliţieiatică şi sanitară — hamalii strigă, invită, asigură, leagă prietenie cu cei de pe bord, râd, se tuguiesc, oferă servicii, le discută, le angajează. E o zarvă de bazar şi de piaţă. Toate acele siluete masculine gesticulează cuprinse de panică. Iar în clipa când ceara atinge cheiul, hamali avizi de greutăţi năpădesc punţile, răstoarnă, apucă tot, încarcă, pătrund prin coridoare, urlă, fac semne — şi dispar. Peste câteva minute îi zăreşti jos, pe cheiu, păzindu-ţi bagajele de o ceată întreagă de adolescenţi arabi cari se oferă să poarte şi ei ceva: o geantă, o cutie de pălării, un baston, un ziar, o portocală. Sunt ireziutibili, şi procedează direct, rapid, definitiv. Sunt o plagă dar o suporţi pentru că e pitorească şi ieftină. Hamalul arab e obraznic numai când îi dai mult şi întârzii la vorbă. Fără să mă înveţe cineva — descopăr mijlocul cel mai eficace, ofer foarte puţin, iar când îmi întinde moneda înapoi — cu acel cunoscut şi delicios gest al refuzului indignat — o iau şi o bag în buzunar. Arabul e de fapt generos; acceptă, la sfârşit, şi o zecime din ceia ce ceruse... Oh! de ar fi numai Arabii... Dar Egiptul e o ţară civilizată, şi serviciul sanitar obligatoriu. Ca să poţi rămâne în Egipt îţi trebuesc un număr oarecare de bilete colorate: unul ca să ţi se dea voie să cobori de pe vapor, altul ca să te poţi urca în tren, un al treilea ca să te prezinţi la serviciul sanitar din oraşul pe care îl vizitezi, un al patrulea ca să te prezinţi după cinci zile la acelaş serviciu spre a se convinge că nu suferi de holeră, ş. a. m. d. Aceasta nu se petrece însă cu călătorii cari sunt transit. Ei trebue să meargă mai întâi, pe la poliţie, apoi la câteva serviuni sanitare. Lucrurile ar fi simple dacă n’ar exista acea mulţime de dragomani cari te întovărăşesc la început la poliţie apoi îţi plătesc taxa de vamă, îţi dau sfaturi, te prezintă doctorului, cere cafele pentru d-ta în cont propriu, cheamă birjar, îţi ia bilet de tren şi la urmă se recomandă cu o sută de la cinci sute de lei în sun. De aceştia nu poţi scăpa decât în compartimentul vagonului, dându-le treizeci de piaştri din o sută, cât cer, lăsându-i să se tânguiască şi ameninţându-i cu policeman-ul către care te îndrepţi simulând o furie cumplită. Experienţa dragomanului în Alexandria e indispensabilă şi obligatorie. Ea constă într’o liră sterling, trei ceasuri de enervare, desgust de călătoria care abia începe, desperare şi dureri de cap. Deacum, Egiptul aşteaptă cu deşertul său aproape, cu mormintele Regilor, cu minunile arabe. Dar în Alexandria nu mai pot rămâne. Trenul către Cairo — e singurul lucru pe care îl doresc pătimaş după o zi neobicinuit de violentă. Mă plâng vecinului meu de compartiment, un tânăr egiptean de o rară frumuseţe. Zâmbetul lui are atâtea înţelesuri... Alexandria? E un port cu diguri şi un far alb. Cairo, 29 Noembrie. Mircea Eliade Prim şi ultim răspuns IN CHESTIUNEA GRADINEI BOTANICE După «răspunsurile» neserioase, pline de inexactităţi şi de acuzaţii noi aduse... în apărarea d-lui profesor M. Vlădescu, directorul grădinei Botanice din Bucureşti, de către d-nii Sandu Bogdan (neanonim) şi dr. Constantin Popescu, profesor la şcoala superioară de agricultură de la Herăstru şi şef de secţie pentru Botanica aplicată la Institutul Botanic, nu pot decât să menţin cele afirmate în articolul care a provocat «răspunsurile» şi să adaug, deocamdată, că acolo se petrec şi alte numeroase abuzuri şi incorectitudini a căror enumerare o pot face oricând comisiunii de anchetă pe care ar numi-o ministerul Instrucţiunii. GHEORGHE POPOVICI Abonamente la „Cuvântul" JLISI 700 pe an m 350 „ 6 luni „ 200 „ 3 „ Pentru Bauet instituţiual gi Aumb Distraţii Publice, lUtiU anual Pentru străinătate, au uu ttffii, 8 laai i luni MJU Abonamentele uicep laldbcil fiecărei luni ti UAMfti . Dictatura omului standard Memoriile senzaţionale ale d-lui B. G. Bajanov, fost secretar al lui Stalin In ziarul rusesc «Vosvrodjenia» (Renaşterea) ce se tipăreşte la Paris, apar memoriile fostului secretar al lui Stalin. Atenția presei europene n’a fost încă atrasă de aceste destăinuiri care au o valoare epocală, atât fiindcă le semnează un om ce a stat la pândă şi a surprins cum s’au ţesut iţele dictaturei statiniste, cât şi fiindcă sunt un model de scris ştiinţific, obiectiv, sec. Suntem, după cât ştim, cea dintâi gazetă, care se preocupă de ele. Rusia se desparte de Europa printr’un zid ideologic mai de na, pătruns ca zidurile de beton armat. Frământările de acolo ne sunt perfect necunoscute, iar când svonul lor răsună până la noi, mintea noastră raţionalizată, pervertită de logică tradiţionalistă le înţelege exact pe dea’ndoaselea. Bolşevismul se îngâmfă cu platoşa sa de principii fără greş. Europa e incredulă. Dar cu incredulitatea ovreiului faţă de tovarăşul său de călătorie. El îmi spune că pleacă la Cracovia ca să cred că pleacă la Lemberg — dar tot la Cracovia cred că pleacă!.. Şti că personalităţi conduc destinele Rusiei şi totuşi fiindcă dictatura se doseşte după principii exceptăm principiul ca pe o axiomă. Personalitatea lui Ianov , pentru întâia dată când un fruntaş al vieţii comuniste, care a văzut desfăşurându-i-se sub ochi, războiul civil, a văzut cum creşte dictatura stalinistă, care fugit din Rusia face destăinuiri complete B. G. Bajanov e originar din Moghilău (Podolia). Anul 1918, i-a aflat băiat de 18 ani, cu liceul deabia isprăvit. Până la venirea bolşevicilor s’a înscris la facultatea de ştiinţe fizico chimice din Kiev. După câteva luni a fost nevoit să-şi întreco, flă studiile. S-a întors la Moghilău A început să se orienteze prin lumea ce se prăbuşia. A pornit să se iniţieze în marxism, dar temperamentul său cu înclinaţii individualiste, a găsit în însăşi ideologia marxistă argumentele protivnice. A plecat la Moscova. A simulat un comunism excesiv. Cetia cu pasiune, se agita prin mici comitete şi ducea o viaţă de asceză. Lua parte la acţiunea comunistă ca marcant om de partid standardizat, fără veleităţi personale şi-şi urmăria cariera, specializându-se în direcţia secretariatului. Bolşevismul era lipsit de elemente pregătite: Bajanov cunoştea franceza, germana, engleza şi stenografia. Graţie perseverenţei s’a impus: în 1923 a fost numit secretar al Biroului de organizare ca ajutor al lui Molotov şi a I doi ca secretar al Biroului politic, secretar ca ajutor al lui Stalin. In timpul războiui civil a crezut că se va produce o lovitură bonapartis. tft. Şi bonapartismul trebuia să se ivească din sânul armatei. Fiind în mijlocul învălmăşelii bolşevice era încredinţat, că va putea da o îndrumare spre dreapta Rusiei. Dar steaua bonapartistă n’a fulgerat la orizont. In 1924 desesperat că lovitura nu se mai producea rugat pe Stalin să-l concedieze — după ce-1 servise timp de 1 an și jumătate. In mintea lui se născuse un nou plan : să participe la răsturnarea bolșevismului cu ajutorul unei lovituri înlăuntrul partidului , dar nici de astă dată nu s’a arătat un conducător bolşevic în stare de acţiune. A plecat dela biroul politic, s’a specializat în finanţe. A condus şcoli şi gazete economice şi a fost mereu spionat de poliţie. In 1920 a fugit din Rusia prin Aschabad pe realul Caspicei, lângă Persia. Acum, ascuns într’un oraş din Europa, îşi publică memoriile. Graţie prieteniei d-lui Alexis Nour mi te am putut procura. Stalin descoperit — Portretul lui Stalin — Ce reprezintă Stalin ? Cum a venit la putere ? Cum s’a menţinut în postul de dictator ! Stalin e un om mijlociu ca statură, cu figura de mitocan, dar calmă, de tip oriental. «E îmbrăcat simplu, cu ghmnastiorcă şi cizme, de o simplicitate naturală (şi nu în costum quasimuncitoresc, cum se poartă de pildă Bucharvin, un derivat de costum tolstoian). E liniştit, nu se înfierbântă, nu gesticulează. Umblă Un, încet, ca ca un răţoi, expresia feţii sale e a unui gospodar onest şi binevoitor, dar nu prea, prea. Faptul că e liniştit dă impresie de inteligenţă. E un om lipsit de cultură. Nu ştie să se orienteze nici în probleme politice, nu pricepe nimic din finanţe şi economie, nu cunoaşte nici o limbă străină, nu cunoaşte măcar literatura rusă şi nu sesizează faţetele politicei. Nu citeşte niciodată nimic. Nu pâlpâie flacărea inteligenţei şi curiozităţii într’însul. Nu glumeşte niciodată. O glumă a lui Siaţâtt Într’un an şi jumătate cât a lucrat Bajanov cu dânsul l-a auzit o singură dată glumind. Vorbia cu un ajutor al său Tavstacha, (în uktrameşte: bondoc şi gras) un tip totuşi înalt şi uscăţiv. Stalin avea expresia figurii gravă ca şi cum ar fi vrut să spună ceva extrem de important. — Tavstacha, spune Stalin, mama mea avea un ţap, aidoma cum eşti tu. Dar nu purta ochelari. După aceasta, Stalin se întoarse mulţumit în cabinetul său, întovărăşit de râsuleţul servil al lui Tavstacha. . Ascensiunea lui Stalin La început Stalin era membru intr'un comitet revoluţionar al unei armate. Ignoranţa şi incompetenţa lui Stalin au provocat nemulţumiri. A fost revocat şi adus de Lenin la Moscova. O vorbă a lui Lenin A fost numit la comisariatul poporului al inspecţiilor muncitoreşti şi ţărăneşti precum şi al minoritaţilor. La şedinţa «Sovnar cornului» în care s’a produs numirea lui Stalin, unii au spus că nu e inteligent. Lenin a răspuns: — Acolo nici nu trebue un om inteligent. Să-l trimitem acolo pe Stalin! La comisariatul inspecţiilor Stalin a dat într’o jumătate de an o singură dată, iar la celalt minorităţilor niciodată, Lenin îşi selecţiona «vite volante». Lenin concepea în cabinet loviturile. Menţinea puterea manevrând cu masse largi. Revoluţia ce scos însă la suprafaţă partidul. El a văzut că Centrul va conduce. Şi atunci şi-a selecţionat în conducerea partidului trei persoane cenuşii, simpliste: Stalin, Molotov şi Mihailov. Cum se menţia de Stalin Trăsăturile de bază ale caracterului său: ascuns, şiret, răzbunător. Nu împărtăşeşte niciodată şi nimănui planurile sale secrete. Fără nevoie imperioasă nu vorbeşte. In toate are gânduri ascunse. Niciodată nu vorbeşte sincer. Nu iartă afinsele. Marele cunoscător de oameni care a fost Levin (care în testamentul său a şi cerut îndepărtarea lui Stalin de la secretariatul partudului) l-a definit: — Nu vă încredeţi în Stalin! Va luneca spre orice compromis mârşav şi va înşela! După disoluţia triumviratului Kamenete—Zinoview—Stalin, toată puterea a început să se concentreze în mod automat. Pe măsură ce puterea trecea de la soviete la partidul comunist, toate puterile se concentrau în mâinile secretarului general, Stalin. Dictatorul e un bărbat sobru, rezervat, ştie s’aştepte. Niciodată n’a strigat. E un om la care toate exigenţele sunt atrofiate, afară de una singură care se accentuiază: setea de putere. Nu cunoaşte niei un fel de distracţie, niei un fel de sport, nu bea, nu fură, altă femeie în afară de nevastă-sa nu există pentru dânsul. Orator e sub-mediocru, polemist de loc. Când trebuie să răspundă unui adversar găseşte fraze neutre. — Nu e bine. Nu e bine asta! N’o să iasă nimic din asta! Sunt contra! Sec, schematic, lipsit de orice imagine. O legendă spulberată Se crede că e un om de mare voinţă. Nimic mai puţin adevărat. E precaut numai. Ştie să se îmbibe de atmosfera unei adunări şi să rezume în puţine cuvinte opinia unanimă. De aceia şi moţiunile sale sunt totdeauna primite de majoritate. Are o minte trează, simplă, mujicească, de care nu se lipeşte nici o idee metafizică. A pus în slujba partidului numai pe oamenii săi, s’a fortificat pe bază de clientelă politică. El nu mai are de manevrat cu mossa ca Lenin ci cu «iurme votante» de partizani. Dar n’am făcut decât să spicuim unele amănunte din senzaţionalele memorii. Caracteristice pentru «întâmplarea» care l-a scos la suprafaţă pe Stalin. Ion Călugăru Ancheta ministerială Basarabia (Continuarea articolului din pag. I-a) -------po^îes-------- «Basarabia, din teak punctele ele vedere este su mult însporată față de restul țarai. Pentru readucerea ei pa acelaș plan de progres cu cealaltă parte a României trebuesc alocate în buget sume importante speciale sre a se face îmbunătăţîri absolut necasare fără de care serviciile publice nu vor putea funcţiona. , • Soluţii eroice Chestiunile cari au format obiectul cercetărilor d-lui subsecretar de stat sunt variate, ţinând de domeniul politic economic, juridic şi social. Declaraţia de mai sus dovedeşte că nu e vorba de doleanţe cari s’ar mulţumi cu simple paliative; orice provizorat în problema basarabeană nu poate decât dăuna. Trebuesc măsuri eroice, o străduinţă tenace în vindecarea răului, căci afără de povestea tulburărilor speculată politiceşte de liberali în ajunul alegerilor, nevoile Basarabiei, sunt organice, strânjenesc desvoltarea, ei din toate punctele de vedere, lucru ce ar ţine-o multă vreme îndepărtată sufleteşte de noi. Vom examina în numerele viitoare, după o prealabilă schiţare a situaţiei politice din Basarabia, raporturile de forţă între partide acum în preajma alegerilor , greutăţile basarabene în ordinea importanţei lor, stăruind în special asupra LIPSEI DE DRUMURI, descentralizări administrative, agitaţiilor pe chestia calendarului, foametea care a ucis oameni, nevoilor şcoalelor, spitalelor, funcţionărimei etc. De asemenea vom consacra un capitol special pentru a examina, în lumina celor văzute la faţa locului măsurile pentru intensificarea pazei pe Nistru, soluţiile indicate de reprezentanţii corpului grăniceresc, sporirea mijloacelor de control in interior etc. URODONAI Curata rinichii BlogNotes I —a— „IECENDAJ1EACRA“ Conferinţa d-lui J. de Catenas, mnistrul Spaniei «La legenda negra» (Legenda Neagră) Conferinţa Ministrului Spaniei d. J. de Cardenas, a atras un numeros şi select public în sala de conferinţe a Academiei de înalte Studii Comerciale. Cu o preciziune de istorie şi cu ardoarea unui poet inspirat. Ministrul Spaniei şi-a dezvoltat conferinţa sa, a cărei temă este scoaterea în evidenţă, prin citate şi date de o viguroasă exactitate istorică, a adevărului ,asupra rolului pe care Spania l-a jucat în istoria omoaire. Servindu-se în majoritatea iazuritor de părerile literaţilor şi istoricilor altor naţiuni, d. de Cardenas face dovada că omenirea datorează mult poporului spaniol, care a fost totuşi atât de des, şi in mod atât de injust, acuzat de lucruri oribile pa care nu le-a comis. De exemplu măreţ este spre exemplu acela dat de Carol V Regele Spaniei, care ordonă spaniolilor ce au adunat bogăţii în colonii să nu aducă averile in Spania, ci să facă să prospereze cu ele ţările din America cucerite şi civilizate de Spania, căci se cuvine ca banii câştigaţi şi strânşi în colonii să rămână acolo pentru binele şi propăşirea acelei colonii D. de Candenas n-a terminat apreciata sa conferinţă cu un călduros apel către scriitorii din ţările de cultură latină, ca măcar ei, să-şi ia solemnul angajament să nu ponegrească niciodat în viitor vreo altă ţară latină. 8253BS SPECTACOLE T eatr® OPERA ROMANA: Matineu Boema, seara Dama de pică. TEATRUL NAŢIONAL: Matineu Romeo şi Julietta, seara Papagalii. REGINA MARIA: Sfântul Ambrosius. TEATRUL ALHAMBRA: Mişca. TEATRUL MIC: Florette şi Patapou. TEATRUL INTIM: Vrăjitorul. TEATRUL LIPSCANI (sala de sus) Turneul Lydia Pototzkaya. TEATRUL EFORIE : Intre ciocan şi nicovală. Cinematografe CERCUL MILITAR: Banditul galant. BULEVARD PALACE: Prinţul student din Heidelbergul de altă dată. SCALA: Secretul tăcerii şi revista Ca la mama acasă. TRIANON: Labele Helene. CAPITOL: Roşu şi Negru. CINEMA SELECT: Looping the pop cu Werner Krauss, Jenny Jugo, Gina Manes şi Warwick Ward şi Ufa-Jurnal. LIPSCANI: Jocul cu dragostea. ODEON: Cântecul prizonierului. ELITE: Primul sărut. VOLTA BUZEŞTI: Copiii nimănui. MARIA: Iubita guvernatorului ELITE: Urmaşul lui Caasnova. Conferinţele Ateneului «II. Iorga» Luni 10 Decembrie, ora 5 d. a. se va ţine la Teatrul Mic (Piaţa Palatului Regal) a Vll-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul N. Iorga. Va vorbi d. prof. I. Bianu despre: «Rolul Blajului în lupta pentru unirea naţională». Vor mai da preţiosul concurs: Maestrul Coust. Nottara va spune versuri: d-na Elena Zamora, d. Mihail Vulpescu de la Opera din Mode Carlo; Quartetul de coarde «Regina Maria». La pian d. Kulibin. Biletele se găsesc la agenţia Jean Feder şi la cassa Teatrului Mic. ----- S W CI M T Fiarele scandal de la Sidoli Sub teroarea publicului, juriul dă o decizie falsă îm matchul Spakow*Nour --------poîtîa »îjtao — ■«— Am publicat cri, rezultatele reuniunei de box care a avut loc Sâmbătă seara la Circul Sidoli. Revenim astăzi cu amănunte, fiindcă nu putem să trecem cu vederea scandalul fără precedent care s’a deslănţuit la matchul Spakow - Nour. Cronicari imparţiali, trebuie să spunem de la început că Spakow putea câştiga matchul prin out. Nour s’a urcat pe ring în halul care reamintea pe Dezideriu în ultimele lui apariţii. Complect lipsit de noţiunea celor mai elementare noţiuni de box, Nour s’a angajat în luptă, cu un adversar hotărât superior, şi a căutat să provoace, prin condiţiunile de cari le-a imprimat matchului, descalificarea lui Spakow. Fără vlagă, lipsit complectamente de suflu, în inposibilitate de a ține piept adversarului, Nour, a preferat să lupte cu... spatele. De aci, scandalul. A fost lovit nereglementar, chiar din vina lui. Adversarul i-a telegrafiat lovituri unde nimerea, și nu s’a oprit din martela decât atunci când intervenea arbitrul. Ceea ce e și foarte natural, pugilistul nu trebue să se oprească până la intervenţia arbitrului. Profitând de condiţiile pe care Noul intenţionat le-a imprimat luptei, novicii în box, — dar printre ei şi anumiţi interesaţi, pentru cari şi anumite elemente din preajma boxeriului Lancia, — au provocat un scandal formidabil. Ringul a fost înconjurat, s’a produs un vacarm îngrozitor, şi s’au format în public două tabere, gata să se încaere. Nouf şi-a dat seama de atmosferă, şi a continuat să boxeze cum i-a convenit. Cu toate acestea, Spakow şi-a asigurat un covârşitor avantaj de puncte, martelându-şi incontinu adversarul. Totuşi juriul, dintr-o concepţie tembelă, pretextând teroarei massei, a dat match nul. Spakow a avut, cu siguranţă un avantaj de cel puţin zece puncte. Scandalul de Sâmbătă e profund regretabil, şi nu va face decât să arunce discret asupra boxului. Dar, ne închînni îu parocnură principală a scandalului o constitue faptul înscrierea în program a unui element azi mediocru, ca Nour, contra unui pugilist consacrat, și de clasă. Rezultatul de Duminică Deşi condiţiile atmosferice n’au fost favorabile desfăşurărei unei activităţi sportive normale, majoritatea matchurilor prevăzute în programul de Duminecă s’au disputat la orele fixate. Toiul iernei, s’a resimţit numai în ce priveşte publicul. Matchurile au fost frequentate de un număr foarte restrâns de spectatori. Cifra maximă s’a realizat la Ciocanu, unde la matchul Unirea Tricolor-Macabi, au asistat 301 persoane. Singurul match oficial zilei, a fost partida promotionalilor Belvedere-Sparta. Matchul acesta, s’a terminat cu rezultatul 3-0, în favoarea echipei Belvedere. Scor categorie, care nu este decât oglinda fidela a matchului Sparta în urma acestui rezultat, va trebui să se mulţumească, cu locul al treilea in clasamentul promoţiei. Aceasta până la primăr, când situaţia în clasament poate fi radical schimbată. Din informaţiile cari le-am cules, reese că Sparta a fost lipsită de serviciile mai multor titulari. La Ciocanu Macabi a cedat Uturei Tricolor cu 3-1 (2-0). Matchul de-o factura modestă, a fost bogat in peripeţii. Unirea tricolor a furnizat o partidă mai bună în prima repriză, în timp ce după pauză a fost la perfectă egalitate cu Macabi. Pentru Unirea Tricorr, au marcat Popescu (2) şi Mihai, iar pentru Macabi, Carniol. Matchul a fost arbitrat de d-l C. Rădulescu. Colţea răsturnând toate pronosticurile a învins pe Sportul Studenţesc. Scorul 4-1 pentru Colţea, nu pare să reprezinte, diferenţa reală intre combatanţii de eri dimineaţa. Ambele cluburi, s’au prezentat cu echipe pestriţe. Venus-Pr. Mihai anunţat la ora 15 pe terenul C. A. R. nu s’a juisat. DIVERSE M. Koher a c...l..at încercarea de batere a recordului. PAOLINO a boxat la Filadelfia cu negrul Harwell. Campionul Europei a învins la puncte. Viitorul match a lui Paolino va avea loc la 27 Decembrie cu canadianul Renault. • Issy Schwartz a părăsit Parisul Miercuri dimineața. Schwartz a fost chemat telegrafic în America. Nurmi a plecat Mercuri spre America, finlandezul va face un turneu de un an. LUililllllllli.'llÜTI.jltlIl.'jUül'li'iitlíiIiílliilUllliliiilliiiCi g^PîiinnîiiniimnmimiiniiimmHfmM;miiiiii;imffi»TnTTOiiiii!]iiii»!ii!IlIEgBimigiSEB  Tea ral ALHMVIB3A In fiecare seară MIŞCA cu jklena Zamora, R. ds Jassy G. Chamel, Ion Bruna Tanizi Cuîava-Bsrozzi Cuplete noui — Dans — Montare.