Cuventul, ianuarie 1929 (Anul 5, nr. 1327-1357)

1929-01-11 / nr. 1337

. Cititi la di Huită pe transoceanica Mediterana se în­tinde albastră şi calmă. Canalul de Suez, de o stranie regularitate, îşi păstrează apele limpezi şi calda.. M-am îndreptat spre cartierul a­­rab. Neaşteaptată mizerie, hoarde de copii slabi, cerşetori bolnavi, câteva mumii şi schelete vorbitoa­re cari imploră miluiala... N-am avut curajul să înaintez. M-am în­tors urmărit de câţiva adolescenţi insistenţi cari, sub pretextul că vor să ne vândă ţigări, îmi ofereau cu jumătate glas cărţi de joc ob­scene, cuprinzând cinzeci şi două de cărţi cu cinzeci şi două de figuri... Vânzătorii de mărunţişuri sunt o plagă. Nu poţi face un pas fără să te înconjoare, să-şi ofere serviciile, conducându-te la poştă sau la cafe­nea, la bazar sau în cartierul pros­tituatelor, la barul englez sau la ceainăria japoneză. Se tânguiesc, te urmează pretutindeni, te aşteap­tă la uşă, revin cu dureroasă insis­tenţă, te fură, te uluiesc, te încurcă şi te descurcă cerându-şi bacşişul-Mă opresc la o cafenea pustie.­­ Un negru îmi lustrueşte pantofii şi, mă şterge de praf pentru câţiva penny, înghit în silă cafeaua şi bis­cuiţii serviţi cu o îngrijată grabă de către însuşi patronat, grec o­­bes şi descompus. Pe drum trec en­glezoaice şi franţuzoaice cu mănu­şi, albe. Grupuri de pasageri de pe vasele cari aşteaptă să părăsească portul, colindă bine dispuşi bazarul încărcaţi de pachete. Sunt şi func­ţionari plictisiţi cari vin de la Dji­­bacu­ şi Port-Soudan, sunt şi ofiţeri francezi cari pornesc spre colonii. Un grup se aşează la o masă veci­nă­ Aflu din conversaţia lor preci­pitată că guvernul portughez oferă oricărui tânăr destoinic şi recoman­dat de un înalt funcţionar — posi­bilitatea de a face avere în cinci ani, angajându-se în vastele plan­taţii de bumbac şi cauciuc din Af­­rica ecuatorială. O singură condi­ţie: să fie singur, necăsătorit. Com­paniile nu vor avea, astfel, dificul­tăţi cu familia în caz de deces. A® cult povestea atâtor vieţi îngropate cinci ani în sălbăticia Africei, ie­şind apoi la lumină, cu câteva mi­lioane şi experienţe nebănuite celor cari îşi petrec mediocra lor existen­ţă în oraşe europene, fără nici o putinţă de evadare- Şi ascult po­vestea atâtor morţi crunte şi ago­nii fatale din pricina frigurilor a febrei tropicale­, Grupul de englezi a dispărut. Un signal de vapor îmi aminteşte ple­carea. Mai am douăzeci de minute Cu aceiaşi nerăbdare a întrei ple­cări îndemn taxiul spre port. Plecarea, plecarea. Tărâmurile de vis le voi cunoaşte. Văzduhul dorit şi tânjit, îl voi sorbi. Decorurile de reverie, fum de ţigară şi coşmar — le voi vedea­ Pe bord, privesc încă odată Medi­terana. Apoi, zgomot de fierărie îm atrage privirile în cealaltă parte Plecăm. Vaporul ,Hakoine Marii, ridică ancora pentru Yokhohama.. Mircea Eliade Hi­tin ! Patru grav răniţi. Pagube de milioane O violentă ciocnire de trenuri s’a produs ori noapte, la orele 2.55 în staţiunea Turnu Roşu. Din emisa unei comenzi greşite o locomotivă izolată s’a ciocnit în dreptul semnalului de distan­ţă cu trenul de marfă No. 2411 ce venea din direcţie opusă. Locomotiva izolată a fost în­drumată contra trenului de mar­fă fără a avea cale liberă. * Ciocnirea a fost atât de puter­nică încât locomotiva izolată, pre­cum și aceia a trenului No. 2411 au fost complect sfărâmate. Deasemeni au mai fost distru­se și scase vagoane din garnitu­ra trenului de marfă.__________| Telegramele sosite în cursul di­mineţei de eii la direcţiunea ge­nerală a cfr. din Capitală anunţă că sunt patru grav răniţi fără însă a indica şi numele lor. Răniţii au fost pansaţi pe loc şi apoi trimişi la spitalul din Si­biu. Pagubele sunt de câteva milioa­ne de lei. Organele superioare ale cfr. au ordonat o anchetă, pentru a se stabili răspunderile. Linia curentă a fost deteriora­tă pe o mare întindere. Din a­­ceastă cauză trenurile de călători au fost nevoite să facă transbor­­­­dare ori dimineața. APEL 17 In fiecare localitate se va în­fiinţa o filială. Pentru aceasta se caută o persoană de încredere (indiferent profesia) ca [CONDUCĂTORI] AI FILIALEI Venit lunar: 150—200 dolari Reflectanţii (francare pentru străinătate) se vor adresa la Novelty Company, Valkenburg Lt. Hollandi S­ I 3-4 Flacoane HEU HEH regenerează sângele, îngraşe, mă­reşte considerabil greutatea corpului şi vindecă anemia cu toate urmările ei: Debilitate ge­nerală, Limfatism, Paloarea feţei, Poala albă, ameţeli etc. Adulţi şi copii Contra afecţiunilor căilor res­piratorii: Tuse, Catar, Bronşită etc. luaţi cu încredere PICROS8N Expectorant desinfectant şi calmant puternic fără să conţină narcotice. Instrucţiuni la fiecare flacon. La farmacii şi drogueau­ sau direct la laboratorul Dr. Al.Iteanu, Bucureşti. UO IU ** u ®ÎW la lapzita -----soliţeo-----­ Ravagiile viscolului.- Situaţia firelor tele­­fonice.-Stoiuri pe Dunăre Situaţia la căile ferate, în ur­ma viscolului din ultimele zile se prezintă relativ bine. Zăpada a căzut în cantităţi mai mari în Nordul Moldovei şi Basarabiei. Telegramele sosite în cursul dimineţei de eri la direcţiunea generală a căilor ferate din Ca­pitală anunţau că întreaga reţea ese practicabilă. Trenurile cir­culând aproape regulat. Singură linia Lujeni—Selist, din Nordul Bucovinei, este înză­­rită pe porţiunea Vrânceni— Selist Toate trenurile şi-au sistat cir­culaţia pe această distanţă, atât cele de călători, cât şi cele de marfă. Pe restul liniei, care a rămas neînzăpezită, trenurile de marfă circulă cu brutul redus. SITUAŢIA FIRELOR TELE­­FONICE Vântul care a suflat cu furie Marţi noaptea, a provocat noul deranjamente în reţeaua telefo­nică. Pe ziua de eri situaţia la tele­fon se prezenta în modul urmă­ tor­ : „ Nu s’a putut vorbi de loc cu Galaţi, Brăila şi Călăraşi. Cu Constanţa este bun un sin­gur fir, convorbirile efectuându­­se cu mare greutate. Firul direct cu Buzău este în derivaţie. Dea­semeni cu Sinaia, se comunică pe un singur fir. Convorbiri telefonice normale s-au efectuat cu Iaşi, Chişinău, Craiova, Giurgiu şi Braşov. Este complect deranjat firul di­rect cu Sibiu. Deasemeni firul direct Bucu­reşti—Belgrad a fost deranjat până ori la prânz, de când au început să se comunice în mod normal. PE DUNĂRE Au început de trei zile să curgă sloiuri. In cursul zilei de eri au fost semnalate asemenea sloiuri la Baziaş, T.­Severin, Cetatea, Ca­lafat, T.­Măgurele, Zimnicea şi Olteniţa. Apele Dunărei sunt în uşoară creştere începând de la Orşova și până la Chilia. CUVÂNTUL r­m v­m­tu lui ■"■"'■a Mlim răspuns Tânăr­ul şi distinsul cronicar plas­tic, muzical, teatral, literar, politic şi monden al câtorva publicaţii de­functe şi al uneia recente — d. Pe­tru Comarnescu, revine. De astă da­tă pe o singu­ră coloană, scrisă în astfel de chip încât cu greu ar jus­tifica titlul gazetei, în care apare. Acest domn improvizează cu trei zile înainte şi, înţelege cu trei zile după: «Cunoaştem «dezinteresul» celor ce-şi zâmbesc automat, afectează u­­milinţa şi joacă lotto cu ideile al­tora». Mă întreb dacă domnul citat cu­noştea acelaş dezinteres, în zilele nu prea depărtate, când pe stradă, la cafenea, la redacţie, dimineaţa la prânz şi seara îşi ţuguia în vârful buzelor un permanent surâs de ad­miraţie dedicat subscrisului­. Mă întreb dacă deasemeni îmi cunoştea «umilinţa afectată», atunci când mă pimea în situaţia sincer penibilă de a­-i asculta mărturisirile d-sale de integrală simpatie. Atâta e sigur: că spre deosebire de manierele d-sa­le de factor poştal, plecat în dimi­neaţa anului nou cu orez şi cărţi de vizită pe la casele oamenilor, eu nu m’am făcut vinovat nici de cel mai ocolit compliment la adresa d-sale. Pentru consecvenţa unui or­goliu, care se afişează atât de su­nător pe talgere, faptul are o im­portanţă oarecare. Nu . Preopinentul meu uită cu o dibă­cie prea grosolană acest detaliu şi îl subtilizează dela o zi la alta, de­plasând (dacă termenul e posibil) discuţia. După ce m'a denunţat a fi student, descoperă că semnez cu pseudonim. Acestor moravuri de a­­gent secret I s’ar cuveni o justă re­tribuţie. Nici mai mare, nici mai mică, nici de altă natură decât a veritabililor săi confraţi, trecuţi o­­nest şi cu modestie în statele de plată ale Siguranţei. O considerare serioasă a celor trei coloane, flutu­rate graţios şi supus prin faţa di­rectorului Vieţei româneşti, ar fi trecut dincolo şi de sensul şi de ve­leităţile lor. Aşi fi renunţat pentru aceste mo­tive şi la această ultimă no­tă. Gra­ţia obeză împiedicată, pe care polemică domnului de mai sus o descrie, nu su­pără. Asemeni pă­­puşelor din galantare, îşi aplică sin­g­ură palmele meritate: simpla ei apariţie e o pedeapsă administrată benevol şi acceptată. Este însă în noiurile acelea un cuvânt, care da­că l-ar fi scris cu o perfectă incon­ştienţă, ar putea fi meschin. «Ari­vism». Imberbul cronicar, care a ex­ploatat un duel, un frac, un surâs şi o mondenitate moştenită, pentru a se instala în locul amabil de unde suficient îmi vorbeşte, cutează să scrie acest termen primejdios. Dacă ar şti cum sună cuvântul ăsta în camera unu­i om, care mun­ceşte, nu i-ar mai trebui nici un duel. S’ar omorî singur — presupu­nând că cineva din familia d-sale ■■ ' • frască ar fi capabil de asta. MIHAIL SEBASTIAN ----------on—•—-—— CURIER LITERAR După noi, m­ai toate gazetele în­cearcă să-şi întocmească o pagină literară şi artistică. Evenimentul e desigur îmbucurător: denotă că pre­sa zilnică a pornit pe căile adevă­ratei sale meniri, de a informa pu­blicul în toate domeniile activităţii omeneşti.* «Fiara cu haz şi fără a numitului Stans de J. Peltz se bucură de o bu­nă primire în presă. D. T. Arghezi editează câteva po­vestiri pentru copii. Prima broşură se intitulează: Mig-Lance. •­­ D. Eug. Lovinescu lucrează la un nou volum de critică. • Hyperion a scos în volum un ad­mirabil­­ portret al d-lui Aristade Blank, încadrat în condiţiile sociale care au dat naştere personalităţii fi­nanciare a cunoscutului bancher. . D. Camil Petrescu a demisionat din societatea autorilor dramatici români. . .. . . «Menţiunile critice» seria I a d-lui Perpessicius, reprezintă un intine­­rar pentru literatura contimporană românească. La 15 Ianuarie apare «Contimpo­ranul» diriguit de I. Vinea. ... .* Zilele acestea apare «Gazeta lite­rară de sub direcţiunea d-lui Liviu Heb­rea­nu « Seratură universală franceză şi germană la Biblioteca da împrumut a Librăriei 16. HERTZ Bucuraști 1, Calea Victoriei, 3. Prospecte gratis. * . Ritmul expoziţiilor de artă plas­tică s’a accelerat dela război în­coace. O pleiadă de artişti s’a im­pus atenţiei publice : Ressu, Th. Sion, Iser, Tonitza, Ştefan Dumb­­rescu, O. Han, Jalea, ca să cităm pe cei mai ajunşi. Noua burghezie industrială avea nevoie de un bla­zon de nobleţă, de o justificare culturală a existenţei ei. Cele mai accesibile dintre arte rămân încă artele plastice şi mai ales pictura, fiindcă tabloul cere mai puţin efort de înţelegere, e portativ şi poate umple un vis pe perete, te poţi lăuda faţă de musafiri. Nu era expoziţie care să nu fie vizi­tată, nu era tablou care să nu fie «vandabil». Araaiiirii de §3i©iiî«*ă Nu se cerea niei un soi de spirit critic ca să fii cumpărător, nu se cerea prea mare arată ca să fi pic­tor. Am fost de față în atelierul unui pictor. Sosi un amator bine îm­blănit. — Aș putea să găsesc la dv- o pictură ? îmi trebue pentru biuroul meu. Sunt X­ exportator de lână. — Da. Şi pictorul nostru îi arată pân­zele pe care le avea gata. — Nu, — zise consternat amato­rul, nu pot cumpăra nuduri — deși mie îmi plac, fiindcă la mine vin şi nişte nepoate, fete tinere. Altceva dac’aţi avea.­. — Bine, pot să vă fac. De pildă, o oaie pe toarb­acă şi în fond o fâ­şie de cer... — Da, vezi, asta m’ar interesa. Şi cât­eni-aţi cere? — Trei mii de lei ! — Trei mii de lei — pentru o sin­gură oaie ! Costă mai mult decât una vie. — Bine, vă pot face mai multe; plătiţi 3680 de lei pentru prima oaie şi câte 1608 lei de celelalte... Curente în plastică De atunci însă lucrurile s’au schimbat- Amatorii au început să se selecteze. Pictura e străbătută de curente. S’a ivit tendinţa unui spe­cific naţional, alcătuit de tendinţele moderne în pictură care se practică şi în occident. Pe de o parte străda­­nia artiştilor, iar pe de altă parte, criza economică şi restrângerea con­sumatorilor de pictură au făcut ca piaţa picture! să se resimtă. Ministerul Artelor cumpără ta­­blouri după criterii destul de rela­­tive, mai ales de la «aşii» picture­ cari nu mai au nimic de câştigat de pe urma unei consacrări oficiala Tineretul plastic se sbate în mari sărăcie Se deschid expoziţii, după care bietul artist poate deabia să-şi plă­­tească ramele şi alocaţiunea sălii. Expresiţii deschise. — Ex­poziţii care se anunţă­­ Cu toată criza care bântui, expo­­ziţiile se ţin lanţ. De la Petraşcu până la Lucian Grigorescu, expoziţ­ii se deschid şi se închid cu regu­­laritate. In cursul anului acesta s au expus la noi şi lucrările picto­rului francez André Lhote, a expus pictorul minoritar Hans Eder, a că­rui expoziţie s’a bucurat de succes. Pentru luna Martie s’au vestit ce­le mai interesante expoziţii. Va a­­vea loc, în primul rând expoziţia colectivă «Astea Română», refăcută prin strădania pictorului T­aeodo­­rescu Sion; va expune grupul celor 4, d-nii: F. Şirato, N. Tonitza, O. Han şi Ştefan Dumitrescu ; vor ex­pune moderniştii noştri: Militza Petraşcu, Cornelia Mihăilescu, M. H. Maxy, Monol Iancu, Victor Brauner, Matt­s Teutsch. Sezonul plastic nu mai rezervă şi alte surprize pe care le vom anun­ţa la timp. Rep. ANCHETELE NOASTRE Expoziţiile de artă plastica Culise literare şi teatrale înainte de război, turneul trium­fal al Suzanei De­prés şi Yonnel la Bucureşti. O prinţesă bucureşteană, măritată cu un descendent de îm­părat bizantin, avea recepţie. Ca să­­şi poleiască salonul, a invitat pe celebra actriţă la recepţie. A făcut preţul: 1000 lei pentru câteva reci­tări. Marea artistă franceză şi-a înde­plinit întocmai obligaţiile contrac­tuale. A recitat, a stârnit entuziasm printre cucoanele îndiamantate şi domnii reduşi la o verticală neagră. Dar în mijlocul entuziasmului, în plină adunare de fiinţe alese şi bine crescute, irupe prinţesa şi se adre­sează artistei an­turate. — Domnă, veniţi să vă plătesc ! O pofteşte într’un mic biurou. Ar­tista a înţeles cu cine are de a face şi a tăcut. In birou, d-na prinţesă deschide ca­ssa de fie şi-i oferă artistei nu­mai 800 lei cu explicaţia. — Ştiţi, doamnă, timpurile sunt grele şi 1000 lei e o sumă prea mare«. Artista a primit banii şi a plecat. Nu ştim ce capete au făcut Anui­tăţii».^• — Un autor dramatic a demisio­nat din societatea autorilor. Prici­na : a avut numai 6 voturi la o adu­nare, care trebuia să aleagă un membru să reprezinte societatea. — Un sculptor căruia i s’a cerut un răspuns la o anchetă privitoare la un moment ce se înalţă actual­­mente a replicat: — De ce întrebaţi sculptorii? Ei n’au dreptul la opinii. întrebaţi cu­coanele din comitet, sunt singurele foruri competente artistice. Câteo­dată intră şi prin bucătărie, unde văd cum se fac plăcintele, de acolo au învăţat cum se sculptează. O sculptură nu e bună decât dacă sug­­gerează o noţiune culinară: plăcin­tă, torţă, etc. CURIER P­ASNIC Pictor Ion Anestin a scos un vo­lum de gravuri «Casa cu perdelele lăsate». Sâmbătă 12 Ianuarie îşi inaugu­rează expoziţia sa în sala «Mozart» pictorul N. Tempeanu. * Cunoscutul desenator B’Arg va expune în cursul iernii din lucră­rile sale, , «Artele Decorative» expoziţie per­manentă pentru interiorul modern. * Expoziţia N. Vermont rămâne des­chisă până la 28 ianuarie. In saloanele «Artele decorative» rămân deschise expoziţiile: Lucian­­Grigorescu, d-ra Letiţia Nichifor şi Lucia Demetriad-Bălăcescu. ——ooxxxoo----— ­ Conferinţele Ateneu­lui „N. IorgaA* Luni 14 ianuarie, ora 5 d­ a, se va ţine la Teatrul Mic (Piaţa Pa­latului Regal) a IX-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga». D. Mihail Manoilescu, (fost sub­secretar de stat) va vorbi despre: «Disraeli şi Gladstone». Vor mai da preţiosul concurs d-na Tantzi Cutava Barozzi — ver­suri: d. Mihail Vulpescu, de la Ope­ra din Monte-Carlo; Quartetul de coarde «Regina Maria» de sub con­ducerea d-lui prof. C. C- Nottara. La pian d. Kulibin. Biletele se găsesc la cassa Tea­trului Mic şi la Agenţia Jean Fe­der. Festivalul A. R. P. A. Vineri 11 Ianuarie c., orele 9 sea­ra Asociaţia Română pentru Pro­paganda Aviaţiei, a organizat un festival în onoarea Aviaţiei şi Ar­matei Române. Festivalul va avea loc la Teatrul Eforia şi se va rula filmul american de aviaţie «Wings» — Epopea Aerului, care redă scene din răsboiul aerian de pe frontul de Vest, cu toată puterea adevăru­lui. In acest film se văd cum se e­­xecută şi ce efecte au­ bombardamen­tele aeriene precum şi măreţia lup­telor aeriene.* Toţi iubitorii de aviaţie, sunt ru­gaţi a veni să vadă acest film. -oooxxxooo­ Şezătoarea etnogra­fică a Ligii Culturale Sâmbătă 12 Ianuarie 1929 (ora 8 jum. seara) va avea loc o Șezătoar­e etnografică sub înaltul patronagiu al A. S. R. Principesa mamă Elena, în saloanele Corcului Militar, orga­nizată de comitetul de doamne al Ligii Culturale, în folosul constru­irii Palatului Ligii. Vor da concur­sul: artiştii Operei române şi ai Teatrului Naţional; co­rul bărbătesc al «Capelei Cotroceni»; corul Ligii Culturale; echipa de jo­curi româneşti a comitetului de doamne al Ligii Culturale; societa­tea «Chindia» din R.­Sărat. Tombolă şi bufet servit de doam­nele din comitet. Ţinuta pentru doamne: portul românesc. Preţul bi­letelor: ISO lei de persoană; 440 lei de familie (3 persoane); 120 lei pen­tru militari; 60 lei pentru membrii secţiunei de jocuri. Biletele se găsesc la librăriile: Pa­vel Su­ru, Calea Victoriei 85 şi Al Stănelu­lescu, b-dul Elisabeta 5. Ma­gazinul Apostoleanu, calea Victoriei 26 fost 36, în seara Şezătoarrei la Cassă. Expoziţii Sâmbătă 5 Ianuarie orele 5 p. m .s-au deschis expoziţiile de pictura ale doamnelor Lucia Demetriade Bălăcescu, Letiţia Nichifor şi dom­nului Lucian Grigorescu în sălii­ Artelor Decorative, str. Câmpinea­nu No. 17. Expoziţiile vor rămâne deschise între orele 16—1, 3—7 până la 5 Fe­bruarie Viitoarea premieră a teatrului „fiegma i Maria“ Joi T5 Ianuarie se va reprezenta pentru prima oară la Teatrul Re­gina Maria, de către ansamblul de comedie al companiei Bulandra-Ma­nolescu-Maximi­an-Storm «Avantu­ra d-lui Dorjan», noua comedie în trei acte a d-lor etc. Vlădoianu și Victor Rodan, atât de cunoscuţi pu­blicului nostru ca publicişti şi ca oameni de teatru. In adevăr d-nii Vlădoianu şi Rodan au mai dat set nelor bucureştene numeroase revis­te precum şi comedia «Amedeu Stân­jenei», care în trecutele stagiuni s’a reprezintat în toate teatrele din ţa­ră, realizând un atât de mare suc­ces. Noua piesă a d-lor Vlădoianu şi Rodan «Aventura d-lui Dor­jani se va bucura de o excelentă inter­pretare. E deajuns să spunem că personajul d-lui Dorjan — pivotul întregii comedii — va fi creat de d­r. Maximilian şi că principalele ro­biri femenine vor fi jucate de d­ue­te Marietta Sadova, Nora Piacenti,­ni: Nelly Sterian, Silvia Dumitre­­scu. In celelalte roluri apar d-nii­­­l. Constantinescu, G. Groner, d-re­­le: Cor­ina Barbu, Arapu, Bur­­bea, etc. ­ooxxxoo- TeaftraSe O-sau Irina Nădejde în ro­­lul Jeatm­ireei din «Vraja» Alaltăeri seară, d-na Irina Nădej­de a interpretat pentru întâia oară în «Vraja», rolul Jeanninei creiat la premieră de d-na Puia Ionescu- Idihai Ude. Tânăra artistă a dat per­sonagiului o coloratură personală în sensul temperamentului şi finei sale sensibilităţi, adâncind părţile dra­matice, înlocuind exuberanţa dezor­donată a unei fete de optsprezece ani îndrăgostită de bărbatul surorei sale, printro gravitate patetică, prin­tr’o melancolie stilizată cu mijloace proprii de cea mai frumoasă calitate. Scena cea mare din actul III, acea a mărturisirii, a condus-o cu un brio şi o emoţiune care i-au atras unani­me aplauze. In fruntea interpretării d-na Marioara Zimniceanu, aclamată ca în fiecare seară, Al. Kir. Concerts Duminică 13 Ianuarie, concertul simfonic va fi dirijat de marele şef de orchestră german Dr. Ernst Kun­wald directorul orchestrei Filarmo­nice din Berlin. Programul cuprin­­de simfonia «Din lumea nouă» de Dvorak, variaţiunile (pe o temă de Mozart) de Max Reger şi uvertura «Carnavalul Roman» de Berlioz. Celebrul pianist german Wilhelm Backhaus va da un singur concert la Ateneu în seara de Vineri 25 Ia­nuarie. -ooxxxoo- Viața lui LEONARD descrisă de cel mai bun prieten al său V. Maximilan, se publică în Cazeta Noastră, cu începere de Joi 19 Ianuarie.

Next