Cuventul, ianuarie 1929 (Anul 5, nr. 1327-1357)
1929-01-11 / nr. 1337
. Cititi la di Huită pe transoceanica Mediterana se întinde albastră şi calmă. Canalul de Suez, de o stranie regularitate, îşi păstrează apele limpezi şi calda.. M-am îndreptat spre cartierul arab. Neaşteaptată mizerie, hoarde de copii slabi, cerşetori bolnavi, câteva mumii şi schelete vorbitoare cari imploră miluiala... N-am avut curajul să înaintez. M-am întors urmărit de câţiva adolescenţi insistenţi cari, sub pretextul că vor să ne vândă ţigări, îmi ofereau cu jumătate glas cărţi de joc obscene, cuprinzând cinzeci şi două de cărţi cu cinzeci şi două de figuri... Vânzătorii de mărunţişuri sunt o plagă. Nu poţi face un pas fără să te înconjoare, să-şi ofere serviciile, conducându-te la poştă sau la cafenea, la bazar sau în cartierul prostituatelor, la barul englez sau la ceainăria japoneză. Se tânguiesc, te urmează pretutindeni, te aşteaptă la uşă, revin cu dureroasă insistenţă, te fură, te uluiesc, te încurcă şi te descurcă cerându-şi bacşişul-Mă opresc la o cafenea pustie. Un negru îmi lustrueşte pantofii şi, mă şterge de praf pentru câţiva penny, înghit în silă cafeaua şi biscuiţii serviţi cu o îngrijată grabă de către însuşi patronat, grec obes şi descompus. Pe drum trec englezoaice şi franţuzoaice cu mănuşi, albe. Grupuri de pasageri de pe vasele cari aşteaptă să părăsească portul, colindă bine dispuşi bazarul încărcaţi de pachete. Sunt şi funcţionari plictisiţi cari vin de la Djibacu şi Port-Soudan, sunt şi ofiţeri francezi cari pornesc spre colonii. Un grup se aşează la o masă vecină Aflu din conversaţia lor precipitată că guvernul portughez oferă oricărui tânăr destoinic şi recomandat de un înalt funcţionar — posibilitatea de a face avere în cinci ani, angajându-se în vastele plantaţii de bumbac şi cauciuc din Africa ecuatorială. O singură condiţie: să fie singur, necăsătorit. Companiile nu vor avea, astfel, dificultăţi cu familia în caz de deces. A® cult povestea atâtor vieţi îngropate cinci ani în sălbăticia Africei, ieşind apoi la lumină, cu câteva milioane şi experienţe nebănuite celor cari îşi petrec mediocra lor existenţă în oraşe europene, fără nici o putinţă de evadare- Şi ascult povestea atâtor morţi crunte şi agonii fatale din pricina frigurilor a febrei tropicale, Grupul de englezi a dispărut. Un signal de vapor îmi aminteşte plecarea. Mai am douăzeci de minute Cu aceiaşi nerăbdare a întrei plecări îndemn taxiul spre port. Plecarea, plecarea. Tărâmurile de vis le voi cunoaşte. Văzduhul dorit şi tânjit, îl voi sorbi. Decorurile de reverie, fum de ţigară şi coşmar — le voi vedea Pe bord, privesc încă odată Mediterana. Apoi, zgomot de fierărie îm atrage privirile în cealaltă parte Plecăm. Vaporul ,Hakoine Marii, ridică ancora pentru Yokhohama.. Mircea Eliade Hitin ! Patru grav răniţi. Pagube de milioane O violentă ciocnire de trenuri s’a produs ori noapte, la orele 2.55 în staţiunea Turnu Roşu. Din emisa unei comenzi greşite o locomotivă izolată s’a ciocnit în dreptul semnalului de distanţă cu trenul de marfă No. 2411 ce venea din direcţie opusă. Locomotiva izolată a fost îndrumată contra trenului de marfă fără a avea cale liberă. * Ciocnirea a fost atât de puternică încât locomotiva izolată, precum și aceia a trenului No. 2411 au fost complect sfărâmate. Deasemeni au mai fost distruse și scase vagoane din garnitura trenului de marfă.__________| Telegramele sosite în cursul dimineţei de eii la direcţiunea generală a cfr. din Capitală anunţă că sunt patru grav răniţi fără însă a indica şi numele lor. Răniţii au fost pansaţi pe loc şi apoi trimişi la spitalul din Sibiu. Pagubele sunt de câteva milioane de lei. Organele superioare ale cfr. au ordonat o anchetă, pentru a se stabili răspunderile. Linia curentă a fost deteriorată pe o mare întindere. Din această cauză trenurile de călători au fost nevoite să facă transbordare ori dimineața. APEL 17 In fiecare localitate se va înfiinţa o filială. Pentru aceasta se caută o persoană de încredere (indiferent profesia) ca [CONDUCĂTORI] AI FILIALEI Venit lunar: 150—200 dolari Reflectanţii (francare pentru străinătate) se vor adresa la Novelty Company, Valkenburg Lt. Hollandi S I 3-4 Flacoane HEU HEH regenerează sângele, îngraşe, măreşte considerabil greutatea corpului şi vindecă anemia cu toate urmările ei: Debilitate generală, Limfatism, Paloarea feţei, Poala albă, ameţeli etc. Adulţi şi copii Contra afecţiunilor căilor respiratorii: Tuse, Catar, Bronşită etc. luaţi cu încredere PICROS8N Expectorant desinfectant şi calmant puternic fără să conţină narcotice. Instrucţiuni la fiecare flacon. La farmacii şi drogueau sau direct la laboratorul Dr. Al.Iteanu, Bucureşti. UO IU ** u ®ÎW la lapzita -----soliţeo----- Ravagiile viscolului.- Situaţia firelor telefonice.-Stoiuri pe Dunăre Situaţia la căile ferate, în urma viscolului din ultimele zile se prezintă relativ bine. Zăpada a căzut în cantităţi mai mari în Nordul Moldovei şi Basarabiei. Telegramele sosite în cursul dimineţei de eri la direcţiunea generală a căilor ferate din Capitală anunţau că întreaga reţea ese practicabilă. Trenurile circulând aproape regulat. Singură linia Lujeni—Selist, din Nordul Bucovinei, este înzărită pe porţiunea Vrânceni— Selist Toate trenurile şi-au sistat circulaţia pe această distanţă, atât cele de călători, cât şi cele de marfă. Pe restul liniei, care a rămas neînzăpezită, trenurile de marfă circulă cu brutul redus. SITUAŢIA FIRELOR TELEFONICE Vântul care a suflat cu furie Marţi noaptea, a provocat noul deranjamente în reţeaua telefonică. Pe ziua de eri situaţia la telefon se prezenta în modul urmă tor : „ Nu s’a putut vorbi de loc cu Galaţi, Brăila şi Călăraşi. Cu Constanţa este bun un singur fir, convorbirile efectuânduse cu mare greutate. Firul direct cu Buzău este în derivaţie. Deasemeni cu Sinaia, se comunică pe un singur fir. Convorbiri telefonice normale s-au efectuat cu Iaşi, Chişinău, Craiova, Giurgiu şi Braşov. Este complect deranjat firul direct cu Sibiu. Deasemeni firul direct Bucureşti—Belgrad a fost deranjat până ori la prânz, de când au început să se comunice în mod normal. PE DUNĂRE Au început de trei zile să curgă sloiuri. In cursul zilei de eri au fost semnalate asemenea sloiuri la Baziaş, T.Severin, Cetatea, Calafat, T.Măgurele, Zimnicea şi Olteniţa. Apele Dunărei sunt în uşoară creştere începând de la Orşova și până la Chilia. CUVÂNTUL rm vmtu lui ■"■"'■a Mlim răspuns Tânărul şi distinsul cronicar plastic, muzical, teatral, literar, politic şi monden al câtorva publicaţii defuncte şi al uneia recente — d. Petru Comarnescu, revine. De astă dată pe o singură coloană, scrisă în astfel de chip încât cu greu ar justifica titlul gazetei, în care apare. Acest domn improvizează cu trei zile înainte şi, înţelege cu trei zile după: «Cunoaştem «dezinteresul» celor ce-şi zâmbesc automat, afectează umilinţa şi joacă lotto cu ideile altora». Mă întreb dacă domnul citat cunoştea acelaş dezinteres, în zilele nu prea depărtate, când pe stradă, la cafenea, la redacţie, dimineaţa la prânz şi seara îşi ţuguia în vârful buzelor un permanent surâs de admiraţie dedicat subscrisului. Mă întreb dacă deasemeni îmi cunoştea «umilinţa afectată», atunci când mă pimea în situaţia sincer penibilă de a-i asculta mărturisirile d-sale de integrală simpatie. Atâta e sigur: că spre deosebire de manierele d-sale de factor poştal, plecat în dimineaţa anului nou cu orez şi cărţi de vizită pe la casele oamenilor, eu nu m’am făcut vinovat nici de cel mai ocolit compliment la adresa d-sale. Pentru consecvenţa unui orgoliu, care se afişează atât de sunător pe talgere, faptul are o importanţă oarecare. Nu . Preopinentul meu uită cu o dibăcie prea grosolană acest detaliu şi îl subtilizează dela o zi la alta, deplasând (dacă termenul e posibil) discuţia. După ce m'a denunţat a fi student, descoperă că semnez cu pseudonim. Acestor moravuri de agent secret I s’ar cuveni o justă retribuţie. Nici mai mare, nici mai mică, nici de altă natură decât a veritabililor săi confraţi, trecuţi onest şi cu modestie în statele de plată ale Siguranţei. O considerare serioasă a celor trei coloane, fluturate graţios şi supus prin faţa directorului Vieţei româneşti, ar fi trecut dincolo şi de sensul şi de veleităţile lor. Aşi fi renunţat pentru aceste motive şi la această ultimă notă. Graţia obeză împiedicată, pe care polemică domnului de mai sus o descrie, nu supără. Asemeni păpuşelor din galantare, îşi aplică singură palmele meritate: simpla ei apariţie e o pedeapsă administrată benevol şi acceptată. Este însă în noiurile acelea un cuvânt, care dacă l-ar fi scris cu o perfectă inconştienţă, ar putea fi meschin. «Arivism». Imberbul cronicar, care a exploatat un duel, un frac, un surâs şi o mondenitate moştenită, pentru a se instala în locul amabil de unde suficient îmi vorbeşte, cutează să scrie acest termen primejdios. Dacă ar şti cum sună cuvântul ăsta în camera unui om, care munceşte, nu i-ar mai trebui nici un duel. S’ar omorî singur — presupunând că cineva din familia d-sale ■■ ' • frască ar fi capabil de asta. MIHAIL SEBASTIAN ----------on—•—-—— CURIER LITERAR După noi, mai toate gazetele încearcă să-şi întocmească o pagină literară şi artistică. Evenimentul e desigur îmbucurător: denotă că presa zilnică a pornit pe căile adevăratei sale meniri, de a informa publicul în toate domeniile activităţii omeneşti.* «Fiara cu haz şi fără a numitului Stans de J. Peltz se bucură de o bună primire în presă. D. T. Arghezi editează câteva povestiri pentru copii. Prima broşură se intitulează: Mig-Lance. • D. Eug. Lovinescu lucrează la un nou volum de critică. • Hyperion a scos în volum un admirabil portret al d-lui Aristade Blank, încadrat în condiţiile sociale care au dat naştere personalităţii financiare a cunoscutului bancher. . D. Camil Petrescu a demisionat din societatea autorilor dramatici români. . .. . . «Menţiunile critice» seria I a d-lui Perpessicius, reprezintă un intinerar pentru literatura contimporană românească. La 15 Ianuarie apare «Contimporanul» diriguit de I. Vinea. ... .* Zilele acestea apare «Gazeta literară de sub direcţiunea d-lui Liviu Hebreanu « Seratură universală franceză şi germană la Biblioteca da împrumut a Librăriei 16. HERTZ Bucuraști 1, Calea Victoriei, 3. Prospecte gratis. * . Ritmul expoziţiilor de artă plastică s’a accelerat dela război încoace. O pleiadă de artişti s’a impus atenţiei publice : Ressu, Th. Sion, Iser, Tonitza, Ştefan Dumbrescu, O. Han, Jalea, ca să cităm pe cei mai ajunşi. Noua burghezie industrială avea nevoie de un blazon de nobleţă, de o justificare culturală a existenţei ei. Cele mai accesibile dintre arte rămân încă artele plastice şi mai ales pictura, fiindcă tabloul cere mai puţin efort de înţelegere, e portativ şi poate umple un vis pe perete, te poţi lăuda faţă de musafiri. Nu era expoziţie care să nu fie vizitată, nu era tablou care să nu fie «vandabil». Araaiiirii de §3i©iiî«*ă Nu se cerea niei un soi de spirit critic ca să fii cumpărător, nu se cerea prea mare arată ca să fi pictor. Am fost de față în atelierul unui pictor. Sosi un amator bine îmblănit. — Aș putea să găsesc la dv- o pictură ? îmi trebue pentru biuroul meu. Sunt X exportator de lână. — Da. Şi pictorul nostru îi arată pânzele pe care le avea gata. — Nu, — zise consternat amatorul, nu pot cumpăra nuduri — deși mie îmi plac, fiindcă la mine vin şi nişte nepoate, fete tinere. Altceva dac’aţi avea.. — Bine, pot să vă fac. De pildă, o oaie pe toarbacă şi în fond o fâşie de cer... — Da, vezi, asta m’ar interesa. Şi câteni-aţi cere? — Trei mii de lei ! — Trei mii de lei — pentru o singură oaie ! Costă mai mult decât una vie. — Bine, vă pot face mai multe; plătiţi 3680 de lei pentru prima oaie şi câte 1608 lei de celelalte... Curente în plastică De atunci însă lucrurile s’au schimbat- Amatorii au început să se selecteze. Pictura e străbătută de curente. S’a ivit tendinţa unui specific naţional, alcătuit de tendinţele moderne în pictură care se practică şi în occident. Pe de o parte strădania artiştilor, iar pe de altă parte, criza economică şi restrângerea consumatorilor de pictură au făcut ca piaţa picture! să se resimtă. Ministerul Artelor cumpără tablouri după criterii destul de relative, mai ales de la «aşii» picture cari nu mai au nimic de câştigat de pe urma unei consacrări oficiala Tineretul plastic se sbate în mari sărăcie Se deschid expoziţii, după care bietul artist poate deabia să-şi plătească ramele şi alocaţiunea sălii. Expresiţii deschise. — Expoziţii care se anunţă Cu toată criza care bântui, expoziţiile se ţin lanţ. De la Petraşcu până la Lucian Grigorescu, expoziţii se deschid şi se închid cu regularitate. In cursul anului acesta s au expus la noi şi lucrările pictorului francez André Lhote, a expus pictorul minoritar Hans Eder, a cărui expoziţie s’a bucurat de succes. Pentru luna Martie s’au vestit cele mai interesante expoziţii. Va avea loc, în primul rând expoziţia colectivă «Astea Română», refăcută prin strădania pictorului Taeodorescu Sion; va expune grupul celor 4, d-nii: F. Şirato, N. Tonitza, O. Han şi Ştefan Dumitrescu ; vor expune moderniştii noştri: Militza Petraşcu, Cornelia Mihăilescu, M. H. Maxy, Monol Iancu, Victor Brauner, Matts Teutsch. Sezonul plastic nu mai rezervă şi alte surprize pe care le vom anunţa la timp. Rep. ANCHETELE NOASTRE Expoziţiile de artă plastica Culise literare şi teatrale înainte de război, turneul triumfal al Suzanei Deprés şi Yonnel la Bucureşti. O prinţesă bucureşteană, măritată cu un descendent de împărat bizantin, avea recepţie. Ca săşi poleiască salonul, a invitat pe celebra actriţă la recepţie. A făcut preţul: 1000 lei pentru câteva recitări. Marea artistă franceză şi-a îndeplinit întocmai obligaţiile contractuale. A recitat, a stârnit entuziasm printre cucoanele îndiamantate şi domnii reduşi la o verticală neagră. Dar în mijlocul entuziasmului, în plină adunare de fiinţe alese şi bine crescute, irupe prinţesa şi se adresează artistei anturate. — Domnă, veniţi să vă plătesc ! O pofteşte într’un mic biurou. Artista a înţeles cu cine are de a face şi a tăcut. In birou, d-na prinţesă deschide cassa de fie şi-i oferă artistei numai 800 lei cu explicaţia. — Ştiţi, doamnă, timpurile sunt grele şi 1000 lei e o sumă prea mare«. Artista a primit banii şi a plecat. Nu ştim ce capete au făcut Anuităţii».^• — Un autor dramatic a demisionat din societatea autorilor. Pricina : a avut numai 6 voturi la o adunare, care trebuia să aleagă un membru să reprezinte societatea. — Un sculptor căruia i s’a cerut un răspuns la o anchetă privitoare la un moment ce se înalţă actualmente a replicat: — De ce întrebaţi sculptorii? Ei n’au dreptul la opinii. întrebaţi cucoanele din comitet, sunt singurele foruri competente artistice. Câteodată intră şi prin bucătărie, unde văd cum se fac plăcintele, de acolo au învăţat cum se sculptează. O sculptură nu e bună decât dacă suggerează o noţiune culinară: plăcintă, torţă, etc. CURIER PASNIC Pictor Ion Anestin a scos un volum de gravuri «Casa cu perdelele lăsate». Sâmbătă 12 Ianuarie îşi inaugurează expoziţia sa în sala «Mozart» pictorul N. Tempeanu. * Cunoscutul desenator B’Arg va expune în cursul iernii din lucrările sale, , «Artele Decorative» expoziţie permanentă pentru interiorul modern. * Expoziţia N. Vermont rămâne deschisă până la 28 ianuarie. In saloanele «Artele decorative» rămân deschise expoziţiile: LucianGrigorescu, d-ra Letiţia Nichifor şi Lucia Demetriad-Bălăcescu. ——ooxxxoo----— Conferinţele Ateneului „N. IorgaA* Luni 14 ianuarie, ora 5 d a, se va ţine la Teatrul Mic (Piaţa Palatului Regal) a IX-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga». D. Mihail Manoilescu, (fost subsecretar de stat) va vorbi despre: «Disraeli şi Gladstone». Vor mai da preţiosul concurs d-na Tantzi Cutava Barozzi — versuri: d. Mihail Vulpescu, de la Opera din Monte-Carlo; Quartetul de coarde «Regina Maria» de sub conducerea d-lui prof. C. C- Nottara. La pian d. Kulibin. Biletele se găsesc la cassa Teatrului Mic şi la Agenţia Jean Feder. Festivalul A. R. P. A. Vineri 11 Ianuarie c., orele 9 seara Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei, a organizat un festival în onoarea Aviaţiei şi Armatei Române. Festivalul va avea loc la Teatrul Eforia şi se va rula filmul american de aviaţie «Wings» — Epopea Aerului, care redă scene din răsboiul aerian de pe frontul de Vest, cu toată puterea adevărului. In acest film se văd cum se execută şi ce efecte au bombardamentele aeriene precum şi măreţia luptelor aeriene.* Toţi iubitorii de aviaţie, sunt rugaţi a veni să vadă acest film. -oooxxxooo Şezătoarea etnografică a Ligii Culturale Sâmbătă 12 Ianuarie 1929 (ora 8 jum. seara) va avea loc o Șezătoare etnografică sub înaltul patronagiu al A. S. R. Principesa mamă Elena, în saloanele Corcului Militar, organizată de comitetul de doamne al Ligii Culturale, în folosul construirii Palatului Ligii. Vor da concursul: artiştii Operei române şi ai Teatrului Naţional; corul bărbătesc al «Capelei Cotroceni»; corul Ligii Culturale; echipa de jocuri româneşti a comitetului de doamne al Ligii Culturale; societatea «Chindia» din R.Sărat. Tombolă şi bufet servit de doamnele din comitet. Ţinuta pentru doamne: portul românesc. Preţul biletelor: ISO lei de persoană; 440 lei de familie (3 persoane); 120 lei pentru militari; 60 lei pentru membrii secţiunei de jocuri. Biletele se găsesc la librăriile: Pavel Suru, Calea Victoriei 85 şi Al Stănelulescu, b-dul Elisabeta 5. Magazinul Apostoleanu, calea Victoriei 26 fost 36, în seara Şezătoarrei la Cassă. Expoziţii Sâmbătă 5 Ianuarie orele 5 p. m .s-au deschis expoziţiile de pictura ale doamnelor Lucia Demetriade Bălăcescu, Letiţia Nichifor şi domnului Lucian Grigorescu în sălii Artelor Decorative, str. Câmpineanu No. 17. Expoziţiile vor rămâne deschise între orele 16—1, 3—7 până la 5 Februarie Viitoarea premieră a teatrului „fiegma i Maria“ Joi T5 Ianuarie se va reprezenta pentru prima oară la Teatrul Regina Maria, de către ansamblul de comedie al companiei Bulandra-Manolescu-Maximian-Storm «Avantura d-lui Dorjan», noua comedie în trei acte a d-lor etc. Vlădoianu și Victor Rodan, atât de cunoscuţi publicului nostru ca publicişti şi ca oameni de teatru. In adevăr d-nii Vlădoianu şi Rodan au mai dat set nelor bucureştene numeroase reviste precum şi comedia «Amedeu Stânjenei», care în trecutele stagiuni s’a reprezintat în toate teatrele din ţară, realizând un atât de mare succes. Noua piesă a d-lor Vlădoianu şi Rodan «Aventura d-lui Dorjani se va bucura de o excelentă interpretare. E deajuns să spunem că personajul d-lui Dorjan — pivotul întregii comedii — va fi creat de dr. Maximilian şi că principalele robiri femenine vor fi jucate de duete Marietta Sadova, Nora Piacenti,ni: Nelly Sterian, Silvia Dumitrescu. In celelalte roluri apar d-niil. Constantinescu, G. Groner, d-rele: Corina Barbu, Arapu, Burbea, etc. ooxxxoo- TeaftraSe O-sau Irina Nădejde în rolul Jeatmireei din «Vraja» Alaltăeri seară, d-na Irina Nădejde a interpretat pentru întâia oară în «Vraja», rolul Jeanninei creiat la premieră de d-na Puia Ionescu- Idihai Ude. Tânăra artistă a dat personagiului o coloratură personală în sensul temperamentului şi finei sale sensibilităţi, adâncind părţile dramatice, înlocuind exuberanţa dezordonată a unei fete de optsprezece ani îndrăgostită de bărbatul surorei sale, printro gravitate patetică, printr’o melancolie stilizată cu mijloace proprii de cea mai frumoasă calitate. Scena cea mare din actul III, acea a mărturisirii, a condus-o cu un brio şi o emoţiune care i-au atras unanime aplauze. In fruntea interpretării d-na Marioara Zimniceanu, aclamată ca în fiecare seară, Al. Kir. Concerts Duminică 13 Ianuarie, concertul simfonic va fi dirijat de marele şef de orchestră german Dr. Ernst Kunwald directorul orchestrei Filarmonice din Berlin. Programul cuprinde simfonia «Din lumea nouă» de Dvorak, variaţiunile (pe o temă de Mozart) de Max Reger şi uvertura «Carnavalul Roman» de Berlioz. Celebrul pianist german Wilhelm Backhaus va da un singur concert la Ateneu în seara de Vineri 25 Ianuarie. -ooxxxoo- Viața lui LEONARD descrisă de cel mai bun prieten al său V. Maximilan, se publică în Cazeta Noastră, cu începere de Joi 19 Ianuarie.