Cuventul, februarie 1929 (Anul 5, nr. 1358-1385)

1929-02-05 / nr. 1362

O manifestaţie de rataţi T­eri dimineaţă la ora 8, s-au adu­nat în sala Constructorilor din bu­levardul Maria membrii «blocului muncitoresc ţărănesc» sub pretextul înfiinţărei unei şcoli. La un moment dat doi dintre cei cari luau parte la întrunire au dat jos din perete o fotografie a Rege­lui Mihai, întovărăşind gestul cu o expresie necuviincioasă. Dizolvarea întrunirei Cazul a fost adus imediat la cu­noştinţa autorităţilor. La sala constructorilor, au sosit d-un­ general Eracle Nicoleanu, pre­fectul poliţiei Capitalei, Cernescu, procuror general, Cod­in Ştefănescu prim procuror, procurorul Grigo­ri­u, Minculescu jude-intructor, M. Capeleanu, inspector de poliţie, etc. Reprezentanţi autorităţilor au venit până la uşa sălei de întruni­re, pe care însă au găsit-o închisă şi sprijinită de cei din sală. S-au făcut trei arestări din acei care erau pe sală şi au proferat cu­vinte injurioase la adresa autorită­ţilor. Comuniştii aflând de prezenţa au­torităţilor, au început să cânte «In­ternaţionala». Oprirea manifestaţiei întrunirea luând sfârşit la ora 1, grupuri compacte au eşit în curtea sălii, purtând plaparde, cu intenţia să manifesteze pe străzi. Manifestaţia a fost oprită de un cordon de jandarmi, aşezaţi la poarta principală, pe unde s’a fă­cut triajul participanţilor la întru­nire. Fiecare din indivizi, a fost con­trolat. Din aproape cinci sute de indivizi s’au găsit două sute fără nici un act de identitate. Celor cu actele găsite în regulă li s’a dat drumul, iar cei găsiţi în ne­regulă, au fost duşi la prefectura de poliţie. Din primele constatări ale triaju­lui, s’au dovedit că au luat parte la întrunire şi 17 studenţi şi 2 stu­dente, originari din Basarabia că­rora li s’au luat cărţile de student, ce au fost trimise rectorului uni­versitar. Intre cei trimişi la prefectura de poliţie, au fost şi treizeci şi cinci, femei, care fiind în sala de întruni­re, au avut o atitudine necuviin­cioasă la adresa autorităţilor. Ancheta La ora 6 seara, a sosit la prefec­tura de politie d. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne care s’a interesat de mer­sul anchetat. D. Godin Ştefănescu, primul pro­cur­or, a anchetat împreună cu ju­decătorul de instrucţie Minculescu şi procurorul Grig­or­iu, pe cei ares­tați, pentru a li se stabili identita­tea. Câteva preciziuni interesante încercarea de a manifesta a gru-­ pului de derbedei ce se intitulează «bloc muncitoresc şi ţărănesc» a fost reprimată de autorităţi cu e­­nergia cerută de împrejurări. Gea­ce a dovedit că guvernul veghea­ză ca manifestările subversive — fie ele de sânga, fie de dreapta — să fie reprimate cum trebue. In ce priveşte gestul derbedeilor cari, într’o sală ce nu era a lor, au dat jos un tablou al Regelui, e treaba justiţiei să sancţioneze cum se cuvine. Au fost eri la Constructori pros­tituate ordinare culese din borde­lurile de pe cheiul Dâmboviţei şi din Crucea de Piatră, aduse la în­trunire cu proxeneţii şi ţaţele lor pentru a protesta contra intenţiei de a se trece «moravurile» la mi­nisterul sănătăţii. Au fost la în­trunirea intitulată «comunişti» der­bedei luaţi din drojdia societăţii, cărora le-au vorbit foşti agenţi de siguranţă ca Mihăileanu, trafi­canţi de prostituate şi emigranţi ca Sarat:» despre... revoluţia ro­mână ! Vânzători de şireturi din Lips­cani, borf­ şi identificaţi de poliţie, indivizi fără nici un căpătăiu, au luat parte alături de specimenele descrise mai sus, la întrunirea «comunistă». Caraghioslâcul încercare! de a manifesta s’a văzut ori, când trei cetăţeni revoltaţi au cerut repre­zentanţilor autorităţilor să-i «fri­zeze» pe... comunişti. Trei oameni au fost deajuns pentru a vârî spai­ma în haita de derbedei şi prosti­tuate... O manevra s­uplită Autorităţile au stabilit că încer­carea de omi este de fapt o mane­vră în vederea procesului ce se desfă­şoară mâine la consiliul de război­ din Capitală. După cum se ştie este judecat Dobrogeanu-Gherea. Anu­miţi indivizi cari ori de câte ori li se iveşte prilejul încearcă să pro­ducă dacă nu tulburări dar cel pu­ţin oarecare emoţie, au vrut să facă o­ atmosferă­ pentru viteazul de la Jilava. Nu şi-au dat seama că o a­­tare încercare e dinainte condam­nată. In ce priveşte procesul de mâine, pentru a se vedea importanţa ce li se dă a comuniştilor», e destul să spunem că, drept măsuri de sigu­ranţă s’a luat hotărîrea să fie con­centraţi patru paznici din Cişmi­­giu cari vor hotărî de soarta der­bedeilor. Soarta sîmşenţîlor După cum am arătat mai sus, printre cei ce au încercat să ma­nifesteze au fost şi un grup de studenţi evrei basarabeni. De cât­va timp, tinerii aceştia a căror di­plome încă n’au fost lămurite şi a căror situaţie în general n’a fost clarificată (se ştie că din Basara­bia vin plutoane de «bacalaureaţi» cu diplome fabricate în subterane) se ţin de fleacuri. Cei găsiţi eri vor fi tri­mişi imitaţilor spre a fi imediat încorporaţi. Bine­înţeles asta în ce priveşte valizii. Invalizii vor fi tri­mişi la urma lor. In ce priveşte prostituatele găsi­te la întruni­rea de eri, au fost tri­mise la vizita medicala pentru a se constata situaţia lor sanitară. Cele găsite bolnave vor fi trimise la Colentina, iar celelalte — aşa zi­sele pseudo-sănătoase — vor fi ţi­nute în casele de toleranţă, sub su­praveghere. Trei arestări Din grupurile de derbedei aduşi la poliţia Capitalei, au fost opriţi numai trei. Unul dintre ei, lăcătuşul Anghel Petrescu, un analfabet care nici nu ştie să se iscălească, este învinuit că a dat jos tabloul Regelui, profe­rând insulte la adresa Suveranului. Individul va fi depus la Văcăreşti şi va fi judecat pentru lese-majes­­tate. Consfătuirea de la interne Pentru punerea în acord a mă­surilor administrative şi a acţiu­nii judiciare în chestiunea comu­­niştior arestaţi ieri, a avut loc aseară o consfătuire la ministerul de interne între d-nii miniştri dr. Al. Vaida-Voevod, D. R. Ioaniţes­­cu şi Dim. Cernescu, procurorul general al Curţei de apel din Bu­cureşti. Noui membri în comitetul Uniunii Uniunea generală a micilor in­­du­s.iari din Capitală a ţinut o în­trunire Duminecă 3 Febr. 9 jum. dini. la sediul Uniunii (Str. Bel­vedere) sub preşidenţia d-lui Al. Samoil. Au luat cuvântul d-nii: ing. Lo­­rentzi, Tom­a Dumitrescu, Nae Io­­nescu, Barbu Rădulescu, D. Bărbă­­tescu, Stelian Georgescu şi alţii, ho­­tărându-se o intensă propagandă pentru organizarea micilor indus­triaşi. In acest scop a avut loc la 4 ch. a. o consfătuire în Cal. Floreasca 151 pentru a se constitui un comi­tet de propagandă al Uniunii in cartierul Floreasca. D. AL. SAMOIL: preşedintele Uniunii, luând cuvântul face apel la micii industriaşi să fie uniţi căci numai astfel îşi vor putea impune doleanţele. Recomandă înscrierea în Uniune. D. VASILE IONESCU: relevă uneltirile politicianiste spre a des­­bina pe micii industriaşi. D. TH. IONESCU: aduce omagii presei. D. NICOLAU îndeamnă la fra­ternitate pe micii­ industriaşi. A­­tace eloflii d-lui AL Samoil D-nii Diaconescu şi Teodorescu protestează contra impozitelor a­­păsătoare pentru mica industrie. D. VASILE CRI­ŞAN relevă pe­ricolul politicianismului în organi­zaţiile profesionale. Mai vorbesc d-nii Grădinaru ,Ni­­ţulescu, Sofronie ş. a. cerând mi­cilor industriaşi să strângă rându­rile în jurul Uniunii. Au fost aleşi apoi în comitet d-nii: Anton Cetnatovici, Anghel Constantinescu, Teodor Teodorescu Vasile Ionescu, Barbu Ionescu, Eu­gen Betz și Platon lonescu. ------ooxxxoo-----­ Întrunirea U. N. A. L. din Duminecă a avut loc o întru­nire publică a foştilor luptători şi invalizilor de răsboi, în sala «Lo­comotiva» din calea Griviţei, unde au vorbit d-nii: Virgil Serdaru, C. Căldăraru, I. Mazilu, Andrei Voicu­­lescu, etc. La sfârşitul desbaterilor s’a dat citire unei moțiuni în sensul celor discutate care a fost primită de a­­sistență. _ 1 Is jurai pulului ! reorganizare A JANDARMERIEI Acuzaţia de oficializare a gărzilor cetăţeneşti trebue respinsă cu dispreţ. Declaraţiile d-lui D. R. loaniţescu, subsecretarul de stat de la interne De când guvernul şi-a anunţat int­­enţiunea, şi a şi început a lucra,­ simultan, pentru organizarea jan­darmeriei, lumea noastră politică a fost împărţită, pe loc, in două ta­bere. Una, cea veche, liberală şi a­­verescană, cea nouă, naţional-ţără­­nistă. Una, beneficiară — profund şi multilateral beneficiară — a ac­tualei organizaţii a corpului jan­­darmeresc; alta, care a avut de în­durat numai umilinţi şi, de multe ori, moartea din partea aceluiaşi corp împins de politiciani la crime, una, care în tot timpul de la război încoace nu a activat decât în­ sen­sul ca şi din jandarmi să facă un corp de slugi­ de «lichele», cum a voit să facă din toată ţara, un po­por de 17 milioane de lichele». Una, care a exploatat şi ar voii să exploa­teze şi de aci înainte mizeria a 12—15.000 de oameni, dându-le posi­bilitatea, în schimb, să jecmăneas­că populaţia satelor ca unele exem­plare noui ale fanarioţilor de de­mult, şi alta, care voeşte să facă din jandarmerie un corp indepen­dent în slujba populaţiei şi organe­lor Statului, cea mai însemnată u­­nealtă a «celei de-a doua magistra­turi» a lui Vasile Lascăr adminis­traţia. O PUNERE LA PUNCT NECE­SARA In această atmosferă de idei şi in­tenţii, am socotit că încă o punere la punct a diverselor alegaţiuni o­­pozante asupra proectului reorga­nizării jandarmeriei, nu poate fi de prisos din partea celui ce şi-a asu­mat însărcinarea realizării lui, d. D. R. loaniţescu: GĂRZI CETĂŢENEŞTI? — Niciodată, — a răspuns subse­cretarul de Stat dela interne între­bării noastre, — jandarmeria nu va fi un corp mai selecţionat ca după votarea proectului. In scurtă vreme se vor putea vedea efectele. Pentru­­că preocuparea guvernului e, să facă din jandarmerie un corp bine pregătit, bine întărit, care să poată face faţă pazei şoselelor şi menţi­nerii ordinei. «Condiţiunile de admitere exclud infiltrarea agenţilor electorali în acest corp» Iar şcolile de specialita­te vor pregăti în aşa fel pe jandarm încât, cu garanţiile de stabilitate ce le dăm, vom forma din el cel mai bun auxiliar al magistraturii. «Când acesta e proectul nostru, respingem cu dispreţ ,- i m­aţine li­nera, că vrem să OFICIALIZAM GĂRZILE CETĂŢENEŞTI, pe care noi nu le-am­ avut niciodată şi spe­răm că nici nu le vom avea, dat fiind potopul de popularitate din ju­rul partidului nostru. INTERESELE ARMATEI ASIGU­­ RATE PRIN PROECT «Dar şi dintr’un al doilea punct de vedere proectul guvernului poa­te fi aplaudat. Toate interesele oş­tirii, din timp de pace şi din timp de război, compatibile cu atribuţiile jandarmeriei, vor fi apărate de jan­darmerie şi prin jandarmerie, de că­tre jandarmi şi prin jandarmi. «Cine crede că poate găsi diver­genţe în sânul guvernului pe acea­stă chestie, va încerca o amară dez­iluzie. «Spiritul larg şi de înalt patrio­tism al d-lui general Cihoski, al d-lui ministru de interne, Vaida­ Voevod, ca şi al tuturor celorlalţi membri ai cabinetului, constitue cea mai sigură garanţie că interesele superioare ale ţării vor fi apărate. Preocupările de partid sunt streine de noi. N’avem nevoe să pătăm ca a­mic corpul jandarmeriei, pentru­­că prea suntem tari, ca să ne gân­dim la nimicuri. «Jandarmeria — a încheiat d. Ioa­­niţescu^ — va deveni, după trans­formarea proectului în lege, cea mai sigură pavăză contra arbitra­rului.» 1 ; 1 ;11­­ . —in. g.— D. D. R. IOANITESCU O nouă şi scandaloasă afacere liberală Asigurarea averilor bisenceşti se dă pe seama osiei societâti de asigurare liberală. Atitudinea pretind din capitală Zilele trecute s’a ţinut o adu­nare a preoplor din Capitala in care s’a discutat chestiunea asigu­rării averilor bisericeşti. La prima vedere se părea că la mijloc nu este vorba decât de o chestiune de gospodărie, de aceea şi ziarele s’au mulţumit să publice scurte dări de seamă lipsite de orice comen­tarii. Totuşi această chestiune a asi­gurării averilor bisericeşti nu este tocmai aşa de simplă cum s’ar pă­rea şi nu trebueşte privită numai din punctul de vedere al adminis­traţiei interioare bisericeşti, cum ar dori anumite persoane. Ea comportă, credem noi, o amplă discuţie pen­­tru că sub aparenta grijă de situaţia bunurilor bisericei noastre, se as­cunde o nouă şi vastă afacere li­­ berală.­­ UN SCURT ISTORIC Dar pentru a arăta în ce constă această afacere e nevoe de un scurt istoric. Prin legea de organizare a bisericei ortodoxe — aşa zisa lege Lapedatu — a luat fiinţă „E­­foria bisericească“. Care este rostul acestei eforii ne spune chiar legea: administrarea averilor bisericeşti. Desigur că înfiinţarea acestui or­gan administrativ bisericesc cores­­pondea unei reale necesităţi. E ştiut doar­ că, până de curând, averile bisericeşti, cu toată existenţa acelei aşa zise „Case a Bisericei“, erau la dispoziţia chiriarhilor respectivi o mai bună administrare a aces­tor averi, prin intermediul eforiei bisericeşti, nu putea fi decât spre folosul bisericei noastre, şi de a crea înfiinţarea acestei instituţii adminis­trative a fost cât se poate de bine primită. EFORIA LA LUCRU Legea de organizare a bisericei ortodoxe a fost, însă, prilejul cel mai nemerit pentru ca politica să se întroneze definitiv în sânul bi­sericei noastre. E de ajuns să ne amintim că aşa zisele adunări e­­parhiale precum şi congresul na­ţional bisericesc — organul care a­­lege pe chiriarhi — sunt compuse în marea lor majoritate din mem­bri ai cluburilor liberale. Cum era şi natural — cunoaşteţi doară omo­genitatea naţional-liberală ! — in fruntea eforiei au fost puşi trei reprezentanţi ai marelui partid care ne-a dat Independenţa, România­ Mare, Dunărea, Carpaţii şi toate celelalte bunătăţi care ne fac astăzi să huzurim. E destul să ţinem sea­mă că printre efori a figurat şi­­ Stelian Popescu. De îndată ce s’a constituit, eforia bisericească s’a pus pe lucru, a cercetat, a făcut adrese peste adrese şi în sfârşit a ajuns să inventa­­rieze averea bisericei noastre. UNDE ÎNCEPE AFACEREA Până aci toate birne­i şi nimic de zis. Actualii efori, în frunte cu d. Băicoianu, s’au gândit, ca buni ad­ministratori ce sunt, că averile bi­sericeşti, compuse din lăcaşuri de închinare, mobilier şi obiecte de cult, trebuesc asigurate. Evident, a­­ceastă măsură dovedeşte marea gri­jă a eforilor pentru comorile de artă ca sa găsesc în unele din bi­sericile noastre, şi ea nu poate de­cât să bucure pe toţi bunii români şi creştini doritori de a păstra ne­atinse relicvele trecutului nostru is­toric. Iată, însă, că eforia hotărăşte ca această asigurare să se facă nu­mai prin intermediul ei. Parohiile să plătească cota cuvenită pentru asigurare în raport cu evaluările averilor respective, iar asigurarea să se facă prin eforie. Dar eforia mai hotărăşte încă un lucru: cota de asigurare va fi de 1 leu şi 75 la mie deşi în mod obişnuit această cotă este de 1 şi chiar 0,75 la mie. De ce această diferenţă între cota obişnuită şi cota stabilită de eforie? In întrunirea preoţilor d. Băi­coianu a căutat să dau o explicaţie. Ar fi vorba ca din diferenţa celor două cote să se adune un fond de rezervă care să poată fi între­buinţat pentru nevoile bisericeşti. E drept că prezenţa reprezen­tanţilor presai la acea întrunire pre­oţească, a avut darul să nemulţu­mească pe d. Băicoianu şi d-sa a şi cerut ca ziariştii să nu ia note asupra chestiunilor în discuţie, ele interesând numai biserica. CARE E REALITATEA Realitatea era, însă, cu totul alta. D. Băicoianu îşi dădea seamă de inoportunitatea prezenţei gazetari­lor şi a găsit chiar de cuviinţă să adaoge că buna d-sale credinţă nu poate fi pusă la îndoială, dat­ăunii faptul că d-sa este ctitor de lăcaşuri sfinte şi aşezăminte de cultură. Ceia ce n’a putut spune atunci d. Băicoianu, am putut afla noi mai târziu. Nu e vor­bă nici de grija pentr­u bunurile bisericeşti, nici de crearea unui fond de rezervăi, ci cu totul altceva. E vorba, pur şi sim­plu, de a se asigura imensele aven bisericeşti la o singură societate de asigurare NAŢIONAL-LIBERALA. Preoţii au arătat că nu toate bi­sericile au venituri şi că majoritatea averilor acestora — lăcaşuri, imo­bile şi obiecte de cult — nu pro­duc nici un fel de venit şi prin ur­mare ele n’au de unde plăti cotele impuse de eforie. Să se dea libertate preoţilor şi consiliilor parohiale de a as­igura averile respe­tive la acele socie­tăţi de asigurare care ac­or­dă condi­ţiile cele mai avantajoase, căci aşa cum procedează eforia, ea nu face decât să supună parohiile sărace unui impozit neingăduit. D. Băicoianu a rămas totuşi, la punctul său de vedere. Va înghiţi preoţimea hapul ce i se serveşte? Aceasta vom vedea-o în curând. Până atunci întrebăm pe conducătorii ministerului cultelor dacă n’au de spus şi ei vre-un cu­vânt în această chestiune? Spectacolele zilei Teatre OPERA ROMANA: Manon. TEATRUL NATIONAL: Amantul Anonim. TEATRUL TEGINA MARIA: L’A­­mont Venllo (cu Huguette Duflos) TEATRUL MIC: Incurcă-lume. TEATRUL ALHAMBRA: Dodé- Cinematografe CINEMA EFORIA : Cântecul de­sertului cu Mosjoukine. -CINEMA SCALA: Revista Viu Bi­bicule şi filmul Fec­oara rătăcită. BULEVARD PALACE: Crăiasa cetirilor. CINEMA TRIANON: Banii. CINEMA M. VOICULESCU: Ro­man­ul unei Amazoane. CINEMA CAPITOL: Şarpele. CINEMA LIPSCANI PALACE : Ţăranul voios. TEATRU CINEMA ELITE : Ta­re vi­ciul. CIN­EUMA ODEON: Satul Ispitelor. SELECT: Hula, si o comedie. CINEMA MARIA : Cazacii. CINEMA VOLTA-BUZESTI: fanul. DOLF.SOU: Domnita robilor. Or- D-na Dr. Faceri — Boli de femei s’a mutat in hui­er. LaScar Catargiu No. 3 mmm în calea VICTORIEI împreună sau separat £ camere elegant mobitale. Intrare singură. Adresa zi­­­arul Schulflor ,£ S. SSer­­aer, sub «Nichifora. Prelungirea contractelor de închiriere« Mo­fiu** a. Duminică a avut loc în sala Func Donărilor Comerciali din str. Blă­­nari No. 14, o nouă întrunire con­vocată de Liga Chiriaşilor. A prezidat d. avocat B. Magder. D. Ion Zănescu, funcţionar public, spune că trecutul guvern a împărţit fondul de 140 milioane pentru cons­trucţii la câteva zeci de funcţionari superiori, iar cei 860.000 de funcţio­­nari mici nu au primit nici un ban. La fel s’a întâmplat şi cu fondul de 40 milioane pentru funcţionarii Casei de Depuneri­ Tot cei mari s’au înfruptat din el. Cere prelun­girea­ contractelor pentru toţi chi­riaşii. D. Gogu Niculescu, funcţionar par­ticular, arată situaţia grea în care se zbat funcţionarii particulari în epoca acesta de şomaj şi falimente. D. C. Dobrescu preşedintele soc. demobilizaţilor «P’ari nu se trece» arată lupta perseverentă dusă de cei de la con­duce­­rea Ligii. Chiriaşii trebue să secondeze de aproape ac­ţiunea. Spune că organizaţia ce con­duce e alături cu acţiunea Ligii. D. Bănică Ionescu meseriaş spune că chiriaşii de liberă transacţie nu mai pot suporta chiriile ce plătesc. Legea viitoare trebue să-i proteje şi pe ei. D-na Eud. Simoinescu Georgian vorbeşte despre mizeria de la peri­ferie şi cere ca statul să constru­iască case pentru nevoile servicii­lor sale şi pentru funcţionari şi pensionari. D. I. Gănescu face o descriere amă­nunţită a situaţiunei de mizerie în care se zbat toţi chiriaşii. D. M. Mellcshon secretar general al soc. Funcţionarilor Coraorcilali arată necesitatea construcţiilor pentru masele nevoiaşe. Mai vorbesc d-nii L Goldenberg, F. Segal. M. Ianculescu, profesor universi­tar îndeamnă la organizare. D. dr. C. Pădeanu arată că proprie­tarii se agită , ceea ce înseamnă că vor să speculeze imobilele lor. D. Ionel Dumitrescu fost denutat arată lupta dusă de d-sa pentru chi­riași în trecutul parlament și cere diminuarea chiriilor extraordinare fixate prin legea Stelian Popescu. D. B. Magder avocat, constată cu satisfacţie că guvernul actual s’a pronunţat pentru o nouă prelungire. Prin aceasta, recunoaşte implicit că­ toate guvernele n’au voit să dea chestiunii soluţionarea ce se cu­­venia. . . In urmă dă cetire următoarei Chiriaşii Capitalei adunaţi azi 3 Februarie în sala Uniunei Funcţio­narilor comerciali din strada Blă­­nari 14, ascultând cuvântările con­ducători­lor Ligii chiriaşilor se de­clară de acord cu toată acţiunea desfăşurată de ea până azi. Constată cu satisfacţie că actualul guvern prin cuvântul autorizat al d-lui Gr. Iunian ministrul de justi­ţie a recunoscut dreptatea cauzei chi­raşilor şi sa pronunţat hotărât pentru prelungirea contractelor. Mulţumesc d-lui Prim ministru luliu Maniu, d-lui Gr. Iunian, mi­nistru de justiţie şi întregului gu­vern pentru soscitudiinea ce-o a­­rată celor nevoiaşi.­­ îşi exprimă încrederea în guver­nul democraţiei că va aduce proce­­tul de lege care să apere pe toţi chiriaşii de specula proprietarilor şi va repara toate greşelile făcute. Cere ca legea viitoare să cuprin­dă următoarele deziderate: 1. Prelungirea tuturor contracte­lor de închiriere pe timp de 5 ani ca în Franţa. 2. Chiriile pentru funcţionari şi pensionari să rămână aceleaşi din legea actuală, iar chiriaşilor ce stau pe baza legii Stelian Popescu să li se reducă la de 20 ori chiria din 1916. 3. Să se suspende efectele hotărâ­rilor obţinute pe baza art. 36 din lege contra chiriaşilor — pe toată durata noii prelungiri. 1. Chiriaşii de liberă transacţii care ocupă imobilele vechi să li se reducă chiriile la de 20 de ori chi­­ria din 1916. 5. Abrogarea legii proprietarilor, MOŢIUNE V, In jurul sinuciderii de la hotel Roma Negreanui a murit Am anunţat în numărul de ein­ci la hotelul Roma din calea Griviţei N. Negreanu fost şef de cabinet la primăria Capitalei, a încercat să se sinucidă. Eri dimineaţa, Negreanu a înce­tat din viaţă. Parchetul a autori­zat înmormântarea cadavrului. --------OOXXXOO--------­ avut în Ivan Dumitru o victimă si­gură. Am vrea să-l vedem pe Lucian Popescu într’un match cu un bo­­xeur de valoare. Pentru a doua oară, Firu termină la egalitate cu Cionoiu. . DIVERSE Al. Brown a învins pe Hummery prin Knock-out. Francezul s’a ros­togolit la pământ, după 15 minute de luptă în urma unui crochet de dreapta. SPORT Ramintita de samhiti ‘ Un program interesant, şi cu toa* Sâmbătă, Lucian Popescu ne-a fă­­** acestea reuniunea de box de Sâm cut impresia cea mai bună, deşi a bată, a repurtat un succes de aflu­enţă foarte modest. In sală acelaş public, obicinuit al tuturor reuniu­nilor de box. Organizare bună, or­dine în limita posibilităţilor. Publicul mai sgomotos ca oricând­ a fost obiectul unui avertisment din partea juriului. Această manifesta­re a judecătorilor a surprins, adu­când în acelaş timp calmul în rân­durile spectatorilor. Galeria a fost mai sportivă ca parchetul şi foto­liile, notă foarte bună pentru pu­blicul nostru. Juriul a dat decizii exacte, iar manifestaţia care a avut loc după material Teică-Boga o socotim ridi­colă Toto speackerul mai în voce ca oricând, iar d. Oncescu a debutat ca arbitru spre deliciul hipiştilor cari se găseau în arenă. Vom începe prin a comenta ruatoriul vedetă Teicăd­oua. Ambii boxeuri se prezintă la greutăţi ega­le 73 kgr. Debut vijelios al germanului care nu şomează un moment punând în mare dificultate pe Teică. Repriza doua, aceiaş fizionomie, germanul continuă ofensiva întrebuinţând o serie de lovituri cari nu puteau fi evitate. După această repriză, pu­blicul credea că marchul va termi­na înainte de limită. In repriza treia fizionomia parti Femeia Ana Cazacova în etate de 20 ani, servitoare la Miclos din , . ,. , „ , „ I Bulev. Brătianu, a încercat să se si­ei se se un a­cru»e. oxa neregu­lând o cantitate de acid lată a germanului găseşte stavilă in ^ ’concentrat. Dusă în stare gravă la Spitalul Filantropia, a încetat din viaţă, in­terni ni ca lui Teică. Timp de cinci reprize, Teică es­chivează evitând loviturile lui Boya în schimb reuşeşte să acumuleze puncte plasând o serie de lovituri precise şi destul de puternice. In a­­cest moment entuziasmul cuprinde­­sala şi se credea că reprezentantul nostru va câştiga ultimele trei re­prize, revin însă în mod categoric lui Boya recuperit ca prin minune. Juriul decide match nul. Al doilea match, menit să forme­ze un număr de atracţie, a fost în­tâlnirea între Baciu şi Agarici. Am­bii boxeuri au terminat la egalita­te, deşi Baciu a fost handicapat cu 4 kilograme. Un mach bogat în pe­ripeţii în care nici unul din bo­xeuri n’a ştiut să-şi asigure con­ducerea. Am putut constata lipsa de technică a lui Agarici şi oarecare ameliorare la Bariu. Gh. Dumitrescu învinge la puncte pe Oscar Vexu. Avantaj minim de partea învingătorului care s’a a­­rătat mai combativ decât adversa­rul său veşnic în căutarea unei lo­vituri decisive. Din amatorii programului de Wide a alergat la New-York, 1500 metri în 4’03” 2/5.* Vineri 8 Februarie, va avea loc o reuniune de box la Circul S­idoli. Match vedetă Riond-Boya. Sâmbătă 9 Fevruarie- tot la cir­cul Sidoli, se vor disputa două cam­pionate de box ale României: Lan­cia cu Spakow și Călinescu cu Ne­­goiță. Comitetul central a ratificat re­zultatul alegerilor regionale de la 211 Ianuarie. Capitala SINUCIDEREA UNEI SER­VITOARE nainta de a i se putea da vre­un ajutor medical. Cauza care a determinat-o să ia această hotărâre disperată, a fost o ceartă între ea și concubinul său. FOCUL DIN STRADA SAL­CÂMI Dii noapte a luat foc atelierul de tâmplărie al lui Barabas din strada Salcâmi 16. Atelierul fiind închis deoarece patronul locuia în strada Toamnei flăcările au distrus o parte din a­­telier. Vecinii au pătruns în interiorul atelierului, şi au reuşit să localizeze focul. Atelierul era asigurat. INCEDIUL DIN CALEA GRIVIŢEI Aseară s’a declarat un incendiu în calea Gri­viței No. 138, la Albar­ Gaizar. Flăcările au distrus aco­perișul casei. Postul de pompieri Cometa a localizat incendiul. Flăcările au isbucnit de la un cos. defect

Next