Cuventul, februarie 1929 (Anul 5, nr. 1358-1385)
1929-02-05 / nr. 1362
O manifestaţie de rataţi Teri dimineaţă la ora 8, s-au adunat în sala Constructorilor din bulevardul Maria membrii «blocului muncitoresc ţărănesc» sub pretextul înfiinţărei unei şcoli. La un moment dat doi dintre cei cari luau parte la întrunire au dat jos din perete o fotografie a Regelui Mihai, întovărăşind gestul cu o expresie necuviincioasă. Dizolvarea întrunirei Cazul a fost adus imediat la cunoştinţa autorităţilor. La sala constructorilor, au sosit d-un general Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, Cernescu, procuror general, Codin Ştefănescu prim procuror, procurorul Grigoriu, Minculescu jude-intructor, M. Capeleanu, inspector de poliţie, etc. Reprezentanţi autorităţilor au venit până la uşa sălei de întrunire, pe care însă au găsit-o închisă şi sprijinită de cei din sală. S-au făcut trei arestări din acei care erau pe sală şi au proferat cuvinte injurioase la adresa autorităţilor. Comuniştii aflând de prezenţa autorităţilor, au început să cânte «Internaţionala». Oprirea manifestaţiei întrunirea luând sfârşit la ora 1, grupuri compacte au eşit în curtea sălii, purtând plaparde, cu intenţia să manifesteze pe străzi. Manifestaţia a fost oprită de un cordon de jandarmi, aşezaţi la poarta principală, pe unde s’a făcut triajul participanţilor la întrunire. Fiecare din indivizi, a fost controlat. Din aproape cinci sute de indivizi s’au găsit două sute fără nici un act de identitate. Celor cu actele găsite în regulă li s’a dat drumul, iar cei găsiţi în neregulă, au fost duşi la prefectura de poliţie. Din primele constatări ale triajului, s’au dovedit că au luat parte la întrunire şi 17 studenţi şi 2 studente, originari din Basarabia cărora li s’au luat cărţile de student, ce au fost trimise rectorului universitar. Intre cei trimişi la prefectura de poliţie, au fost şi treizeci şi cinci, femei, care fiind în sala de întrunire, au avut o atitudine necuviincioasă la adresa autorităţilor. Ancheta La ora 6 seara, a sosit la prefectura de politie d. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne care s’a interesat de mersul anchetat. D. Godin Ştefănescu, primul procuror, a anchetat împreună cu judecătorul de instrucţie Minculescu şi procurorul Grigoriu, pe cei arestați, pentru a li se stabili identitatea. Câteva preciziuni interesante încercarea de a manifesta a gru- pului de derbedei ce se intitulează «bloc muncitoresc şi ţărănesc» a fost reprimată de autorităţi cu energia cerută de împrejurări. Geace a dovedit că guvernul veghează ca manifestările subversive — fie ele de sânga, fie de dreapta — să fie reprimate cum trebue. In ce priveşte gestul derbedeilor cari, într’o sală ce nu era a lor, au dat jos un tablou al Regelui, e treaba justiţiei să sancţioneze cum se cuvine. Au fost eri la Constructori prostituate ordinare culese din bordelurile de pe cheiul Dâmboviţei şi din Crucea de Piatră, aduse la întrunire cu proxeneţii şi ţaţele lor pentru a protesta contra intenţiei de a se trece «moravurile» la ministerul sănătăţii. Au fost la întrunirea intitulată «comunişti» derbedei luaţi din drojdia societăţii, cărora le-au vorbit foşti agenţi de siguranţă ca Mihăileanu, traficanţi de prostituate şi emigranţi ca Sarat:» despre... revoluţia română ! Vânzători de şireturi din Lipscani, borf şi identificaţi de poliţie, indivizi fără nici un căpătăiu, au luat parte alături de specimenele descrise mai sus, la întrunirea «comunistă». Caraghioslâcul încercare! de a manifesta s’a văzut ori, când trei cetăţeni revoltaţi au cerut reprezentanţilor autorităţilor să-i «frizeze» pe... comunişti. Trei oameni au fost deajuns pentru a vârî spaima în haita de derbedei şi prostituate... O manevra suplită Autorităţile au stabilit că încercarea de omi este de fapt o manevră în vederea procesului ce se desfăşoară mâine la consiliul de război din Capitală. După cum se ştie este judecat Dobrogeanu-Gherea. Anumiţi indivizi cari ori de câte ori li se iveşte prilejul încearcă să producă dacă nu tulburări dar cel puţin oarecare emoţie, au vrut să facă o atmosferă pentru viteazul de la Jilava. Nu şi-au dat seama că o atare încercare e dinainte condamnată. In ce priveşte procesul de mâine, pentru a se vedea importanţa ce li se dă a comuniştilor», e destul să spunem că, drept măsuri de siguranţă s’a luat hotărîrea să fie concentraţi patru paznici din Cişmigiu cari vor hotărî de soarta derbedeilor. Soarta sîmşenţîlor După cum am arătat mai sus, printre cei ce au încercat să manifesteze au fost şi un grup de studenţi evrei basarabeni. De câtva timp, tinerii aceştia a căror diplome încă n’au fost lămurite şi a căror situaţie în general n’a fost clarificată (se ştie că din Basarabia vin plutoane de «bacalaureaţi» cu diplome fabricate în subterane) se ţin de fleacuri. Cei găsiţi eri vor fi trimişi imitaţilor spre a fi imediat încorporaţi. Bineînţeles asta în ce priveşte valizii. Invalizii vor fi trimişi la urma lor. In ce priveşte prostituatele găsite la întrunirea de eri, au fost trimise la vizita medicala pentru a se constata situaţia lor sanitară. Cele găsite bolnave vor fi trimise la Colentina, iar celelalte — aşa zisele pseudo-sănătoase — vor fi ţinute în casele de toleranţă, sub supraveghere. Trei arestări Din grupurile de derbedei aduşi la poliţia Capitalei, au fost opriţi numai trei. Unul dintre ei, lăcătuşul Anghel Petrescu, un analfabet care nici nu ştie să se iscălească, este învinuit că a dat jos tabloul Regelui, proferând insulte la adresa Suveranului. Individul va fi depus la Văcăreşti şi va fi judecat pentru lese-majestate. Consfătuirea de la interne Pentru punerea în acord a măsurilor administrative şi a acţiunii judiciare în chestiunea comuniştior arestaţi ieri, a avut loc aseară o consfătuire la ministerul de interne între d-nii miniştri dr. Al. Vaida-Voevod, D. R. Ioaniţescu şi Dim. Cernescu, procurorul general al Curţei de apel din Bucureşti. Noui membri în comitetul Uniunii Uniunea generală a micilor indus.iari din Capitală a ţinut o întrunire Duminecă 3 Febr. 9 jum. dini. la sediul Uniunii (Str. Belvedere) sub preşidenţia d-lui Al. Samoil. Au luat cuvântul d-nii: ing. Lorentzi, Toma Dumitrescu, Nae Ionescu, Barbu Rădulescu, D. Bărbătescu, Stelian Georgescu şi alţii, hotărându-se o intensă propagandă pentru organizarea micilor industriaşi. In acest scop a avut loc la 4 ch. a. o consfătuire în Cal. Floreasca 151 pentru a se constitui un comitet de propagandă al Uniunii in cartierul Floreasca. D. AL. SAMOIL: preşedintele Uniunii, luând cuvântul face apel la micii industriaşi să fie uniţi căci numai astfel îşi vor putea impune doleanţele. Recomandă înscrierea în Uniune. D. VASILE IONESCU: relevă uneltirile politicianiste spre a desbina pe micii industriaşi. D. TH. IONESCU: aduce omagii presei. D. NICOLAU îndeamnă la fraternitate pe micii industriaşi. Atace eloflii d-lui AL Samoil D-nii Diaconescu şi Teodorescu protestează contra impozitelor apăsătoare pentru mica industrie. D. VASILE CRIŞAN relevă pericolul politicianismului în organizaţiile profesionale. Mai vorbesc d-nii Grădinaru ,Niţulescu, Sofronie ş. a. cerând micilor industriaşi să strângă rândurile în jurul Uniunii. Au fost aleşi apoi în comitet d-nii: Anton Cetnatovici, Anghel Constantinescu, Teodor Teodorescu Vasile Ionescu, Barbu Ionescu, Eugen Betz și Platon lonescu. ------ooxxxoo----- Întrunirea U. N. A. L. din Duminecă a avut loc o întrunire publică a foştilor luptători şi invalizilor de răsboi, în sala «Locomotiva» din calea Griviţei, unde au vorbit d-nii: Virgil Serdaru, C. Căldăraru, I. Mazilu, Andrei Voiculescu, etc. La sfârşitul desbaterilor s’a dat citire unei moțiuni în sensul celor discutate care a fost primită de asistență. _ 1 Is jurai pulului ! reorganizare A JANDARMERIEI Acuzaţia de oficializare a gărzilor cetăţeneşti trebue respinsă cu dispreţ. Declaraţiile d-lui D. R. loaniţescu, subsecretarul de stat de la interne De când guvernul şi-a anunţat intenţiunea, şi a şi început a lucra, simultan, pentru organizarea jandarmeriei, lumea noastră politică a fost împărţită, pe loc, in două tabere. Una, cea veche, liberală şi averescană, cea nouă, naţional-ţărănistă. Una, beneficiară — profund şi multilateral beneficiară — a actualei organizaţii a corpului jandarmeresc; alta, care a avut de îndurat numai umilinţi şi, de multe ori, moartea din partea aceluiaşi corp împins de politiciani la crime, una, care în tot timpul de la război încoace nu a activat decât în sensul ca şi din jandarmi să facă un corp de slugi de «lichele», cum a voit să facă din toată ţara, un popor de 17 milioane de lichele». Una, care a exploatat şi ar voii să exploateze şi de aci înainte mizeria a 12—15.000 de oameni, dându-le posibilitatea, în schimb, să jecmănească populaţia satelor ca unele exemplare noui ale fanarioţilor de demult, şi alta, care voeşte să facă din jandarmerie un corp independent în slujba populaţiei şi organelor Statului, cea mai însemnată unealtă a «celei de-a doua magistraturi» a lui Vasile Lascăr administraţia. O PUNERE LA PUNCT NECESARA In această atmosferă de idei şi intenţii, am socotit că încă o punere la punct a diverselor alegaţiuni opozante asupra proectului reorganizării jandarmeriei, nu poate fi de prisos din partea celui ce şi-a asumat însărcinarea realizării lui, d. D. R. loaniţescu: GĂRZI CETĂŢENEŞTI? — Niciodată, — a răspuns subsecretarul de Stat dela interne întrebării noastre, — jandarmeria nu va fi un corp mai selecţionat ca după votarea proectului. In scurtă vreme se vor putea vedea efectele. Pentrucă preocuparea guvernului e, să facă din jandarmerie un corp bine pregătit, bine întărit, care să poată face faţă pazei şoselelor şi menţinerii ordinei. «Condiţiunile de admitere exclud infiltrarea agenţilor electorali în acest corp» Iar şcolile de specialitate vor pregăti în aşa fel pe jandarm încât, cu garanţiile de stabilitate ce le dăm, vom forma din el cel mai bun auxiliar al magistraturii. «Când acesta e proectul nostru, respingem cu dispreţ ,- i maţine linera, că vrem să OFICIALIZAM GĂRZILE CETĂŢENEŞTI, pe care noi nu le-am avut niciodată şi sperăm că nici nu le vom avea, dat fiind potopul de popularitate din jurul partidului nostru. INTERESELE ARMATEI ASIGU RATE PRIN PROECT «Dar şi dintr’un al doilea punct de vedere proectul guvernului poate fi aplaudat. Toate interesele oştirii, din timp de pace şi din timp de război, compatibile cu atribuţiile jandarmeriei, vor fi apărate de jandarmerie şi prin jandarmerie, de către jandarmi şi prin jandarmi. «Cine crede că poate găsi divergenţe în sânul guvernului pe această chestie, va încerca o amară deziluzie. «Spiritul larg şi de înalt patriotism al d-lui general Cihoski, al d-lui ministru de interne, Vaida Voevod, ca şi al tuturor celorlalţi membri ai cabinetului, constitue cea mai sigură garanţie că interesele superioare ale ţării vor fi apărate. Preocupările de partid sunt streine de noi. N’avem nevoe să pătăm ca amic corpul jandarmeriei, pentrucă prea suntem tari, ca să ne gândim la nimicuri. «Jandarmeria — a încheiat d. Ioaniţescu^ — va deveni, după transformarea proectului în lege, cea mai sigură pavăză contra arbitrarului.» 1 ; 1 ;11 . —in. g.— D. D. R. IOANITESCU O nouă şi scandaloasă afacere liberală Asigurarea averilor bisenceşti se dă pe seama osiei societâti de asigurare liberală. Atitudinea pretind din capitală Zilele trecute s’a ţinut o adunare a preoplor din Capitala in care s’a discutat chestiunea asigurării averilor bisericeşti. La prima vedere se părea că la mijloc nu este vorba decât de o chestiune de gospodărie, de aceea şi ziarele s’au mulţumit să publice scurte dări de seamă lipsite de orice comentarii. Totuşi această chestiune a asigurării averilor bisericeşti nu este tocmai aşa de simplă cum s’ar părea şi nu trebueşte privită numai din punctul de vedere al administraţiei interioare bisericeşti, cum ar dori anumite persoane. Ea comportă, credem noi, o amplă discuţie pentru că sub aparenta grijă de situaţia bunurilor bisericei noastre, se ascunde o nouă şi vastă afacere li berală. UN SCURT ISTORIC Dar pentru a arăta în ce constă această afacere e nevoe de un scurt istoric. Prin legea de organizare a bisericei ortodoxe — aşa zisa lege Lapedatu — a luat fiinţă „Eforia bisericească“. Care este rostul acestei eforii ne spune chiar legea: administrarea averilor bisericeşti. Desigur că înfiinţarea acestui organ administrativ bisericesc corespondea unei reale necesităţi. E ştiut doar că, până de curând, averile bisericeşti, cu toată existenţa acelei aşa zise „Case a Bisericei“, erau la dispoziţia chiriarhilor respectivi o mai bună administrare a acestor averi, prin intermediul eforiei bisericeşti, nu putea fi decât spre folosul bisericei noastre, şi de a crea înfiinţarea acestei instituţii administrative a fost cât se poate de bine primită. EFORIA LA LUCRU Legea de organizare a bisericei ortodoxe a fost, însă, prilejul cel mai nemerit pentru ca politica să se întroneze definitiv în sânul bisericei noastre. E de ajuns să ne amintim că aşa zisele adunări eparhiale precum şi congresul naţional bisericesc — organul care alege pe chiriarhi — sunt compuse în marea lor majoritate din membri ai cluburilor liberale. Cum era şi natural — cunoaşteţi doară omogenitatea naţional-liberală ! — in fruntea eforiei au fost puşi trei reprezentanţi ai marelui partid care ne-a dat Independenţa, România Mare, Dunărea, Carpaţii şi toate celelalte bunătăţi care ne fac astăzi să huzurim. E destul să ţinem seamă că printre efori a figurat şi Stelian Popescu. De îndată ce s’a constituit, eforia bisericească s’a pus pe lucru, a cercetat, a făcut adrese peste adrese şi în sfârşit a ajuns să inventarieze averea bisericei noastre. UNDE ÎNCEPE AFACEREA Până aci toate birnei şi nimic de zis. Actualii efori, în frunte cu d. Băicoianu, s’au gândit, ca buni administratori ce sunt, că averile bisericeşti, compuse din lăcaşuri de închinare, mobilier şi obiecte de cult, trebuesc asigurate. Evident, această măsură dovedeşte marea grijă a eforilor pentru comorile de artă ca sa găsesc în unele din bisericile noastre, şi ea nu poate decât să bucure pe toţi bunii români şi creştini doritori de a păstra neatinse relicvele trecutului nostru istoric. Iată, însă, că eforia hotărăşte ca această asigurare să se facă numai prin intermediul ei. Parohiile să plătească cota cuvenită pentru asigurare în raport cu evaluările averilor respective, iar asigurarea să se facă prin eforie. Dar eforia mai hotărăşte încă un lucru: cota de asigurare va fi de 1 leu şi 75 la mie deşi în mod obişnuit această cotă este de 1 şi chiar 0,75 la mie. De ce această diferenţă între cota obişnuită şi cota stabilită de eforie? In întrunirea preoţilor d. Băicoianu a căutat să dau o explicaţie. Ar fi vorba ca din diferenţa celor două cote să se adune un fond de rezervă care să poată fi întrebuinţat pentru nevoile bisericeşti. E drept că prezenţa reprezentanţilor presai la acea întrunire preoţească, a avut darul să nemulţumească pe d. Băicoianu şi d-sa a şi cerut ca ziariştii să nu ia note asupra chestiunilor în discuţie, ele interesând numai biserica. CARE E REALITATEA Realitatea era, însă, cu totul alta. D. Băicoianu îşi dădea seamă de inoportunitatea prezenţei gazetarilor şi a găsit chiar de cuviinţă să adaoge că buna d-sale credinţă nu poate fi pusă la îndoială, datăunii faptul că d-sa este ctitor de lăcaşuri sfinte şi aşezăminte de cultură. Ceia ce n’a putut spune atunci d. Băicoianu, am putut afla noi mai târziu. Nu e vorbă nici de grija pentru bunurile bisericeşti, nici de crearea unui fond de rezervăi, ci cu totul altceva. E vorba, pur şi simplu, de a se asigura imensele aven bisericeşti la o singură societate de asigurare NAŢIONAL-LIBERALA. Preoţii au arătat că nu toate bisericile au venituri şi că majoritatea averilor acestora — lăcaşuri, imobile şi obiecte de cult — nu produc nici un fel de venit şi prin urmare ele n’au de unde plăti cotele impuse de eforie. Să se dea libertate preoţilor şi consiliilor parohiale de a asigura averile respetive la acele societăţi de asigurare care acordă condiţiile cele mai avantajoase, căci aşa cum procedează eforia, ea nu face decât să supună parohiile sărace unui impozit neingăduit. D. Băicoianu a rămas totuşi, la punctul său de vedere. Va înghiţi preoţimea hapul ce i se serveşte? Aceasta vom vedea-o în curând. Până atunci întrebăm pe conducătorii ministerului cultelor dacă n’au de spus şi ei vre-un cuvânt în această chestiune? Spectacolele zilei Teatre OPERA ROMANA: Manon. TEATRUL NATIONAL: Amantul Anonim. TEATRUL TEGINA MARIA: L’Amont Venllo (cu Huguette Duflos) TEATRUL MIC: Incurcă-lume. TEATRUL ALHAMBRA: Dodé- Cinematografe CINEMA EFORIA : Cântecul desertului cu Mosjoukine. -CINEMA SCALA: Revista Viu Bibicule şi filmul Fecoara rătăcită. BULEVARD PALACE: Crăiasa cetirilor. CINEMA TRIANON: Banii. CINEMA M. VOICULESCU: Romanul unei Amazoane. CINEMA CAPITOL: Şarpele. CINEMA LIPSCANI PALACE : Ţăranul voios. TEATRU CINEMA ELITE : Tare viciul. CINEUMA ODEON: Satul Ispitelor. SELECT: Hula, si o comedie. CINEMA MARIA : Cazacii. CINEMA VOLTA-BUZESTI: fanul. DOLF.SOU: Domnita robilor. Or- D-na Dr. Faceri — Boli de femei s’a mutat in huier. LaScar Catargiu No. 3 mmm în calea VICTORIEI împreună sau separat £ camere elegant mobitale. Intrare singură. Adresa ziarul Schulflor ,£ S. SSeraer, sub «Nichifora. Prelungirea contractelor de închiriere« Mofiu** a. Duminică a avut loc în sala Func Donărilor Comerciali din str. Blănari No. 14, o nouă întrunire convocată de Liga Chiriaşilor. A prezidat d. avocat B. Magder. D. Ion Zănescu, funcţionar public, spune că trecutul guvern a împărţit fondul de 140 milioane pentru construcţii la câteva zeci de funcţionari superiori, iar cei 860.000 de funcţionari mici nu au primit nici un ban. La fel s’a întâmplat şi cu fondul de 40 milioane pentru funcţionarii Casei de Depuneri Tot cei mari s’au înfruptat din el. Cere prelungirea contractelor pentru toţi chiriaşii. D. Gogu Niculescu, funcţionar particular, arată situaţia grea în care se zbat funcţionarii particulari în epoca acesta de şomaj şi falimente. D. C. Dobrescu preşedintele soc. demobilizaţilor «P’ari nu se trece» arată lupta perseverentă dusă de cei de la conducerea Ligii. Chiriaşii trebue să secondeze de aproape acţiunea. Spune că organizaţia ce conduce e alături cu acţiunea Ligii. D. Bănică Ionescu meseriaş spune că chiriaşii de liberă transacţie nu mai pot suporta chiriile ce plătesc. Legea viitoare trebue să-i proteje şi pe ei. D-na Eud. Simoinescu Georgian vorbeşte despre mizeria de la periferie şi cere ca statul să construiască case pentru nevoile serviciilor sale şi pentru funcţionari şi pensionari. D. I. Gănescu face o descriere amănunţită a situaţiunei de mizerie în care se zbat toţi chiriaşii. D. M. Mellcshon secretar general al soc. Funcţionarilor Coraorcilali arată necesitatea construcţiilor pentru masele nevoiaşe. Mai vorbesc d-nii L Goldenberg, F. Segal. M. Ianculescu, profesor universitar îndeamnă la organizare. D. dr. C. Pădeanu arată că proprietarii se agită , ceea ce înseamnă că vor să speculeze imobilele lor. D. Ionel Dumitrescu fost denutat arată lupta dusă de d-sa pentru chiriași în trecutul parlament și cere diminuarea chiriilor extraordinare fixate prin legea Stelian Popescu. D. B. Magder avocat, constată cu satisfacţie că guvernul actual s’a pronunţat pentru o nouă prelungire. Prin aceasta, recunoaşte implicit că toate guvernele n’au voit să dea chestiunii soluţionarea ce se cuvenia. . . In urmă dă cetire următoarei Chiriaşii Capitalei adunaţi azi 3 Februarie în sala Uniunei Funcţionarilor comerciali din strada Blănari 14, ascultând cuvântările conducătorilor Ligii chiriaşilor se declară de acord cu toată acţiunea desfăşurată de ea până azi. Constată cu satisfacţie că actualul guvern prin cuvântul autorizat al d-lui Gr. Iunian ministrul de justiţie a recunoscut dreptatea cauzei chiraşilor şi sa pronunţat hotărât pentru prelungirea contractelor. Mulţumesc d-lui Prim ministru luliu Maniu, d-lui Gr. Iunian, ministru de justiţie şi întregului guvern pentru soscitudiinea ce-o arată celor nevoiaşi. îşi exprimă încrederea în guvernul democraţiei că va aduce procetul de lege care să apere pe toţi chiriaşii de specula proprietarilor şi va repara toate greşelile făcute. Cere ca legea viitoare să cuprindă următoarele deziderate: 1. Prelungirea tuturor contractelor de închiriere pe timp de 5 ani ca în Franţa. 2. Chiriile pentru funcţionari şi pensionari să rămână aceleaşi din legea actuală, iar chiriaşilor ce stau pe baza legii Stelian Popescu să li se reducă la de 20 ori chiria din 1916. 3. Să se suspende efectele hotărârilor obţinute pe baza art. 36 din lege contra chiriaşilor — pe toată durata noii prelungiri. 1. Chiriaşii de liberă transacţii care ocupă imobilele vechi să li se reducă chiriile la de 20 de ori chiria din 1916. 5. Abrogarea legii proprietarilor, MOŢIUNE V, In jurul sinuciderii de la hotel Roma Negreanui a murit Am anunţat în numărul de einci la hotelul Roma din calea Griviţei N. Negreanu fost şef de cabinet la primăria Capitalei, a încercat să se sinucidă. Eri dimineaţa, Negreanu a încetat din viaţă. Parchetul a autorizat înmormântarea cadavrului. --------OOXXXOO-------- avut în Ivan Dumitru o victimă sigură. Am vrea să-l vedem pe Lucian Popescu într’un match cu un boxeur de valoare. Pentru a doua oară, Firu termină la egalitate cu Cionoiu. . DIVERSE Al. Brown a învins pe Hummery prin Knock-out. Francezul s’a rostogolit la pământ, după 15 minute de luptă în urma unui crochet de dreapta. SPORT Ramintita de samhiti ‘ Un program interesant, şi cu toa* Sâmbătă, Lucian Popescu ne-a fă** acestea reuniunea de box de Sâm cut impresia cea mai bună, deşi a bată, a repurtat un succes de afluenţă foarte modest. In sală acelaş public, obicinuit al tuturor reuniunilor de box. Organizare bună, ordine în limita posibilităţilor. Publicul mai sgomotos ca oricând a fost obiectul unui avertisment din partea juriului. Această manifestare a judecătorilor a surprins, aducând în acelaş timp calmul în rândurile spectatorilor. Galeria a fost mai sportivă ca parchetul şi fotoliile, notă foarte bună pentru publicul nostru. Juriul a dat decizii exacte, iar manifestaţia care a avut loc după material Teică-Boga o socotim ridicolă Toto speackerul mai în voce ca oricând, iar d. Oncescu a debutat ca arbitru spre deliciul hipiştilor cari se găseau în arenă. Vom începe prin a comenta ruatoriul vedetă Teicădoua. Ambii boxeuri se prezintă la greutăţi egale 73 kgr. Debut vijelios al germanului care nu şomează un moment punând în mare dificultate pe Teică. Repriza doua, aceiaş fizionomie, germanul continuă ofensiva întrebuinţând o serie de lovituri cari nu puteau fi evitate. După această repriză, publicul credea că marchul va termina înainte de limită. In repriza treia fizionomia parti Femeia Ana Cazacova în etate de 20 ani, servitoare la Miclos din , . ,. , „ , „ I Bulev. Brătianu, a încercat să se siei se se un acru»e. oxa neregulând o cantitate de acid lată a germanului găseşte stavilă in ^ ’concentrat. Dusă în stare gravă la Spitalul Filantropia, a încetat din viaţă, interni ni ca lui Teică. Timp de cinci reprize, Teică eschivează evitând loviturile lui Boya în schimb reuşeşte să acumuleze puncte plasând o serie de lovituri precise şi destul de puternice. In acest moment entuziasmul cuprindesala şi se credea că reprezentantul nostru va câştiga ultimele trei reprize, revin însă în mod categoric lui Boya recuperit ca prin minune. Juriul decide match nul. Al doilea match, menit să formeze un număr de atracţie, a fost întâlnirea între Baciu şi Agarici. Ambii boxeuri au terminat la egalitate, deşi Baciu a fost handicapat cu 4 kilograme. Un mach bogat în peripeţii în care nici unul din boxeuri n’a ştiut să-şi asigure conducerea. Am putut constata lipsa de technică a lui Agarici şi oarecare ameliorare la Bariu. Gh. Dumitrescu învinge la puncte pe Oscar Vexu. Avantaj minim de partea învingătorului care s’a arătat mai combativ decât adversarul său veşnic în căutarea unei lovituri decisive. Din amatorii programului de Wide a alergat la New-York, 1500 metri în 4’03” 2/5.* Vineri 8 Februarie, va avea loc o reuniune de box la Circul Sidoli. Match vedetă Riond-Boya. Sâmbătă 9 Fevruarie- tot la circul Sidoli, se vor disputa două campionate de box ale României: Lancia cu Spakow și Călinescu cu Negoiță. Comitetul central a ratificat rezultatul alegerilor regionale de la 211 Ianuarie. Capitala SINUCIDEREA UNEI SERVITOARE nainta de a i se putea da vreun ajutor medical. Cauza care a determinat-o să ia această hotărâre disperată, a fost o ceartă între ea și concubinul său. FOCUL DIN STRADA SALCÂMI Dii noapte a luat foc atelierul de tâmplărie al lui Barabas din strada Salcâmi 16. Atelierul fiind închis deoarece patronul locuia în strada Toamnei flăcările au distrus o parte din atelier. Vecinii au pătruns în interiorul atelierului, şi au reuşit să localizeze focul. Atelierul era asigurat. INCEDIUL DIN CALEA GRIVIŢEI Aseară s’a declarat un incendiu în calea Griviței No. 138, la Albar Gaizar. Flăcările au distrus acoperișul casei. Postul de pompieri Cometa a localizat incendiul. Flăcările au isbucnit de la un cos. defect