Cuventul, februarie 1929 (Anul 5, nr. 1358-1385)

1929-02-09 / nr. 1366

r Cîigi în Număr non ^BALITM­EA, 8«»a «ftmatA 9 Februarie 19îs9 fîo. 7 CAHMavalul la mssa Contrastele modei NOUI DESIOPcRIRI ANTARCTICE Concursul da frumuseţe al „Reaîîtăţii frustrate” (Participarea este o datorie patriotică Anul stimgific 1928 ANCHETA NOASTRĂ tere cataclismul data 4 Febr. Origina poveştilor cu uriaşi. Banchetul.­Campionatul de şah al Bucureştilor Atena văzută de pe Acropole Viaţa romantică a lui­­ LEONARD. Curiozităţi.- Oameni, fapte şi idei -ru­brica cinematografică.- Memoriile lui Alexandru Zoubkorf şi semat.cncunt roman de aventuri al detectivului Ctex Trevor: „terma cu reptile“- aomr, anecad­e, lem­na, poşta LaureL- Gtume­­vocări aisîracnve, etc. etc. Ss«sJ íl.síTít. 34 de nagăal. le* O J­u regretat! o călătorie la TArtGU-MUREŞ »i vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi m gsiatâ m rata Székely & Réti Fabrica de Mobile­­—Ilii omicii 02 pian­e siBiasiae— La cerere trimitem si reprezentantul nostru cu desemne. * Ml N­IV­TERU­L IN­STRUCŢIU Nil PUBLICAŢIE PENTRU SCULE Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că licitaţia de unelte, cu termen scurt, care urma să se ţină în ziua de 9 Februarie a. c. se a­­mână pentru Vineri 1 Martie 1929 ora 6 seara. Orice alte informaţiuni se vor lua dela Direcţia Contabilităţii din ministerul Instrucţiunii, str. Spiru Haret. A APARUT NO. 6­4* „«tinta Lumii cuprinde: 98 vederi, instantanee fotogra­fice din lumea întreagă, carica­turi etc. Iarnă grea în Bucureşti. — Co­memorarea lui Lessing. — As­pecte şi sporturi de iarnă. — Guija pentru tânăra generaţie.— O aeronavă numai din metal. — O predicatoare de 13 ani. — Ex- Kaiserul. — Incendiul din Te­cuci. — Descoperirea unui Ru­bens autentic. — Regi în exil. — Două groaznice catastrofe de caie ferată. — Vindecare prin fe­bră artificială. — Sborul nu­om­. Ini «moara de vânt». — Aparat protector contra razelor X. — Trei laureate la concursuri de frumusețe. — Evenimentele din Afganistan. — Locomotivă ca plug pe zăpadă. — Logodnica lui Chaplin. — Garda personală a regelui Italiei. — Sănii cu vân­­treie pe gir­ață. — Concurs de muzică populară. — Sporturile de iarnă acum 20 de ani. — Ac­tualitatea în caricaturi și Pagi­na jocurilor cu numele dezlegă­torilor. 7 LEI EXEMPLARUL 7 LEI ian URODONAL I Spală aangela­­­m Caut apartament 2 camere antreu, bucă­tărie, bae, electrică, aproape cen­tru, ofer până la 55.000 anual. O­­ferie cu adresa fi prețul la ziarul «Cuvântul» sub Intendent. cetând şi copiind manuscrise san­scrite, întâlnesc într’una din camere pe profesorul Swendranath Dasgupta, a cărui carte «A History of Indian Philosophy» m-a desburat definitiv de concepţiile şi interpretările «eu­ropene» asupra gândirii indiene. Profesorul venise din Calcutta spe­cial pentru copierea unor manus­crise tantrice, nestudiate până acum şi aproape necunoscute orientalişti­­lor. E un bărbat scund, căruia hai­nele europene şi pieptănătura îi dau un aspect incert. Ochii îi lucesc vii la cearcănele lecturilor. E unul din­tre puţinii cari pot înţelege orice text sanscrit. Dealtfel, pentru aceas­ta i-au trebuit vreo douăzeci şi cinci de ani de studii-« îmi comunică re­flecţii şi amănunte indiscret« asu­pra celebrităţilor orientaliste euro­pene. Cutare autor ilustru traduce şi editează cu ajutorul unui pandit anonim. Alt profesor, e incapabil să înţeleagă un text dificil, deşi a îm­­bătrânit predând limba sanscrită Unul dintre cei tineri, cari se ocupă acum cu istoria logicei indiene, pus în faţa unei pagini din Dignoga, a tradus tocmai contrariu!,... Aceştia sunt docţii noştri, pe cari îi ascultăm în Europa ca tălmăci­tori fără pată«. Un Deussen, scrie «Philosophie der Vedanta» fără sa cunoască comentariile făcute asupra lui Sankhara... Exista, totuş, câteva excepţii: Thomas, Shkerbatzky, Wal­leser, şi alţii. Profesorul vorbeşte sfios şi zâm­beşte. Recunoaşte că sanscrita filo­sofilor e dificilă, că limba comen­tatorilor e inaccesibilă. Dar de ce pretind că interpretează just gân­direa unor filosofi pe cari nu-i pot ceti ! De altfel, lucrul acesta nu se petrece numai cu europenii. Mulţi savanţi indieni nu pot înţelege co­mentariile medievale, şi lucrează cu ajutorul pandiţ­ilor.­ ­ Mă întorc din bibliotecă cu altă faţă şi alţi ochi. Cutreer librăria vastă, unde rafturi întregi cuprind producţia impresionantă a Anniei Desant, a lui Leadbetter, a lui Jina­radzadasa. Cărţi publicate chiar la Adyar, în ediţii curate, cu coperte portocalii şi albastre. De aici, lăzi se împrăştie în lumea întreagă, pro­ducând deliciile domnişoarelor cu nostalgii esoterice şi a americane­lor cu cotizaţiile avansate. Cărţi cu adevăruri înecate în delirul proseli­­tismului, în poezia mediocră, şi în citaţiile măsluite. Cărţi necesare a­­dolescenţei îmbâcsite de un Büchner rău tradus sau de rezumatele socia­liste ale lui Spencer şi Darwin. Cărţi cu multe visuri şi multă co­municativitate a misterului. Regret că nici Annie Desant, nici Krişnamurti, nici Nala Nao nu sunt în Adyar. Congresul de la Be­nares a pustiit parcul şi sălile de studiu. Nu întâlnesc decât câţiva neofiţi desculţi, cari încearcă să mă convingă de adevăruri evidente sau inutile. Mă plimb ziua întreagă prin gră­dini, prin bibliotecă şi depozitele cu cărţi. Teosofii vieţuiesc aici o viaţă de reculegere şi studiu care s’ar pu­tea alătura celei pitagoriciene, cu o singură condiţie: să existe printre ei un Pithagora. Şi nu ştiu pe cine n-aşi jigni, gândindu-mă la Krişna­murti... Mircea Eliade I. S. R© Comunicarea d-lui prof. P. Andrei: Metoda comparativă în sociologia popoarelor Clar și cuprinzător, d. prof. Andrei a arătat in ce constă metoda comparativă, lnstrând expunerea cu câteva rezultate pozitive câștigate prin utilizarea acestei metode. Realitatea socială, obiectul so­ciologiei, — deşi fluidă, se supune to­tuşi unor regularităţi, obiceiuri, insti­tuţii, serbări periodice. Ceva mai mult, în diferitele ramuri de activitate găsim o serie de tipuri: bunăoară în latura e­­conom­ică: tipul pastoral, agricol, indu­strial, comercial etc.. In orice caz, so­cietatea umană e o realitate care se lasă redusă şi subsumată, pentru expli­carea ştiinţifică, unor concepte şi legi. Care sunt metodele de cercetare a realităţii sociale?­­ D. Ralea, în comu­nicarea precedentă, le-a înşirat pe toate. D. Andrei desvoltă una singură şi pe cea mai fecundă: metoda comparativă. Metoda comparativă constă în compa­rarea unor fenomene simultan prezente ori simultan absente, pentru ca, rapor­tate la condiţiile de ambianţă socială, să se conchidă la anumite similitudini şi deosebiri. Metoda s-a aplicat în două direcţii: 1. Compararea societăţilor omeneşti cu cele animale (Espinaa etc.) şi 2. compa­rarea societăţilor umane (Vico, Herder, Summer-Maine, Morgan, Mao Leuran, Vierkandt, Spencer, Letourneau, Storc­­ke, etc. etc.) A. Loria (La comparazione sociolo­gica, 1915) distinge între comparaţia analogică, stabilind asemănările şi ele­mentele permanente ale societăţilor şi comparaţia autentică, prin care se sta­bilesc Instituţiile sociale cu caracter local, observând astfel legătura între formale sociale şi condiţiile de mediu (în sens larg) în care trăesc. Rezultate admirabile a dat metoda com­­parati­vă când a fost aplicată domeniu­lui etnografic. Problemele: matriarhat-patriarhat, religia primitivă (totemis­­m­ul), practici rituale, etc. au fost re­zol­vite în mod satisfăcător prin cerce­tări etnografice. Asemenea cercetări se fac in toate ţările şi rezultatele lor sunt cuprinse in monografii. La noi este cunoscută activitatea d-lui prof. Gusti­n, această direcţie şi d. Andrei îşi exprimă dorinţa să fie imitat. D-sa cel puţin, îl va urma pe această cale. Comparaţia cu material etnografic se mărgineşte de obicei la descrierea fap­telor. O altă ramură a cercetării com­parative: statistica, deşi înregistrează numeric faptele şi nu prinde esenţa lor urmăreşte şi o explicare cauzală. Necesităţii de a cunoaşte, de a înţele­ge — mai de­grabă — structura sufle­tească, mentalitatea unei societăţi ii răspunde metoda psihologică. Ea com­pletează pe celelalte. Bunăoară, zicea­m Andrei, noi nu înţelegem de ce o fe­­mee văduvă nu poate să se mărite de­cât cu ruda cea mai apropiată a băr­batului, dacă nu cunoaştem mentalitatea juridică a tribului american în care se petrece acest fapt. Cum se explică, adăugăm noi, obiceiul, straniu pentru noi, al priveghiului din Moldova! Şi chiar explicat în vreun fel, ni se pare că el rămâne totuşi neînţeles pentru cei cari au altă structură sufletească! In concluzie, metoda comparativă în­vederează legătura strânsă intre condi­ţiile şi instituţiile sociale; ea desvălue­­ cercetătorului specificitatea societăţilor.­­ La discuţie au luat parte d. Mir­cea Vulcănescu, făcând câteva rezerve cu privire la aplicarea metodei compara­tive şi d. Stahl, care face câteva consi­deraţii din p. d. v. al metodei compara­tive în domeniul dreptului românesc, în legătură cu unele lucrări apărute de curând. D. Gusti încheie şedinţa adu­când mulţumiri conferenţiarului şi nu­meroasei asistente. SPORT Reuniunea de azi Reuniunile de box se ţii lanţ şi nu putem decât admira inspiraţia organizatorilor, de a pune pe pi­cioare cât mai multe manifestări pugilis­ce până la data când Cir­cul va fi ocupat. In adevăr, în curând începe la Circ, desfăşurarea unui turneu de lupte greco-romane, astfel că, sin­gura incintă adecvată reuniunilor de box va fi ocupată. Reuniunea de azi este a treia în cursul sezonului acesta. Un program bine dozat, cu match­uri pentru toate gusturile care tre­­bue să obţină succes. Matchul vedetă al reuniune! îl vor furniza pugiliştii Boya şi Riond­. E vorba deci de un match franco-german. Pentru mulţi este inexplicabilă fixarea acestui match. Argumen­tul suprem fiind performanţa me­diocră, furnizată de boxeurul ger­man în matchul cu Teică, înainte de toate considerăm fi­gura făcută în matchul cu Teică foarte onorabilă, întrucât ştiut este că Boya a ratat victoria de foarte puţin. Privind prin prisma lui In­ond, matchul se impunea. Riond este azi, un serios protagonist al cate­goriei mijlocii, iar victoria asupra lui Spakow a însemnat o consa­crare indiscutabilă. Iată deci acest match ca foarte la locul lui şi nu ne îndoim că va furniza un spectacol pugilistic, la înălţimea cerinţelor unui match vedetă. Riond are prima şansă. Franchi-Agarici al doilea match important al reuniune!. Acest match, care face să fie în prezenţă doi boxe­uri cari se întâlnesc pen­tru prima oară, ne va permite câ­teva constatări interesante. In pri­mul rând vom putea cunoaşte for­ma lui Francin­, care în cursul ier­­nei n’a boxat decât două minute cu Corăscu... şi în al doilea rând ce influenţă a avut asupra sa as­censiunea de greutate. Agarici va fi pentru prima oară, în faţa utiui element de o techni­­ca avansată. Punchul şi combativi­tatea sa, vor fi puse la mare în­cercare de teeh­nica şi loviturile de­cisive ale lui Franchi. Un match care nu va fi lipsit de peripeţii *-=­— deşi în mod normal trebue să re­vină francezului. Programul va fi complectat cu trei matehuri, furnizate de ama­tori. Cel care ne atrage în special atenţia este matehul între Firu şi Emi­lonescu, două elemente de vii­tor. Simpatia publicului Lucian Po­­pescu va fi pe ring, întrucât se întâlneşte cu un bun trăgător, Co­­culescu. DIVERSE In Cupa Davis România se va în­tâlni în primul tur cu Belgia. • Tara Galilor a bătut Scoţia la rugby cu 14—9. Matchul a avut loc la Swansea. Matchul de football Irlanda-Tara Galilor s-a terminat cu rezultatul 2—2.• In timpul expoziției se va orga­niza la Barcelona, matchul Paoli­­no-Stribling. 0 Phil Scott, a primit propuneri să participe la competiția care se dis­pută pentru titlul mondial de box. -----~<H/xx x y o——— Conferinţele aero-chimi­­ce organizate de Liga Apărarei Raţionale Duminecă 10 Februarie 1929, ora 10 juni. dimineaţa de profesor chi­mist Zaharescu va conferenţia în amfiteatrul «Spiru Haret» de la U­­niversitatea din Bucureşti, despre­ «Răsboiul Aero­ claimic» substan­ţe chimice şi procedee de utiliza­rea lor în răsboiul de azi. Intrarea liberă. Publicul este rugat, cu insisten­ță să ia parte, spre a se orienta asupra acestei probleme, în intere­sul său. Leac sigur! Belelelor şi relelor Vrei să le vii de hac? „GAZETA NOASTRA” s’o citeşti. E cel mai straşnic leac. -oooxxxpoo- CUV­AN­TUL Cuvântul tjiemisi mtis de Bursele de voiaj Să salutăm ideia S. S. R.-ului care a decis, în sfârşit, că şi scriitorii au dreptul să călătorească, acordând două burse de voiaj a câte 50.000 lei fiecare. Eu recunoaştem, puţin, insu­ficient pentru fericiţii bursieri, in­suficient pentru massa scriitorilor români. Dar pentru început, să fim recunoscători d-lui Rebreanu şi co­mitetului actual care au lansat şi impus ideia. Scriitorul român e, în sfârşit, scos din bârlogul său de hi­­bernanţă obligatorie, din cocina pro­vincialismului iremediabil şi trimis peste graniţi, să se afle pe sine, în contact cu senzibilităţile ascuţite şi educate străine. Un om se află pe sine, căutăndUr de în alţii; drumul cel mai scurt către sine, pretinde Kayserling, trece împrejurul lumii. De aceia, noi vedem în bursele de voiaj — oricât de modeste or fi apa­renţele — un semn al unei ere nouă ce se deschide. Scriitorii cei mai a­­devăraţi, cei mai specific naţionali din toate timpurile şi toate ţările, au fost deapururi acei ce s'au călit în influenţă străină, acei ce s’au lăsat traversaţi de toate influenţele şi au asimilat cultura unei epoci. Prin comparaţie, au aflat ceia ce po­sedau ei într’adevăr nou„ prin com­­igraţie au desluşit într’înşii un svon nou şi un sentiment inedit. Până la război, massa scriitoare românească vieţuia în virtutea unei prejudecăţi: nu vrem influenţe stră­ine. Era un semn de neîncredere în propriile ei putinţe şi mai ales de forţă creiatoare ale naţiunei. Preju­decata s’a spulberat. Nimeni nu mai crede astăzi că influenţa e dăună­toare. Poate fi dăunătoare, cel mult, celui ce fură căciula altuia din eter. Acelor debili spirituali care sunt carbonizaţi ca de un scurt circuit e­­lectric, de o sensibilitate puternică. Influenţa poate fi dăunătoare poe­­taştrilor făcuţi care sunt hugolatri, byromeni, eminescieni, etc., dar taci odată unul scriitor cu reală sub­­stanţă. Pricina pure judecăţii scriitorulu român ante-besc trebuie căutată, mai ales, în statornicia vegetală a scriitorului român. Scriitorul nu se deplasa, nu călătoria. Nici măcar ţara cu priveliştele ei nu şi-o cu­noştea. Mecenate nu prea existau şi Statul se dezinteresa, iar scriitorii erau săraci. Deabia îşi ţineau zilele adăpostiţi în infernul fumuriu al unei brasserii toată ziua şi toată noaptea, cine ştie sub ce acoperiş de cocioabă periferică. Dar iată că mentalitatea s’a schim­bat. Sunt câţiva scriitori ajunşi pe cari îi obligă datoria de conştiinţă să nu se dezintereseze de semenii în suferinţă. Ideia burselor de voiaj e admira­bilă. Dar nu S. S. R.-ul poate s’o înfăptuie. Ii lipsesc, în primul rând, mijloacele materiale. Ideia trebue trecută pe seama ministerului arte­lor. Cum se obişnuieşte şi în alte ţări, Rusia trimite anual grupuri, grupuri de scriitori să viziteze Eu­ropa şi America ca să ţină mereu trează obsesia rusească în străină­tate. Franţa îşi men­ţine prestigiul său spiritual graţie scrisorilor ei mari. Să nădăjduim că Ministerul Arte­lor va lua asupra sa ideea, cre­ănd astfel o generaţie de scriitori noui şi trimiţând totodată pe aceşti me­sageri să rostească în lume cuvântul spiritului românesc. I. Hai©« Cofb­ertofd­rei OUSaBtrcescu In sala conservatorului «Egizio Mas­­onii», din Str. Negru Vodă Nr. 8, a avut loc Mari seara concertul sopranei O. Bercescu. Bogatul ales program, a fost extrem de bine executat. Cu glasul frumos timbrat în tot re­gistrul, de-o întindere puţin obişnuită, d-ra Bercescu a reuşit să captiveze sala. «Vissi d'arte» (Tosca) şi aria mare din îu­me Buterfly» au fost bisate. Fie ca unanimele şi meritatele apla­uze, cu cari a fost răsplătită d-ra O Bercescu, să-i servească drept călăuză in continuarea muncei care-o va duce unde calităţile ei vocale, în mod firesc, ■­ îndeamnă să ajungă Ştiri artistica Astăzi, Vineri dim­ineaţa, soseş­te la Constanţa, venind din Cons­tantinopole cu vaporul «Principesa Maria», trupa teatrului «Mogador» şi cu acceleratul de la ora 1935 va sosi în Capitală. Diseară are loc la teatul Regina Maria premiera «No..­ No.« Nanette», mâine seară Sâmbătă, «Trois jeunes fales nues» Duminecă matineu pentru ultima oară «No,. No,. Nanette», Dum­­nică seara «Pas sur la bouche» Luni seara «Comte Oblifrado». Biletele la «Comedia». Cinematografiştii români se plâng de o criză a artei mute. Nu mai este posibilă prezentarea unui film de artă­ Publicul cinematografelor evită filmele extrase din romanele celebre, din piesele de teatru cu reputaţia câştigată după trudnică mancă. Dă în schimb năvală la fil­mele cu protagonişti de calibrul unui Harry Liedtke, a unei actriţe lipsite de cele mai elementare no­ţiuni de teatru ca Lia Mara, dar mai ales umple sălile pe căror ecran defilează cortegii de picioa­re goale, de scene erotice şi de dra­goste perversă. Fenomenul, este drept, există de când lumea. Dar selecţia nu a putut s'o facă încă pu­blicul, deşi avea şi putinţa şi mai ales mijloacele. Ni s’a plâns un cinematografist care a adus nu de mult un film extras dintr’un roman clasic, a că­rui transpunere pe ecran s’a făcut cu un succes desăvârşit. Nu era vorba de un simplu scenariu de film, ci o veritabilă redare a at­mosferei şi a intenţiei autorului. Ei bine, acest film, pentru care, ca­sa producătoare a făcut grele sacri­ficii învestind un capital formida­bil, a înregistrat în ţara noastră­ un deficit neaşteptat. Dar, nu numai atât. Numeroase alte filme, cu subiect istoric, însce­nate în primul rând cu respect pen­tru artă şi pentru adevăr, au înre­gistrat un eşec îngrozitor. Cinema­­tografiştii refuză să mai aducă fil­me în care, producătorii au avut un preţ de dragoste pentru artă. E un proces care se desbate as­tăzi în arta mută. Nu e o simplă întâmplare că filmele extrase din lucrări de succes au căzut. Mauri­ce Dekobra ale cărui romane au a­­tins maximum de tiraj, a înre­gistrat un eşec pe ecran. Singur Pierre Benoit cu al său «Koenigs­­mark», a reușit să câștige publicul. E drept, cel ce a înscenat filmul a făcut numeroase concesiuni publi­cului. Se poate vorbi de o victorie a filmelor cu scenarii americane, sau chiar a filmelor «de lux» cu prota­gonişti consacraţi, lansate cu ne­maipomenită reclamă ? O analiză chiar superficială, va desminţi vic­toria acestor filme. Luaţi la rând cinematografele de pe bulevardul Elisabeta. Gem de lum­e. Şi veţi face remarca următoare: filmele acompaniate de cor, de orchestră, de balalaici şi alte divertismente au succes. Chiar filmele proaste, acompaniate mediocru, cum e cazul unui cinematograf de pe bulevard care prezintă pe Greta Garbo a­­compan­iată de o cântăreaţă de la Mandravella...­­ Lumea preferă deci filmul acom­paniat. Vrea să audă. Este aceasta o victorie a cinematografului ? E­­vident, nu. Câştig material, desigur. Dar câştig pentru film, deloc. Ci­nematograful pur exclude orice fel de compromis. Nu este o înfrânge­re pentru arta mută că apelează la elemente ce exclud­..mutismul ? Cinematograful — e adevărat — nu şi-a spus ultimul cuvânt. Nu a ajuns încă la perfecţiunea visată. Anii vor aduce probabil schimbări multe şi radicale. Filmul vorbitor — aşa numitul Tonfilm — eu» simptom.­­ Dar deocamdată, şi în cazul spe­cial de la noi, arta mută a înregi­strat o înfrângere categorică. Cântăreţii Mandraveiei, acompa­niază cu «Vissi di arte, vîssi di a» more» pe Greta Garbo.*. Fantomas ARTA PIUÎA ® lalrlsscrc a ciacaaiflííiatil Mite • revistelor Din Bârlad ni se trimite întâiul număr al unei reviste noui, apărută de curând în acest oraş de naivă tradiţie scriitoricească. Scrisul nos­tru (Anal L No. 1 Ianuarie 1929) poartă în cele opt pagini ale sale toate semnele intelectualităţii de provincie şi ale literaţilor pensiona­ri, rămaşi încă la dulcea vârstă a sămănătorismului dela 1906. Nu ştiu ce anume aer dezoart şi cu­­­viincios, nu ştia ce resemnare şi tristeţe trece prin rândurile gaze­tei acesteia. Se pare că nimic nu s’a clintit dela ultimul număr al revistei lui Gârleanu. S’ar spune că nu la noi scrisul a fost violentat în aceşti douăzeci de ani din urmă de atâtea lucruri, ce depăşesc buna naivitate a timpu­lui aceluia de barzi şi profeţi pla­cizi. Pentru această atmosferă de via­ţă apusă, însemnăm aici numele foii, care altminteri nu prezintă nici o linie ce ne-ar fi putut jus­tifica atenţia. Unu revista moderniştilor din Dorohoi aduce şi data aceasta obiş­nuitele sale patru forţe, cu miei in­cendii şi revolte universale. Au haz bieţii mei băieţi. Fluierul manifestelor s’a tocit. Suliţele atacului au devenit — să­racele — sim­ple bastoane aproape blajine. Proza asta nici nu convin­ge, nici im răzvrăteşte. O detest nu din motive de estetică elemen­tară. Ci numai pentru foarte sim­plul motiv că nu e amuzantă. Ii lipseşte invectivei acesteia spiritul. Cunoaşteţi ceva mai plat, mai trist şi mai gol, decât un joc de cuvinte care nu amuză? Cităm această strofă magnifică: Sub titlul propriu de Delicte, ni se anunţă că unul din redactori a devenit major (ura 1 m­ititelnie !) şi că altul a intrat cu un seroplan în localul judecătoriei de ocol. m. eb. Morcovi cartofi varză carne carne CARNE CARNE zăpezi Opereta franceză „MOGADOR“ Sâmbătă 9 Februarie IROK JENUS HUES MI115 Delicioasă operetă franceză în 3 fete. Biletele la «Comedia» păsă­r­ii Imobiliara. CONFERINŢE D. M. Popescu Buzău va ţine Marţi 12 Februarie orele 21 o con­fer­inţ­ă tratând despre «Egiptul şi centenarul facultăţei de medicină din Cairo» în sala de şedinţe a A­­sociaţiunei Generale a medicilor din strada Isvor No. 16. • Vineri 8 Februarie a. a, orele 9 seara, în saloanele societăţii «Poli­­technica» (calea Victoriei 118, etaj I) d. prof. dr. G. Marinescu va ţine o conferinţă cu subiectul : «Mun­ca în lumina biologiei şi a fiziolo­giei, rolul ei socials.­­— cu proce­­siuni. Luni 11 Februarie, orele 6 d, a­­are loc la Universitatea Li­bară. Fundaţia Regele Carol, conferinţa d-lui profesor universitar, Marin I Ştefănescu, cu subiectul: «Concep­ţia antică despre femeie». • Vineri 8 Febr. la ora 6 d. a. d. Petru Florescu va ţine o conferinţă despre «Românii din Timoc», din ciclul de conferinţe organizat de Institutul «Sud-Est European», în Amfiteatrul «Al. Odobescu» (Facul­tatea de Litere). D. profesor Gh. Marinescu va ţi­­­ne Sâmbătă 9 Februarie a. cu­ora 9 seara, în localul societăţii studenţi­lor în medicină, o conferinţă des­pre : «Impresiuni dintr’o călătorie ştiinţifică în America, cu sfaturi pentru studenţi.» D­ar medici şi studenţi sunt ru­gaţi a asista. • Duminică 10 Februarie­­, orele 11 dimineaţa, va vorbi în ciclul confe­rinţelor administrative, la Casa Fe­me­i, Splaiul Imprimeriei 6, d. avo­cat dr. I. V. Gruia, despre «Func­ţionari şi politică». Intrarea liberă. • Sâmbătă 9 Februarie ora 6 p. m. va vorbi în ciclul întocmit de Insti­tutul Social Român, d-na Calipso Botez despre «Rolul femeii în deter­­ninarea unui regim de protecţie a muncii femeii şi copilului». Comu­nicarea se va ţine la sediul Instiutului Social, localul Acade­miei comerciale, piaţa Romană şi va fi urmată de discuţiuni contra­dictorii. v CURIER L­IERAR S’a pus în vânzare numărul 4 din «Tiparniţa Literară» cu următorul cuprins: General Al. Vrtitoianu, Amintiri din vremuri grele ; Dragoş Proto­­popescu, Poezii; Andrei Tudor, Poe­zii; Ticu Arhip, Fragment de ro­man; I. Peltz, Transfigurare; Fi­­­riea Mumuianu, Poezii; Dida Solo­­mon Calimachi, Casa lui S. Cata; Camil Baltazar, Ciobănească; Mi­hail Sebastian, Cronica literară ; Masca, Arena spectacolelor; Croni­ca de Camil Baltazar. Coperta şi clişeele interioare de Lucian Grigo­­rescu, Letiţia Nichifor, Lucia De­­metriad Bălăcescu, Marg. Lavriller Cosăceanu, Henry Catargi, Henry Daniel.­ ­ — «Suflete mari» dramă istorică în 3 acte şi un epilog se numeşte piesa de teatru, tipărită de d. Ion Angh­ei, învăţător. • «Examenul de bacalaureat» se în­­titulează volumul de nuvele tipărit de d. Ion Dongorozi în editura «Ra­­muri». • D. Const Kiriţescu, directorul ge­neral al învăţământului secundar a scos volumul său de nuvele «Apos­tolii^ evocări din lumea dascălilor. In editura «Cultura Naţională» d. M. Beza a tipărit un volum în­titulat «Romanul englez contimpo­ran». — —­ooxxxoo­ RADIO Programul pentru Vineri București nr.6. Orele 17: Orchestra Leon 212 Corul Carmen 23: Orchestra Rad­io. Bratislava S3S.6. Orele 17.80 Concert. 18,30: Lectură. 18,50: Gramofon. 18,45 Limba slovacă. Din Praga. Breslau 321 A. Orele 17: Pentru mame. 17 80: Orchestra IîaiUo. 19,40: Sport. 20,25 Conf. poştală. 20,50: Conf. economică. 21,15: Teatru. 23: Curs comercial* Budapesta 531,5: Orele 17: Poveşti în limba germană 18: Conf. 18,30: Muzică uşoară. 19,45: Limba franceză. 20,80: Pentru radio amatori. 22,20: Concert. 28: Inf. şi meteorul 23,50: Gramofon. Hamburg 331,fi. Orele 17,15: Concert de soprană. 18: Poveşti pentru copii. 19: Orchestra Radio. 19,30: Limba engleză. 21: H­a­iburg în întuneric. 23,30: Actua­lităţi. 23 45: Carnaval. Königsberg 280.1. Orele 17: Pentru doamne. 17,30: Orchestra Radio. 1920: Conf. 19,50: Lectura. 20,25: Limba fran­ceză. 2120: Orchestra. 23,30: Muzică de dans. Londra 359. Daventry 156211. Orele 17- Conf. 17,25: Marii inventatori. 17,45: Concert pentru școli. 18: Muzica de dans. 19,15: Pentru copii- 20,15: Pian. 21,45: Orchestra Baynes. 23,15: Conf. 23,85: Concert simfonic. 1-2: Muzica de dans. Paris 1750. Orele 17,45: După amiază muzicală. 20,45: Concert. 2030: Limba engleză. 22: Literatură. 22,80: Concert simfonic. Praga SIS­A. Orele 17,25: Concert. 18,25: Engleză. 19,15: Comunicat agricol, 2ft» 1 Timpul inf. și dopate. 20,lă Conf mu­­u­zicală. 21: Teatru de marionete. 23.15:­­ Ştiri teatrale. 28.20: Muzica de la Hotel Gra­­nota. Viena 5191). Orele 17: Orchestra Haus Himmel. 18.39: Muzică de cameră. 1915: Conf. sportivă. 19.30: Conf. juridică. 20: Conf. Camerei de Comerţ. 20.80: Limba italiană. 21: Meteorul și ora. 21,05: Lec­­tură. 22: Farsă teatrală. --—-"OOXXXOO——— Teatrale Teatrul Carol cel Mare (Eetoria). In serile de 18, 19 şi 20 Februarie 1929, se va juca de persoane din înalta societate HOCUS-POCUS, superbă revistă abracadabrantă în 2 acte şi 6 tablouri, în folosul So­cietăţii «Principele Mircea». Dansurile aranjate de d. Roman Morawsky, maestru de balet. Nu­mai la premieră vor dansa: d. Mo­rawsky şi d-ra Monica Arion, şi a­­poi cele mai frumoase şi perfecta dansatoare din lume, cele 16 Crazy­ Girls. Biletele se găsesc la: Magazinul Feder, la Bazarul din calea Victo­riei 77 bis, la sediul Societății, din str. Aurel Vlaicu 19, și la d-ra JL-­rlon bul. Ferdinand 1. :-■■■ OOOXXXOOO----—

Next