Cuventul, februarie 1929 (Anul 5, nr. 1358-1385)
1929-02-09 / nr. 1366
r Cîigi în Număr non ^BALITMEA, 8«»a «ftmatA 9 Februarie 19îs9 fîo. 7 CAHMavalul la mssa Contrastele modei NOUI DESIOPcRIRI ANTARCTICE Concursul da frumuseţe al „Reaîîtăţii frustrate” (Participarea este o datorie patriotică Anul stimgific 1928 ANCHETA NOASTRĂ tere cataclismul data 4 Febr. Origina poveştilor cu uriaşi. Banchetul.Campionatul de şah al Bucureştilor Atena văzută de pe Acropole Viaţa romantică a lui LEONARD. Curiozităţi.- Oameni, fapte şi idei -rubrica cinematografică.- Memoriile lui Alexandru Zoubkorf şi semat.cncunt roman de aventuri al detectivului Ctex Trevor: „terma cu reptile“- aomr, anecade, lemna, poşta LaureL- Gtumevocări aisîracnve, etc. etc. Ss«sJ íl.síTít. 34 de nagăal. le* O Ju regretat! o călătorie la TArtGU-MUREŞ »i vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi m gsiatâ m rata Székely & Réti Fabrica de Mobile—Ilii omicii 02 piane siBiasiae— La cerere trimitem si reprezentantul nostru cu desemne. * Ml NIVTERUL INSTRUCŢIU Nil PUBLICAŢIE PENTRU SCULE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că licitaţia de unelte, cu termen scurt, care urma să se ţină în ziua de 9 Februarie a. c. se amână pentru Vineri 1 Martie 1929 ora 6 seara. Orice alte informaţiuni se vor lua dela Direcţia Contabilităţii din ministerul Instrucţiunii, str. Spiru Haret. A APARUT NO. 64* „«tinta Lumii cuprinde: 98 vederi, instantanee fotografice din lumea întreagă, caricaturi etc. Iarnă grea în Bucureşti. — Comemorarea lui Lessing. — Aspecte şi sporturi de iarnă. — Guija pentru tânăra generaţie.— O aeronavă numai din metal. — O predicatoare de 13 ani. — Ex- Kaiserul. — Incendiul din Tecuci. — Descoperirea unui Rubens autentic. — Regi în exil. — Două groaznice catastrofe de caie ferată. — Vindecare prin febră artificială. — Sborul nuom. Ini «moara de vânt». — Aparat protector contra razelor X. — Trei laureate la concursuri de frumusețe. — Evenimentele din Afganistan. — Locomotivă ca plug pe zăpadă. — Logodnica lui Chaplin. — Garda personală a regelui Italiei. — Sănii cu vântreie pe girață. — Concurs de muzică populară. — Sporturile de iarnă acum 20 de ani. — Actualitatea în caricaturi și Pagina jocurilor cu numele dezlegătorilor. 7 LEI EXEMPLARUL 7 LEI ian URODONAL I Spală aangelam Caut apartament 2 camere antreu, bucătărie, bae, electrică, aproape centru, ofer până la 55.000 anual. Oferie cu adresa fi prețul la ziarul «Cuvântul» sub Intendent. cetând şi copiind manuscrise sanscrite, întâlnesc într’una din camere pe profesorul Swendranath Dasgupta, a cărui carte «A History of Indian Philosophy» m-a desburat definitiv de concepţiile şi interpretările «europene» asupra gândirii indiene. Profesorul venise din Calcutta special pentru copierea unor manuscrise tantrice, nestudiate până acum şi aproape necunoscute orientaliştilor. E un bărbat scund, căruia hainele europene şi pieptănătura îi dau un aspect incert. Ochii îi lucesc vii la cearcănele lecturilor. E unul dintre puţinii cari pot înţelege orice text sanscrit. Dealtfel, pentru aceasta i-au trebuit vreo douăzeci şi cinci de ani de studii-« îmi comunică reflecţii şi amănunte indiscret« asupra celebrităţilor orientaliste europene. Cutare autor ilustru traduce şi editează cu ajutorul unui pandit anonim. Alt profesor, e incapabil să înţeleagă un text dificil, deşi a îmbătrânit predând limba sanscrită Unul dintre cei tineri, cari se ocupă acum cu istoria logicei indiene, pus în faţa unei pagini din Dignoga, a tradus tocmai contrariu!,... Aceştia sunt docţii noştri, pe cari îi ascultăm în Europa ca tălmăcitori fără pată«. Un Deussen, scrie «Philosophie der Vedanta» fără sa cunoască comentariile făcute asupra lui Sankhara... Exista, totuş, câteva excepţii: Thomas, Shkerbatzky, Walleser, şi alţii. Profesorul vorbeşte sfios şi zâmbeşte. Recunoaşte că sanscrita filosofilor e dificilă, că limba comentatorilor e inaccesibilă. Dar de ce pretind că interpretează just gândirea unor filosofi pe cari nu-i pot ceti ! De altfel, lucrul acesta nu se petrece numai cu europenii. Mulţi savanţi indieni nu pot înţelege comentariile medievale, şi lucrează cu ajutorul pandiţilor. Mă întorc din bibliotecă cu altă faţă şi alţi ochi. Cutreer librăria vastă, unde rafturi întregi cuprind producţia impresionantă a Anniei Desant, a lui Leadbetter, a lui Jinaradzadasa. Cărţi publicate chiar la Adyar, în ediţii curate, cu coperte portocalii şi albastre. De aici, lăzi se împrăştie în lumea întreagă, producând deliciile domnişoarelor cu nostalgii esoterice şi a americanelor cu cotizaţiile avansate. Cărţi cu adevăruri înecate în delirul proselitismului, în poezia mediocră, şi în citaţiile măsluite. Cărţi necesare adolescenţei îmbâcsite de un Büchner rău tradus sau de rezumatele socialiste ale lui Spencer şi Darwin. Cărţi cu multe visuri şi multă comunicativitate a misterului. Regret că nici Annie Desant, nici Krişnamurti, nici Nala Nao nu sunt în Adyar. Congresul de la Benares a pustiit parcul şi sălile de studiu. Nu întâlnesc decât câţiva neofiţi desculţi, cari încearcă să mă convingă de adevăruri evidente sau inutile. Mă plimb ziua întreagă prin grădini, prin bibliotecă şi depozitele cu cărţi. Teosofii vieţuiesc aici o viaţă de reculegere şi studiu care s’ar putea alătura celei pitagoriciene, cu o singură condiţie: să existe printre ei un Pithagora. Şi nu ştiu pe cine n-aşi jigni, gândindu-mă la Krişnamurti... Mircea Eliade I. S. R© Comunicarea d-lui prof. P. Andrei: Metoda comparativă în sociologia popoarelor Clar și cuprinzător, d. prof. Andrei a arătat in ce constă metoda comparativă, lnstrând expunerea cu câteva rezultate pozitive câștigate prin utilizarea acestei metode. Realitatea socială, obiectul sociologiei, — deşi fluidă, se supune totuşi unor regularităţi, obiceiuri, instituţii, serbări periodice. Ceva mai mult, în diferitele ramuri de activitate găsim o serie de tipuri: bunăoară în latura economică: tipul pastoral, agricol, industrial, comercial etc.. In orice caz, societatea umană e o realitate care se lasă redusă şi subsumată, pentru explicarea ştiinţifică, unor concepte şi legi. Care sunt metodele de cercetare a realităţii sociale? D. Ralea, în comunicarea precedentă, le-a înşirat pe toate. D. Andrei desvoltă una singură şi pe cea mai fecundă: metoda comparativă. Metoda comparativă constă în compararea unor fenomene simultan prezente ori simultan absente, pentru ca, raportate la condiţiile de ambianţă socială, să se conchidă la anumite similitudini şi deosebiri. Metoda s-a aplicat în două direcţii: 1. Compararea societăţilor omeneşti cu cele animale (Espinaa etc.) şi 2. compararea societăţilor umane (Vico, Herder, Summer-Maine, Morgan, Mao Leuran, Vierkandt, Spencer, Letourneau, Storcke, etc. etc.) A. Loria (La comparazione sociologica, 1915) distinge între comparaţia analogică, stabilind asemănările şi elementele permanente ale societăţilor şi comparaţia autentică, prin care se stabilesc Instituţiile sociale cu caracter local, observând astfel legătura între formale sociale şi condiţiile de mediu (în sens larg) în care trăesc. Rezultate admirabile a dat metoda comparativă când a fost aplicată domeniului etnografic. Problemele: matriarhat-patriarhat, religia primitivă (totemismul), practici rituale, etc. au fost rezolvite în mod satisfăcător prin cercetări etnografice. Asemenea cercetări se fac in toate ţările şi rezultatele lor sunt cuprinse in monografii. La noi este cunoscută activitatea d-lui prof. Gustin, această direcţie şi d. Andrei îşi exprimă dorinţa să fie imitat. D-sa cel puţin, îl va urma pe această cale. Comparaţia cu material etnografic se mărgineşte de obicei la descrierea faptelor. O altă ramură a cercetării comparative: statistica, deşi înregistrează numeric faptele şi nu prinde esenţa lor urmăreşte şi o explicare cauzală. Necesităţii de a cunoaşte, de a înţelege — mai degrabă — structura sufletească, mentalitatea unei societăţi ii răspunde metoda psihologică. Ea completează pe celelalte. Bunăoară, ziceam Andrei, noi nu înţelegem de ce o femee văduvă nu poate să se mărite decât cu ruda cea mai apropiată a bărbatului, dacă nu cunoaştem mentalitatea juridică a tribului american în care se petrece acest fapt. Cum se explică, adăugăm noi, obiceiul, straniu pentru noi, al priveghiului din Moldova! Şi chiar explicat în vreun fel, ni se pare că el rămâne totuşi neînţeles pentru cei cari au altă structură sufletească! In concluzie, metoda comparativă învederează legătura strânsă intre condiţiile şi instituţiile sociale; ea desvălue cercetătorului specificitatea societăţilor. La discuţie au luat parte d. Mircea Vulcănescu, făcând câteva rezerve cu privire la aplicarea metodei comparative şi d. Stahl, care face câteva consideraţii din p. d. v. al metodei comparative în domeniul dreptului românesc, în legătură cu unele lucrări apărute de curând. D. Gusti încheie şedinţa aducând mulţumiri conferenţiarului şi numeroasei asistente. SPORT Reuniunea de azi Reuniunile de box se ţii lanţ şi nu putem decât admira inspiraţia organizatorilor, de a pune pe picioare cât mai multe manifestări pugilisce până la data când Circul va fi ocupat. In adevăr, în curând începe la Circ, desfăşurarea unui turneu de lupte greco-romane, astfel că, singura incintă adecvată reuniunilor de box va fi ocupată. Reuniunea de azi este a treia în cursul sezonului acesta. Un program bine dozat, cu matchuri pentru toate gusturile care trebue să obţină succes. Matchul vedetă al reuniune! îl vor furniza pugiliştii Boya şi Riond. E vorba deci de un match franco-german. Pentru mulţi este inexplicabilă fixarea acestui match. Argumentul suprem fiind performanţa mediocră, furnizată de boxeurul german în matchul cu Teică, înainte de toate considerăm figura făcută în matchul cu Teică foarte onorabilă, întrucât ştiut este că Boya a ratat victoria de foarte puţin. Privind prin prisma lui Inond, matchul se impunea. Riond este azi, un serios protagonist al categoriei mijlocii, iar victoria asupra lui Spakow a însemnat o consacrare indiscutabilă. Iată deci acest match ca foarte la locul lui şi nu ne îndoim că va furniza un spectacol pugilistic, la înălţimea cerinţelor unui match vedetă. Riond are prima şansă. Franchi-Agarici al doilea match important al reuniune!. Acest match, care face să fie în prezenţă doi boxeuri cari se întâlnesc pentru prima oară, ne va permite câteva constatări interesante. In primul rând vom putea cunoaşte forma lui Francin, care în cursul iernei n’a boxat decât două minute cu Corăscu... şi în al doilea rând ce influenţă a avut asupra sa ascensiunea de greutate. Agarici va fi pentru prima oară, în faţa utiui element de o technica avansată. Punchul şi combativitatea sa, vor fi puse la mare încercare de teehnica şi loviturile decisive ale lui Franchi. Un match care nu va fi lipsit de peripeţii *-=— deşi în mod normal trebue să revină francezului. Programul va fi complectat cu trei matehuri, furnizate de amatori. Cel care ne atrage în special atenţia este matehul între Firu şi Emilonescu, două elemente de viitor. Simpatia publicului Lucian Popescu va fi pe ring, întrucât se întâlneşte cu un bun trăgător, Coculescu. DIVERSE In Cupa Davis România se va întâlni în primul tur cu Belgia. • Tara Galilor a bătut Scoţia la rugby cu 14—9. Matchul a avut loc la Swansea. Matchul de football Irlanda-Tara Galilor s-a terminat cu rezultatul 2—2.• In timpul expoziției se va organiza la Barcelona, matchul Paolino-Stribling. 0 Phil Scott, a primit propuneri să participe la competiția care se dispută pentru titlul mondial de box. -----~<H/xx x y o——— Conferinţele aero-chimice organizate de Liga Apărarei Raţionale Duminecă 10 Februarie 1929, ora 10 juni. dimineaţa de profesor chimist Zaharescu va conferenţia în amfiteatrul «Spiru Haret» de la Universitatea din Bucureşti, despre «Răsboiul Aero claimic» substanţe chimice şi procedee de utilizarea lor în răsboiul de azi. Intrarea liberă. Publicul este rugat, cu insistență să ia parte, spre a se orienta asupra acestei probleme, în interesul său. Leac sigur! Belelelor şi relelor Vrei să le vii de hac? „GAZETA NOASTRA” s’o citeşti. E cel mai straşnic leac. -oooxxxpoo- CUVANTUL Cuvântul tjiemisi mtis de Bursele de voiaj Să salutăm ideia S. S. R.-ului care a decis, în sfârşit, că şi scriitorii au dreptul să călătorească, acordând două burse de voiaj a câte 50.000 lei fiecare. Eu recunoaştem, puţin, insuficient pentru fericiţii bursieri, insuficient pentru massa scriitorilor români. Dar pentru început, să fim recunoscători d-lui Rebreanu şi comitetului actual care au lansat şi impus ideia. Scriitorul român e, în sfârşit, scos din bârlogul său de hibernanţă obligatorie, din cocina provincialismului iremediabil şi trimis peste graniţi, să se afle pe sine, în contact cu senzibilităţile ascuţite şi educate străine. Un om se află pe sine, căutăndUr de în alţii; drumul cel mai scurt către sine, pretinde Kayserling, trece împrejurul lumii. De aceia, noi vedem în bursele de voiaj — oricât de modeste or fi aparenţele — un semn al unei ere nouă ce se deschide. Scriitorii cei mai adevăraţi, cei mai specific naţionali din toate timpurile şi toate ţările, au fost deapururi acei ce s'au călit în influenţă străină, acei ce s’au lăsat traversaţi de toate influenţele şi au asimilat cultura unei epoci. Prin comparaţie, au aflat ceia ce posedau ei într’adevăr nou„ prin comigraţie au desluşit într’înşii un svon nou şi un sentiment inedit. Până la război, massa scriitoare românească vieţuia în virtutea unei prejudecăţi: nu vrem influenţe străine. Era un semn de neîncredere în propriile ei putinţe şi mai ales de forţă creiatoare ale naţiunei. Prejudecata s’a spulberat. Nimeni nu mai crede astăzi că influenţa e dăunătoare. Poate fi dăunătoare, cel mult, celui ce fură căciula altuia din eter. Acelor debili spirituali care sunt carbonizaţi ca de un scurt circuit electric, de o sensibilitate puternică. Influenţa poate fi dăunătoare poetaştrilor făcuţi care sunt hugolatri, byromeni, eminescieni, etc., dar taci odată unul scriitor cu reală substanţă. Pricina pure judecăţii scriitorulu român ante-besc trebuie căutată, mai ales, în statornicia vegetală a scriitorului român. Scriitorul nu se deplasa, nu călătoria. Nici măcar ţara cu priveliştele ei nu şi-o cunoştea. Mecenate nu prea existau şi Statul se dezinteresa, iar scriitorii erau săraci. Deabia îşi ţineau zilele adăpostiţi în infernul fumuriu al unei brasserii toată ziua şi toată noaptea, cine ştie sub ce acoperiş de cocioabă periferică. Dar iată că mentalitatea s’a schimbat. Sunt câţiva scriitori ajunşi pe cari îi obligă datoria de conştiinţă să nu se dezintereseze de semenii în suferinţă. Ideia burselor de voiaj e admirabilă. Dar nu S. S. R.-ul poate s’o înfăptuie. Ii lipsesc, în primul rând, mijloacele materiale. Ideia trebue trecută pe seama ministerului artelor. Cum se obişnuieşte şi în alte ţări, Rusia trimite anual grupuri, grupuri de scriitori să viziteze Europa şi America ca să ţină mereu trează obsesia rusească în străinătate. Franţa îşi menţine prestigiul său spiritual graţie scrisorilor ei mari. Să nădăjduim că Ministerul Artelor va lua asupra sa ideea, creănd astfel o generaţie de scriitori noui şi trimiţând totodată pe aceşti mesageri să rostească în lume cuvântul spiritului românesc. I. Hai©« Cofbertofdrei OUSaBtrcescu In sala conservatorului «Egizio Masonii», din Str. Negru Vodă Nr. 8, a avut loc Mari seara concertul sopranei O. Bercescu. Bogatul ales program, a fost extrem de bine executat. Cu glasul frumos timbrat în tot registrul, de-o întindere puţin obişnuită, d-ra Bercescu a reuşit să captiveze sala. «Vissi d'arte» (Tosca) şi aria mare din îume Buterfly» au fost bisate. Fie ca unanimele şi meritatele aplauze, cu cari a fost răsplătită d-ra O Bercescu, să-i servească drept călăuză in continuarea muncei care-o va duce unde calităţile ei vocale, în mod firesc, ■ îndeamnă să ajungă Ştiri artistica Astăzi, Vineri dimineaţa, soseşte la Constanţa, venind din Constantinopole cu vaporul «Principesa Maria», trupa teatrului «Mogador» şi cu acceleratul de la ora 1935 va sosi în Capitală. Diseară are loc la teatul Regina Maria premiera «No.. No.« Nanette», mâine seară Sâmbătă, «Trois jeunes fales nues» Duminecă matineu pentru ultima oară «No,. No,. Nanette», Dumnică seara «Pas sur la bouche» Luni seara «Comte Oblifrado». Biletele la «Comedia». Cinematografiştii români se plâng de o criză a artei mute. Nu mai este posibilă prezentarea unui film de artă Publicul cinematografelor evită filmele extrase din romanele celebre, din piesele de teatru cu reputaţia câştigată după trudnică mancă. Dă în schimb năvală la filmele cu protagonişti de calibrul unui Harry Liedtke, a unei actriţe lipsite de cele mai elementare noţiuni de teatru ca Lia Mara, dar mai ales umple sălile pe căror ecran defilează cortegii de picioare goale, de scene erotice şi de dragoste perversă. Fenomenul, este drept, există de când lumea. Dar selecţia nu a putut s'o facă încă publicul, deşi avea şi putinţa şi mai ales mijloacele. Ni s’a plâns un cinematografist care a adus nu de mult un film extras dintr’un roman clasic, a cărui transpunere pe ecran s’a făcut cu un succes desăvârşit. Nu era vorba de un simplu scenariu de film, ci o veritabilă redare a atmosferei şi a intenţiei autorului. Ei bine, acest film, pentru care, casa producătoare a făcut grele sacrificii învestind un capital formidabil, a înregistrat în ţara noastră un deficit neaşteptat. Dar, nu numai atât. Numeroase alte filme, cu subiect istoric, înscenate în primul rând cu respect pentru artă şi pentru adevăr, au înregistrat un eşec îngrozitor. Cinematografiştii refuză să mai aducă filme în care, producătorii au avut un preţ de dragoste pentru artă. E un proces care se desbate astăzi în arta mută. Nu e o simplă întâmplare că filmele extrase din lucrări de succes au căzut. Maurice Dekobra ale cărui romane au atins maximum de tiraj, a înregistrat un eşec pe ecran. Singur Pierre Benoit cu al său «Koenigsmark», a reușit să câștige publicul. E drept, cel ce a înscenat filmul a făcut numeroase concesiuni publicului. Se poate vorbi de o victorie a filmelor cu scenarii americane, sau chiar a filmelor «de lux» cu protagonişti consacraţi, lansate cu nemaipomenită reclamă ? O analiză chiar superficială, va desminţi victoria acestor filme. Luaţi la rând cinematografele de pe bulevardul Elisabeta. Gem de lume. Şi veţi face remarca următoare: filmele acompaniate de cor, de orchestră, de balalaici şi alte divertismente au succes. Chiar filmele proaste, acompaniate mediocru, cum e cazul unui cinematograf de pe bulevard care prezintă pe Greta Garbo acompaniată de o cântăreaţă de la Mandravella... Lumea preferă deci filmul acompaniat. Vrea să audă. Este aceasta o victorie a cinematografului ? Evident, nu. Câştig material, desigur. Dar câştig pentru film, deloc. Cinematograful pur exclude orice fel de compromis. Nu este o înfrângere pentru arta mută că apelează la elemente ce exclud..mutismul ? Cinematograful — e adevărat — nu şi-a spus ultimul cuvânt. Nu a ajuns încă la perfecţiunea visată. Anii vor aduce probabil schimbări multe şi radicale. Filmul vorbitor — aşa numitul Tonfilm — eu» simptom. Dar deocamdată, şi în cazul special de la noi, arta mută a înregistrat o înfrângere categorică. Cântăreţii Mandraveiei, acompaniază cu «Vissi di arte, vîssi di a» more» pe Greta Garbo.*. Fantomas ARTA PIUÎA ® lalrlsscrc a ciacaaiflííiatil Mite • revistelor Din Bârlad ni se trimite întâiul număr al unei reviste noui, apărută de curând în acest oraş de naivă tradiţie scriitoricească. Scrisul nostru (Anal L No. 1 Ianuarie 1929) poartă în cele opt pagini ale sale toate semnele intelectualităţii de provincie şi ale literaţilor pensionari, rămaşi încă la dulcea vârstă a sămănătorismului dela 1906. Nu ştiu ce anume aer dezoart şi cuviincios, nu ştia ce resemnare şi tristeţe trece prin rândurile gazetei acesteia. Se pare că nimic nu s’a clintit dela ultimul număr al revistei lui Gârleanu. S’ar spune că nu la noi scrisul a fost violentat în aceşti douăzeci de ani din urmă de atâtea lucruri, ce depăşesc buna naivitate a timpului aceluia de barzi şi profeţi placizi. Pentru această atmosferă de viaţă apusă, însemnăm aici numele foii, care altminteri nu prezintă nici o linie ce ne-ar fi putut justifica atenţia. Unu revista moderniştilor din Dorohoi aduce şi data aceasta obişnuitele sale patru forţe, cu miei incendii şi revolte universale. Au haz bieţii mei băieţi. Fluierul manifestelor s’a tocit. Suliţele atacului au devenit — săracele — simple bastoane aproape blajine. Proza asta nici nu convinge, nici im răzvrăteşte. O detest nu din motive de estetică elementară. Ci numai pentru foarte simplul motiv că nu e amuzantă. Ii lipseşte invectivei acesteia spiritul. Cunoaşteţi ceva mai plat, mai trist şi mai gol, decât un joc de cuvinte care nu amuză? Cităm această strofă magnifică: Sub titlul propriu de Delicte, ni se anunţă că unul din redactori a devenit major (ura 1 mititelnie !) şi că altul a intrat cu un seroplan în localul judecătoriei de ocol. m. eb. Morcovi cartofi varză carne carne CARNE CARNE zăpezi Opereta franceză „MOGADOR“ Sâmbătă 9 Februarie IROK JENUS HUES MI115 Delicioasă operetă franceză în 3 fete. Biletele la «Comedia» păsării Imobiliara. CONFERINŢE D. M. Popescu Buzău va ţine Marţi 12 Februarie orele 21 o conferinţă tratând despre «Egiptul şi centenarul facultăţei de medicină din Cairo» în sala de şedinţe a Asociaţiunei Generale a medicilor din strada Isvor No. 16. • Vineri 8 Februarie a. a, orele 9 seara, în saloanele societăţii «Politechnica» (calea Victoriei 118, etaj I) d. prof. dr. G. Marinescu va ţine o conferinţă cu subiectul : «Munca în lumina biologiei şi a fiziologiei, rolul ei socials.— cu procesiuni. Luni 11 Februarie, orele 6 d, aare loc la Universitatea Libară. Fundaţia Regele Carol, conferinţa d-lui profesor universitar, Marin I Ştefănescu, cu subiectul: «Concepţia antică despre femeie». • Vineri 8 Febr. la ora 6 d. a. d. Petru Florescu va ţine o conferinţă despre «Românii din Timoc», din ciclul de conferinţe organizat de Institutul «Sud-Est European», în Amfiteatrul «Al. Odobescu» (Facultatea de Litere). D. profesor Gh. Marinescu va ţine Sâmbătă 9 Februarie a. cuora 9 seara, în localul societăţii studenţilor în medicină, o conferinţă despre : «Impresiuni dintr’o călătorie ştiinţifică în America, cu sfaturi pentru studenţi.» Dar medici şi studenţi sunt rugaţi a asista. • Duminică 10 Februarie, orele 11 dimineaţa, va vorbi în ciclul conferinţelor administrative, la Casa Femei, Splaiul Imprimeriei 6, d. avocat dr. I. V. Gruia, despre «Funcţionari şi politică». Intrarea liberă. • Sâmbătă 9 Februarie ora 6 p. m. va vorbi în ciclul întocmit de Institutul Social Român, d-na Calipso Botez despre «Rolul femeii în deterninarea unui regim de protecţie a muncii femeii şi copilului». Comunicarea se va ţine la sediul Instiutului Social, localul Academiei comerciale, piaţa Romană şi va fi urmată de discuţiuni contradictorii. v CURIER LIERAR S’a pus în vânzare numărul 4 din «Tiparniţa Literară» cu următorul cuprins: General Al. Vrtitoianu, Amintiri din vremuri grele ; Dragoş Protopopescu, Poezii; Andrei Tudor, Poezii; Ticu Arhip, Fragment de roman; I. Peltz, Transfigurare; Firiea Mumuianu, Poezii; Dida Solomon Calimachi, Casa lui S. Cata; Camil Baltazar, Ciobănească; Mihail Sebastian, Cronica literară ; Masca, Arena spectacolelor; Cronica de Camil Baltazar. Coperta şi clişeele interioare de Lucian Grigorescu, Letiţia Nichifor, Lucia Demetriad Bălăcescu, Marg. Lavriller Cosăceanu, Henry Catargi, Henry Daniel. — «Suflete mari» dramă istorică în 3 acte şi un epilog se numeşte piesa de teatru, tipărită de d. Ion Anghei, învăţător. • «Examenul de bacalaureat» se întitulează volumul de nuvele tipărit de d. Ion Dongorozi în editura «Ramuri». • D. Const Kiriţescu, directorul general al învăţământului secundar a scos volumul său de nuvele «Apostolii^ evocări din lumea dascălilor. In editura «Cultura Naţională» d. M. Beza a tipărit un volum întitulat «Romanul englez contimporan». — —ooxxxoo RADIO Programul pentru Vineri București nr.6. Orele 17: Orchestra Leon 212 Corul Carmen 23: Orchestra Radio. Bratislava S3S.6. Orele 17.80 Concert. 18,30: Lectură. 18,50: Gramofon. 18,45 Limba slovacă. Din Praga. Breslau 321 A. Orele 17: Pentru mame. 17 80: Orchestra IîaiUo. 19,40: Sport. 20,25 Conf. poştală. 20,50: Conf. economică. 21,15: Teatru. 23: Curs comercial* Budapesta 531,5: Orele 17: Poveşti în limba germană 18: Conf. 18,30: Muzică uşoară. 19,45: Limba franceză. 20,80: Pentru radio amatori. 22,20: Concert. 28: Inf. şi meteorul 23,50: Gramofon. Hamburg 331,fi. Orele 17,15: Concert de soprană. 18: Poveşti pentru copii. 19: Orchestra Radio. 19,30: Limba engleză. 21: Haiburg în întuneric. 23,30: Actualităţi. 23 45: Carnaval. Königsberg 280.1. Orele 17: Pentru doamne. 17,30: Orchestra Radio. 1920: Conf. 19,50: Lectura. 20,25: Limba franceză. 2120: Orchestra. 23,30: Muzică de dans. Londra 359. Daventry 156211. Orele 17- Conf. 17,25: Marii inventatori. 17,45: Concert pentru școli. 18: Muzica de dans. 19,15: Pentru copii- 20,15: Pian. 21,45: Orchestra Baynes. 23,15: Conf. 23,85: Concert simfonic. 1-2: Muzica de dans. Paris 1750. Orele 17,45: După amiază muzicală. 20,45: Concert. 2030: Limba engleză. 22: Literatură. 22,80: Concert simfonic. Praga SISA. Orele 17,25: Concert. 18,25: Engleză. 19,15: Comunicat agricol, 2ft» 1 Timpul inf. și dopate. 20,lă Conf muuzicală. 21: Teatru de marionete. 23.15: Ştiri teatrale. 28.20: Muzica de la Hotel Granota. Viena 5191). Orele 17: Orchestra Haus Himmel. 18.39: Muzică de cameră. 1915: Conf. sportivă. 19.30: Conf. juridică. 20: Conf. Camerei de Comerţ. 20.80: Limba italiană. 21: Meteorul și ora. 21,05: Lectură. 22: Farsă teatrală. --—-"OOXXXOO——— Teatrale Teatrul Carol cel Mare (Eetoria). In serile de 18, 19 şi 20 Februarie 1929, se va juca de persoane din înalta societate HOCUS-POCUS, superbă revistă abracadabrantă în 2 acte şi 6 tablouri, în folosul Societăţii «Principele Mircea». Dansurile aranjate de d. Roman Morawsky, maestru de balet. Numai la premieră vor dansa: d. Morawsky şi d-ra Monica Arion, şi apoi cele mai frumoase şi perfecta dansatoare din lume, cele 16 Crazy Girls. Biletele se găsesc la: Magazinul Feder, la Bazarul din calea Victoriei 77 bis, la sediul Societății, din str. Aurel Vlaicu 19, și la d-ra JL-rlon bul. Ferdinand 1. :-■■■ OOOXXXOOO----—