Cuventul, aprilie 1929 (Anul 5, nr. 1417-1444)
1929-04-09 / nr. 1423
2 Siliţii in a ipisi iii din Ardeal Un progres îmbucurător De conferenţiar dr. Emil Gheorghiu, directorul Medicinei de pe lângă Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, a inspectat zilele acestea Casa Centrală din Cluj. Cu acest prilej, d-sa a constatat numai fapte îmbucurătoare. Organizaţia medicală a asigurărilor din marile centre din Ardeal a făcut mari progrese sub administraţia românească. Servciile spitaliceşti, cliniciale şi dispensariile Casei Centrale a Asi-i gurărilor sunt în prezent supraîncărcate de bolnavi. Pretutindeni personalul medical românesc desfăşoară o activitate medico-socială, demnă de toată lauda, fapt confirmat de altfel şi de minoritari, cari recunosc desvoltarea occidentală pe care au căpătat-o serviciile spitaliceşti sub administraţia românească-D. conferenţiar dr. Emil Gheorghiu, a avut prilejul să stea de vorbă şi cu unii fruntaşi ai oraşului printre cari foarte mulţi unguri. Toţi aceşti intelectuali, cari la început erau sceptici au recunoscut marea desvoltare a instituţiunilor spitaliceşti. D-sa a mai constatat cu prilejul acestei inspecţii că localurile spitaliceşti au devenit neîncăpătoare pentru a face faţă nevoilor prezente ale populaţiei suferinde. Pentru aceasta e nevoie a se clădi cât mai urgent un dispensar pentru muncitorii asiguraţi pe locul cumpărat de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. Faptul acesta se impune deoarece a sporit populaţia oraşului cât şi raza din jurul Clujului. Constatările făcute de reprezentantul facultăţii de la Bucureşti şi delegatul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, cât şi aprecierile minoritarilor constitue o chezăşie şi un îndemn. ——c=a«n«g=3----- Scrisori din Cernăuţi Deteriorarea podului de peste Prut şi reducerea circulaţiei pe linia Vijniţa- Grigore-Ghica-Vodă - Cernăuţi 5. — Podul C. F. R. de peste Prut între staţiile Grigore Ghica-Vodă-Bărbeşti, fiind de lemn şi foarte vechiu, prezenta de mult un pericol pentru călătoria cu trenul. Acum o săptămână, sloiurile de ghiaţă l-au strâmbat şi trenurile nu mai pot trece peste el. Chiar trecerea pietonilor este periculoasă. Trenurile de noapte sunt suspendate şi actualmente circulă numai un tren pe zi cu transbordare la podul de peste Prut. Trenul mixt pleacă odată pe zi: din Vijniţa la 5,45 dimineaţa şi din Grigore Ghica-Vodă la 9 dimineaţa Dinaceastă cauză ziarele şi corespondenţa sosesc în localitate cu mari întârzieri. JEFUITOR ARESTAT LA GARA HUMORULUI Exprocul Gheorghe Vasile Oprea din Slătioara a jefuit luna trecută pe d-na Elisabeta Miron care mergea la gară, smucindu-i din mână poşeta cu 11000 lei. Fiind urmărit a tras două focuri de revolver spre a intimida pe urmăritori, apoi a dispărut. Poliţia oraşului însă a reuşit să-l prindă încă în aceeaş noapte la Bucşoaia. Au fost găsite asupra lui atât poşeta cât şi revolverul. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului din Câmpulung. DELA COMUNITATEA ISRAELITA DIN GARA HUMORULUI In ziua de 28 Martie a. c. s-a constituit consiliul administrativ al comunităţii israelite din localitate ales acum trei săptămâni. Constituirea are deocamdată caracter provizoriu. Preşedinte a fost ales cu unanimitate de voturi industriaşul Carl Raichmuth. Protestul unui grup de alegători nemulţumiţi a fost prezentat de prefectură ministerului de interne. CONSILIU COMUNAL DISOLVAT Din cauza neregulilor în ziua de 28 Martie a fost disolvat consiliul comunal din comuna Mănăstirea Humorului. Fostul primar Gheorghe Moldovan a predat agendele comunale girantului numit de prefectură, d. Damian Tudoraș. DIVERSE Postul de administrator silvic la comuna Gura-Humorului, vacant de doi ani a fost ocupat de d. inginer loan Krotki. Miercuri în ziua de 3 Aprilie a fost găsită în agonie în faţa casei No- 87, din str. Romană femeea Nastasia Solomeica din Gudurul Mare. Sinucigaşa suferind de mai multă vreme de epilepsie a vrut să-şi curme zilele bând o cantitate mare de spirt denaturat. A fost transportată cu Salvarea la spitalul Central unde i s-au dat îngrijirile necesare. Sunt puţine şanse de scăpare. CADAVRU GĂSIT — In ziua de 30 Martie a fost găsit sub un pod de cale ferată pe teritoriul comunei Linţeştii de Jos, cadavrul unui copil nou născut de sex masculin. TAIAT DE TREN — In noaptea de 4 Aprile, pe la orele 2 dimineaţa s’a găsit pe linia ferată nu departe de strada Petru Rareş, trupul unui om tăiat în două de tren. Indentitatea cadavrului nu s’a stabilit. bay au fost cinematografiate fapte mult mai impresionante. De pildă, Deshbandhu rupând fiare cu simpla tresărire a muşchilor, sau îndoind drugi cu degetul. Pentru un cunoscător al fizicei yoga, aceste miracole se reduc la simple jocuri de forţă, iar controlul muşchilor e treapta inferioară a exerciţiilor. De aceia, gazda nici nu s’a obosit să-l realizeze personal. — Sahib, îţi voi arăta acum Dhârâna... Aceasta e a şeasea treaptă din seria exerciţiilor yoga, însemnând meditaţia prin fixarea unui singur punct. Conştiinţa se identifică cu obiectul, ajungând obiectul în sine, dizolvând relaţia. Eu — obiect şi categoria timpului, prin care această relaţie se caracterizează. Gazda noastră e prodigioasă. Luând poziţia Asana, pe care fiecare o cunoaşte din statuetele lui Buddha, obi de concentrarea cu o repeziciune extraordinară. El poate descrie, astfel, tot ce se petrece în trup, poate descrie cei mai dificil de găsiţi nervi, cum se mişcă muşchii, cum bate inima, etc. Obţine o dlairevoyance cu nebănuite precizii. — Cela ce e impresionant, îmi spune doctorul, e faptul că oamenii aceştia cunosc perfect anatomia fără să fi făcut disecţii. Pot descrie Piese pe care numai un îndemânatec anatomist, şi numai cu excelente instrumente chirurgicale, le poate descoperi... După aceasta, urmează oprirea pulsului, după voinţă, când la o mână când la cealaltă. Amintesc de sugestie. — Sugestia, zâmbeşte doctorul, e un excelent metod de a persista în ignoranţă, şi noi, europenii, îl folosim de câte ori nu putem explica un fapt. Dar asupra opririi pulsului s’au luat radiografii... Faptul care m’a emoţionat, a fost oprirea bătăilor inimei timp de şease secunde Experienţa s’a repetat de patru ori, pentru fiecare oprire a inimei trebuind şease secunde de acceleraţie preliminară, şi şease secunde de reintrare în normal. Aceasta prezintă o vădită asemănare cu cazul lui Desbandhu. Se poate spune astfel, că ritmul de şease secunde e un fapt general în aceste fenomene cardiace. Urmează înghiţirea limbei. Aceasta îngăduie o acţiune directă asupra nervului Kundalini, după teoria drumi Rele. Cum, însă, nu îndrăzneam să pun prea multe întrebări şi nu cunoşteam hindustani — n’am putut obţine rezultate interesante. Ne pregătim de plecare. Gazda ne dăruieşte fructe, răspuns la darurile noastre din oraş. Atunci îmi fac curaj şi îi adresez o întrebare în sanscrită. O adevărată revoluţie, îmi vorbeşte, îmi vorbeşte... Zâmbind, îl lămuresc că ştiinţa mea în sanscrită nu îl poate urmări. Atunci, se adresează doctorului în hindustani. — El spune că tot ce ne-a arătat nu preţuieşte nimic, că tainele nu ni le-a dezvăluit. Dar, dacă vrei, rămâi doisprezece ani cu el, sau cu unul din tovarăşii lui, şi vei izbuti să înţelegi... Ii mulţumesc, confuz- Oh! indienii aceştia cari spun doisprezece ani cum am spune noi două săptămâni... Din nou, discuţie asupra sentimentului şi conceptului timpului în India. Destăinuiesc doctorului părerea mea: India nu are noţiunea timpului. — De ce te uimeşti, Yoga numeşte precis acel nerv Sushumna, «devorator al timpului». Influenţat şi controlat, procesul vital se opreşte, şi viaţa se prelungeşte după voinţă. Poţi atinge dacă vrei, un fel de pseudonemurire... Aici, doctorul zâmbeşte foarte bine dispus. Eram ispitit să-l întreb: «D-ta de ce nu vrei să-ţi prelungeşti viaţa?» Dar mă gândeam că humorul lui de ştienţiat şi te englez mi-ar fi putut răspunde: «Şi cine îţi spune că nu mi-o prelungesc?...», Mircea Eliade Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil,eftin şi bine şi cu plată în rate Székely & Réti Fabrică da Mobile —Rare asortiment la olane şi pianino — La cerere trimitem şi reprezentantul nostru de mostre. ( Fabrica DE ARTICOLE DE SARMA BRAŞOV Livrează prompt împletituri de sârmă şi Pânze de orice fel ——›=x=---- (Continuarea articolului din pag. 1 a) cărui superficialitate şi lipsă de obiectivitate am vorbit în atâtea rânduri. Trebue să punem la Direcţia C. F. R. un om care să ştie cel puţin atât cât ştie domnul Leverve. Dacă guvernul va veni iarăşi cu o soluţie mediocră şi debilă, nu ne rămâne altceva de făcut decât să înfiinţăm o rubrică zilnică în care să arătăm — pentru cine se interesează — toate greşelile şi insuficienţele administraţiei de mâine a căilor ferate. Lângă noi vor veni toţi cunoscătorii şi doritorii de bine ai acestei instituţii oropsite. Este singurul serviciu ce putem face viitorului ministru de Comunicaţii, guvernului şi ţarei. Corindon 'l? Starea precară a portului Brăila SE IMPUNE REDUCEREA TARIFULUI PE C. F. R. In nenumărate rânduri s’a scris despre starea de decadenţă a porturilor noastre şi în special a portului Brăila, care înainte şi imediat după războiu, forma plămânul ţării. A fost de-ajuns ca acum trei ani să se sporească tariful pe p. f. r. şi vagoanele cu cereale să apuce alte direcţiuni. Mai înainte soseau în portul nostru câte 4.500 vagoane cu cereale zilnic, astăzi vagoanele cu cereale, ocolesc portul Brăila. Pe când porturile din streinătate se bucură de un regim de favoare, la noi e o adevărată vitregie din partea statului român, care a ştiut să aplice numai tarife prohibitive. In străinătate se acordă subvenţii şi scutiri de taxe, acelor vapoare cari-şi fac, în portul respectiv, un acces regulat. La noi, ce s’a făcut pentru porturi ? S’au ridicat excesiv taxele pe c. f. r. şi s’au alcătuit proecte, cari au dus la ruina de astăzi a porturilor. Ne gândim la înfiinţare de zone libere, adică la trasitarea mărfurilor streine, fără să ne dăm seama că n’avem ce transporta, şi nici tarif comercial pentru mărfurile noastre în interiorul ţării, la punctele de plasare. Deci, remedierea situaţiei critice a porturilor — în deosebi a portului Brăila — ar fi reducerea actualului tarif pe c. f. r. şi atunci vom vedea reînflorind întreaga viaţă economică. Ştiri din Podul Iloaiei CHESTIA APEI. In urma alarmei dată de primăria Iaşi, în chestia aprovizionărei cu apă a oraşului nostru, edilii au stabilit un acord cu primăria urbei Iaşi, în urma căreia Podul Iloaiei să continue a se alimenta cu apă prin racordul ce face legătura cu conducta Timişeşti. Astfel, primăria Iaşi a ameninţat cu ruperea legăturei cu conducta Timişeşti, sub motiv că primăria locală nu a fost în curent cu plata datoriei în contul apei către primăria Iaşilor. In urma achitărei datoriei, oraşul nostru va continua să aibe legătura cu conducta Timişeşti, astfel că aprovizionarea cu apă să nu fie stingherită. OBORUL DE CEREALE. Camera de Comerţ din Iaşi, şi-a dat avizul în ceea ce priveşte comitetul local al oborului de cereale. Noul comitet se compune din d-nii: G. Borhan, preşedinte; F. Dascal, vicepreşedinte; I. Lehel, Tudose și Iancovici, membrii; agent delegat d. V. Ghemu. ------oooxxxooo----— CUVÂNTUL Cuvântul literar și artistic 30.000 UC editori Intr’o revistă de demult (numărul 3 din Flacăra 1913) găsesc următorul anunţ pe care îl reproduc: «Primim la redacţie diverse scrisori, prin care ni se cere retipărirea întâiului număr al revistei noastre. Facem atent publicul, că cel mai bun mijloc de a se asigura lectura regulată a Flăcării este abonamentul. Nu putem garanta cetitorului cu numărul, că îşi va găsi totdeauna revista căutată, fiindcă se epuizează repede. Numărul de exemplu, deşi tipărit în 30.000 de exemplare, nu s’a mai putut găsi nicăeri, patru zile după apariţie». Nu era desigur o reclamă grosolană. Cifra trebue să fi fost exactă. Cine îşi aminteşte de rogna extraordinară, pe care o avusese înaintea războiului această revistă, răspândită în toate casele cum se cade, înţelege că cei 30.000 de cetitori ai săi existau realmente. Aşadar acum 17 ani, când România era jumătate cât este astăzi, când populaţia ei înumăra şapte milioane de oameni, când procentul analfabeţilor era apreciabil mai mare, când nu aveam licere suprapopulate şi când universităţile nu deveniseră insuficiente, acum 17 ani în condiţii sociale enorm inferioare celor de azi, o revistă literară a izbutit să intereseze r’la întâiul său număr 30.000 (cu treizeci de mii) de oameni. Reţineţi cifra şi comparaţi. Ce publicaţie de literatură bună (care ar corespunde astăzi nivelului estetic stabilit atunci de sumarul Flăcării) este cetită de atâţia cumpărători în ziua de astăzi? Răspund fără a putea fi desminţit: niciuna Mnuna dela răsboiu încoace n’a marcat vreodată un astfel de succes. Când «Universul literar» al lui Camil Petrescu ajunsese să aibe 15.000 de lectori, considerasem faptul drept un eveniment. Naivitate! Căci iată, cu atăţia ani în urmă, Petru Locusteanu izbutise fără efort să obţină un dublu succes. Ei bine, aceşti 30.000 de cetitori trebue să existe. Am fi îndreptăţiţi să credem — date find împrejurările de azi — că numărul acesta poate fi triplat. Normal, fără sacrificii, fără riscuri, fără subvenţii. Trebue regăsit acest popor de lectori şi pentru aceasta trebue constituit un nou tip de revistă. Căci altfel această criză generală a cetitului nu devine numai un jalnic semn al lenei şi incompetenţei noastre ? Să reflecteze toţi aceia, pe care soarta cărţii româneşti îi interesează, la acest simplu fapt, IN 1913 AU EXISTAT 30.000 DE CETITORI. Concluziile sunt elementare. Amyntas CERSERIPLASTIC Str Karagheorghevici 7. Expoziţia d-nei Luki Galaction Zambra. Galeria Franklin. Expoziţia Visconte (Nocturne). Cartea Românească, Expoziţia de acuarele a d-nei Rodica Maniu- Mutzner. Salonul «Regele Mihai I», Banca Urbană. Expoziţia pictorului M. A. Georgescu. Str. Atena 29. Expoziţia I. Theodorescu-Sion. Artele Decorative: Expoziţia de artă nouă: Marcel Iancu, Maxy, Corneliu Mihăilescu, Victor Brauner, Mattis Tenteh, d-na Milita Petraşcu. Muzeul Simu deschis astăzi Duminică.. Ateneul Român: Expoziţia de pictură a d-nei Lucie Rachenberg, pictorul Vartanian, a d-nei Ananescu şi a sculptorului Călinescu. Căminul Artelor Regina Maria (Calea Victoriei 83) expoziţia pictorului Tonitza, expoziţia de pictură a d-rei Titina Căpitănescu, expoziţia d-rei Adina Paula Moscu. English (Calea Victoriei): Expoziţia d-rei Dimiu şi a pictorului D’Arg. Sala Mozart: Expoziţia pictoriţei d-ra Florenţa Pretorian. Din Sighişoara STAREA TIMPULUI, începând din ziua de 30 Martie anotimpul s’a schimbat, începând cu o ploaie de măzăriche, continuând apoi cu zăpadă şi ploaie. A doua zi de Paşti a nins, dând impresia unei zile de crăciun, iar în ziua de 4 Aprilie ninsoarea a atins grosimea de 5-6 cm. In zilele acestea de iarnă nefirească, în convalescenţa unei gripe de sezon, accepţi drept singură lectură neobositoare şi drept amuzament revistele literare ale anilor trecuţi şi le citeşti cu dubla curiozitate de a afla lucruri, care prin uitare au redevenit noui, şi de a-ţi controla în perspectivă aprecieri de altă dată. Am scos deci dintr’un dulap, uitat undeva într’o cămară, un vraf de reviste vechi: primii doi ani ai Gândirii, Flacăra de după războiu, Universul literar al d-lui Perpessicius, Contimporanul în prima lui formaţie, Cuvântul literar etc., etc. V-ar fi greu să bănuiţi cât de instructivă este o astfel de revedere. O adevărată lecţie de revuistică (cred că «revuistica» este o ştiinţă) ar putea deduce cineva din această modestă experienţă. Publicaţii, care în momentul apariţiei lor dădeau impresia unei preţioasa energii şi a unei tinereţi reale, apar acum, după doi trei ani, veştejite şi depăşite de vreme cu inexplicabilă distanţă. Viciul cotidianului, care constă mai puţin în data apariţiei (există articole de gazetă, care îşi păstrează inalterabilă substanţa dealungul anilor) cât în structura intimă a scrisului, a dărâmat lent cărămizile unei bune părţi din această trecută literatură a revistei. Flacăra bunioară. Flacăra d-lui Minulescu. Cronicile ei străine, în care pentru întâia oară se agitau numele lui Proust, Gide, Claudel, James Joyce, Unamuno, recenziile ei uluind prin noutatea subiectelor, şarja lor modernistă «lăsată moale» din când în când, dezbaterile ei abstracte, tot acest material, care uimia în provincie elevii de liceu şi în Capitală studenţii, creease atunci o publicaţie ideală. Se părea că revista are nerv şi orientare. Vă poftesc să-i revedeţi colecţia. E uimitor cum o pagină, valoroasă pe vremuri, se poate deprecia cu atâta promptitudine. Fronda cronicilor străine e astăzi de un haz apreciabil. Lipsa de informaţie, diletantismul opiniei, evidente. Şi vorbesc desigur despre «armătura» revistei, despre directivele ei ideologice. Căci regăsesc în colecţie acea formidabilă traducere în româneşte a elegiei lui Jammer către Semain, esseurile d-lui Davidescu, ciudatele armonii epice ale lui Leon Donici... Linie redacţională însă, temeiurile publicaţiei, reacţiunile ei critice, atitudinea ei, toate acestea dezolează prin veştejire. Şi egale constatări poţi face răsfoind mai departe alte colecţii şi alte reviste. Mai toate surprind printr’o perfectă neînţelegere a actualului lor, îşi dădeau probabil seama că pentru a câştiga cetitorii, trebue să-i intereseze direct cu ceea ce aparţinea momentului aceluia. Dar nu ştiau că actualitatea întru atât devine interesantă şi fecundă, întrucât este raportată unei valori constante. Confuzia între «actual» şi «varia- bil» nu era un viciu caracteristic conducătorului de revistă (mă voi sili într’un articol să dovedesc că această confuzie caracterizează în întregime viaţa noastră culturală) dar îi aparţinea şi lui. Revista înregistra pur şi simplu faptul contimporan ei, fără să-l judece în raport cu o unitate de măsură personală, fără să-l trateze, fără să-i dea într’un cuvânt punctul de stabilitate, care îl lega de un ansamblu mai profund, decât întâia lui înfăţişare. Ignorând esenţiala deosebire dintre cronică şi critică, mai toate revistele o exersau pe cea dintâiu, însemnând cu o manie şi o precizie calendaristică tot ce se întâmpla. Cred că pentru aceste motive, revistele scoase acum din dulapul meu uitat, pentru divertismentul unei convalescenţe plictisite, au luat această tristă arătare de haine zdrenţuite şi vechi. Şi din aceleaşi motive, dar dintr’o atitudine a lor opusă, au fost în acest vraf de hârtii câteva, care m’au pasionat ca o veste recentă şi mi-au câştigat continuu atenţia. Am recitit bucuros unele numere din Gândirea, toată colecţia Revistei Române şi toate numerele Cetăţii literare. Ceea ce dovedeşte ea cine ştie ce vrea ştie ce serie. Mihail Sebastian • IN MICI ANCHETA CETIND REVISTE VECII... Aventura D-lui Dorian Seria strălucită pe care o face la Teatrul Regina Maria comedia d-lor Nic. Vlădoianu și Victor Trodan, «AVentura d-lui Doran», o reliefează drept unul din cele mai importante succese originale, ale ultimelor stagiuni teatrale, bucureștene. Pe de o parte tema — necazurile căsniciei — pe de altă parte verva, cu care este tratată, pe de alta, însfărșit, interpretarea briliantă, pe care d. V. Maximilian a știut s’o dea personagiului central al piesei, eroului tragico comic Costache Dorjan, toate aceste elemente de succes au colaborat în chip fericit la triumful, pe care Teatrul Regina Maria îl înregistrează în acest sfârşit de stagiune. In adevăr, «Aventura d-lui Dorjan» a făcut până acum peste treizeci de spectacole cu săli arhipline. Are este aşadar de mirare faptul că «Aventura d-lui Dorjan» a atras şi atenţia oamenilor de teatru străini fireşte mereu în căutare de succese. Putem anunţa astfel că «Aventura d-lui Dorjan» va fi tradusă în ungureşte, pentru a fi reprezentată în viitoarea stagiune pe scenele minoritare din Ardeal şi apoi laBudapesta. Pe de altă parte, d. Mihai Tican Rumano, distinsul nostru confrate care a publicat în Spania numeroase volume de mare răsunet şi care se află acum în Capitală, a văzut comedia şi s’a hotărât a se ocupa de traducerea în spanioleşte, şi de reprezentarea ei la Barcelona, unde d. Tican locueşte. *Aventura d-lui Dorian» va fi aşadar încă unul din succesele noastre teatrale, care vor trece peste hotare. Comedia d-lor Nic. Vlădoianu şi Victor Rodan se reprezintă astă seară la Teatrul «Regina Maria» cu distribuţia de la premieră. Ultimele spectacole ale Teatrului Mic Astăzi se închide stagiunea Teatrului Mic (Compania Teatrul Nostru) cu Moritz al II-lea, glorioasa comedie care se joacă atât în matineu la ora 3 cât şi seara la ora-In rolul titular excelentul Costică Toneanu, creatorul dublului rol al celor doi Moriţi. Restul distribuției îl completează Stanca Lambru, Anicuia Cârje, Marieta Diculescu, Vasile Brezeanu, O. Hocung, N. Antonia. Biletele ca loc, 80, 60 şi 30 lei. '-------=□==—— Cea mai mare releid de sărbători... la teatrele din Capitală, a realizat-o Teatrul Naţional în seara de Luni 1 Aprilie, când s’a reprezentat comedia d-lui Alexandru Kirițescu «Marcel & Marcel, rochii și monturi.» încasarea serală a atins recordul de 62.112 lei. Succesul moral a egalat pe cel material. Interpreţii in frunte cu Agepsina Macră şi M. Bălţăţeanu au fost aclamaţi. Din cauza doliului eminentului societar d. Ion Sârbul, comedia d-lui Alexandru Kiriţescu nu se va reprezintă săptămâna ce vine. A şaisprezecea reprezentaţie va avea loc Marţi seara 16 Aprilie. D. ALEXANDRU KIRIŢESCU SPICIMON OPERA: Mignon. TEATRUL NATIONAL: Nora. TEATRUL REGINA MARIA: A Ventura d-lui Dorian. TEATRUL ALHAMBRA: Viaţa e frumoasă. CARMEN SYLVA: Intrigă şi amor Cinematograf Bulevard Palace: Râzi paiaţă. Capitol: Cadavrul viu. ODEON: Fuga din Infern. SCALA: Sclava albă şi revista: Teoria chibritului. Trianon: Piccadilly. CERCUL MILITAR: Circul şi revista: Ce a fost verde s’a uscat. Elite: Prinţul carnavalului ! Select: Crinul galben. EFORIA: Vasul fantomă «Emden» şi Pat şi Patachon vânători de lupi. LIPSCANI: Le chasseur de chap Maxim’s; seara: Satirul. MARNA: Verdun. VOLTA BUZESTI: Torentul. GOLESCU: Cavalerul rozelor. Teatre A APĂRUT No. 14 cu următorul sumar: Sosirea la Paris a Reginei Maria. — Instalarea d-lui Hoover ca preşedinte. — Împăcarea dintre Vatican şi Quirinal. — Mareşalul Foch. — In vederea regatei Oxford. — Cambridge. —* Prinţi englezi în Germania.— Când zăpada era mare în Turcia. —Căsătorie princiară la Madrid. — O prinţesă printre croitorese. Păpuşii de toate naţionalităţile. — O cursă pe broaşte ţestoase. — Căsătoria unui tovarăş al lui Nobile. — O nouă scenă de dans. — Cum celebrează Chinezii Anul Nou. — Centenarul poliţiei din Paris. — Vagonul-salon al Papei. — Un tort de 175 kilograme. — Războiul civil din Mexic... — Cel mai mare dinte din lume. — Un nou mijloc de reclamă. — Nou costum de baie. ** 8 LEI EXEMPLARUL 8 LEI A APARUT No. 179 Giuda le teils cu următorul sumar : Pagini din marea literatură contimporană: Jocul periculos, de Stefan Zweig. Reflectoare din lumea artelor: Glosse la «Viaţa e frumoasă», de Eman Cerbu. Caleidoscopul vieţii: Noua mirată sexuală. La ordinea zilei: Inundaţie ! Pe liniile secundare; Şomaj; Dureroase peregrinări. Să ne înveselim; Săptămâna umoristică; Ce trebuie să ştim; De la lume adunate; Descoperiri şi curiozităţi; Femeea şi căminul ei; Inşiră-te mărgărite; Clipe din viaţa celebrităţilor; Ecranul animat; Sporturile; Cimilituri» etc, etc. Lei 7 Exemplarul 7 Lei- MINISTERUL JUSTIŢIEIDirecţiunea judiciară D. Leib M- Kohn născut la 31 August 1903 în corn. Galaţi jud. Convurlui, domiciliat în Galaţi str. Adormirei No- 6, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Kohn în acela de Leib Henry Dajou. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiința acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al suszisului articol. •|| »— ..............................................—E URODONAL __ • • •_• -• - - • ’ • ' 7 - • \ Curăță rinichii • |